1. SINDROMUL DE ISCHEMIE ACUTÃ PERIFERICÃ
2. ARTERIOPATIA PERIFERICĂ CRONICĂ A
MEMBRELOR INFERIOARE
3. TROMBANGEITA OBLITERANTĂ (BOALA BUERGER)
4. TULBURĂRI VASCULARE FUNCȚIONALE 1. SINDROMUL/BOALA RAYNAUD
2. ACROCIANOZA
3. LIVEDO RETICULARIS
5. VASCULITE 1. BOLI DE SISTEM (LES, PR, SCLERODERMIE)
2. POLIARTERITA NODOASĂ
3. ARTERITA TAKAYASU
TIPURI DE AFECTARE A
ARTERELOR PERIFERICE
1. OBSTRUCȚIA ARTERIALÃ ACUTÃ
PERIFERICÃ
embolii (80%),
tromboze,
traumatism,
spasm arterial intens,
sau de origine iatrogenã.
Consecința - manifestãri de ischemie arterialã acutã la nivelul membrelor afectate.
Localizarea emboliilor arteriale periferice
Arterele principale ale membrelor – 70-80%
Bifurcãrile arterelor ( bifurcarea arterei femurale (35-50%) + arterele
poplitee = 2 x iliace + aorta (necesitã embolus mare pentru ocluzie))
Arterele membrului superior sunt mult mai rar afectate
TABLOU CLINIC 5 P ai lui PRATT
1. Durere (pain)
2. Paloare
3. Absența pulsului (pulsless)
4. Parestezii
5. Paralizii
+
1. Polar (extremități reci)
ACC/AHA Guidelines for the
Management of PAD, 2005
EMBOLIE TROMBOZÃ
Absența circulației
colaterale
Circulație colateralã bogatã
Linie netã de demarcație
între lumenul opacifiat al
vasului și embolusul
obstruant
Demarcația la nivelul
trombusului este neregulatã,
substanța de contrast
infiltrând porțiunea proximalã
a trombusului
Aspect normal al celorlalte
vase
Leziuni stenotice și pe alte
vase
2. AOMI - FACTORI DE RISC
+ fibrinogenul plasmatic
EVALUAREA CLINICĂ VASCULARĂ
ACC/AHA Guidelines for the
Management of PAD, 2005
ELEMENTELE CHEIE ALE
SIMPTOMATOLOGIEI SISTEMULUI
VASCULAR
• Orice limitare a mișcării la nivelul mușchilor
membrelor inferioare sau îngreunarea
mersului (descrisă ca oboseală ).
• Orice leziune care se vindecă greu sau nu
se vindecă la nivelul piciorului.
• Orice durere de repaus localizată la nivelul
membrelor inferoare sau piciorului .
• Durere abdominală postprandială care
poate fi reprodusă prin alimentație și se
asociză cu scădere în greutate.
• Istoric familial a rudelor de gradul I de
anevrism de aortă abdominală.
DIAGNOSTIC
PREZUMȚIA CLINICĂ:
TETRADA CLASICÃ:
1. Durere
2. Modificãri de temperaturã și culoare ale tegumentelor
3. Diminuarea pânã la abolire a pulsațiilor arteriale
4. Tulburãri trofice
Claudicatia intermitenta - localizare:
molet (tipic) = obstrucție femuralã superficialã sau poplitee
coapsã și molet = obstrucție ilio-femuralã
fesierã și șold = obstrucție aorto-iliacã și hipogastricã
fesierã și coapse + impotențã sexualã + absența pulsului femural bilateral + atrofie
muscularã și cutanatã a membrului inferior = sdr. Leriche
Stabilitate în timp – aproximativ 2,5 ani (apariția durerii la aceeași distanțã de mers)
DIAGNOSTICUL CLINIC AL GRADULUI
DE OBLITERARE
CLASIFICAREA LERICHE--FONTAINE
Stadiul I Asimptomatic. Obstrucția este descoperitã întâmplãtor
obiectiv sau paraclinic
Stadiul II Claudicație intermitentã (ischemie de efort)
II a Claudicație la peste 200 m de mers
II b Claudicație la sub 200 m de mers
Stadiul III Durere în repaus (decubit): amelioratã în poziție declivã
Stadiul IV Durere în repaus, (neamelioratã de declivitate ) +
tulburãri trofice majore
DIAGNOSTIC
Principalele teste neinvazive sunt: 1. Indicele gleznă‐braț.
2. Presiunea segmentală sistolică la diferite nivele. 3. Pletismografia segmentală sau înregistrarea puls‐volum. 4. Indexul deget‐braț. 5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler.
Imagistic:
1. Angiografia
2. Ecografie Doppler Color
3. Angiografia prin rezonanță magnetică nucleară
4. Angiografia prin computer tomograf