Specificarea utilajelor tehnologice
Nr
crt
Denumirea Caracteristici
principale
Caracteristici de utilizare
Turatia
[rot / min]
Avans
longitudinal
[mm / rot]
Avans
transversal
[mm / rot]
Puterea
[KW]
1
Strung
normal
SN
400x1500
h = 400-750
L =1000-
1500
N = 7.5
12,15 ,19 24 30 38
46 58 76 96 120 150
185 230 305 380
480 600 765 955
1200 1500
0,06 0,12
0,24 0,48
0,96 0,08
0,16 0,32
0,64 1,28
0,10 0,20
2,024 3,52
0,15 0,30
0,60 1,20
1,624 2,024
1,36 2,72
7,5
Se vor calcula regimurile de aşchiere pentru 4 operaţii:
a) Strunjire cilindrică exterioară de degroşare Φ80,5 x 21mm
b) Strunjire cilindrică exterioară de finisare Φ80 x 21mm
c) Strunjire cilindrică interioară de degroşare Φ64,5 x 66mm
d) Strunjire cilindrică interioară de finisare Φ65 x 66mm
e) Filetare M 80 x 2 x 30mm
Calculul regimurilor raţionale de aşchiere se va face utilizând relaţiile de calcul din [11].
a) Strunjire cilindrică exterioară de degroşare Φ80,5 x 21mm
Date iniţiale :
- dimensiunea de prelucrat: Φ 80,5 mm;
- lungimea de prelucrat l = 21 mm;
- adaos de prelucrare d1 = 85 mm;
- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul = 0,80;
- cuţit Rp, = 450, = 6…100, = 10...150, r = 1 mm, q = 25x25 mm;
Se calculează adaosul de prelucrare:
AP1 =
85−80,52
=2,25 mm;
Modul de lucru :
o numărul de treceri i=1;
o adâncimea de aşchiere t = 2,25/2 = 1,125 mm;
o durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;
o avansul f, tab.(10.7)[11]; f = 1,1 mm/rot;
o viteza de aşchiere:
v p=Cv
Tm⋅tx v⋅S
yv ¿(HB200 )
n ¿K v
(10.27)[11]
unde:
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul
sculei
aşchietoare cu răcire;
Cv = 32,4; xv = 0,15; yv = 0,40; n = 1,5; tab.(10.26)[11] pentru aliaje cupru de
HB = 95;
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[11];
T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare;
m = 0,2 - exponentul durabilităţii, tab.(10.29)[11];
t = 1,125 mm - adâncimea de aşchiere;
f = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere;
kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare;
Cuţit 25 x 25 mm : ASecţiune transversală = 625 mm2
ξ = 0,04 - pentru aliaje cupru;
k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:
k 1=( q20x30 )
ξ
(10.30)[11]⇒ k1=(625
20x30 )0.04
=1 . 0016
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal
k 2=(45χ0 )
ρ
(10.31)[11]⇒ k2=(45
70 )0 .6
=0,767
unde: = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat
k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
k 3=( aχS )
0,09
(10.30)[11]⇒ k3=(10
20 )0.09
=0,939
unde: a = 10
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
k 4=( r2 )μ
(10.31)[11]⇒ k4=( 1
2 )0 .1
=0,933
unde: = 0,1 - pentru degroşare
k5 = 1, (10.31)[11]
k6 = 1, (10.32)[11]
k7 = 1,
k8 = 1,
k9 = 1.
kv = 1,016 · 0,767 · 0,939 · 0,933 · 1 · 1 · 1 · 1 · 1 = 0,68271
Viteza de aşchiere va fi:
v=32,4
600 .2⋅1,1250,15⋅1,10,40⋅(95200 )
1 .5⋅0,68271=28,178 m/min
- turaţia de lucru:
n=1000⋅v
π⋅d0
=1000⋅28,178π⋅80,5
=111,47 rot/min
Se recomandă n 800, pentru degroşare
- se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale M.U:
n = 120 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;
- recalcularea vitezei reale:
v=
π⋅d0⋅n1000
=π⋅80,5⋅1201000
=30,332 m/min
viteza de avans: vf = n· f = 120 · 1,1 = 132 mm/min
- forţa principală de aşchiere
Fz = C4 ·tx1·fy1·HBn1 [daN] (10.7)[11]
unde:
C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat
C4 = 63,5; t = 1,125 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,35;
HB = 95; , tab.(10.13)[11];
x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.21)[11].
Fz =63,5·1,1251·1,10,75·950,35 = 377,48 daN
F = 1,1·Fz [daN]; tab.(10.27)[11] F = 415,228 daN
- puterea de aşchiere:
P0=
F⋅v102⋅60
=415,228⋅30,332102⋅60
=2,058 kW
- verificarea puterii motorului:
P0
η≤PME
2,0580,8
=2,5725 kW≤7,5 kW
unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.
b) Strunjire cilindrică exterioară de finisare Φ80 x 21mm
Date iniţiale :
- dimensiunea de prelucrat: Φ 80 mm;
- lungimea de prelucrat l = 21 mm;
- adaos de prelucrare d1 = 80,5 mm;
- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul = 0,80;
- cuţit Rp, = 450, = 6…100, = 10...150, r = 1 mm, q = 25x25 mm;
Se calculează adaosul de prelucrare:
AP1 =
80,5−802
=0,25 mm;
Modul de lucru :
o numărul de treceri i=1;
o adâncimea de aşchiere t = 0,25/2 = 0,125 mm;
o durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;
o avansul f, tab.(10.7)[11]; f = 1,1 mm/rot;
o viteza de aşchiere:
v p=Cv
Tm⋅tx v⋅S
yv ¿(HB200 )
n ¿K v
(10.27)[11]
unde:
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul
sculei
aşchietoare cu răcire;
Cv = 32,2; xv = 0,15; yv = 0,30; n = 1,5; tab.(10.26)[11] pentru aliaje cupru de
HB = 95;
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[11];
T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare;
m = 0,2 - exponentul durabilităţii, tab.(10.29)[11];
t = 0,125 mm - adâncimea de aşchiere;
f = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere;
kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare;
Cuţit 25 x 25 mm : ASecţiune transversală = 625 mm2
ξ = 0,04 - pentru aliaje cupru;
k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:
k 1=( q20x30 )
ξ
(10.30)[11]⇒ k1=(625
20x30 )0.04
=1 . 0016
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal
k 2=(45χ0 )
ρ
(10.31)[11]⇒ k2=(45
70 )0 .6
=0,767
unde: = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat
k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
k 3=( aχS )
0,09
(10.30)[11]⇒ k3=(10
20 )0.09
=0,939
unde: a = 10
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
k 4=( r2 )μ
(10.31)[11]⇒ k4=( 1
2 )0 . 2
=0,87
unde: = 0,2 - pentru finisare
k5 = 1, (10.31)[11]
k6 = 1, (10.32)[11]
k7 = 1,
k8 = 1,
k9 = 1.
kv = 1,016 · 0,767 · 0,939 · 0,87 · 1 · 1 · 1 · 1 · 1 = 0,6366
Viteza de aşchiere va fi:
v=32,2
600 .2⋅0,1250,15⋅1,10,30⋅(95200 )
1 . 5⋅0,6366=57 ,7 ·0,6366=36,73 m/min
- turaţia de lucru:
n=1000⋅v
π⋅d0
=1000⋅36,73π⋅80
=146,21 rot/min
Se recomandă n 800, pentru degroşare
- se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale M.U:
n = 150 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;
- recalcularea vitezei reale:
v=
π⋅d0⋅n1000
=π⋅80⋅1501000
=37,68 m/min
viteza de avans: vf = n· f = 150 · 1,1 = 165 mm/min
- forţa principală de aşchiere
Fz = C4 ·tx1·fy1·HBn1 [daN] (10.7)[11]
unde:
C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat
C4 = 63,5; t = 0,125 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,35;
HB = 95; , tab.(10.13)[11];
x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.21)[11].
Fz =63,5·0,1251·1,10,75·950,35 = 41,63 daN
F = 1,1·Fz [daN]; tab.(10.27)[11] F = 45,79 daN
- puterea de aşchiere:
P0=
F⋅v102⋅60
=45,79⋅37,68102⋅60
=0,282 kW
- verificarea puterii motorului:
P0
η≤PME
0,2820,8
=0,3525 kW≤7,5 kW
unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.
c) Strunjire cilindrică interioară de degroşare Φ64,5 x 66mm
Date iniţiale :
- dimensiunea de prelucrat: Φ 64,5 mm;
- lungimea de prelucrat l = 66 mm;
- adaos de prelucrare d1 = 60 mm;
- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul = 0,80;
- cuţit Rp, = 450, = 6…100, = 10...150, r = 1 mm, q = 25x25 mm;
Se calculează adaosul de prelucrare:
AP1 =
64,5−602
=2,25 mm;
Modul de lucru :
o numărul de treceri i=1;
o adâncimea de aşchiere t = 2,25/2 = 1,125 mm;
o durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;
o avansul f, tab.(10.7)[11]; f = 1,1 mm/rot;
o viteza de aşchiere:
v p=Cv
Tm⋅tx v⋅S
yv ¿(HB200 )
n ¿K v
(10.27)[11]
unde:
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul
sculei
aşchietoare cu răcire;
Cv = 32,4; xv = 0,15; yv = 0,40; n = 1,5; tab.(10.26)[11] pentru aliaje cupru de
HB = 95;
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[11];
T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare;
m = 0,2 - exponentul durabilităţii, tab.(10.29)[11];
t = 1,125 mm - adâncimea de aşchiere;
f = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere;
kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare;
Cuţit 25 x 25 mm : ASecţiune transversală = 625 mm2
ξ = 0,04 - pentru aliaje cupru;
k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:
k 1=( q20x30 )
ξ
(10.30)[11]⇒ k1=(625
20x30 )0.04
=1 . 0016
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal
k 2=(45χ0 )
ρ
(10.31)[11]⇒ k2=(45
70 )0 .6
=0,767
unde: = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat
k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
k 3=( aχS )
0,09
(10.30)[11]⇒ k3=(10
20 )0.09
=0,939
unde: a = 10
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
k 4=( r2 )μ
(10.31)[11]⇒ k4=( 1
2 )0 .1
=0,933
unde: = 0,1 - pentru degroşare
k5 = 1, (10.31)[11]
k6 = 1, (10.32)[11]
k7 = 1,
k8 = 1,
k9 = 1.
kv = 1,016 · 0,767 · 0,939 · 0,933 · 1 · 1 · 1 · 1 · 1 = 0,68271
Viteza de aşchiere va fi:
v=32,4
600 .2⋅1,1250,15⋅1,10,40⋅(95200 )
1 .5⋅0,68271=28,178 m/min
- turaţia de lucru:
n=1000⋅v
π⋅d0
=1000⋅28,178π⋅64,5
=139,13 rot/min
Se recomandă n 800, pentru degroşare
- se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale M.U:
n = 150 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;
- recalcularea vitezei reale:
v=
π⋅d0⋅n1000
=π⋅64,5⋅1501000
=30,379 m/min
viteza de avans: vf = n· f = 150 · 1,1 = 165 mm/min
- forţa principală de aşchiere
Fz = C4 ·tx1·fy1·HBn1 [daN] (10.7)[11]
unde:
C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat
C4 = 63,5; t = 1,125 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,35;
HB = 95; , tab.(10.13)[11];
x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.21)[11].
Fz =63,5·1,1251·1,10,75·950,35 = 377,48 daN
F = 1,1·Fz [daN]; tab.(10.27)[11] F = 415,228 daN
- puterea de aşchiere:
P0=
F⋅v102⋅60
=415,228⋅30,379102⋅60
=2,061 kW
- verificarea puterii motorului:
P0
η≤PME
2,0610,8
=2,57625 kW≤7,5 kW
unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.
d) Strunjire cilindrică interioară de finisare Φ65 x 66mm
Date iniţiale :
- dimensiunea de prelucrat: Φ 65 mm;
- lungimea de prelucrat l = 66 mm;
- adaos de prelucrare d1 = 64,5 mm;
- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul = 0,80;
- cuţit Rp, = 450, = 6…100, = 10...150, r = 1 mm, q = 25x25 mm;
Se calculează adaosul de prelucrare:
AP1 =
65−64,52
=0,25 mm;
Modul de lucru :
o numărul de treceri i=1;
o adâncimea de aşchiere t = 0,25/2 = 0,125 mm;
o durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;
o avansul f, tab.(10.7)[11]; f = 1,1 mm/rot;
o viteza de aşchiere:
v p=Cv
Tm⋅tx v⋅S
yv ¿(HB200 )
n ¿K v
(10.27)[11]
unde:
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul
sculei
aşchietoare cu răcire;
Cv = 32,2; xv = 0,15; yv = 0,30; n = 1,5; tab.(10.26)[11] pentru aliaje cupru de
HB = 95;
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[11];
T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare;
m = 0,2 - exponentul durabilităţii, tab.(10.29)[11];
t = 0,125 mm - adâncimea de aşchiere;
f = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere;
kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare;
Cuţit 25 x 25 mm : ASecţiune transversală = 625 mm2
ξ = 0,04 - pentru aliaje cupru;
k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:
k 1=( q20x30 )
ξ
(10.30)[11]⇒ k1=(625
20x30 )0.04
=1 . 0016
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal
k 2=(45χ0 )
ρ
(10.31)[11]⇒ k2=(45
70 )0 .6
=0,767
unde: = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat
k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
k 3=( aχS )
0,09
(10.30)[11]⇒ k3=(10
20 )0.09
=0,939
unde: a = 10
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
k 4=( r2 )μ
(10.31)[11]⇒ k4=( 1
2 )0 . 2
=0,87
unde: = 0,2 - pentru finisare
k5 = 1, (10.31)[11]
k6 = 1, (10.32)[11]
k7 = 1,
k8 = 1,
k9 = 1.
kv = 1,016 · 0,767 · 0,939 · 0,87 · 1 · 1 · 1 · 1 · 1 = 0,6366
Viteza de aşchiere va fi:
v=32,2
600 .2⋅0,1250,15⋅1,10,30⋅(95200 )
1 .5⋅0,6366=57 ,7 ·0,6366=36,73 m/min
- turaţia de lucru:
n=1000⋅v
π⋅d0
=1000⋅36,73π⋅80
=146,21 rot/min
Se recomandă n 800, pentru degroşare
- se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale M.U:
n = 150 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;
- recalcularea vitezei reale:
v=
π⋅d0⋅n1000
=π⋅65⋅1501000
=30,615 m/min
viteza de avans: vf = n· f = 150 · 1,1 = 165 mm/min
- forţa principală de aşchiere
Fz = C4 ·tx1·fy1·HBn1 [daN] (10.7)[11]
unde:
C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat
C4 = 63,5; t = 0,125 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,35;
HB = 95; , tab.(10.13)[11];
x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.21)[11].
Fz =63,5·0,1251·1,10,75·950,35 = 41,63 daN
F = 1,1·Fz [daN]; tab.(10.27)[11] F = 45,79 daN
- puterea de aşchiere:
P0=
F⋅v102⋅60
=45,79⋅30,615102⋅60
=0,229 kW
- verificarea puterii motorului:
P0
η≤PME
0,2290,8
=0,28625 kW≤7,5 kW
unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.
e) Filetare M 80 x 2 x 30mm
Scula: cuţit de filetat, cu partea activă din carbură metalică, P20; secţiunea cuţitului S =16 x
25 mm2; Є=600; α=60; γ=00; r = 0,5 mm.
Se aleg dimensiunile la prelucrarea filetelor metrice, din [11] tab. (8.57), astfel:
dmax = 80 - 0,172 = 79,828 mm
dmin = 80 - 0,34 = 79,66 mm
Din [11], se aleg următoarele adaosuri pentru filetare, funcţie de pasul filetului :
p = 2 mm
- adaosul de prelucrare total, AP =0,974 mm;
- adaosul de prelucrare, la degroşare APD =0,874 mm;
- adaosul de prelucrare, la finisare APF =0,10 mm;
Din acelaşi tabel, se stabilesc numărul de treceri, i:
- iD = 7 treceri, pentru degroşare
- iF = 3 treceri, pentru finisare
Adâncimile de aşchiere pe trecere:
- pentru degroşare, tD =
APD
iD =
0 ,8747 =0,125 mm
- pentru finisare, tF =
APF
iF =
0,103 = 0,033 mm
- Avansul la filetare:
f = p = 2 mm
- Durabilitatea economică a sculei aşchietoare:
Tec = 30 min, tab.(9.10)[11]
- Viteza de aşchiere, funcţie de tipul filetării şi al sculei aşchietoare, se alege din tab.(9.40)
[11]:
vtab = 25 m/min
Se aplică următorii coeficienţi de corecţie:
K1=0,8; pentru prelucrarea filetelor cu degajare, tab.(9.32) [11];
K2 =1,1; pentru durabilitatea sculei, tab.(9.40)[11].
Viteza de aşchiere:
vC =vtab.·K1·K2=25 · 0,8 · 1,1 = 22 m/min
-Turaţia semifabricatului:
n =
1000⋅vC
π⋅d =
1000⋅22π⋅80 = 87,58 rot/min
Din caracteristicile M.U. - SN 400x1500, se alege turaţia reală, tab.(10.1) [11]:
nr = 96 rot/min
Se recalculează viteza reală de aşchiere:
vr =
π⋅d⋅nr
1000 =
π⋅80⋅961000 = 24,115 m/min
- Puterea la filetare, pentru material oţel:
Ne =24,2·10-3·v ·p1,7 ·KMNi-0,71 [kw] (14,7) [11]
unde:
KMN =( σr
75 )0,75
=(6575 )
0,75
=0,8982, coeficient de corecţie funcţie de duritatea materialului
(14.9) [11]
Avem: f = 2 mm; v = 24,115 m/min; i = 7 treceri pentru degroşare.
Puterea la filetare
Ne =
24,2⋅21,7⋅24,1151⋅0,89821000⋅70,71
=0,4277 kw
- Verificarea puterii motorului:
PMe ¿N e
η=0,4277
0,80=0,5346
kw; unde: PMe =7,5 kw
b) Găurirea
Date iniţiale de calcul:
diametrul de prelucrat, d = 8,5 mm;
lungimea de prelucrat, l = 8 mm.
Pentru prelucrarea găurilor cu o lungime l ≤ 10D, se alege din STAS 575 – 88, tipul
de burghiu din Rp 5, pentru prelucrarea materialului: - CuSn12Ni.
Parametri principali ai geometriei părţii aşchietoare, a burghiului elicoidal, sunt :
unghiul la vârf, 2ж0 = 1200, funcţie de materialul de prelucrat, conform tabelului
(12.11)[11];
unghiul de aşezare α0 = 100, tabelul (12.11)[11];
durabilitatea economică T = 20 min, tabelul (12.6)[11];
adâncimea de aşchiere (pentru găurire în plin), t = d / 2 = 8,5/2 = 4,25 mm;
Avansul de aşchiere (pentru găurire-n plin), f, mm:
f = Ks · Cs · D0,6 [mm/rot] (3.1)[11]
unde:
Ks = 0,9, coeficient de corecţie, funcţie de lungimea găurii, pentru l > 3D;
Cs =0,063, coeficient de avans, tabelul (12.9)[11];
D = 8,5 mm, diametrul burghiului.
f = 0,9 · 0,063 · 8,50,6 = 0,205 mm/rot
se alege avansul f = 0,20 mm/rot
Viteza de aşchiere la găurire, vp , m/min:
vp =
Cv⋅Dzv
Tm¿ fyv ¿t
xv¿K v
p
[m/min] (12.13)[11]
Valorile coeficienţilor Cv şi ale exponenţilor zv, yv, m, sunt date-n tabelul (12.22)[11].
Pentru f ≥ 0,2 mm/rot, se aleg:
Cv = 7; zv = 0,4; m= 0,2; yv = 0,5;
Coeficientul de corecţie Kvp, este produsul coeficienţilor daţi în tabelul (12.23)[11], ce ţin
seama de factorii ce influenţează procesul de burghiere:
Kvp = KMv · KTv · Klv · Ksv (12.9)[11]
unde :
KMv , coeficient funcţie de materialul de prelucrat;
KTv , coeficient funcţie de raportul durabilităţii reale şi recomandate Tr / T;
Ksv , coeficient funcţie de starea oţelului;
Klv , coeficient funcţie de lungimea găurii şi diametrul de prelucrat;
Toţi coeficienţii se extrag din tabelul (12.23)[11], având următoarele valori:
KTv = 1; Klv = 0,5; Ksv = 1; KMv = 0,644;
Kvp = 1 · 0,5 · 1 · 0,644 = 0,322
Se calculează viteza de aşchiere :
vp =
7⋅8,50,4
200,2⋅0,20,5⋅0,322=6,5366
m/min
Turaţia sculei aşchietoare la găurire n, rot/min:
n =
1000⋅vπ⋅D
=1000⋅6,5366π⋅8,5
=244,9rot/min
Valoarea obţinută se pune de acord cu turaţiile maşinii - unelte, tabelul (3.22)……..(3.33)
[11], pe care se face prelucrarea alegându-se turaţia imediat inferioară sau superioară dacă nu
s-a depăşit Δv < 5%.
- se alege n = 200 rot/min, din gama de turaţii ale maşinii-unelte SN 400x1500.
Se calculează în continuare viteza reală de aşchiere:
vr =
π⋅D⋅n1000
= π⋅8,5⋅2001000
=5,338m/min
Viteza de avans va avea expresia:
vf = n · f = 200 · 0,2 = 40 mm/min
Forţa principală de aşchiere şi momentul la burghiere, se calculează cu formula:
F = CF1 · DxF · yF · HBn [daN] (12.12)[11]
M = CM1 · tzF · fyF · HBn [daN·cm] (12.13)[11]
Coeficienţii şi exponenţii forţei şi momentului de aşchiere se dau în tabelul(12.38)[11], astfel:
xF = 1,10; yF = 0,7; CF = 65; HB = 143;
xM= 0,78; yM= 0,74; CM= 5,3;
F = 65 · 161,1 · 0,280,7 · 0,84 = 473 daN
M = 5,3 · 160,78 · 0,280,74 · 1,08 = 19,4 daNcm
Puterea la găurire, P, kw:
Pc =
M t⋅n1,36⋅71620 [kw] (12.20)[11]
Pc =
19,4⋅2001,36⋅71620
=0,0398kw
unde:
Mt , momentul de torsiune la găurire;
n, turaţia burghiului, sau a piesei.
Puterea totală – verificarea motorului:
Pc = 0,0398 kw
ηMU = 0,85 , randamentul maşinii – unelte SN 400x1500
Pc / ηMU = 0,046 kw ≤ PMe = 7,5 kw
NORMAREA TEHNICĂ A OPERAŢIILOR DE AŞCHIERE
Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii în condiţii
tehnico-economice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor mijloacelor de
producţie.
În norma tehnică de timp intră o sumă de timpi, astfel:
T u= tb+ta+ton+td+tpi
n [min] (12.1)[10]
unde:
Tu – timpul normat pe operaţie;
tb – timpul de bază (tehnologic, de maşină);
ta – timpul auxiliar;
ton – timp de odihnă şi necesităţi fireşti;
td – timp de deservire tehnico-organizatorică;
tpi – timp de pregătire-încheiere;
N – lotul de piese care se prelucrează la aceeaşi maşină în mod
continuu.
Suma dintre timpul de bază şi timpul auxiliar se numeşte timp efectiv sau timp
operativ. Algoritmul pentru calculul normei de timp, se găseşte în [10].
Timpul de bază se poate calcula analitic cu relaţia:
tb=L+L1+L2
s⋅n⋅i
[min] (12.2)[10]
unde:
L – lungimea de prelucrare, [mm];
L1 – lungimea de angajare a sculei, [mm];
L2 – lungimea de ieşire a sculei, [mm];
i – numărul de treceri;
n – numărul de rotaţii pe minut;
f – avansul, [mm/rot].
a) Strunjire cilindrică exterioară de degroşare Φ80,5 x 21mm
Date iniţiale:
n = 76 rot/min;
f = 0,9 mm/rot;
vf = n x f = 68,4 mm/min;
l = 60 mm;
l1 =
ttgκ
+(0,5……2) = 2,5 mm;
l2 = (1……5) = 2,5 mm;
Timpul de bază, tb, va fi:
tb=L+L1+L2
f⋅n⋅i
= 7,06 mm
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(11.21):
ta=3,5 min
Timpul de deservire tehnică, tdt, tab.(11.26):
t dt=5
100⋅tb=
5⋅7,06100
=0,353 min
Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(11.26):
tdo=(tb+ta )⋅1,2
100=0,1267 min
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(11.27):
ton=(ta+ tb )⋅3
100=0,3168 min
Timpul de pregătire-încheiere, tpi , tab.(11.26):
tpi = 20 min
Lotul de piese: n = 20 buc.
Norma de timp, la strunjire degroşare:
T u=tb+ta+ton+tdo+tdt+
tpi
n=12,006
min