SNV
Organizarea sistemului nervos centralSistemul nervos central Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos somaticSistemul nervos vegetativ
Simpatic ParasimpaticAch-rec N
Neuroni postggl MSRNorepinefrina Ach Dopamina 80% Epinefrina 20% Norepinefrina
Ach-rec M, N Neuromodulatori
SNV
Simpatic Parasimpatic
Origine toraco-lombaraT1-T12 si L1-L3Raspuns 1. in conditii de stres generalizat2. in conditii bazale specific antagonizarea parasimpaticului
Distributie larga Creste catabolismul
Origine cranio sacrata Nv 3,7,9,10 si S1-S2Raspuns specificDigestie, somn, mictiune
Distributie localizata (pentru fiecare sistem separat)
Efect anabolic Conservareaenergiei
Relatia dintre simpatic si parasimpatic Reciproca sau antagonista
- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba- Ex frecventa cardiaca- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba- Ex motilitatea gastro-intestinala- Ex motilitatea gastro-intestinala Complemetara defecatie, mictiune, - Simpaticul pentru umplere- Parasimpaticul pentru golire- Erectie (PS)- Ejaculare (S)
Structura componentei simpatice a SNVSNV
SNV SimpaticSistemul simpatic este componenta vegetativa a sistemului nervos periferic prin care se realizeaza controlul visceral pentru a pregati organismul in a raspunde rapid si corespunzator la o activitate musculara intensa sau la o situatie de stres, raspuns adesea numit reactie de lupta sau fuga.numit reactie de lupta sau fuga.
Lupta sau fugi
Midriaza Vasoconstrictie mucoasei si decongestia (scade secretia nazala) Sudoratie Creste frecventa cardiaca Creste frecventa cardiaca Vasoconstrictie Creste presiunea arteriala Scade motilitatea tractului GI Contractia sfincterelor Creste tonusul muscular
Eferentele vegetative simpatice-neuronii vegetativi din MS din coarnele lateraleFibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor spinali ramura comunicanta alba lant simpatic paravertebral: Ggl simpatici paravertebrali: 3 cervicali superior: neuroni postggl asigura 3 cervicali superior: neuroni postggl asigura inervatia simpatica a capului,
- mijlociu si inferior: inervatia inimii, 11 sau 12 toracali: inervatia simpatica a inimii,plamanilor si bronhilor, 4 sau 5 lombar, 4 sau 5 sacrali 1 coccigian.
Organizarea lantului simpatic paravertebral
Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.
Lantul paravertebral simpaticFibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl - traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral si formeaza :- Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari)- Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari)- Se termina in MSRDupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral:- fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali piele si vase de sange- fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica- fibre amielinice nervi simpatici
Neuroni postganglionariO parte din fibrele preggl fac sinapsa cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebralAxonii sunt nemielinizati si formeaza:-fibre postganglionare ramura comunicanta cenusie nervi spinali cenusie nervi spinali piele si vase de sange- fibre postganglionare ramuri periarteriale in regiunea cefalica- fibre postganglionare nervi simpaticiinerveaza inima si plamanii
Ramurile periarteriale cefalice Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc fibre lungi amielinice perivascular asigurand inervatia: dilatator pupilar midriaza pielea fetei sudoratie pielea fetei sudoratie m muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei palpebrale vasodilatatie roseata Inima efecte beta 1 Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si ptoza palpebrala de partea afectata
Ptoza palpebrala
Enoftalie
Sd Horner
Mioza
Nervii splahnici O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii prevertebrali. Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior si hipogastric Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis T5-T9 si T10- marele nerv splahnic (stomac, splina, ficat, rinichi, si intestinul subtire) T10-T11- marele nerv splahnic (vasele de sange ale intestinului subtire si colon portiune proximala) L1-L4- nervi splahnici lombari. Ajung in ganglionul mezenteric inferior si hipogastric colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si vezica Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.
SNV - Simpatic
Ganglionul cervicalsuperiorGanglionul cervicalmijlociuGanglionul cervicalinferior
Ganglioni lantului simpatic
T1
Ficat si vezica biliaraGanglionul celiac
Micul nerv splahnicMarele nerv splahnic
ochi Glanda lacrimalaMucoasa nazala
Vase de sange si piele(mm erectoriai firului de par, glandele sudoripare)Glandele salivare
InimaPlaman- bronhii si bronhiolePlexurile pulmonare si cardiace
Human Anatomy and Physiology, 7eby Elaine Marieb & Katja Hoehn Copyright 2007 Pearson Education, Inc.,publishing as Benjamin Cummings.
L2Ramurile comunicante albe
Stomac SplinaRinichiMSR
Intestinul subtireIntestinul gros
Organele genitale si vezica
Ganglionul celiac
Aorticplexuson aortaInferiormesenteric ganglion
Ganglionmesentericsuperior
Plexulhipogastric
Nervi splahnici lombariRect
SNV Simpatic Fibrele preganglionare Numeroase terminatii (fibrele preggl. conectate cu peste 20 de neuroni postggl.) Elibereaza in fanta sinaptica Ach Sunt fibre scurte Sunt fibre scurte Fibre postganglionare Sunt nemielinizate Sunt lungi Se termina in organul tinta unde fac sinapsa cu efectori Elibereaza NE
SNV Simpatic O singura terminatie simpatica preganglionara face sinapsa cu 20 sau mai multi neuroni postganglionariDIVERGENTA SEMNALULUI
n HOHO CH
OHCH2 NH2
NoradrenalinaNorepinefrina O fibra post ganglionara inerveaza mai multi efectori ai aceluiasi organ astfel ca efectul stimularii simpatice este GENERALIZAT
HOHO CH
OHCH2 NH
CH3
Norepinefrina
AdrenalianEpinefrina
Na+
Sinapsa fibrelor periferice cu efectori
Gq PLC-IP3-CaGi-AC/AMPc
Potential de actiune NE
Gi-AC/AMPcGs-AC-AMPc-PKA
Neuron postganglionarReceptor adrenergic
Receptori adrenergici-receptorii adrenergici 1: Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC Efecte Contractia musculaturii netede Vasoconstrictia Piele (vase) Rinichi (vase) Tract gastrointestinal Creier (vase) Coronare Bronhii (vase) Bronhii (vase) Contractia musculaturii viscerale Sfincterele tractului gastrointestinal Dilatator pupilar Ureter Duct deferent Sfincterul uretrei Contractia capsulei splinei
Mm erectori ai firului de par Metabolismul glucozei (la nivel hepatic) Gluconeogeneza Glicoliza - Actiunea NA>A (NE>E)
Receptori adrenergicireceptorii adrenergici 2Mecanism de aciune: 2 receptorii sunt cuplai cu proteina Gi -AC-AMPc intracelular efecte opuse receptorilor (AMPc intracelular)- Efecte: Postsinaptic: contracia musculaturii netede: vase, intestin contracia musculaturii netede: vase, intestin sudoratia (glandele sudoripare) agregarea plachetara Presinaptic (SNC) Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor important in controlul feedback al eliberarii de NE Metabolismul glucozei eliberarea de glucagon si elib de insulina Gluconeogeneza si GlicolizaAFINITATE NA > A (NE>E)
Receptorii adrenergici receptorii beta 1: CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+) eliberarea de renina din ap juxta-glom creste reabsortia apei in ductele secretorii ale glandelor salivare cu formarea unei salive vascoase Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele sudoripare) Agregare plachetaraafinitatea E>NE
Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA
Receptorii adrenergici
receptori beta 2- relaxarea musculaturi netede
a bronhilor si bronsiolelora arterelor si arteriolelor coronarea detresorului vezicala vaselor din musculatura striataa musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)a uterului-Metabolismul glucozei stimuleaza gluconeogeneza si Stimuleaza glicolizaafintate E>NE
Receptorii adrenergiciReceptor Mesagersecund Tesut tintaAlfa 1 Gq-PLC-IP3-Ca Muschiul neted vascular, muschiul neted visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii erectori ai firului de par, ficatAlfa2 Gi-AC- SNC, plachete, celulele beta-insulare
- receptori beta 3stimuleaza lipolizaefect termogenicefect anti-obezitateefect antidiabetic
afinitate E>NE Alfa2 Gi-AC-AMPc SNC, plachete, celulele beta-insulare pancreaticeBeta 1 Gs-AC-AMPc-PKA Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite, placheteBeta 2 Gs-AC-AMPc-PKA Muschiul neted visceral, muschiul neted vascular, muschiul scheletic, ficatBeta 3 Gs-AC-AMPc-PKA AdipociteDA 1 Gs-AC-AMPc-PKA Muschiul neted vascular (patul vascular mezenteric si renal), SNCDA 2 Gi-AC-AMPc SNC, unele terminatii presinaptice
afinitate E>NE
Exceptii SNV SGlandele sudoripare Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NE-stimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei piciorului Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si postganglionare simpatice. Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.RinichiiRinichii simpaticul controleaza musculatura neteda a vaselor renale prin stimularea receptorilor alfa si beta adrenergici si de asemenea, prin stimularea receptorilor dopaminergici:Actiunea este dependenta de concentratie:Cantitate mica de dopamina vasodilatie (rec DA-1)Cantitate medie de dopamina vasodilatatie (rec beta 2)Cantitate foarte mare vasoconstrictie (rec alfa 1) Glanda suprarenala- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul paravertebral simpatic- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din membrana postsinaptica a celulelor cromatofile: -Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina
Sistemul nervos parasimpatic Actiunea este orientata, specifica pentru fiecare organ Raspunsul este focalizat si controlul este individualizatindividualizat Este implicat in functiile anabolice Controlul se face intr-o maniera reflexa Reflexe vegetative
SNV parasimpatic Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica organ tinta) Reflex pupilar Reflex salivar Reflex baroreceptor Reflex chemoreceptor Reflex brohoconstrictor Reflex brohoconstrictor Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal Reflex secretor digestiv Motilitatea gastrica Contractia colonului la distensia gastrica etc Reflex de defecatie Erectia Reflex de mictiune etc
Nucleii parasimpatici preganglionari Nucleul dorsal al vagului Nucleul tractul solitar Organizare viscerotopica Respirator Cardio-vascular Gustator Gastrointestinal Gastrointestinal Primeste aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alti nuclei Integreaza informatia viscerala si o transmite spre diferiti nuclei: nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X), nc motor frenic si alti nuclei respiratori, neuronii simpatici preganglionari Hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alti nuclei
Na+Acetilcolinesteraza
Sinapsa in ganglioni terminali
Potentialul de actiune aa bACH
Na+
Neuron preganglionar Neuron postganglionar
ReceptorNicotinic
Na+
Acetilcolinesteraza
Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta
K+Organ efector
Potential de actiune ACH
K+G
Postganglionic neuron
Receptormuscarinic
SNV Parasimpatic Fibrele preganglionare lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea organului tinta Descarca Ach Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii postganglionari Fibrele postganglionare Scurte Descarca Ach Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta
Receptorii muscarinici M1, M3, M5
GPCR (Gq) PLC-IP3 + DAG M2, M4 -GPCR (Gi) - AC- AMPc -GPCR (Gi) - AC- AMPc N2 Canal ionic PPSE (potential postsinaptic excitator)
Efectele stimularii vagale Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie coronariana Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase bronsice
Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare sfinctere, Creste secretia digestiva Ficat: Creste siteza de glicogen Contractia vezicii biliare
Curentul M Este larg raspandit in diferite organe, CNS, ganglioni nervosi Curent de K (eflux) care determina hiperpolarizarea celulei. Este in mod obisnuit inhibat prin stimularea receptorilor prin stimularea receptorilor muscarinici. Stimularea receptorilor muscarinici modifica potentialul membranar (creste sau scade excitabilitatea) Stimularea receptorilor nicotinici determina potentialul de actiune.