Zidul berlinului

ZIDUL BERLINULUI

DUPA RAZBOI GERMANIA, A FOST IMPARTITA IN PATRU PARTI

APOI 3 PARTI S-AU UNIT SI AU FORMAT R.F.G. SI URSS IN R.D.G

ZIDUL BERLINULUI Zidu l Ber l inu l u i ( în l imba germană: Ber l i ne r Mauer ) , un s imbo l a l Războ iu lu i Rece, a fos t cons t ru i t , i n i ț i a l , pe 13 augus t 1961 ș i a fos t

demo la t î n săp tămân i le de după 9 no iembr ie 1989. Par te a Cor t i ne i de F ie r, Z idu l Ber l i nu lu i a fos t cea

ma i cunoscu tă pa r te a f r on t i e re lo r RDG-u lu i.

• Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană şi pentru blocul comunist ca un tot întreg. Zidul a

reprezentat un simbol al tiraniei comuniste, insistent afişat în lumea occidentală, în special după împuşcarea, intens mediatizată de mass

media occidentale, a câtorva evadaţi.

• Liberalizarea politică de la sfârşitul deceniului al nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricţiilor la trecerea

frontierei est-germane, care au dus, în cele din urmă, la demonstraţii de masă şi căderea guvernului comunist. În momentul când a fost dat

publicităţii, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităţilor est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriaşe de est-berlinezi s-au apropiat de zid şi, în cele din urmă, au traversat prin toate punctele de

trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulţimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă,

distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3

octombrie 1990.

IMAGINE DIN SATELIT A BERLINULUI, CU LOCAŢIA ZIDULUI MARCATĂ CU GALBEN

MUNCITORII EST-GERMANI RIDICÂND ZIDUL BERLINULUI, 20 NOIEMBRIE 1961

FUNDALUL ISTORIC• După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa,

Germania a fost divizată în patru zone de ocupaţie. Vechea capitală a Germaniei, Berlinul, ca sediu al Comisiei Aliate de Control, a fost

împărţită în patru zone de ocupaţie corespunzătoare. Deşi, la început, intenţiile puterilor învingătoare erau de a guverna

împreună Germania în graniţele stabilite în anul 1947, izbucnirea Războiului Rece a făcut ca zonele de ocupaţie franceză, britanică

şi americană să fie unite în Republica Federală Germania, în 1949. Ca ripostă, în zona de ocupaţie sovietică a Berlinului avea să fie proclamată, în acelaşi an, Republica Democrată Germania, cu

capitala în Berlinul Răsăritean.

EMIGRAŢIA MASIVĂ• Din 1949 până în 1961, un mare număr de persoane, de la personalul cu

studii superioare la muncitorii calificaţi, ("Grenzgänger"), migra dinspre estul spre vestul Berlinului, în principal, datorită reconstrucţiei din vest, susţinută

de fondurile Planului Marshall. Într-o singură zi, de exemplu, întreaga catedră de matematică a Universităţii din Leipzig a părăsit RDG-ul. În plus,

numeroşi vest-berlinezi traversau graniţa în răsărit pentru a-şi face cumpărăturile în magazinele cu preţuri subvenţionate de stat, unde preţurile

erau mult mai mici decât în vest. Această secătuire a resurselor umane şi economice ameninţa Germania Răsăriteană cu colapsul economic. Acest

fapt avea repercusiuni în întreg blocul răsăritean şi, în special, în Uniunea Sovietică, care subvenţiona economia est-germană şi care, la

rândul ei, trebuia să asigure plata despăgubirilor de război către URSS şi Polonia.

UN MEMORIAL DIN PESTE 1.000 DE CRUCI ŞI UN FRAGMENT DE ZID ÎN AMINTIREA CELOR CARE AU

ÎNCERCAT SĂ FUGĂ ÎN VEST PESTE ZID