WWW in Invatamant de Mihai Jalobeanu

Instruire prin Internet

Mihai Jalobeanu

WWW în învățământ

Cum căutăm și cum publicăm în

Casa Corpului Didactic Cluj, 2001

O carte destinată profesorilor școlii de mâine, pentru folosirea tehnologiei informatice în procesul de învățământ, în contextul trecerii spre societatea informațională.

Un manual pentru începători, pentru realizarea primelor pagini Web și înțelegerea particularităților publicării în Internet, pentru a învăța prin exemple cum se caută informații pe Web.

Copyright © 2001 Cultural Society POLYGON

Editura Casei Corpului Didactic Cluj

ISBN 973-99967-2-8

Coperta: ing. Călin Chișu Stînean

Editori: Mihai Jalobeanu, Eugenia Popescu

Tiparul executat la tipografia ROPRINT,

3400 Cluj-Napoca, str.Horea nr.82, România

Iulie 2001

Carte realizată în cadrul proiectului Erasmus IP "Internet as a Vehicle for teaching"

WWW în învățământ – Instruirea prin Internet

Prefață

Incheind, în luna Iulie 2000, cea de a patra conferință internațională și școală de vară "Romanian Internet Learning Workshop: Internet as a Vehicle for Teaching"1, în ceas de bilanț, am fost nevoiți să constatăm că acțiunea noastră nu este aproape de loc cunoscută în școlile din țară, cu excepția câtorva licee implicate în programul I*EARN.

Internetul pare multor profesori un spațiu pentru cei bogați și fără treabă, un loc de joacă la limita narcomaniei, sau, și mai rău, un spațiu al delicvenței (doar auzim mereu despre spargeri de servere, despre furturi de cărți de credit, despre afaceri pe Internet pentru care nu se plătesc impozite). Alteori, întro variantă mai pragmatică, un imens morman de informații discutabile în care trebuie prea mult timp ca să poți găsi, întâmplător, ceva util, dar în care niciodată nu găsești ceeace dorești.

Și mai este ceva: Pentru mult prea mulți dintre profesori (mărturisit sau nu), calculatorul în sine și mai ales rețeaua de calculatoare pare a fi o spaimă continuă, formează un domeniu în care elevii îi pot pune oricând în încurcătură (manevrând iuteiute șoricelul acela și schimbând rapid imaginile de pe monitor așa încât nu poți citi nimic…). In timp ce, pentru majoritatea elevilor din centrele mai mari (București, Constanța, Cluj, Timisoara,…) fascinația de acum o reprezintă Internetul. și nuși mai doresc să devină cântăreți sau fotbaliști ci să aibă un calculator și acces la Internet2. Sunt acestea niște prejudecăți? Cum pot fi ele depășite?

Cum mai scrisesem, în 1995 și 1996 două cărți despre folosirea Internetului (mai ales în instruire), am pornit la treabă gândind o carte care să continue cumva volumul din "Internet, Informare și Instruire" din 1995, popularizând proiectul RILW și prin includerea versiunilor românești a câtorva din lucrările prezentate la conferință, dar mai ales urmărind clarificarea modului în care se scrie o pagină Web, precum și cel în care se pot căuta informații în Internet.

Dar a mai fost o întâmplare care a contribuit mult, dar indirect, la scrierea acestei cărți. Tot în aceeași perioadă, când am revenit acasă de la Miercurea Ciuc, am recepționat prin poșta electronică un mesaj care ma pus pe gânduri. Doi copii apelau la mine săi ajut să facă școala prin Internet. Descoperiseră ei, scotocind prin Internet că asta, instruirea prin rețea, face parte dintre preocupările

1 RILW 2000, 26 iunie 8 iulie 2000, Sumuleu Ciuc, România http://ccd.ubbcluj.ro/rilw/ și în centrul Web dedicat, la: http://rilw.emp.paed.unimuenchen.de

2 Adolescentul român se uită mult la televizor, ascultă muzică dance și hiphop și folosește mult Internetul, în special pentru chat, conform unui studiu realizat de Leo Burnett&Target și numit Teenscope. Conform acestui studiu, adolescenții români petrec mult timp în fața televizorului, schimbând des canalele. Televizorul le ocupă cea mai mare parte a timpului liber din fiecare seară, dar, din comoditate, rareori merg la cinematograf sau închiriază casete video. Dacă nu găsesc nici un film interesant la televizor, atunci ei preferă să asculte muzică, băieții preferând formațiile BUG Mafia, 3rei Sud Est, Metallica, La Familia și Backstreet Boys, în timp ce fetele ascultă 3rei Sud Est, Backstreet Boys, Andre, Valahia și Westlife. Când se plictisesc acasă, adolesceții ies în oraș cu prietenii, în general în parc sau întrun bar. Visul adolescentului român este să aibă un PC, de care nu sar mai desprinde. Dacă nu are un calculator, el se duce la un “Internet café” sau, dacă nu are suficienți bani, la laboratorul școlii sau acasă la vreun prieten care are acces la Internet. Sportul nu mai este un subiect de interes pentru noua generație. Studiul este parte a unui program de proporții, lansat de Leo Burnett Worldwide, care are ca țintă identificarea pieții din Europa Centrală și de Est. Teenscope a fost lansat în același timp în 12 țări: Canada, Cehia, Danemarca, Franța, Ungaria, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Spania, Africa de Sud și Marea Britanie. In România, studiul a fost realizat pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani, din București, Constanța, Cluj, Iași și Timișoara, fiind publicat cu titlul: Portretul adolescentului român, de Central Europe Online, iar în română de FullCoverage http://www.fullcoverage.ro la 18 ianuarie 2001 .

1

http://www.fullcoverage.ro/

http://rilw.emp.paed.uni-muenchen.de/


mele. Am schimbat cu ei multe mesaje, am aflat de ce nu pot merge la școală, leam admirat și comentat, mai apoi, paginile Web pe care tocmai le isprăviseră și, treptat, am demarat încă un proiect, de astă dată o aplicație concretă: organizarea unei clase virtuale, în care acești copii, împreună cu alții care vor mai apare, cu siguranță, să asimileze prin Internet măcar o parte din cunoștințele ce fac obiectul școlii generale.

In căutare de profesori, am apelat la staful echipei I*EARN România3, mai exact la profesoara Cornelia Platon (Dej) și la profesorul Petru Dumitru (Focșani). Cel din urmă, aflat în prezent la Bruxelles, în cadrul proiectului "myEurope"4, a difuzat apelul meu pe lista profesorilor angrenați în proiectele I*EARN din tară. Astfel au început să apară răspunsurile, de la Dej, de la Călărași, de la Focșani, de la Eforie

Miam adus aminte și de Kidlink5, organizația mondială care se ocupă tocmai de copiii din această grupă de vârstă și de la al cărei organizator și inițiator, publicistul Odd de Presno6, am aflat, cu ani în urmă, cât poate fi de util Internetul în situațiile de boală. Dar discutând cu copiii despre Kidlink, încercând săi lămuresc asupra modului de lucru și a proiectelor, am înțeles că nu mai am nici o scăpare și am tradus paginile generale, lansând astfel, cu sprijinul continuu al lui Odd de Presno, zona românească7 a Kidlink. Astfel, clasa virtuală (sau cel puțin partea organizatorică a ei) a putut fi configurată ca o primă activitate specifică a Kidlink, ca o primă listă de discuții.

Copiii pentru care am demarat proiectul, ca urmare a dorinței lor de a învăța, au acasă calculatorul și accesul la Internet. Este o situație specială? Da și nu. Pentru că, la noi mai ales, cheltuielile majore de acces la Internet sunt cu linia telefonică, iar legea asigură celor cu handicap motor accesul gratuit la telefon. Ei știau deja să folosească calculatorul și legătura la Internet; să trimită mesaje email, chiar să navigheze pe Web (au învățat singuri, câte ceva și cu ajutorul unui frate mai mare); deci începutul a fost mai simplu. Au implinit, în toamna anului 2000, 13 ani, dar nau făcut oficial decât 4 clase cu o învățătoare ce a mers la ei acasă. După părerea mea, sunt mai maturi decât media, cel puțin în discuții și, desigur, în folosirea calculatorului (altceva nu prea pot face, cu boala lor), dar și în reținerea de a discuta despre starea lor fizică.

Totuși, la fel cu majoritatea elevilor și chiar a studenților, partea de comunicare (nu de comunicație) era deficitară. Aici am tot încercat săi 'mișc', săi conving să întrebe prompt când nu înțeleg ceva, sau să protesteze când li se spun lucruri cunoscute... săși formuleze și găndurile nu doar acțiunile s.a.m.d.

Formal, inspectoratul școlar ia repartizat singurei școli din zonă care oferea și învățământ fără frecvență. Au primit manualele, dar sunt acestea gândite pentru a fi parcurse de copii în afara școlii? Sunt ele inteligibile măcar copiilor 'normali'? Desigur, școala în cauză este bucuroasă săi aibă pe listele ei și, eventual, săi testeze trimestrial.

Una din primele chestiuni a fost regândirea programei școlare pentru această 'clasă virtuală' (indiferent dacă vor mai apare și alți elevi, sau nu), punând accentul pe comunicare și programare, întrun dialog susținut, în încercarea de a lega toate celelalte materii de resursele disponibile de pe Internet. Există dorința de a acoperi, cât de cât, programa școlii generale, dar fără restricții temporale.

Intrun astfel de context trebuie regândite multe capitole prin prisma modului de comunicare și

3 Despre I*EARN și I*EARN România va mai fi vorba în această carte. Pot fi însă vizitate: ,http://www.iearn.net/ respectiv http://ldap.edu.cj.ro/proiecte/

4 http://www.myeurope.net/ 5 și despre Kidlink va fi vorba de mai multe ori în această carte. Puteți consulta mulțimea de pagini Web ale acestei

organizații la: http://www.kidlink.org/ 6 Autor al uneia din primele cărți electronice despre Internet, cu titlul "The Online World",

http://home.eunet.no/~presno/nok/ , carte ajunsă la ediția a 3.5.15 și disponibilă în format text sau HTML pe multe servere din lume.

7 http://www.kidlink.org/Rumania/

2

http://www.kidlink.org/

http://home.eunet.no/~presno/nok/


http://lcjdap.soroscj.ro/iearn/

http://www.myeurope.net/

http://ldap.edu.cj.ro/proiecte/

http://www.iearn.net/


a resurselor din Internet și mai ales, legat de mediul (calculatoristic) folosit. In prima fază, poșta electronică este suficientă, cu discuții 11 și cu o posibilă comunicare în grup, adică pe liste cu toți profesorii angrenați la o materie sau grup tematic.

In folosirea poștei electronice pentru lecții apar și inconveniente (în primul rând cele legate de lipsa diacriticelor). Dar comunicația email pare o etapă necesară pentru ambele părți, pentru stimularea și reglarea ritmului, pentru 'deschidere'. In mod logic, se va trece treptat la documente atașate, transmise tot prin email, iar către sfârșit, la discuții pe Web (forum), eventual chiar la comunicarea prin documente HTML (incluzând grafice, desene, formule...). In toate aceste etape și profesorii au destul de mult de învățat. Exercițiile, temele de casă, trebuie gândite și formulate în raport cu resursele din Internet, bazate mai ales pe căutări pe subiectele în discuție și pe discuții critice asupra lor. Asta în locul lecturilor particulare, a unor experimente de viață, sau a unor vizite tematice. Este o limitare? Nu cred. Dar este cu siguranță altceva decât, uzual, se înțelege la noi prin învățământ fără frecvență și, mai nou prin 'învățământ la distanță'.

Experiența în proiectele I*EARN și materialele numeroase din Kidlink, din care multe așteaptă încă să fie traduse sau adaptate și în școlile de la noi, chiar proiectul ambițios myEurope cu NetSchool, se pot lega frumos de programul Clasei Virtuale, cu eventuala antrenare în dezbaterea temelor și a copiilor sănătoși și cu lansarea de noi proiecte.

La apelul meu, în căutare de profesori pentru acest proiect, au răspuns surprinzător de mulți profesori, din Călărași, Cluj, Dej, Eforie, Focșani, care mai de care mai impresionați de situația specială și de dorința copiilor de a face școală. Cu bucurie am constatat că putem acoperi fiecare materie de studiu cu câte 2 sau chiar 3 profesori. Insă greul abia de acolo a început. In cursul toamnei anului 2000 am scris multe mesaje profesorilor. A fost o ocazie să constat cât de prost funcționează în școlile din țară (chiar în cele de vârf) accesul la Internet, cât de puțin se știe despre resursele instructiveducative ce ne stau la dispoziție dacă avem acest acces. Unii din acești profesori inimoși și gata să predea gratuit și la distanță, nu aveau conturi de acces la Internet, nu știau să se conecteze și nu trimiseseră încă nici un mesaj email. Pe de altă parte, nici eu nu predasem niciodată în ciclul gimnazial și nici măcar nu știam programa școlară. Scolile cu care am ajuns astfel să cooperăm au avut numeroase dificultăți în privința accesului la Internet, chiar șiau schimbat furnizorul de acces, modificânduși implicit și coordonatele, pe parcursul anului școlar. Multe din discuțiile purtate cu profesorii, privind lecțiile în rețea, au contribuit, direct sau indirect, la finalizarea acestei cărți, în forma ce o aveți în față. Apreciind în mod special dorința lor de a se instrui, de a adopta noi procedee de predare, am modificat mult din planul inițial, de fapt am ajuns să rescriu complet această carte.

Desigur, clasa virtuală sau învățarea la distanță este un subiect de mare actualitate despre care sa scris și se mai poate scrie. Dar de ce "Internet în școală"? De ce nu "Invățământ la distanță"?

Mi se pare că a privi Internetul doar ca un mediu pentru livrarea cursurilor la distanță înseamnă să omitem două importante direcții de utilizare a Internetului în interiorul școlii, în cadrul învățământului tradițional. Mă gândesc la mulțimea de resurse informative ce stau la dispoziția profesorului pentru ași pregăti sau ilustra lecția (din clasă), precum și la mulțimea de proiecte internaționale în care profesorul îi poate coopta pe elevii săi să participe, stimulândule deprinderile de comunicare, abilitatea de a scrie, cunoștințele de limbă străină, capacitatea de a promova limba și specificul local. Sunt numai două aspecte care încap, cred, în cadrul școlii, potențândo.

Cartea aceasta este dedicată învățătorilor și profesorilor, directorilor și inspectorilor școlari, tuturor celor interesați de evoluția învățământului și de folosirea calculatorului în școală, de comunicare și comunicații. Nu pentru a răspunde modei, ci pentru a adapta învățământul la cerințele mileniului care începe. Pentru a pune la dispoziție niște repere în această perioada de tranziție, încercând să vă convingă cât de multe veți putea afla învățând această limbă – a comunicației prin rețeaua de calculatoare. Demonstrând că vă așteaptă o mulțime de profesori și clasele lor de pe tot globul, dorind

3


să împărtășească experiențe din școală, să găsească colaboratori și prieteni.Sa constatat în ultima vreme că volumul cunoștințele noastre, în plan mondial se dublează la

fiecare 18 luni. Cooperarea prin Internet face ca totul să meargă mai repede. Dar asta înseamnă că, pe parcursul celor 12 ani de școală volumul total al cunoștințelor o să crească de 256 de ori! Va trebui să acceptăm să spunem tot mai des 'Nu știu!'. Nici cu ajutorul Internetului nu vom putea răspunde tuturor întrebărilor pe care ni le pun elevii noștri. In schimb îi putem învăța cum să caute ei singuri răspunsurile. Dar pentru asta trebuie să înțelegem cum se fac căutările, să avem măcar o imagine aproximativă asupra 'ofertei' ce o avem în față.

Dacă vam convins cu aceste câteva cuvinte atunci citiți întreaga carte. Cu mici excepții, capitolele ce o compun sunt suficient de independente ca să permită parcurgerea în ordinea pe care o doriți dumneavoastră. Sper să vi se pară interesantă, nădăjduiesc să vă incite, chiar dacă, pe unele pagini, veți găsi lucruri bine cunoscute iar altele vi se vor părea, la prima parcurgere, neinteligibile. Aștept deci cu multă nerăbdare observațiile dumneavoastră critice la adresa

[email protected] . Cu atât mai mult dacă doriți să vă alăturați unuia din proiectele menționate, scriețimi. Nădăjduiesc că, prin lectura acestei cărți, Internetul o să vi se pară mai aproape și mai ușor de

înțeles. Că veți găsi în paginile care urmează coordonatele unor materiale utile pentru lecțiile dumneavoastră, indiferent de disciplina ce o predați. Sau cel puțin câte un punct de pornire. Cu oarecare naivitate imi permit să sper chiar întro schimbare de optică.

Folosirea Internetului în școală este cu siguranță direcția la modă în foarte multe din școlile lumii. și mai este ceva: potrivit estimărilor recente, în prezent tot al zecelea om navighează și comunică prin rețea, dar până în anul 2004 vor fi pe glob peste un miliard de utilizatori ai Internetului; deci tot al șaselea om va activa și comunica online.

Doriți să rămâneți printre ceilalți cinci?

4

mailto:[email protected]



Cuprins

Prefață........................................................................................................................................1

Cuprins .......................................................................................................................................5

Invățământul la distanță și Internetul..................................................................................10

Puțin despre terminologie.........................................................................................................10Termeni specifici Internetului și rețelelor de calculatoare........................................................................................................12

Termeni specifici World Wide Web-ului..................................................................................................................................15

Termeni specifici limbajului HTML........................................................................................................................................18

Rolul și evoluția canalelor de comunicație...............................................................................20

Instituționalizarea învățământului la distanță...........................................................................21Invățământul la distanță în fostul 'lagăr socialist'.....................................................................................................................22

Avantajele și particularitățile învățământului la distanță..........................................................................................................23

Invățământul prin și despre Internet..........................................................................................23

Introducerea tehnologiei în școală și instruirea cu ajutorul Internetului...................................25Modele, metode și instrumente de învățare prin Internet..........................................................................................................26

Avantajele învățământului online.............................................................................................................................................27

Este cu adevărat competitiv învățământul la distanță în privința rezultatelor școlare?............28Universitatea din Noua Anglie (UNE) - Australia ...................................................................................................................30

Centrul Național de Invățământ la Distanță (CNED) – Franța.................................................................................................30

Universitatea Deschisă a Regatului Unit (OUUK) – Anglia.....................................................................................................31

Obținerea performanței în cursurile din Internet.......................................................................32Atitudinea studenților relativ la învățarea pe WWW................................................................................................................33

Centre importante în domeniu...................................................................................................34Open University of the Nederlands - OUNL ...........................................................................................................................36

Câte ceva despre universitățile virtuale....................................................................................................................................37

Tehnologia informațională în școlile din România ..................................................................40Câteva repere........................................................................................................................................................................... 40

RILW - Conferința de instruire prin Internet............................................................................................................................41

Universități deschise și universități virtuale în România..........................................................................................................43

Eforturile Uniunii Europene......................................................................................................44Organizații Europene neguvernamentaleorientate spre DE și ICT .........................................................................................................................................................47

Publicații dedicate învățământului la distanță ..........................................................................48Publicații Web de (auto)instruire..............................................................................................................................................55

Un inventar al cursurilor oferite în Internet..............................................................................................................................55

Bibliografie suplimentară privind învățământul la distanță și instruirea prin Internet.............56

5


Internetul tot mai prezent la fiecare pas....................................................................................59La ce sunt bune sondajele și statisticile?..................................................................................................................................59

Utilizarea Internetului în Europa..............................................................................................................................................59

Situația Internetului în Europa, în luna mai 2001....................................................................................................................61

Cam 10 milioane de utilizatori Online erau în Germania, în 1999...........................................................................................62

IDC estimează la 500 de milioane populația Online, în anul 2003...........................................................................................63

Populația din Internet estimată la 300 milioane, în anul 2000..................................................................................................63

Alte câteva concluzii și estimări demografice..........................................................................................................................65

Serverele Web..........................................................................................................................................................................66

World Wide Web-ul avea 3.6 milioane servere în 1999............................................................................................................66

1,3 milioane de români au navigat pe Internet..........................................................................................................................67

Calculatoarele în școală..........................................................................................................68

Instruirea asistată de calculator.................................................................................................68De la jocul pe calculator la programele educaționale din Internet............................................................................................69

Invățând despre învățământul Online.......................................................................................71

Instruire și cooperare în Internet..........................................................................................73

Comunicația în rețeaua de calculatoare.....................................................................................73Internetul ca fenomen social....................................................................................................................................................73

Avantajele comunicației în rețea..............................................................................................................................................75

Internetul – un sistem deschis..................................................................................................................................................76

Putem ajunge la o democrație online?......................................................................................................................................76

Inconvenientele și lipsurile comunicației în rețea.....................................................................................................................78

Conversația în rețea ca instrument educativ.............................................................................................................................80

Comunicare, participare, publicare..........................................................................................................................................81

Dezvoltări hard-soft.................................................................................................................................................................83

Dificultățile locale....................................................................................................................................................................84

Dificultățile globale.................................................................................................................................................................86

Spiritul critic, educația civică, sau Internetul în presă?............................................................................................................88

Pornind de la o întâmplare.......................................................................................................................................................90

Instruirea Virtuală ....................................................................................................................92Tutorialele VTS.......................................................................................................................................................................93

Cum se parcurge un tutorial?...................................................................................................................................................93

Conținutul paginii Web.............................................................................................................99Componentele unei pagini Web................................................................................................................................................99

Aș vrea să fac o pagină Web dar nu știu de unde să încep ...................................................................................................100

Care ar fi ideile principale?....................................................................................................................................................101

Sfaturi concrete pentru proiectarea paginilor Web..................................................................102Proiectarea paginilor Web......................................................................................................................................................103

Paginile Web ca un intreg.......................................................................................................................................................104

HTML sub lupă.......................................................................................................................106Apariția și evoluția HTML.....................................................................................................................................................106

SGML și HTML....................................................................................................................................................................106

Cum puteți deveni autor de documente HTML?....................................................................................................................107

Un curs scurt despre HTML....................................................................................................109

6


Taguri HTML.........................................................................................................................................................................109

Structurarea documentelor HTML ........................................................................................................................................110

Interactivitatea în documentele HTML...................................................................................117Formulare și câmpuri de intrare.............................................................................................................................................117

Exemplul paginii Kidlink........................................................................................................120

Extinderi și alternative la HTML............................................................................................125HTML 4.0.............................................................................................................................................................................. 125

JavaScript............................................................................................................................................................................... 127

Ghid scurt al programatorului HTML.....................................................................................131O interfață spre motoarele de căutare.....................................................................................................................................140

Exemplu de formular de înscriere la o conferință...................................................................................................................141

Cum organizăm pagina Web a școlii?.....................................................................................149

Instrumente pentru realizarea paginilor Web..........................................................................155Editarea cu FrontPage Express...............................................................................................................................................155

1stPage 2000..........................................................................................................................................................................159

De la pagina Web la Serverul Web al școlii .......................................................................163Tipuri de Servere Web............................................................................................................................................................163

Serverul Apache.....................................................................................................................................................................164

Web și Intranet.......................................................................................................................................................................165

Acces distribuit : servere Web multiple..................................................................................................................................166

Programele ce pot fi lansate de navigator...............................................................................................................................167

Securitatea serverului și scripturile CGI.................................................................................................................................170

Nevoia de scripturi în paginile/formele HTML......................................................................................................................170

CGI și serverele WWW.........................................................................................................................................................172

Instrumente pentru întreținerea serverului Web......................................................................................................................175

Fișierele catalog și programele de administrare a acestora.....................................................................................................176

De la serverul Web al școlii la clasa virtuală......................................................................178

Cum se realizează un curs online?..........................................................................................178Un exemplu de la un seminar virtual......................................................................................................................................179

Câteva din cele mai folosite medii Web de instruire...............................................................182

Evaluarea cunoștințelor studenților în mediul Internet...........................................................185Evaluarea cunoștințelor în sistemele educaționale.................................................................................................................186

Metode utilizate pentru evaluare............................................................................................................................................186

Examinarea în Facultatea de Studii Europene........................................................................................................................187

Arhitectura aplicației..............................................................................................................................................................190

Logica aplicației.....................................................................................................................................................................191

Evaluarea aplicației................................................................................................................................................................193

Concluzii privind aplicația de evaluare..................................................................................................................................194

Cum căutăm în Internet.......................................................................................................197

Problema căutării în Internet...................................................................................................197 Mărimea Internetului ............................................................................................................................................................203

Caracteristicile utilizatorilor Internet.....................................................................................................................................203

Documentele Web și căutarea.................................................................................................204

7


Conceptele de bază ale căutării pe Internet ............................................................................206Statutul Internetului și frustrările cu care se confruntă utilizatorii..........................................................................................206

Motoare de căutare sau “Directoare”.....................................................................................................................................207

Tehnica clasificării documentelor...........................................................................................................................................209

Descrierea sumară a principalelor meta-taguri.......................................................................................................................210

Criterii de indexare................................................................................................................................................................212

Bazele căutării booleene.........................................................................................................214Exemple de căutări booleene..................................................................................................................................................219

Notația aritmetică...................................................................................................................................................................222

Arhitectura motoarelor de căutare pe Internet........................................................................222Mai multe despre “Roboți”....................................................................................................................................................224

Standardul pentru excluderea roboților..................................................................................................................................226

Publicitatea paginii Web: 10 căi online de a face cunoscută pagina Web..............................228Documentație suplimentară privind căutarea pe Web.............................................................................................................230

Câteva cărți în limba română despre Internet.........................................................................231

Observație – La recuperarea manuscrisului și salvarea prin intermediul LibreOffice 3.5, cu schimbarea tipului originar al caracterelor (font) sa petrecut inevitabilul decalaj al paginilor. Urmează ca, atunci când va fi disponibilă întreaga carte, tabla de materii să fie refăcută pentru a permite navigarea.

8


Partea I-a

Invățământul la distanță

și instruirea prin Internet.

Istorie, evoluție, estimări

9


Invățământul la distanță și Internetul

Puțin despre terminologie

Dicționarul enciclopedic definește 'învățământul' drept procesul educativ care se desfășoară organizat în cadrul școlii. In timp ce educația este procesul amplu de trasmitere a deprinderilor și cunoștințelor de la o generație la alta, în familie și societate, prin intermediul unor instituții precum grădinița, școala, armata, biserica, muzeele…

In engleză se folosește cu precădere termenul Distance Education, ceva mai rar dar mai precis Distance learning. In limba română, corect ar fi să spunem: "Invățarea la distanță". "Invățământul la distanță" (dacă acceptăm că termenul "învățământ" presupune cadrul instituțional școala) implică un alt tip de școală decât cea cu care suntem obișnuiți, școala deschisă sau fără ziduri despre care se vorbește în ultimul deceniu (Open University, virtual school, open classroom,…).

Vom utiliza, prin urmare, expresia "învățământ la distanță" pentru a desemna un proces instituționalizat, organizat, indiferent de nivelul pregătirii (școală sau universitate).

Vom vorbi, în schimb, despre instruire la distanță și mai ales despre "instruire prin Internet" desemnând mai ales acțiunea individuală, liberă. Cu mențiunea că instruirea prin Internet se poate desfășura și în școală, întrun cadru organizat.

Vom folosi termenii de școală (clasă, sau chiar universitate) virtuală, seminar virtual, sau, mai rar, predare/învățare pe Web, pentru a desemna procesul de învățare la distanță folosind exclusiv Internetul. In acest context vom vorbi despre medii electronice (interactive, sau chiar medii Web) de învățare – combinații de instrumente informatice și metode pedagogice.

In limba engleză pot fi consultate, spre exemplu, "glosarul cu termenii folosiți în Internet și învățământul la distanță" de la http://www.tcworld.com/archives/glossary.htm , materialele numite DL FAQ8, sau definițiile formulate la universitatea din Wisconsin 9, ori în cadrul organizației Distance Learning Resources Network DLRN10.

Vom încerca, pe cât posibil, să evităm prescurtările și termenii în engleză (chiar dacă aceștia sunt rareori traduși). In acest scop iată, mai jos, prescurtările, semnificațiile și traducerea adoptată pentru o parte din ei.

CBL – Computerbase learning

Invățarea cu ajutorul calculatorului sistem de instruire apărut încă în anii ‘70’80, cu dezvoltarea unui ‘soft educațional’, introducerea de lecții, dicționare, enciclopedii în calculator (pe discul fix sau, mai recent pe CD), pachete dedicate matematicii, învățarii limbilor străine, geografiei…

8 Răspunsuri la întrebările frecvente privind învățământul la distanță: a) “The Official alt.distance.education FAQ”, document întreținut de Rita Laws și Neil Hynd, disponibil la http://www.homes4kids.org (v 6.0, decembrie 1998); b) “Distance Learning FAQ by thread”, de Julie Duffield și Virginia Steiner, la http://www.fwl.org/hyper-discussions/dlfaq/

9 http://www.uwex.edu/disted/definition.html (document de referință cunoscut ca “Distance Education

Clearinghouse, University of Wisconsin-Extension”, din iulie 1998).10 http://www.fwl.org/edtech/distance.html

10

http://www.tcworld.com/archives/glossary.htm

http://www.tcworld.com/archives/glossary.htm

http://www.uwex.edu/disted/definition.html

http://www.fwl.org/hyper-discussions/dlfaq/

http://www.homes4kids.org/


CMC – Computer Mediated Communication

Comunicarea intermediată de calculator – o extensie a variantei CBL în care intervine și rețeaua și pe prim plan poșta electronică cu toate posibilitățile instructive ale dezbaterilor pe liste. Chiar dacă aceste mijloace de comunicare oferă încă suficiente posibilități pentru predareînvățare, de la apariția World Wide Webului sa trecut tot mai mult la Webbased teaching/learning și la Webbased courses, sau pur și simplu la cursuri Web.

WBL – Webbased learning

Instruirea prin intermediul cursurilor Web, prin configurarea și încărcarea serverului Web cu ‘instrumente soft’ dedicate instruirii, cu manuale electronice și legături spre diferite alte resurse educaționale și, eventual prin folosirea unor medii educaționale Web.

WBT – Webbased teaching

Predarea unor cunoștințe în rețea, folosind un server Web, un set de documente HTML (pagini Web) și un sistem de comunicare cu studenții: o listă email sau, cel mai adesea, un “forum” de dezbatere, adică un sistem de manevrare gestiune a mesajelor cu serverul Web și de acces la ele prin navigator.

WBC Webbased course

Curs oferit pe Internet și organizat pe un server Web în vederea WBL. In această carte apar câteva exemple de astfel de cursuri și este menționat catalogul CISAER, inventar al cursurilor oferite pe Web.

WBCE Webbased course environment

Mediu educațional / didactic Web – organizat în Internet, sau întro rețea locală structură de tip Intranet (cu acces pe bază de parolă), cu un server Web încărcat cu materiale de curs și înzestrat cu liste sau forumuri de dezbatere, eventual și programe de autentificare și urmărire a accesului studenților, precum și cu pachete de testare și evaluare a cunoștințelor. Printre numeroasele oferte de astfel de ‘medii’ (discutate la pag. 180) cele mai răspândite par a fi (în ordine alfabetică) ARIADNE11, Blackboard12, LearningSpace13, TopClass, WebCT14 (Există peste 6 milioane de studenți ce urmează cursuri realizate cu WebCT, în peste 700 instituții din cel puțin 36 de țări).

11 Alliance of Remote Instructional Authoring and Distribution Networks for Europe (ARIADNE), proiect lansat în 1996, ca proiect de cercetare-dezvoltare din programul cadru 4 "Telematics for Education and Training" al Uniunii Europene. Cu intenția realizării de instrumente și metode adecvate producerii, reutilizării și asamblării elementelor pedagogice, organizate în prealabil într-o bază de date educațională specifică: ansamblul de cunoștințe ARIADNE. Nu este numai mediu de predare/învățare, ci și un ansamblu de instrumente și procedee pentru producerea de programe școlare și cursuri. Detalii la: http://www.ariadne-eu.org . Din 2001, și Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați a devenit 'client' al Ariadnei.12 Sistem comercial foarte răspândit pentru producere de cursuri Web și pentru predare online. Informații la

http://company.blackboard.com/products , sau la http://www.blackboard.com . Se laudă cu 3.6 milioane de studenți din peste 1.400 mii de instituții care folosesc platforma sa de învățare electronică. Este și furnizor de acces, oferind găzduire liberă cursurilor Web și o rețea cu peste 700 mii de stații de lucru și 80 mii instructori, din 3600 instituții.

13 http://www.lotus.com/home.nsf/welcome/learnspace - Sistem puternic, al firmei Lotus, pentru realizarea de cursuri web, livrarea - predarea și urmărirea lor.

14 Elaborat inițial la Univ. British Columbia, apoi preluat de Universal Learning Technologies (ULT), WebCT este unul din cele mai puternice instrumente de producere și livrare de cursuri online. Poate fi descărcat liber de la http://www.webct.com , dar este un pachet mare (peste 17 MB). Există versiuni pentru diferitele sisteme de operare (Unix/Linux, Windows NT) și se instalează peste serverul Web, astfel încât profesorul își poate realiza cursul folosind doar navigatorul cu care accesează modulele de pe server. Licența impune taxe doar din momentul oferirii de cursuri, atât din partea 'producătorului' cât și de la studenții ce urmează aceste cursuri.

11

http://www.webct.com/

http://www.lotus.com/home.nsf/welcome/learnspace

http://www.blackboard.com/

http://company.blackboard.com/products

http://www.ariadne-eu.org/


Termeni specifici Internetului și rețelelor de calculatoare

CyberSpace

Un nume dat ansamblului de sisteme care constituie Internetul. Preluat din literatura SF și folosit acum pentru a desemna călătoriile sau întâlnirile virtuale. Lam tradus uneori și prin ‘Spațiul comunicațiilor’. Se vorbește des și despre populația – locuitorii acestui spațiu.

FAQ – Frequently Asked Questions

O listă cu întrebările frecvente și răspunsurile corespunzătoare. Dedicată unui anumit subiect (am menționat mai sus două astfel de materiale privind învățământul la distanță), un anumit utilitar sau program, are rolul de ghid pentru noii veniți și însoțește adesea un centru Web sau o listă de discuții ca o introducere în acel centru sau în respectiva listă, pentru a putea localiza mai ușor informațiile necesare, fără a mai fi nevoie de repetarea acelorași întrebări și explicații.

Bit

Particula elementară în zona datelor. Un bit are valoarea numerică "1" sau "0". Unitatea elementară de informație, dar și numele simbolului cifrei din sistemul de numerație în baza doi și al logicii binare. In opoziție cu termenul digit cifra zecimală. Un calculator (microprocesoarele și sistemul de operare cel formează) este caracterizat de lungimea cuvintelor – numerelor cu care operează (ca număr de biti, fiind vorba, în zilele noastre, mai ales de 16, 32 sau 64 de biți). Performanțele interfețelor de rețea, ale modemurilor și ale plăcilor Ethernet) se măsoară prin numărul de biți transferabili pe secundă și întâlnim expresii de tipul 9600bps, 33400bps, 56kbps sau 128kbps, la modemuri, respectiv, 10T și 100T la plăcile Ethernet, unde T= 1Mbps.

O secvență de opt biți poartă numele de octet – byte. Intrucât întro astfel de secvență de opt biți se pot codifica (prin sistemul numit ASCII) toate semnele de care avem nevoie când scriem (litere, cifre, simboluri speciale), lungimea unui document este măsurată în octeți. Iar capacitatea dispozitivelor de memorie (suporții de stocare), precum dischetele, discurile compacte sau harddiscurile, sunt indicate în kilo și mega octeți15, folosind simbolurile KB – kBytes, MB MegaBytes sau megaocteți, respectiv GB gigaocteți: dischetele de 3,25" (cele mai frecvente acum) are 1457664 octeți, corespunzând la 1440KB sau 1,38MB megaocteți. Capacitatea de stocare a unui CD (discul compact care înmagazinează 74 de minute de muzică) este de 650MB, în timp ce harddiscurile, care se găsesc acum la noi în magazine, variază între 5,99 GB adică 6.435.947.456 octeți și 3040 GB. In timp ce prezenta carte, excluzând figurile, abia dacă depășește 400 de mii de octeți.

Resolution rezoluție

O măsură (mai ales) a performanțelor grafice ale ecranului (monitorului video), ale imprimantei, scanerului sau ale camerei video digitale. Rezoluția ecranului se măsoară prin numărul de pixeli – de puncte ce pot fi redate pe ecran, exprimat ca produs Lățime x Inălțime. Pentru monitoarele de tip VGA și SVGA rezoluțiile standard sunt 640x480, 800x600, și 1024x768. Rezoluția, în cazul unei imprimante sau a unui dispozitiv de preluare digitizare a imaginilor, se măsoară (sau se alege) ca număr de puncte (pixeli) pe unitatea de lungime (inch, sau cm.). Uneori se vorbește (în cazul analizei imaginilor) despre rezoluție spațială în sensul de mai sus, respectiv, despre rezoluție de culoare (sau de adâncime) pentru a indica numărul de culori și nuanțe acceptate de fapt lungimea și structura 'cuvântului' din calculator pe care se codifică și memorează valoarea fiecărui element de imagine pixel.

15 Din considerente ce țin de o anumită nepotrivire a sistemului zecimal cu cel binar, termenul ‘kilo’ nu este folosit pentru a desemna strict 1000 de unități ci o valoare destul de apropiată și anume 1024. Formal avem 1K = 210 = 1024, 1MB = 1024K = 1048576 . Deci când vorbim despre 1MB sau despre megaocteți ne referim la volume de 1048576 octeți.

12


Hypertext

Un document care conține zone marcate (subliniate sau colorate), prin a căror selecție clientul este automat transferat la o altă zonă a documentului original sau la un alt document, chiar la un grafic, o imagine, un film sau altă “resursă”. Termenul a fost introdus de Nelson cu mai mulți ani înainte de apariția World Wide Web și extinde, în fond, sistemul de citații (note de subsol, trimiteri bibliografice, referirile la figuri sau tabele) din documentele tipărite.

Router – ruter

Dispozitiv din rețeaua de calculatoare care face legătura între mai multe subrețele. Este vorba de traseele (rutele) pe care circulă informațiile pachetele de date de la emițător la destinatar. Rutarea este procesul de trecere a informației prin ‘intersecțiile’ inerente întro rețea. Intro rețea locală, rolul de ruter îl are orice server (calculator) care este înzestrat cu cel puțin două interfețe de legare în rețea (plăci Ethernet, modemuri) și cu programele ce realizează transferul pachetelor de date de pe o interfață pe alta. Există și rutere hard, dispozitive dedicate prin construcție rutării. Pe locul întâi ca producător se află firma CISCO, astfel încât majoritatea ruterelor din Internet sunt sisteme Cisco. Ruterele constituie nodurile rețelei, în timp ce stațiile de lucru sunt elementele terminale, frunzele grafului. Ruterele majore formează nucleul – scheletul Internetului, cunoscut ca Internet backbone. Zonă prin care traficul de date este maxim și a cărui viteza de transfer influențează decisiv orice acces la Internet.

Email – Electronic Mail

Poșta electronică, numită simplu email. Unul din primele și cele mai folosite servicii din Internet. Desemnează atât mesajele cât și sistemul de transmitere – livrare a acestora. Adresa email se compune cu ajutorul simbolului @ care separă numele contului de acces de numele mașinii – a serverului pe care avem acest cont (spre exemplu [email protected], [email protected], sau [email protected] ). Dacă avem un cont de acces la un server Linux, atunci avem automat și o cutie de poștă pe acel server și implicit o adresă email. Se vorbește despre utilitare de poștă, clienți email, sau mailere, programele cu care putem prelua, citi, redacta și expedia mesaje, precum Mailx, Pine, Eudora, Outlook Express. Iar în transmiterea mesajelor sunt implicate serverele email, mailservere (la configurarea utilitarului de poștă întâlnim termeni precum SMTPserver și POP sau POP3server – calculatorul din rețea pe care este amplasat contul/cutia noastră de poștă și programele (serverele) care răspund de trimiterea, respectiv primirea mesajelor. Trimiterea/preluarea mesajelor se face cu programul sendmail. Mesajul email este compus din antet (email header) și corp sau conținut (message body). In antet figurează adresa email a expeditorului (adresă care este înscrisă automat – în linia From: atunci când redactăm un mesaj) și cea a destinatarului (linia To:), subiectul mesajului (linia Subject:), precum și alte informații interne privind momentul, utilitarul și traseul mesajului.O particularitate importantă – mesajele email pot fi trimise simultan la mai multe adrese, sau unei adrese email care corespunde unei liste de distribuție. Listele de distribuție sunt folosite la difuzarea buletinelor electronice, revistelor email (eJournal, electronic Newsletter). Listele sau grupurile de discuții tematice sunt și ele aplicații ale aceleiași facilități și sau dovedit extrem de folositoare în procesul de instruire. Se folosesc în acest caz instrumente software numite Listservere (precum Listserv, Majordomo) care păstrează – arhivează mesajele acumulate și, eventual, le clasifică tematic.Un mesaj individual este denumit posting. Inițiatorul sau coordonatorul unei liste de discuții apare sub numele listowner. Listele de discuții pot fi libere – publice, sau moderate (moderatorul filtrând și comentând eventual mesajele). Ne putem abona la o astfel de publicație sau listă, printrun mesaj email cu subiectul subscribe transmis la o adresă anume.

Newsgroup Grup de știri

13





Inițial în forma Usenet Newsgroups, rețea pornită aparte separat de Internet. Integrată și accesibilă acum (și) prin navigator. Un newsgroup este orientat tematic – dedicat unei teme specifice, care poate fi ghicită după numele grupului. In genere, discuții “nemoderate”, la care fiecare este liber să intervină.

FTP File Transfer Protocol

Procedeu de transfer al fișierelor dintrun loc în altul, fie pe discul local sau în Internet. In timp ce mesajele email și mecanismele de trimitere – recepție a lor corespund sistemului de scrisori tradiționale, FTPul modelează serviciul de coletărie din Internet și a fost introdus, în primul rând, pentru transferul de programe, arhive, documentații. Există și pe calculatorul dvoastră un program cu acest nume (client FTP), deasemenea există și serviciul ftp integrat în navigator. Cum utilitarele actuale de poștă electronică permit atașarea de fișiere de orice fel și de orice dimensiune, lumea a cam uitat de existența FTP, dar se plânge de funcționarea defectoasă a emailului. Mai ales în condițiile unei legături dificile la Internet și a sistemului în care plătiți linia telefonică de legătură, este mai bine și mai sigur să folosiți, când puteți, programul FTP. In cazul unor erori de transmisie, sau a unor întreruperi pe linia telefonică, transferul FTP recuperează erorile și continuă transferul (ceea ce nu se întâmplă în cazul trimiterii mesajelor email și nici la manevrele de preluare – download – lansate din navigatorul Web.

Finger

Un protocol prin care se pot obține informații despre un utilizator din Internet. Este disponibil doar în sistemele UNIX, existând și programe client pentru Macintosh și Windows. Pentru evitarea unor incidente nedorite (din considerente de securitate) multe servere blochează accesul cu finger. Când serviciul acesta este accesibil, dacă utilizatorul există (este găsit), se obțin informațiile despre el din fișierul passwd care definește utilizatorii, împreună cu data ultimei conectări și cu situația cutiei poștale. Putem astfel verifica dacă a citit sau nu mesajul ce i lam trimis. Dacă utilizatorul respectiv a creat în propriul director un fișier numit .plan , conținutul acestuia este preluat și afișat de comanda finger . Prin anii '80 a fost folosit și pentru comanda unor interfețe specifice, precum controlul stocului unor automate cu răcoritoare sau chiar pentru comenzi de pizza, etc.

IP Internet Protocol

Este protocolul de bază (elementar) de comunicație în Internet. Un număr IP este o adresă numerică constând din patru numere separate prin puncte. Fiecare adresă IP identifică unic un anumit calculator 16

din Internet. Numele de domeniu (domain name) este folosit pentru a simplifica adresarea. Corespondența dintre adresa IP și numele calculatorului se realizează de către serverele de domenii – DNS. Când folosiți un nume precum ccd.ubbcluj.ro (adresa serverului de la Casa Corpului Didactic Cluj), un server de domeniu va identifica domeniul Universității BabeșBolyai din Cluj, iar în această rețea, va descoperi că este vorba de adresa IP 193.226.40.70 . Similar, mașina numită rilw.itimcj.ro va fi identificată ca aparținând rețelei din INCDTIM și serverul de domeniu OC1.itimcj.ro va comunica adresa 193.231.25.57 . Când știm adresa IP putem să o folosim ca atare în comanda ce o dăm (în forma http://193.226.40.70/Kidlink/general/, sau [email protected]), evitând astfel apelarea serverului de domeniu. Standardul de comunicație în Internet este așa numitul protocol TCP/IP .

DN Domain Name

Nume de domeniu Un identificator unic care asociază un nume adresei IP. Cum adresele IP sunt secvențe de numere, sistemul Domain Name a fost dezvoltat pentru a ușura memorarea și recunoașterea

16 De fapt adresa IP este atașată interfeței de rețea (placă Ethernet, modem, etc.), astfel încât unele calculatoare din Internet au alocate două sau chiar mai multe adrese IP. Spunem că acestea au funcția de router, transferând informațiile între respectivele interfețe. Stațiile de lucru, calculatoarele de acasă, au în multe cazuri adrese fictive (locale), sau capătă o adresă IP doar pe durata conexiunii la Internet (adresă alocată dinamic).

14

http://193.226.40.70/Kidlink/general/


adreselor din Internet. Sarcina traducerii numelui de domeniu în adresă IP revine unor calculatoare din rețea, numite servere de domenii – DNS.

Server

Un sistem de calcul – (calculator și sistem de operare) legat în rețea și înzestrat cu o adresă IP reală, care poate fi accesat de la distanță, de pe un alt calculator, prin rețea, în scopul unui schimb de date. După tipul de servicii ce le acceptă, deosebim file server, email server, ftp server, Web server…

Modem

Interfața dintre calculator și telefon, care permite conectarea la Internet pe linia telefonică, în prezent la viteze de până la 56Kbs (kilo biti pe secundă).

Ethernet

Standard de conectare a calculatoarelor în rețea prin interfețe și cablurile aferente, în cadrul unei rețele locale, în aceeași clădire sau în clădiri vecine. Acceptă conectori BNC sau/și UTP, adică legarea cu cablu ecranat monofilar, sau cablu cu 8 fire (torsadat). Intro rețea Ethernet, un singur calculator poate emite la un anumit moment, toate celelalte trebuind să asculte. Plăcile Ethernet permit viteze de comunicație de 10, respectiv 100 megabiți pe secundă.

T1 Tip de conexiune în rețea care permite transferul de date cu până la 1,5 megabiți pe secundă.

T3 Tip de conexiune în rețea care permite transferul de date cu până la 45 megabiți pe secundă.

ISP Internet Service Provider

Furnizor sau ofertant de acces la Internet Firma comercială sau instituția guvernamentală care, având infrastructura necesară de comunicații, oferă servicii de acces la Internet (prin conectare telefonică dialup, prin cablu TV, prin interfațare Ethernet în imediata vecinătate, sau prin comunicație radio).

WWW World Wide Web

Un sistem inventat de Tim Barners Lee în 1989, implementat și testat mai întâi la CERN în Elveția, serviciu adăugat la Internet după 1992. Datorită dezvoltării deosebite și a modului în care a integrat celelalte servicii din Internet, pentru multă lume a devenit sinonim cu Internetul. Ca multe alte servicii în rețeaua de calculatoare functionează pe principiul “clientserver”. Pe partea ‘serverului’, presupune funcționarea serverului Web, în esență a programului httpd, iar pe partea ‘client’ – a unui navigator Web. Limbajul principal de programare și comunicare între server și client fiind HTML.

Termeni specifici World Wide Webului

HTML Hyper Text Markup Language

Limbajul din World Wide Web. Introdus mai întâi de Tim Barners Lee, odată cu inventarea World Wide Web, HTML este folosit pentru a scrie documente în World Wide Web, și pentru a comasa alte resurse. Despre HTML va fi mult vorba în cele ce urmează. Poate fi considerat abecedarul pentru învățarea World Wide Web. A fost apreciat dar și mult criticat pentru simplitatea sa, astfel încât a fost dezvoltat și extins în versiuni succesive și felurite extensii. Iși are originea în SGML (Standard Generalized Markup Language), un standard ISO de descriere a limbajelor de marcare (e vorba de un sistem complet diferit de cel de formatare întâlnit la procesoarele de texte precum TeX, MSWord, sau în PostScript). Informațiile de încredere (specificații) privind limbajul HTML, cu versiunile sale, se află pe pagina Web http://www.w3.org/hypertext/WWW/MarkUp/HTML.html

15


HTTP Hyper Text Transfer Protocol

Protocolul de transfer al fișierelor (similar cu FTP), dar incluzând un sistem de identificare a tipurilor de fișiere (sistemul MIME ). In primul rând folosit pentru transferul documentelor HTML. Programul care implementează acest protocol și face ca un anumit calculator din rețea să devină server Web, în terminologia UNIX poartă numele de daemon http, iar fișierul executabil: httpd . Invenția World Wide Web, marea realizare a anilor '8992, de la CERN Geneva, a însemnat de fapt elaborarea protocolului HTTP și a limbajului HTML (de către Tim Barners Lee). Navigatoarele care permit lansarea în execuție a programului httpd și preluarea unor documente HTML, sau dezvoltat începând cu MOSAIC, din 1994 integrând treptat accesul la restul serviciilor Internet.

URL – Uniform Resource Locator

Sistem de adresare unificat introdus la baza World Wide Web (de Timm Barners Lee), care combină adresa și traseul spre un anumit fișier cu tipul serviciului de acces. Frecvent întâlnim exemple precum:

http://rilw.emp.paed.unimuenchen.de/2001/index.html

http://www.w3.org

ftp://sunsite.pub.ro/pub/linux/

mailto: [email protected]

Intro formulare ceva mai riguroasă, URLul are o sintaxă de forma:

<serviciu>://<numeserver>.<domeniu>/<traseudirector>/<document>,

unde <serviciu> poate fi, în primul rând, unul din cuvintele: http și ftp, (mult mai rar gopher, sau telnet), iar <document> poate fi un nume de fișier cu extensia txt, htm, html, shtml, asp, gif, jpg, waw, php în cazul serviciului http, și orice nume valid de fișier în cazul ftp. Cealaltă variantă, destul de întâlnită, este: mailto:<adresăEmail> . Acestea sunt așa numitele URLuri absolute, ce determină precis poziția unui document în Internet, indiferent de contextul în care sunt folosite, spre deosebire de URLurile relative, în care intervine doar secvența finală, numele fișierului, însoțit eventual de o secvență de traseu, de tipul: /<traseudirector>/<document> și care pot fi folosite doar întrun anume context.

Nu am găsit un echivalent convenabil în limba română și, în concluzie, termenul URL va apare des în cele ce urmează (poate întrecut doar de HTML).

Browser Navigator

Program de calculator care permite utilizatorului client, să vadă resursele World Wide Web. Un navigator trebuie să poată să deschidă un document HTML (acceptând de fapt un URL la intrare, deci și accesul la FTP, email, telnet), săl afișeze pe ecran (dacăi posibil, sau să declanșeze mecanismul de preluare ca fișier pe disc – download), să permită derularea – urmărirea pe ecran a documentului (atunci când ocupă mai mult decât o ‘fereastră’), activarea unor legături din document – așa numita navigare, cu trecerea la următorul document sau revenirea la precedentul. Există în general opțiunea de salvare a documentului ca fișier pe discul local, sau de scoatere la imprimantă. URLul dorit poate fi memorat întro listă de preferințe, pentru eventuala revenire (listă numită bookmark, favorites). In cazul navigatoarelor grafice există opțiunea de a modifica dimensiunea literelor cu care este afișat documentul, precum și de a inhiba, eventual, afișarea imaginilor sau a secvențelor animate. Pentru a rezolva diversitatea de URLuri, navigatorul trebuie să integreze componente aparte, în particular un utilitar de poștă electronică.

Istoric, totul a început cu Mosaic, apoi a apărut navigatorul NCSA. Acum, cel mai ades, ne întâlnim cu

16


ftp://sunsite.pub.ro/

http://rilw.emp.paed.uni-muenchen.de/2001/index.html


Internet Explorer, produs de MicroSoft și cu Netscape Navigator (al firmei Netscape), pachete soft ample și cu posibiliăți grafice, rulând sub MS Windows, iar în cazul Netscape și pe platforme Mac și Linux. Acestea par a fi folosite de peste 90% din utilizatorii din Internet. Ambele sunt acum publice – gratuite, disponibile în Internet. Cel dintâi se livrează (și se instalează) împreună cu sistemele de operare MS Windows 95, 98 sau 2000 (motiv al unor procese intentate firmei Microsoft). Există însă o multitudine de navigatoare. Printre ele, în plan european, cu versiuni în diferite limbi europene, navigatorul Opera17, inițiat de o echipă din Norvegia, și Arachne – navigator grafic pentru mediul DOS, de Michael Polak și o echipă din Cehia (disponibil acum în versiunea 1.70, la http://arachne.cz/). Recent a apărut și primul navigator românesc. In sistemele Linux se folosește mai ales Netscape Navigator sub Xwindows, Arena, mai recent și Opera, dar și navigatorul text (fără imagini sau grafică), simplu și rapid, numit Lynx. Mai ales în condițiile unui acces dificil la Internet, a vitezei reduse și a unor resurse hard limitate, Lynx ne poate furniza mai rapid informațiile dorite, conținutul text dar, la dorință și documentul sursă. De cele mai multe ori navigatoarele rulează pe o stație din rețea, accesând informații de pe un server. Dar uneori calculatorul respectiv cumulează și rolul de stație și de server, eventual și de ruter. Fiecare navigator poate fi rulat însă și offline – local, accesând doar documente de pe discul intern sau de pe CD.

Web Server

Un server din rețea pe care rulează (sau poate fi lansat la cerere) programul (ansamblul de programe) httpd care permite accesul din rețea prin navigator la fișierele dintro anumită zonă a serverului (zonă ce începe de la așa numitul Web document root). Pe serverele operând sub sisteme de tip UNIX (în particular Linux), prioritatea o deține serverul Web Apache, soft public (sub licența GNU). Multe din distribuțiile Linux includ serverul Apache printre opțiuni și acum, instalarea unui astfel de server este relativ simplă. Există însă o multitudine de servere Web, inclusiv pentru platforme MS W95 și MS W98. Printre serverele Web puternice și scumpe ar fi de menționat cel produs de firma Oracle. Intre serverele Web publice, foarte puternice și deci mai puțin răspândite, o mențiune pentru serverul Web AOL (America Online).

Virtual Server

Asociind mai multe nume – adrese aceluiași calculator din rețea, vom putea face să ruleze diferite servere virtuale. Astfel putem configura diferite servere Web pe același calculator. Spre exemplu, serverul http://rilw.emp.paed.unimuenchen.de , pe care se află documentele conferinței RILW despre care va fi deseori vorba în acest volum, este un server virtual amplasat alături de altele, pe platforma de calcul din catedra de pedagogia Adulților de la Universitatea “Ludwig Maximilian” din München.

Website

Centru Web – un ansamblu de documente HTML și, eventualele fișiere auxiliare (imagini, sunet, animație), formând o unitate tematică din conținutul informațional al unui server Web. Uneori termenul delimitează un singur document, alteori privește întreg conținutul public al serverului Web. Chiar dacă termenul site este folosit frecvent în multe lucrări românești legate de Web, vom încerca săl evităm.

Homepage – Web page

Pagina gazdă document central dintrun centru Web. Cel mai adesea are numele (implicit) index.html Din navigator putem specifica doar adresa (URLul) serverului Web, cu eventualii subdirectori, iar serverul va trimite fișierul index.html , sau având numele implicit. Un astfel de document conduce

17 Navigatorul Opera, realizat in Norvegia, are deja peste 1 milion și jumătate de utilizatori, ceeace înseamnă încă puțin față de populația care navighează pe Internet. Calitatea navigatorului, oferit acum gratuit, va duce cu siguranță la o mai mare răspândire a lui pe sistemele conectate la Internet.

17



clienții spre informațiile care pot fi găsite în acel centru. Similar, pentru pagina personală a unei persoane în Internet, conținând date profesionale, biografice sau psihologice. Dacă dispunem de un cont de acces la Internet, pe un server Linux, atunci putem să ne ‘publicăm’ pagina proprie Web construind un document HTML ca fișier cu numele index.html în subdirectorul public_html , din directorul propriu (din Homedir). Această pagină Web va putea fi văzută din navigator prin URLul http://nume_server.domeniu/~nume_cont/ , spre exemplu, pagina Web a autorului acestui volum este accesibilă la http://ccd.ubbcluj.ro/~jalobean/, sau la http://www.itimcj.ro/~jalobean/. Putem construi o astfel de ‘pagină’ și în calculatorul propriu și să facem ca, la pornire, navigatorul să o deschidă, punândune la dispoziție legături spre alte fișiere – documente de pe disc. Pentru ca o astfel de pagină Web să fie vizibilă (accesibilă) și altora prin Internet, este necesar ca ea să fie ‘instalată’ pe un server Web.

Pe navigator, expresia Home page se referă la URLul care se apelează ori de câte ori navigatorul este lansat fără a se specifica nimic. Internet Explorerul are preinstalat un server al Microsoft (www.msn.com ) pe care încearcă săl acceseze de fiecare dată când este lansat în execuție, fie că aveți, fie că nu, legătură la Internet. Pentru a corecta această situație, în meniul Tools, selectați ultima poziție: “Internet options”, iar apoi în fereastra General, apare (pe prima poziție) secvența:

Home page

You can change which page to use as your home page

Address: Use current Use Default Use blank

și putem alege fie documentul curent tocmai deschis de pe discul local, fie opțiunea – documentul numit Blank. Ulterior, la fiecare relansare a Internet Explorer vom vedea la deschidere documentul ales ca Home Page.

Portal – Portal Web

Durk Jan de Bruin, un consultant pe probleme IT din Olanda, a organizat întro pagină Web o colecție de legături (linkuri) pentru a ușura accesul tatălui său la Internet. Succesul a fost incredibil și autorul a fost rugat să mai adauge și alte informații la acea pagină. După numai trei luni avea aproape 8000 de vizitatori. Ideea a prins și imediat au apărut voluntari, dispuși să acopere o anumită zonă de interes. Astfel a prins contur ideea de portal: o structură informațională Web care, fără a oferi informații originale, pune la îndemâna vizitatorilor legături spre cele mai importante centre pe o anumită temă, ca un ghid bibliografic cu pretenții de acoperire a domeniului. De atunci, din 1999, se vorbește tot mai mult despre portaluri. In noiembrie 2000 a fost lansat și un portal românesc http://www.startpage.ro după modelul menționat și scontând pe un succesul similar celui din Olanda. La fel ca și modelul olandez, startpage.ro oferă persoanelor interesate posibilitatea să gestioneze anumite subdomenii conform interesului propriu. Portalul se adresează tuturor utilizatorilor Internet din România, informațiile prezentate căutând să acopere o gamă cât mai largă. In momentul de față există cam 800 de vizitatori pe zi.

Termeni specifici limbajului HTML

Tag – HTML tag – HTML element

Elementul de bază, cărămida din care este construit limbajul HTML. Orice tag începe cu "<" și se termină cu ">". Fiecare element tag are un nume, și poate avea unul sau mai multe atribute. Dacă numele începe cu caracterul / , tagul se numește ‘de închidere’. Un tag de inchidere nu poate avea

18

http://www.startpage.ro/

http://www.msn.com/

http://ccd.ubbcluj.ro/~jalobean/

http://nume_server.domeniu/~nume_cont/


atribute, și există neapărat un tag cu același nume, fără semnul /, care se numește ‘de deschidere’. O pereche constituită dintrun tag de deschidere și unul de închidere determină un container care poate conține deci informații, între cele două taguri. Spre exemplu, <B> este tagul ce precizează tipul de literă îngroșat (bold). Iar tagul de sfârșit pentru <B> este </B>.

Tagul vid

Un tag de început care nu are și tag de sfârșit. Din această cauză nu poate include informații. In schimb transmite navigatorului o comandă specifică. Să observăm că pot apare uneori secvențe formate cu un tag de început, urmat de tagul de sfârșit, fără a fi inclusă nici o informație între ele: întro astfel de situație putem vorbi de un element vid, pe care navigatorul îl ignoră complet.

Atribute

Atributul, în contextul limbajului HTML, asigură informații suplimentare sau modifică oarecum sensul unui tag. Un atribut poate avea o valoare, dar asta nu este strict necesar. Valoarea trebuie înscrisă între ghilimele dacă conține ceva mai mult decât litere, cifre, puncte și linii.

Entități

O secvență de caractere speciale, reprezentând un alt caracter. O entitate începe cu "&" și se încheie cu ";" conținând numele sau numărul entității. Când apare un număr, atunci acesta trebuie să fie precedat de semnul "#".

Document type definition (DTD)

Un document SGML, care formal definește relațiile dintre elemente, stabilește ce atribute are fiecare din ele și ce valori pot lua aceste atribute. Este folosit de programele de validare și verificare, urmărind dacă documentele realizate respectă sau nu standardele.

Extensie

In context HTML, un tag sau un atribut introdus de un navigator și care nu face parte dintre specificațiile curente HTML. Care poate fi deci ignorat de alte navigatoare. In context mai larg, extensia apare la sistemele de fișiere ca o secvență – un sufix în numele fișierului, desemnând tipul fișierului. După modelul din MSDOS, unde extensia din cel mult trei litere (separată de numele propriu zis printrun punct) determina ‘statutul’ fișierului, și spre deosebire de sistemele de tip Unix în care numele fișierului poate fi oricum și nu are nici o tangență cu tipul și conținutul său. Ca urmare, chiar și pe o platformă Linux, documentele HTML apar ca fișiere text al căror nume conține extensia .html sau .htm . Imaginile intervin cel mai adesea ca fișiere cu extensia .gif , sau .jpg , marcând tipul de codificare prin care imaginea este înscrisă ca fișier pe disc. Lista completă a tipurilor de fișiere acceptate de un server Web și accesibile ca atare din navigator (pe baza extensiei din numele fișierului), apare în fișierul de configurare mime.conf al serverului.

SE Search Engine

Mașină sau motor de căutare pe Web. Un sistem dedicat căutării și regăsirii de informații (documente – resurse Web) în scopul catalogării rezultatelor. Uzual bazate pe un index de documente HTML, astfel încât să fie cât mai simplă localizarea documentului căutat.

Validator

Program de validare Web Un program folosit pentru a verifica corectitudinea unui document HTML, sau pentru a detecta erorile sau elementele greșite. Ne ajută să stabilim dacă documentul realizat poate fi văzut de orice navigator și dacă este vizibil și pentru motoarele de căutare..

19


Rolul și evoluția canalelor de comunicațieEvoluția omenirii a fost posibilă doar prin transmiterea cunoștințelor de la o generație la alta, prin comunicare și predare/învățare, toate acestea fiind componente ale educației. Mai ales în acest scop a fost dezvoltată scrierea, iar manuscrisele au fost la început culegeri de informații, rețete și soluții pentru problemele curente. Scoala ca instituție de învățământ a avut multă vreme ca scop dezvoltarea vocabularului, deprinderea cititului și a scrisului. Nu se poate stabili cu certitudine perioada în care ar fi apărut prima școală din lume. Cert este că fiecare dintre învățații antichității, din câte știm azi, aveau învățăcei elevi, studenți, sau doctoranzi, am zice acum. Scoala din Milet, așa cum apare prin cărțile de istorie, era de fapt un club filozofic mai mult decât o școală publică. Există unele referințe privind școlile de scribi din Egiptul antic, care în mod cert nu aveau caracteristicile unor școli publice (în sensul de azi).

Stim că, în urmă cu 3500 de ani, a fost creată prima bibliotecă, la Tell el Amaran, în Egipt. Iar 800 de ani mai târziu apărea prima bibliotecă publică în Grecia la Atena. A rămas ceva mai cunoscută biblioteca din Alexandria, in fapt prin modul în care a fost distrusă. Orașul Alexandria a fost întemeiat de Alexandru Macedon și a fost capitala regatului Ptolemeilor între anii 304 și 39 înainte de Hristos. Conform relatărilor istorice, biblioteca din Alexandria ar fi avut cam 700 de mii de manuscrise. Nu știm nimic despre modul de catalogare, despre căutarea în aceste biblioteci. Se poate presupune că organizarea bibliotecilor a constituit și pasul necesar procesului de autoinstruire sau de învățare independentă cu ajutorul cărții.

Cât timp a fost însă vorba doar de manuscrise, independent de acceptul pe care erau scrise și păstrate (tablițe, papirusuri, sau piei tăbăcite), procesul de instruire sau chiar școlarizare era laborios, cu un număr extrem de redus de elevi. Se știe că Pitogora (580497 înainte de Hristos) a organizat o școală în sudul Italiei, unde ideea de bază era că sufletul se purifică prin studiu și autoanaliză și unde ar fi fost predate multe cunoștințe de matematică, dezvoltânduse și o concepție filosofică despre rolul major al numerelor în univers. Se știe de asemenea că, aproape un secol mai târziu, Aristotel era elevul lui Platon iar acesta din urmă a înființat o "Academie" pentru pregătirea demnitarilor, academie ce ar fi rezistat cam 900 de ani după moartea lui Platon. Cu siguranță în Grecia antică procesul cunoașterii și învățării folosea ca instrument principal dialogul. Tot prin secolele 54, așa numiții sofiști practicau un soi de școală itinerantă sau de turnee de conferințe cu destul de mare impact educațional și la un nivel destul de înalt. Au fost cu siguranță între primele școli fără ziduri, bazate pe un soi de 'brainstorming' cu dezbateri aprinse. Dar încă din acele vremuri educația se făcea în mod cert și prin artă.

Aproape un mileniu și jumătate mai târziu, cultura greacă începe să fie redescoperită întro serie de mânăstiri europene. De astă dată studiul se face prin transcriere și traducere. Este un soi de învățământ la distanță de peste un mileniu în timp, care se desfășoară între niște ziduri impunătoare. In schimb, apariția și dezvoltarea tiparului ar putea fi considerată prima intervenție majoră a tehnologiei în instruire, schimbând substanțial randamentul învățării…

Prin secolul XVIIlea, mai cu seamă în Anglia, se constată că progrese importante în cunoaștere se realizează prin corespondență. Pe lângă dialogurile din cadrul Societății regale, de exemplu, intervin scrisorile trimise cu poșta vremii la zeci sau sute de kilometri. Un exemplu elocvent sunt scrisorile filozofice celebre ale epocii: dintre Bentley și Newton, respectiv dintre Leibniz și

20


Clarke. Există și numeroase alte exemple privind modul în care corespondența științifică a fost de natură să influențeze probleme filozofice, teologice sau metafizice dea lungul secolului al XVIIlea. In condițiile existenței unui sistem poștal care funcționa, desigur.

Ideea de a organiza instruirea la distanță, fără ca profesorul să se afle în clasă în fața studenților sau elevilor săi, îi aparține, se pare, lui Sir Isaac Pitman și datează din 1840. Pornind de la performanțele serviciului poștal britanic și de la îndelungata tradiție a corespondenței în cercurile academice încă din secolul XVII, Pitman a imaginat modul de instrucție predare/învățare prin corespondență, cu trimiterea prin poștă atât a materialelor de curs, cât și a temelor sau a chestionarelor.

În următoarele decenii ideea a prins și au apărut programe de învățământ la distanță atât în Marea Britanie, cât și în Germania, Statele Unite și chiar Japonia. Dar au apărut desigur și contestări, mai ales legate de necesitatea unui contact direct, vizual cel puțin, între elev și profesor, exagerânduse adesea aportul comunicării extraverbale în procesul instructiveducativ.

Instituționalizarea învățământului la distanțăPrin 1900 apare primul departament de predare prin corespondență la Universitatea din Chicago, iar în 1911, în Australia, la Universitatea Queensland, ia ființă departamentul pentru studii externe. Până în 1969 sau dezvoltat sectoare importante de învățământ la distanță în mai multe țări, vizând cu precădere învățământul superior. De prin 1940 funcționează în Franța și pentru lumea francofonă, Centrul Național de Invățământ la Distanță (CNED). Este cea mai mare instituție guvernamentală de învățământ din Europa și cel mai important furnizor de programe de învățământ la distanță, cu peste 400 mii de studenții înscriși în anul 2000, din care 200 de mii în învățământul superior și alți circa 200 de mii în diferite alte forme de învățământ, inclusiv cu un mare număr de copii la nivelul școlii primare și secundare. In anul 2000, CNED sărbătorea 60 de ani de existență cu aproape 40 de mii de studenți din 200 de țări.

Anul 1969 constituie un moment important în istoria învățământului la distanță prin apariția Universității deschise din Londra (Open University), o instituție neguvernamentală care se dezvoltă foarte rapid și cu succes. Atributul “deschis” – Open , introdus aici, include lucrul la distanță, universitatea nu mai este limitată la un campus; dar nu este vorba de acces liber sau public – cursurile sunt cu taxe. In pachetele de instruire, care continuă să se trimită și acum prin poștă, au fost incluse în timp, pe lângă textele multiplicate și benzi casete audio, iar apoi și casete video. Se apelează la programe speciale transmise la radio și la televiziune, iar instructorii îi asistă pe studenți prin telefon în cadrul unor sesiuni în grup, serile sau la sfârșit de săptămână. Cam în aceeași perioadă intră în viața comercială și sateliții de comunicație, cu care se livrează materiale de instruire la distanță. Inceputul a fost în 1971 în 'rețeaua' PEACENET. La scurt timp apar alte patru universități deschise în Europa și circa 20 în întreaga lume. Pe la mijlocul anilor '80, în Statele Unite erau peste 300 de mii de studenți care urmau cursuri universitare la distanță. In Canada, 19 universități tradiționale oferă, în aceeași perioadă, cursuri la distanță. In Australia, succesul universității Queensland face ca să se ajungă, încă la sfârșitul anilor '60, la peste 3000 de studenți ce urmează cursurile de la distanță. Iar la sfârșitul anilor '80, circa 40 de instituții pregăteau prin învățământ la distanță 12% din totalul studenților din universități.

21

Cutii poștale din California


In 1994, Universitatea deschisă (OU) din Londra preda la peste 200 de mii de studenți din lumea întreagă (inclusiv Rusia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria și România). Au luat ființă filiale ale Open University în Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania și Statele Unite18. Cam în aceeași perioadă ia ființă la București CODECS (Centrul pentru învățământ deschis la distanță al societății civile), oferind la început pachetele de cursuri ale Open University, instituție care se va specializa în pregătirea la distanță a managerilor întreprinderilor mici și mijlocii din țară. Recordul universității deschise din Londra a fost însă depășit în doar doi ani de universitatea Anadolu din Turcia care raporta aproape 600 de mii de studenți în toamna lui 1996.

In Statele Unite majoritatea universităților au acum și programe de instruire la distanță, printre excepții numărânduse Universitatea Stanford. In topul universităților din lume, alături de Open University și de Queensland University, din punctul de vedere al performanțelor instruirii la distanță, se află Universitatea din Wisconsin (SUA), Universitatea din Vancouver (Canada) și Universitatea Anadolu (Turcia). In consorțiul celor 23 de universități din California, pe primul loc în direcția tehnologiilor educaționale este situată Universitatea Chico.

In anul 2000 se apreciau a fi cam 1500 de instituții în lume care ofereau programe de învățământ la distanță (cele mai multe și prin Internet). Numărul acestora se presupune că se va dubla până în 2004.

Căile folosite în aceste forme de instruire la distanță sunt poșta (înglobând eventual și casete audio și video, sau dischete), faxul, transmisiile prin radio și televiziune (privată), terestru sau prin satelit, teleconferințele, mai recent și videoconferințele și Internetul.

Odată cu răspândirea World Wide Web, învățământul la distanță începe să folosească tot mai mult rețeaua de calculatoare și apar cursurile Web și termenul Virtual Classroom19. Se folosește tot mai mult oferta multimedia din Web și se vorbește de cursuri online. Prin rețeaua de calculatoare, cu ajutorul plăcilor de sunet și cu performanțele video se predau / învață acum limbi străine, geografie, muzicologie sau chiar componistică muzicală, istoria artei. Dar mai ales cunoștințe de informatică, despre Internet și proiectarea/realizarea paginilor Web20.

Invățământul la distanță în fostul 'lagăr socialist'

Formal, istoria învățământului la distanță consemnează faptul că Uniunea Sovietică adoptă acestă modalitate de instruire încă din 1920 și că, mai apoi, toate cele 61 universități din URSS ofereau și cursuri la distanță. Ba chiar, literatura de specialitate consemnează că în Germania de Est (DDR) circa un sfert din absolvenții de universități și colegii tehnice urmaseră cursurile fără frecvență. Straniu este faptul că studiile din vest ce consemnează această situație nu discută calitatea sau circumstanțele acestui tip de instruire, de dincoace de 'cortina de fier'.

In fapt, în acțiunea de înlăturare a elitelor intelectuale, comunismul a adoptat învățământul fără frecvență și ca o modalitate mai comodă de a acorda diplome pe criterii politice, de a forma cadrele 'de nădejde', chiar și atunci când era vorba de analfabeți, dar mai ales de a încurca valorile tradiționale și a submina autoritatea unor instituții academice.

Chiar și după zece ani de la schimbarea de regim, reforma școlară, organizarea centrelor de învățământ deschis și la distanță, precum și introducerea tehnologiei educaționale au mult de suferit din cauza

18 Sir John Daniel, rector din 1992 al OU UK, conduce cu succes, de la înființare, din 1998 și universitatea americană.19 Termenul a fost introdus și chiar protejat ca ‘marca înregistrată’, în 1990, la New Jersey Institute of Technology, de

S.R. Hiltz “The Virtual Classroom Approach”, T.H.E. Journal 17(10), 59-6620 Un exemplu remarcabil fiind cursurile online organizate de societatea HTML Writer Guild pentru membrii săi ( vezi

http://www.hwg.org ). Oferta este extrem de bogată, cursuri independente privind instrumente, procedee și elemente de interfață, pentru proiectantul sau editorul Web. Din păcate sunt cu plată, la un tarif cam prohibitiv pentru cei mai mulți dintre noi.

22

http://www.hwg.org/


amintirii abuzurilor învățământului numit 'fără frecvență'.

Avantajele și particularitățile învățământului la distanță

Invățământul la distanță sa dezvoltat rapid și cu precădere în zonele cu grad mare de izolare, precum Australia, Canada, Marea Britanie cu protectoratele sale, Danemarca, Islanda, Norvegia. Dar și în marile aglomerări urbane, permițând recalificări sau specializări ale adulților, precum și obținerea calificărilor pentru posturi de conducere. Invățământul la distanță în general, dar cel prin Internet în mod special se adresează și tuturor celor care nu se pot deplasa la școală din motive medicale.

Invățământul la distanță se adresează unor categorii sociale și grupe de vârstă mai largi decât cel tradițional. Statistic, beneficiarii învățământului la distanță sunt mai în vârstă decât cei ai învățământului tradițional. Fiind vorba de un mod de lucru mai independent, el presupune o motivație mai clară și existența unui set de deprinderi. Este vorba, cel mai adesea, de adulți care muncesc, care au familii în întreținere; nu numai despre comoditatea instruirii la domiciliu. Dar de prin 1998 se constată tot mai mult că și studenții de la formele tradiționale de învățământ încep să aleagă și cursuri la distanță, în special cursuri online, mai ales datorită programului (sau orarului) încărcat. Totodată, din zona universitară, învățământul la distanță cuprinde tot mai mult și învățământul preuniversitar.

Insă învățământul la distanță implică costuri mai mari decât cele din învățământul tradițional. Materialele de curs sunt mai laborioase, apar cheltuieli de infrastructură, pentru profesori și instructori activitatea este mai laborioasă, se cere un efort mai mare decât la predarea în clasă. Comoditatea instruirii la distanță și independența orară sunt compensate prin taxe mai mari. Tot la capitolul inconveniente, apare dificultatea accesului la biblioteci, la materiale auxiliare, eventuala limitare a dialogului și a reflexiei provocate de dezbaterile în grup. Folosirea Internetului, cursurile Web, pot înlătura și aceste inconveniente și pot reduce și costurile totale. In schimb, studentul trebuie să accepte să lucreze tot mai mult la calculator, să parcurgă textele pe ecran, să citească tot de pe ecran cărțile electronice și să participe la dezbateri prin forumuri Web. Este vorba deci și de o schimbare radicală a modului de lucru, a sistemului de parcurgere a informației și a modificării procedeelor tradiționale de memorare. In locul mecanismului de fixare prin scris a cunoștințelor se mizează, tot mai mult, pe interactivitate și pe stimularea interesului și curiozității prin mecanismele multimedia.

Cu și mai multă pregnanță în cadrul cursurilor prin Internet, intervine în învățământul la distanță problema proprietății intelectuale. Cursul realizat de un profesor și oferit ca material pentru instruire la distanță, va putea fi preluat și oferit de alții fără a respecta drepturile de autor. In general, fraudele, în contextul învățământului la distanță, sunt ceva mai greu de depistat. Verificările și autentificările ridică multe probleme chiar și în cazul cursurilor oferite prin Internet.

Invățământul prin și despre InternetApariția Internetului și dezvoltarea sa vertiginoasă în anii '80, dar mai ales după 1991, după apariția World Wide Web, a însemnat și o intensă activitate de instruire a noilor veniți. Aproape de la începuturi, numărul începătorilor la depășit în fiecare an pe al celor cu oarecare experiență, cu puțină vechime. Menținerea Internetului în viață și continua sa extindere și dezvoltare au impus un efort susținut de instruire a noilor veniți. Organizațiile care susțin și promovează comunicația în Internet, precum Electronic Frontier Foundation, Internet Society, MATRIX, au acordat mereu atenție realizării de materiale de instruire și documentare. Proiectul Open Source, pe lângă realizarea de programe, prevede un serios efort de redactare a documentației și, separat, a unor ghiduri de utilizare. Fiecare din marile firme de calculatoare și software, începând cu Apple și SUN, iar mai recent și CISCO, COMPAQ și MicroSoft, înțelegând rolul instruirii clienților, au adoptat procedee de instruire la distanță, prin CDuri și prin Internet, prin centre Web dedicate. La toate acestea se adaugă producția

23


impresionantă de cărți21 dedicate Internetului, manualele de inițiere pentru diversele categorii de utilizatori sau posibili clienți. In fond, promovarea programelor sau a sistemelor de operare depinde esențial de modul în care clientul poate înțelege și învăța să le folosească doar cu ajutorul manualului (tipărit sau în format electronic, interactiv sau chiar online). Multe produse soft au câte o pagină Web dedicată, pe care apar și succesivele modificări sau versiuni noi.

Oferta de carte prin Internet, alături de disponibilitatea unor versiuni electronice pentru tot mai multe din cărțile ce apar, sau de apariția unor cărți concepute din start în format electronic 22, contribuie la extinderea Internetului în tot mai multe domenii, de la divertisment până la afaceri, de la cooperări științifice până la instruirea unor categorii defavorizate.

Nu trebuie omise presa, radioul și televiziunea din această acțiune de răspândire în masă a Internetului. Chiar dacă, prea des, acestea prezintă mai ales elementele de scandal inerente acestui amplu fenomen social.

Promovarea serviciilor de comunicare în Internet, a diferitelor utilitare și aplicații, sa făcut cu precădere prin ghiduri electronice, materiale puse pe Internet la dispoziția publicului, prin deja amintitele FAQ (Frequently Asked Questions) și prin organizarea unor liste de discuții tematice sau a unor publicații electronice. Acestea adăugânduse paginilor de manual sau helpurilor existente pentru fiecare aplicație sau utilitar din calculatorul personal.

Invățarea prin Internet a început și încă este orientată major spre domeniul folosirii tehnologiei informaționale, a resurselor din Internet, a noilor medii educaționale. Treptat a cuprins însă și tot mai multe discipline din învățământul universitar, fie sub forma unor cursuri Web sau seminarii virtuale oferite în cadrul programelor de învățământ la distanță, fie prin difuzarea prin rețeaua internă (TV și Intranet) a cursurilor prezentate în amfiteatre, așa cum se întâmplă la Universitatea Stanford (California) și desigur și în multe alte locuri.

In învățământul preuniversitar Internetul a devenit, pe de o parte, obiect de studiu 23, iar pe de altă parte, sursă bibliografică și imagistică atât în prezentarea lecțiilor, cât și recomandare pentru redactarea temelor de casă. Desigur, asta se întâmplă în școlile înzestrate cu rețele de calculatoare și cu acces la Internet; în țările în care elevii au, la rândul lor, acces la Internet, la domiciliu sau în școală. Pe primele locuri în această direcție se situează, așa cum rezultă din studiile demografice, țările nordice (Islanda24, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Suedia), Canada și Statele Unite. Dacă în cazul Islandei și al Danemarcei explicațiile curente pornesc de la situația geografică, de la gradul ridicat de izolare al localităților, ceea ce a impus folosirea Internetului, în cazul Norvegiei pare a fi vorba mai ales de o dezvoltare tehnologică armonioasă, de o îmbinare fericită a creativității individuale cu cerințele economiei de piață. Nu întâmplător, în Norvegia se află și Odd de Presno, autorul cărții electronice citate mai sus și inițiator, încă din 1990, al organizației Kidlink (rețea mondială sprijinind copiii să comunice între ei). NKI, centru independent de învățământ din Oslo, înglobând un colegiu Politehnic și

21 In marile librării, precum Barnes&Noble, volumele privind Internetul și rețelele de calculatoare ajung să ocupe aproape un sfert din suprafața de expunere.

22 Menționăm doar lucrarea de mari dimensiuni și de mare succes "The Online World resources handbook", a lui Odd de Presno, apărută încă în 1992 și de atunci permanent completată și îmbunătățită.

23 Cunoștințele de navigare și căutare în Internet constituie, alături de tehnoredactare, din 1996-97, probe în cadrul examenului de bacalaureat din S.U.A. Cam din aceeași perioadă datează și obligativitatea publicității pe Web a tuturor cursurilor oferite în universitățile Californiene.

24 Datorită condițiilor geografice și climatice aparte, dar și numărului redus de locuitori, Islanda constituie un exemplu deosebit de interesant. In condițiile în care acolo nu există cale ferată și multe localități sunt accesibile doar câteva săptămâni pe an, s-a inițiat conectarea prin fibră optică a 18 mii de locuințe (la un total de aproape 270 mii locuitori). Vezi și M.Jalobeanu & Lara Stefansdottir “Internetul în școlile Islandei”, 1996, http://www.itim-cj.ro/rilw/laras.html.

24

http://www.itim-cj.ro/rilw/laras.html


un departament de învățământ la distanță, a fost între primele în Europa care a introdus rețeaua de calculatoare și Internetul ca vehicol în predare, trecând categoric de la învățământul prin corespondență la instruirea prin Internet și la cursurile Web (încă de prin 1994). Iată de ce, în acest volum, apar adesea referiri și chiar traduceri ale unor rapoarte de la NKI.

Inițierea în folosirea Internetului, precum și utilizarea sa în procesul de învățământ, coboară, în ultimii ani, tot mai mult în structurile școlare, ajungând în unele locuri până la școala primară sau chiar gradiniță, devansând pe rând disciplinele considerate altădată esențiale pentru a putea folosi calculatorul25.

Introducerea tehnologiei în școală și instruirea cu ajutorul Internetului

Tranziția spre discutata societate informațională presupune schimbarea sistemului educațional. In primul rând inițierea elevilor în tainele tehnologiei informației, realizarea unor deprinderi privind informarea și documentarea prin Internet, dar și a celor de publicare și difuzare a informațiilor pe Web. Acestea completând deprinderile de folosire a calculatorului personal în tehnoredactare și gestiune, în matematică, informatică, proiectare, creație artistică și traducere.

Este de presupus că elevii de azi și adulții de mâine vor avea mai des de a face cu scrierea la tastatura calculatorului, cu citirea și înregistrarea cu fascicolul laser, decât cu principiile mașinii cu aburi. Ei se vor întâlni mai frecvent cu chestiunile de codificare decodificare, decât cu cele de divizibilitate sau, spre exemplu, cu algoritmul lui Euclid. Asimilarea deprinderilor de folosire a calculatorului, de publicare pe Web și de căutare în Internet impune o serioasă restructurare curiculară.

Apariția tiparului a însemnat, în timp, o deplasare a centrului de greutate dinspre memorare și caietul de notițe (succesor al tăbliței) către lucrul cu cartea și studiul în bibliotecă. Acum, calculatorul personal și Internetul determină o nouă schimbare: de la textul tipărit pe hârtie la textul de pe ecran, de la cartea cu care neam obișnuit la cartea electronică în format HTML, PDF, PostScript, sau MS Reader sau chiar MSWord. De la documentarea bazată pe căutări în reviste de referate și în cataloage, la căutările locale, pe CDuri sau în Internet. Iar clasicele procedee de memorare prin repetare, prin sutele de exerciții teme de casă, vor putea fi înlocuite cu scheme mai simple folosind pe lângă texte, grafice, imagini și sunete. Predarea matematicii trebuie adaptată procedeelor și instrumentelor de făcut matematică în rețea, cu accentul pe analiza numerică și matematica discretă, renunțând complet sau restrângând predarea multor capitole din aritmetică, geometrie și analiză. Câtă vreme, așa cum susține un articol recent26, întreaga știință apelând tot mai mult la calculatoare, pare a deveni o ramură o aplicație a informaticii.

In tot mai multe școli calculatoarele șiau ocupat locul, nu doar în laboratoarele de informatică, dar și în cele de fizică, chimie, geografie sau chiar muzică. Incep chiar să fie întâlnite și în clasele mici și chiar în zona preșcolară, în grădinițe, în învățarea limbilor străine.

Chiar și în Statele Unite, leagănul Internetului, subiectul dominant al acestor zile este pregătirea profesorilor de mâine pentru a folosi cum trebuie tehnologia – tehnica de calcul în primul rând. Acolo sa ajuns chiar să se accepte că, statistic, profesorii în acțiune nu pot săși mai modifice substanțial

25 Dacă acum 15-20 de ani se considerau necesare cunoștințele de programare pentru a putea folosi un calculator, în ultimii 10 ani s-a acceptat pe scară tot mai largă că nu este nevoie decât de minime abilități de scris și citit, precum și de "gândire critică". Există deja și experimente reușite în care calculatorul a fost folosit nu numai la predarea unor limbi străine, ci și la preșcolari, tocmai pentru a-i învăța să scrie și să citească.

26 "All Science Is Computer Science", New York Times, 25 martie 2001, http://www.nytimes.com/2001/03/25/weekinreview/25JOHN.html

25

http://www.nytimes.com/2001/03/25/weekinreview/25JOHN.html


modul de predare pe care lau adoptat. In consecință, începând din 1999 se investește tot mai mult în programele de pregătire a viitorilor profesori în spiritul folosirii tehnologiei informaționale (TI) în clasă27. Dar să ținem seama că, din 1993 până în 1999, numărul claselor cu acces la Internet a crescut de la 3% la 65%. In Statele Unite, dar și în Canada, instituțiile publice de învățământ erau conectate la Internet în proporție de 98%, încă din anul 2000. Desigur există diferențe mari legate de tipul respectivei conexiuni și de modul în care este folosită, de numărul de calculatoare din instituție și performanțele lor. Intrun articol recent despre puterea de calcul și sitemul de calcul distribuit, Universitatea Berkeley era menționată cu peste un miliard de calculatoare, totalizând un spațiu de stocare de câteva mii de terabiti28. Pe de altă parte, întro vizită la Universitatea Stanford (leagăn al Sillicon Valley), după ce am văzut sălile de curs ce par a fi studiouri moderne de televiziune, după ce am constatat cum cursurile predate sunt accesibile (online) studenților în cămin și, ulterior în bibliotecă, în formă de casete video, la întrebarea mea despre oferta de cursuri la distanță mi sa răspuns scurt (și cu oarecare emfază): “Universitatea Stanford nu oferă cursuri la distanță!”.

Modele, metode și instrumente de învățare prin Internet

Multe din acțiunile curente legate de navigarea prin Internet și chiar de citirea corespondenței email, pot fi catalogate drept demersuri de instruire. Mai ales dacă pagina Web parcursă este un ghid sau o publicație online, o carte electronică sau prezentarea unui program, precum și în cazul în care mesajele email sunt numere ale unor buletine electronice, postinguri ale unei liste de dezbateri sau chiar mesaje din partea unor instructori sau colegi, facând parte dintrun proces mai mult sau mai puțin organizat de (auto)instruire sau dintro acțiune de documentare. Din cele peste 100 de mesaje la care răspund zilnic, o parte însemnată, în afara dezbaterilor de pe listele Kidlink, Romanian_Lobby, Romanian Linux Users Group, ocupă răspunsurile la întrebări, sfaturile și depanările (privind folosirea sistemului Linux, a diferitelor instrumente de acces la Internet, sau folosirea calculatorului în general), corespondența cu studenții, sau cu profesorii angrenați în programele I*EARN, Kidlink29, sau în Clasa Virtuală, cu participanții la Conferința de instruire prin Internet30.

Când vorbim despre învățare la distanță avem însă în vedere un proces organizat și planificat ce folosește o gamă largă de elemente tehnologice pentru a mări capacitatea de asimilare a celui care învață, sau pentru a ușura demersul profesorului. Sistemele moderne de învățare la distanță sunt proiectate în ideea încurajării interacțiunii studentului, precum și pentru certificarea învățării (verificarea cunoștințelor și deprinderilor asimilate și acordarea de calificative și certificate în consecință)31. Odată cu apariția noilor tehnologii sunt introduse noi procedee de livrare a ‘lecțiilor’ și apar noi modele didactice. Două din ele sunt acum în discuție, fiind utilizate atât în universități, cât și în instruirea angajaților la diferite companii: modelul clasei distante (al clasei deschise, fără ziduri) și cel al învățării în rețea.

Clasa deschisă. In învățământul la distanță modelul clasei deschise apare doar ca o extensie a clasei tradiționale, o completare cu elemente audio și video a metodelor tradiționale de predare. Este un procedeu folosit mai ales pentru a face față unui număr mai mare de studenți situați eventual în localități diferite. Permite ca lecțiile să fie livrate din clasa ‘originală’, asigurând studenților aflați în afara ei

27 La conferința SITE 2000 de la San Diego, 8-12 februarie 2000, marea majoritate a conferințelor plenare (invitate), dar și o parte importantă din program, au fost dedicate acestui deziderat al pregătirii viitorilor profesori în ideea utilizării tehnologiei informaționale în clasă. O relatare asupre conferinței de la San Diego poate fi găsită și în M. Jalobeanu & N. Nistor (2000d).

28 http://www.arl.org/newsltr/202/disted.html 26 Jan 200129 http://www.kidlink.org ; despre Kidlink va fi de mai multe ori vorba în această carte. 30 http://rilw.emp.paed.uni-muenchen.de 31 Distance Education Clearinghouse, University of Wisconsin-Extension, July 1998


26




http://www.arl.org/newsltr/202/disted.html


elementele de interacțiune realtime. Se folosește televiziunea interactivă, precum și sistemul de video(tele)conferințe (prin satelit, chiar) pentru a difuza lecțiile spre studenții aflați la distanță. Chiar dacă se află la distanțe apreciabile în spațiu, studenții și profesorul trebuie, adesea, să se sincronizeze – orele sunt fixe. Acest sistem este, în ultima vreme, denumit și ‘clasă virtuală’ sau seminar virtual, mai ales atunci când sunt folosite mecanismele sincrone de comunicație în rețeaua de calculatoare (sesiuni chat ).

Invățarea în rețea (Networked Learning). Este modelul de învățare caracterizat de natura asincronă a comunicației dintre profesorulinstructor și elev. Apare aici o independență completă spațiotemporală și o comunicație (interactivă) în grup32. Acest sistem (model) este unic în modul în care promovează colaborarea și interacțiunea dintre instructori, studenți și respectivele resurse educaționale. Din cauză că învățarea în rețea permite studentului săși stabilească ritmul propriu de studiu și de control, acest sistem de învățare este considerat mai flexibil decât cel al clasei deschise. Cursurile online, sau cursurile de tip Web (webbased course, adesea prescurtat WBC) constituie modul predominant de livrare a lecțiilor în cadrul acestui sistem (al învățării în rețea).

Modurile de livrare a lecțiilor

Videoconferința. Intro videoconferință doi sau mai mulți participanți, situați în locuri diferite pot să se vadă și să se audă unul pe altul în același timp. Sistemul stabilește o conexiune vizuală între participanți și asigură colaborarea dintre cele două centre (localități). Poate de fapt să fie uni, sau bidirecțională. Cu toate că videoconferința ‘leagă’ localtăți depărtate, ea presupune deplasarea participațillor întrunul din centre la un moment fixat. Pregătirea, dezvoltarea, planificarea și coordonarea videoconferințelor prin satelit este însă complexă și costisitoare. Desigur că ele au și avantajul și dezavantajul sincronizării (aspectul imediat). Este vorba de un mediu eficient de învățare, dar și de dezbateri.

Instruirea online (Webbased training ) este un proces de învățare care oferă un conținut dinamic întrun mediu ce permite autoreglarea ritmului de instruire. Instruirea online are câteva caracteristici de bază: independența de platforma de calcul, abilitatea de a folosi diferite ‘medii’, precum și posibilitatea de evaluare și de adaptare. Se practică tot mai intens pentru pregătirea/specializarea angajaților în cadrul firmelor dinamice, mai ales la cele cu profil informatic sau implicate în tehnologii de vârf.

Avantajele învățământului online

Flexibilitatea: Resursele (materialele de instruire) pot fi extinse în cadrul conținutului de bază al cursului, incluzând diferite resurse din Internet sau baze de date din rețea. Comunicarea dintre studenți și instructor poate fi, relativ ușor, integrată întrun mediu de învățare online (webbased course environment) printrun ‘forum’ – program de discuții online. Conținutul poate fi destul de ușor transformat – completat pentru a reflecta schimbările de interes ale instructorului sau studenților.

Motivația: Un mediu de învățare la distanță poate spori motivația. Noutatea poate stimula și susține curiozitatea studentului. Natura dinamică a învățării online mărește relevanța experimentului. Profesorul poate rapid să ajusteze lecția – cursul Web, ca urmare a unui singur apelobservație.

Eficiența didactică: Sar părea că învățarea online mărește – îmbunătățește fixarea – memorarea informațiilor. Prin folosirea diferitelor stiluri de predare – învățare, a diferitelor medii precum texte, video și audio clipuri, grafică, animații. Apelând la acest ‘arsenal’ instructorul sau proiectantul cursului poate îmbunătăți gradul de reținere. Gradul de implicare participare a studentului este, de regulă, mai mare la învățarea online decât în cazul clasei tradiționale, întrucât se face apel la multiple instrumente

32 Linda Harasim, et al., Learning Networks: A Field Guide to Teaching and Learning On-line (Cambridge: The MIT Press, 1997).

27


soft pe care studentul trebuie să le manevreze, recepționând imagini, grafice, sunete, care, prin pregnanță și diversitate, pot compensa gestica, comunicarea extraverbală a profesorului de la catedră. Implicit informațiile se întipăresc mai profund, cu mai multe conexiuni.

Costurile: Invățarea online reduce cheltuielile, cel puțin cele legate de deplasările profesorilor, dar și cele legate de multiplicări de materiale, tipăriri, cheltuieli poștale. Totuși, din cauza infrastructurii necesare, a costurilor mari de acces la Internet (în mod special la noi în țară și în alte părți mai puțin dezvoltate tehnologic) și a ofertei încă reduse, costurile implicate de învățarea online par încă cu ceva mai mari decât cele din învățământul tradițional, din școală.

Mai ales în instruirile ocazionale ale angajaților se apreciază că se pot obține economii substanțiale.

Inconvenientele și problemele mai complexe ce intervin sunt:

Proprietatea intelectuală: aceasta rămâne o chestiune delicată. Este important să se clarifice cine ce drepturi are asupra conținutului și a mediului de învățare, în elaborarea cursului online. Strâns legată de aceasta este chestiunea dreptului de copiere, a copyrightului. Organizațiile implicate trebuie să determine cine este responsabil de elaborarea și implementarea condițiilor de copyright, cinel instruiește pe instructorul online ce este permis în Internet și cine va primi permisiunea accesului la materialele de curs.

Evaluarea: este o altă chestiune delicată întrun mediu de instruire la distanță. Ea include (dar nu se limitează la) verificarea modului în care cursanții au înțeles și reținut noțiunile, precum și chestiunile de bilanț aspectele eficienței instituției de învățământ în plan economic.

Pe de o parte se constată că evaluarea online a cunoștințelor, prin intermediul unor teste/chestionare Web este mai obiectivă, rapidă și relativ mai simplă, atât pentru student, cât și pentru examinator 33. Pe de altă parte, mulți din cei implicați în învățământul tradițional consideră că evaluarea este punctul slab al învățământului online, luând în discuție doar posibilele fraudări sau substituiri de persoane…

Este cu adevărat competitiv învățământul la distanță în privința rezultatelor școlare?

Analiza bibliografică de mai jos urmează textul introductiv din raportul de cercetare34 din cadrul proiectului EU Leonardo "Multi Media World Wide Kernel for Distance Education".

Incă din 1968, R. Dubin și T.C. Taveggia, cercetători la Universitatea din Oregon, au publicat un studiu amplu, o analiză comparativă a metodelor de predare35. Acest studiu oferă elementele de bază pentru obținerea performanței în programele de educație la distanță, indiferent că e vorba de comunicație electronică sau tradițională.

Dubin și Taveggia (lucrarea citată) susțin că nu se poate determina prin măsurători că o metodă de instruire ar fi superioară alteia, dacă pornim doar de la evaluarea performanțelor studenților la examene. Metodele analizate privesc învățământul din colegiile din Statele Unite și includ lecții și conferințe, seminarii, emisiuni educative de televiziune, cursuri prin corespondență, sau orice combinații ale

33 Exemplul facultății de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, parțial discutat și în această carte în capitolul dedicat evaluării online (pag.Error: Reference source not found), contribuție a lui Florin Mircea Bota cu colaboratorii săi din Torino.

34 Desmond Keegan and Torstein Rekkedal: "Achieving excellence in courses on the WWW", Dublin/Oslo, June 2000, http://www.nki.no/nki/~torstein/jointart3.html . Partenerii proiectului au fost Ericsson Systems Expertise din Irlanda, Universitatea din Roma - 3 (Italia) și NKI Distance Education din Norvegia.

35 Dubin, R. & Taveggia, T. C. (1968) "The Teaching - Learning Paradox: a comparative analysis of college teaching methods", Eugene, Oregon: Center for the Advanced Study of Education Administration. ERIC Document ED 026 966 (1968)

28

http://www.nki.no/nki/~torstein/jointart3.html


acestora. Rezultatele lor ar puteat fi transpuse și pentru învățământul prin Internet. Ei au urmărit studenți urmând forme de învățământ de 2 sau de 4 ani din universități americane, pentru a stabili relațiile dintre diferitele metode de predare și rezultatele înregistrate în urma examinărilor finale. Concluziile par destul de clare și de decisive: metodele de predare alese nu afectează performanțele studenților. Mai mult, ei au conchis chiar că reluarea unor astfel de studii nu ar putea produce concluzii diferite. In fapt, studiul lor este atât de amplu ca bază de date și ca metaanalize încât nu se prea întrevăd șanse de reluare sau repetare. Iar concluziile nu par a se fi modificat în cei peste 30 de ani ce au trecut de la data publicării studiului. Asta face ca această direcție de cercetare să fie considerată de mulți cercetători ca închisă. Ne putem referi chiar la o <lege a lui Dubin și Taveggia>:

"Performanțele în învățământ nu depind de metodele de predare și nici dacă sa urmat un sistem tradițional, unul de învățământ la distanță sau o școală virtuală. Succesul sau insuccesul studenților poate fi găsit peste tot.”

11 ani mai târziu, în 1979, în lucrarea lui W. Schramm 36, apărea o nouă confirmare a concluziilor formulate de Dubin și Taveggia. Lucrând la centrul de cercetări educaționale din Hawai, el sa preocupat mai ales să compare prelegerile obișnuite, cu manualele, cursurile însoțite de proiecții de diapozitive și filme, cu programele educative de la televiziune, mașinile de învățat și instruirea cu calculatorul.

Concluziile lui Schramm ar fi:

Nu poate fi găsit un mediu de învățare care să fie bun pentru toate scopurile

Majoritatea funcțiilor de instruire sunt realizabile în fiecare mediu de învățare

O instituție de învățământ de mari dimensiuni nu prezintă neapărat avantaje față de una modestă

Un mediu de învățare scump nu prezintă avantaje pedagogice față de unul ieftin sau gratuit.

Cu alte cuvinte, tehnicile folosite nu constituie, prin ele însele, un element major de succes sau insucces al unui curs. Iar procedeele complicate și scumpe nu contribuie neapărat la succesul învățării.

În 1983, Clark37 la Universitatea Californiei de Sud susține că mediul educațional este de fapt "un vehicol cu care se livrează materialele didactice, vehicol ce nu poate influența rezultatele la învățătură mai mult decât ne influențează digestia, camionul care aprovizionează magazinul din colț".

Potrivit lui Clark, în 50 de ani de cercetări didactice sar fi arătat că nu există medii educaționale cu avantaje nete în privința învățării, indiferent de gradul lor de noutate și atractivitate, sau de reclama existentă.

Clark discută speranțele pe care și le pune lumea în diferitele tehnologii educaționale, speranțe amplificate în ultimul timp de tehnologiile informaționale. Tehnologiile industriale și mai ales cele informaționale au revoluționat industria și economia, iar oamenii speră că acestea vor îmbunătăți

36 Schramm, W. 1979. "Big Media, Little Media: Tools and Technologies for Instruction", Beverly Hills, California, Sage Publications.

37 Clark, R.E. (1983). "Reconsidering Research on Learning from Media", Review of Educational Research, volume 53, number 4, p. 445. Analize reluate și ulterior în: Clark, R. E. (1994) "Media will never influence learning", Educational Technology Research and Development, 42, 21-29.

29

Tehnicile folosite nu conteaza!


corespunzător procesul instructiv/educativ.

Thomas L. Russell38 menține o pagină Web39 (pe serverul TeleEducation, la New Brunswick) asupra fenomenului acesta “al lipsei unei diferențe semnificative între mediile educaționale în ce privește performanțele”. Este rezultatul analizei a 355 de lucrări și rapoarte de cercetare, comparând predarea tradițională cu învățământul la distanță. Este o arhivă excelentă, cu majoritatea studiilor importante de evaluare academică, rezultatul mai multor ani de muncă susținută. Revizuit în anul 2000, materialul a fost publicat întro carte prefațată de Clark.

Ideea de bază a acestei compilări este, așa cum o spune și titlul paginii Web, că nu există o diferență semnificativă între învățământul tradițional din școală (în campus) și cel la distanță. Elemente precum succesul la învățătură, calitatea instruirii, gradul de reținere a cunoștințelor și aplicarea lor în practică, nu depind de forma de învățământ pot fi întâlnite peste tot.

In fond, în lucrările citate mai sus, Dubin și Taveggia (1968), Schramm (1977), Clark (1983, 1994), Russell și alții au arătat că în instruirea la distanță pot fi obținute rezultate la fel de bune ca și în invățământul tradițional. Este o concluzie foarte importantă pentru toți cei implicați în realizarea de cursuri Web sau în organizarea de școli virtuale. Cu atât mai mult pentru cei ce folosesc astfel de metode de instruire. Nu e necesar să fii bogat ca să poți învăța, nu e nevoie să te încadrezi întrun sistem rigid și scump, sau să apelezi la tehnologii sofisticate ca să înveți. Diplomele și nivelul de cunoștințe obținute ca urmare a unei instruiri la distanță pot fi la fel de bune ca cele dintro instituție tradițională. Performanța se poate realiza și la distanță și în cadrul unei școli virtuale.

Desigur, aceastai teoria, dedusă mai ales prin analiza statistică a răspunsurilor studenților și având în vedere în primul rând sistemul 'clasic' de învățământ la distanță. Dar care este situația în practică, în cazul cursurilor Web?

In studiul realizat de Desmond Keegan și Torstein Rekkedal se urmărește partea practică de la Universitatea din Noua Anglie, Armidale (Australia), de la Centrul Național pentru Invățământ la Distanță din Franța și de la Open University din Marea Britanie (din Milton Keynes). Iată concluziile:

Universitatea din Noua Anglie (UNE) Australia

Intre primele analize serioase ale rezultatelor și așteptărilor studenților de la forme de învățământ la distanță comparativ cu cele ale studenților din universitate, în 1979, cu prilejul unui raport jubiliar40, K. Smith, Director al serviciului External Studies al UNE, compară datele privind studenții din și dinafara campusului pe parcursul a 25 de ani, din 1954 până în 1979. Studiul este semnificativ deoarece la UNE sa urmat sistemul australian integrat, profesorii din universitate având simultan și obligații pe linia învățământului la distanță și a celui tradițional. In același timp, studenții la formele de învățământ la distanță aveau aceeași programă, aceleași manuale și aceeași îndrumători, aceleași teste și examinări, ca și studenții de la cursurile 'la zi'. Dar în timp ce majoritatea studenților din campus erau proaspeți absolvenți de liceu cu rezultate bune la bacalaureat, unii dintre studenții 'externi' erau fermieri lucrând pe proprietățile lor și având doar diploma de școală primară.

Autorul arată că nu putem vorbi de diferențe semnificative între studenții 'externi' și cei din campus, dar și că multe premii pentru rezultate deosebite au fost câștigate de studenții 'externi'.

38 Thomas L. Russell, Director al biroului pentru Instructional Telecommunications of North Carolina State University39 http://cuda.teleeducation.nb.ca/nosignificantdifference/ 40 Smith, K. (1979) "External Studies at New England: A Silver Jubilee Report", Armidale, University of New England,

Australia

30


Centrul Național de Invățământ la Distanță (CNED) – Franța

http://www.cned.fr

In Europa este cel mai important furnizor de programe de învățământ la distanță, având în același timp și un mare număr de studenți, parte la nivelul învățământului superior, parte la alte forme de învățământ, inclusiv la nivelul școlii primare și secundare.

O caracteristică a sistemului educațional francez este și modul instituționalizat de examinare, acordarea diplomelor și calificativelor la nivel guvernamental pentru toate formele și nivelele de învățământ. Acest lucru favorizează de fapt învățământul la distanță. Există astfel și posibilitatea de a analiza rezultatele studenților de la CNED, dar și a celor care au urmat alte școli, centre de instruire și universități, pentru a verifica dacă se obțin rezultate similare în învățământul la distanță și în cel tradițional.

Universitatea Deschisă a Regatului Unit (OUUK) – Anglia

http://www.open.ac.uk

Universitatea Deschisă din Marea Britanie este o parte importantă a 'pieței' învățământului superior englezesc. In ce privește învățământul deschis și la distanță există vreo sută de universități care concurează cu Open University. Toate sunt finanțate, cel puțin parțial, din taxe. Cel mai recent catalog, tipărit cu numele The UCAS Guide, cuprinde lista oficială a instituțiilor de învățământ superior, listă destinată absolvenților de liceu pentru ai sprijini în continuarea studiilor. Catalogul cuprinde 199 instituții de învățământ superior, din care 24 sunt componente ale universității londoneze.

De prin 19941995, guvernul britanic a inițiat o acțiune de evaluare a performanțelor universităților și de publicare a rezultatelor acestora.

Primele rezultate au plasat Open University in topul primelor 10 universități din Marea Britanie, alături de Oxford și Cambridge și alte șapte universități convenționale. La alcătuirea acestor evaluări și clasificări, agenția britanică de asigurare a calității colectează în fiecare an date urmărind calitatea procesului de predare pe discipline (la fiecare universitate în care se predă acea disciplină). Este o echipă de evaluatori care apreciază calitatea predării materiei respective în fiecare universitate după următoarele șase 'dimensiuni':

* Programa, conținutul și organizarea;

* Predarea, învățarea, verificarea;

* Progresele studenților;

* Indrumarea și sprijinirea studenților;

* Materialele de curs;

* Asigurarea calității și dezvoltării.

Pentru fiecare din aceste 'dimensiuni' se dau note până la 4, astfel nota maximă privind calitatea predării respectivei discipline întro anume universitate, este 24. Open University a obținut nota maximă la Chimie, Geologie, Muzică, Economie (Business), dar și Inginerie. Toate subiecte care aparent nu ar fi avantajate de predarea la distanță.

Mai rezultă însă că aproape o sută de universități și institute britanice de învățământ superior au fost cotate mai prost decât Open University în privința calității predării. Cum nu există legătură directă între rezultatele evaluării și modalitatea de învățământ, nu este nici un dubiu că Open University (și multe alte instituții similare din lume) a demonstrat că rezultatele studenților sunt cel puțin la fel de bune ca în

31

http://www.open.ac.uk/

http://www.cned.fr/


instituțiile convenționale. Dacă mai ținem seama și de faptul că universitățile convenționale au proprii profesori, conferențiari, lectori, care predau unor studenți care, în general, nu au altă ocupație și care au obținut calificativul maxim în pregătirea pentru universitate, în timp ce Open University instruiește studenți care au și alte activități și, din care, cam 40% nu au obținut calificative acceptabile pentru a intra în universități convenționale, abia atunci putem vedea cu adevărat perspectivele învățământului la distanță.

In aceste condiții pare paradoxal că aproape o sută din aceste universități convenționale au decis să concureze cu Open University pe piața învățământului la distanță, adesea cu mici departamente folosind mai mult consultanți sau angajați temporar, în timp ce corpul lor profesoral cu studenții obișnuiți nu au reușit să obțină notele de calitate ale Open University.

In concluzie: Atât din cercetări cât și din practică rezultă clar că se pot obține rezultate bune la învățătură prin sisteme de învățare la distanță, fie că e vorba de varianta prin corespondență (modul 'tradițional' de instruire la distanță), fie de cursuri Web. O serie de evaluări și de studii comparative la NKI41 au arătat că studenții la distanță obțin la examene (la cursuri similare) rezultate cel puțin la fel de bune ca și cei de la formele convenționale de învățământ (cu diferențe nesemnificative in favoarea studenților la distanță). Probabil că intervine și o inevitabilă selecție a studenților, cei 'disponibili' pentru formele de învățare la distanță având o mai serioasă motivație și, poate, deprinderi de autoinstruire mai bine conturate.

Obținerea performanței în cursurile din InternetIn raportul de cercetare citat deja, privind studiile de evaluare paralelă de la 3 instituții, în cadrul proiectului EU Leonardo "Multi Media World Wide Kernel for Distance Education", Demond Keegan și Torstein Rekkedal centralizează rezultatele privind relația dintre învățământul la distanță și cel tradițional, analizând mai ales performanțele educaționale obținute cu ajutorul cursurilor Web. Sau urmărit în principal atitudinea studenților față de învățarea bazată pe cursuri Web.

• Care este valuarea cursurilor WWW ca formă de predare sau instruire, din punctul de vedere al studenților?

• Cine este atras la cursurile Web?

• Situația studenților în privința folosirii calculatoarelor și tehnicii de calcul, cu alte cuvinte, care este piața de desfacere pentru cursurile Web și ce tip de studenți privește?

Studiul urmărește eficiența învățării din cursuri Web, din perspectiva studenților.

Au fost chestionați studenți ce au urmat diferite cursuri Web și care aparțin la 7 categorii diferite. Cursurile au diferit prin formă, conținut, durată, iar contextul instituțional și organizarea au fost deasemeni diferite.

La firma Ericsson42 a fost vorba de cursuri de instruire interne. Primul curs testat a fost o adaptare la Intranet a unui modul folosit tradițional, numit Capability Maturity Model (CMM), care prezintă elementele de bază ale unui proces software. Versiunea WWW a cursului presupune în mod normal o singură zi pentru a fi parcursă. Au fost analizate 3 reluări ale acestui curs, din 1997 și 1998, primele

41 Paulsen, M. F. (1992): The NKI Electronic College: Five years of computer conferencing in distance education. In: Paulsen, M. F.: From Bulletin Boards to Electronic Universities: Distance Education, Computer-Mediated Communication, and Online Education. Pp. 2-17. University Park, Pennsylvania: The American Center for the Study of Distance Education.

42 Keegan, D. (1998): Ericsson students studying on the WWW, (partea întâia și a doua) http://www.nki.no/eeileo/research/eei/Brusseev.htm , Brusseev2.htm

32

http://www.nki.no/eeileo/research/eei/Brusseev.htm


două fiind dedicate stafului Ericsson din două localități din Irlanda, iar al treilea unui grup de angajați din centrul de proiectare Ericsson din Mexico. A fost ales un eșantion de 16 cursanți care au răspuns la chestionare. Un al doilea curs test la Ericsson a fost Data Communications (DC) și a pregătit 12 membri ai stafului firmei, la începutul lui 1999.

La Universitatea din Roma (3) au fost trei categorii de cursuri analizate 43. Un curs de 'Didactică Muzeală', predat în primăvara lui 1998 la distanță profesorilor de școală (profesori italieni specializânduse în folosirea muzeelor în predare). Un curs de succes cu durata de un an, reluat mai mulți ani la rând. Includea un număr de exerciții teme ce trebuiau trimise de cursanți și care erau verificate și comentate automat de calculator. Cursanții din grupul testat erau înscriși la cursul pe Web, cu răspunsurile realizate tot pe Web.

Celelalte două cursuri de la Universitatea din Roma au fost de Informatics Engineering și, respectiv, Electronic Engineering. Ambele erau cursuri organizate tradițional, față în față, cu o durată de 4 luni, în toamna lui 1998 și primăvara lui 1999, având doar materialul auxiliar pe Web. Majoritatea studenților au consumat mult timp cu aceste materiale Web, parcurgândule mai ales din afara universității, chiar prin modem de acasă.

La NKI au fost evaluate rezultatele de la două categorii de studenți: unii care au parcurs unul din cele patru cursuri diferite despre WWW pe parcursul anului 1997, alții care sau înscris la cel puțin unul din cursurile unui program de specializare în Information Technology, în toamna lui 1998.

Toate cursurile, din ambele categorii, erau la distanță, iar în ce privește conținutul cursuri de colegiu. Fiecare curs fiind echivalent cu aproximativ 1/10 din durata unui curs anual. Principala diferență dintre cele două tipuri de cursuri era caracterul facultativ (în primul caz) față de cel obligatoriu (în al doilea caz fiind vorba de toți studenții înscriși). La NKI a existat și posibilitatea de a compara rezultatele la examen ale studenților înscriși (parțial) la forma de studii la distanță, cu rezultatele celor urmând aceleași cursuri în mod față în față.

Tipic, cursanții de la Ericsson au fost membri ai echipei tehnice care au urmat cursul ca o formă de perfecționare în muncă. Cei mai mulți erau bărbați tineri, aproape jumătate fiind sub 25 de ani. Doar câțiva erau spre 30. Firma a acoperit cheltuielile cursului. Cursanții de la Museum Course, la Roma, erau mai ales femei, foarte puține sub 25 de ani. Majoritatea șiau plătit singure cursul. Studenții care au urmat la Roma cele două cursuri de inginerie au fost mai ales bărbați sub 25 de ani. La NKI, primul grup a inclus Tehnologia Informației pentru profesori, în plus față de cursurile de Tehnologia Informației oferite celui de al doilea grup. Ca structură pe sexe, cursanții de la NKI au fost aproximativ echilibrați: 50% bărbați și 50% femei, la primul, respectiv 60% bărbați și 40% femei, la al doilea grup. 60% dintre studenții din NKI plătesc singuri taxele pentru cursuri.

Majoritatea studenților de la cursurile examinate aveau cel puțin 4 ani de școală secundară, cu excepția cursurilor de inginerie de la Roma, care au fost de nivel introductiv pentru studenți obișnuiți.

Studenții din toate cele 7 categorii discutate au primit niște chestionare cuprinzând în linii mari aceleași întrebări, parțial adaptate după cele folosite de Fritsch44 în `Evaluation virtuelle Seminare' (1997). Au fost incluse și întrebări privind accesul la paginile cursului, cât timp consumă studentul la calculator și ce cunoștințe de HTML are. Desigur că grupurile de studenți difereau prin gradul de folosire a calculatoarelor. Spre exemplu, toți studenții de la Ericsson, de la cursul CMM au spus că stau cel puțin 10 ore, iar 75% din ei au vorbit de 20 ore în fața calculatorului în ultima săptămână. Printre studenții de

43 Nardi, E. (1998): Analysis of Università di Roma III students' attitudes to studying using the Leonardo MMWWW kernel for distance learning. http://www.nki.no/eeileo/research/roma/emmaev.htm

44 Fritsch, H. (1997): Host Contacted, Waiting for Reply. Hagen: FernUniversität. http://www.fernuni-hagen.de/ZIFF/EVIRTXT.htm

33

http://www.fernuni-hagen.de/ZIFF/EVIRTXT.htm

http://www.nki.no/eeileo/research/roma/emmaev.htm


la NKI 70% au spus 'cel puțin 10 ore pe săptămână, iar 40% au vorbit despre 20 de ore pe săptămână. Cursanții de la cursul italian de muzeistică se încadrau în proporție de 40% la primul răspuns (cel puțin 10 ore săptămânal), respectiv 17% la al doilea răspuns. Asta este explicabil, întrucât cursanții de la Ericsson, care au urmat cursul în rețeaua locală a firmei (în Intranet), au apreciat drept foarte rapid accesul; cei de la NKI lau considerat rapid în proporție de 80% și numai 40% din cursanții de la Roma lau apreciat astfel, 55% considerândul lent și 5% foarte lent. Evident, Italia stă mult mai prost decât Norvegia în privința accesului la Internet. Dar este normal ca timpul de acces să influențeze aprecierea de către cursanți a cursurilor Web.

Atitudinea studenților relativ la învățarea pe WWW

Unul din scopurile studiului de evaluare a fost să se vadă în ce măsură oferta de cursuri Web ușurează înscrierea, în ce măsură Internetul este văzut ca un mod eficient de a învăța și în ce măsură poate fi vorba de o experiență pozitivă a studenților, dacă se vor înscrie și la alte cursuri similare sau dacă vor recomanda altora să urmeze cursuri oferite pe Web.

Studenții cuprinși în studiul din 1998 de la NKI erau înscriși la unul sau mai multe cursuri la distanță din programul de Information Technology (Project admin and information systems development, Structured programming Pascal, Introduction to programming, Systems development, Object oriented programming, Databases, Internet, Computer communication, Administration and operation of local networks, Strategic planning and IT applications, Administration of computer networks). Acest program fiind oferit și studenților la cursurile 'fațănfață'. Studenții având aceleași examene în același timp. Rezultatele obținute de cele două categorii de studenți la 7 examene (identice) arată o medie de promovare de 84%, respectiv 87% în favoarea celor ce au urmat cursurile pe Web. De asemeni media notelor obținute este cu ceva mai bună la aceștia.

Unul din scopurile urmărite în organizarea oricărui sistem de învățământ este obținerea unor rezultate cât mai bune excelența în instruire. Statisticile de la NKI arată că studenții ce au urmat cursurile prin Internet au obținut rezultate cel puțin la fel de bune ca și cei care au urmat aceleași cursuri în clasă.

Conform răspunsurilor studenților chestionați în studiile de evaluare, cursurile oferite prin Internet (pe WWW) au fost bine primite. Ar fi de observat că, cel puțin în cazurile prezentate, părerile au fost ale unor studenți bine instruiți (cu cel puțin 4 ani de experiență universitară, în cazul Ericson fiind vorba în mare parte chiar de instructori).

Centre importante în domeniuDintre centrele mai importante din Europa, în domeniul instruirii asistate de calculator și prin Internet, trebuie menționate Universitățile deschise (unele urmând modelul celei din Marea Britanie) din:

Olanda Open University of the Nederlands http://www.ou.nl

Portugalia Universida de Aberta http://www.infodesketop.com/eetp

Spania UNED http://www.uned.es .

Dar există și câteva universități virtuale, precum:

The Virtual Open University din Helsinki http://avoin.helsinki.fi

The Lund Virtual University din Suedia http://lvu.lu.se .

Si universitatea din Exeter (Anglia) http://www.ex.ac.uk/ , cunoscută prin specializarea sa în instruirea profesorilor, se remarcă printro largă varietate de cursuri Web, atât în pedagogie, cât și în biblioteconomie și în Tehnologii Informaționale și de Comunicații (TIC). In particular cursul pentru

34

http://www.ex.ac.uk/

http://lvu.lu.se/

http://avoin.helsinki.fi/

http://www.uned.es/

http://www.infodesketop.com/eetp

http://www.ou.nl/


bibliotecari este integral un curs Web. Tot la Universitatea din Exeter funcționează și un centru virtual de studiu, de fapt un consorțiu în care participă și Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Portugalia.

In restul lumii (am menționat până acum SUA și Europa) mai există multe universități deschise (cu denumirea de Open University):

- în Canada

Athabasca University http://www.athabascau.ca/,

Open Learning Agency http://www.ola.be.ca/ou/,

- în Hong Kong Open University of Hong Kong http://www.ouhk.edu.hk

- în India Indira Gandhi National Open University http://www.ignou.edu/.

Intre universitățile virtuale din afara Europei amintim,

- în SUA:

Virtual Online University http://www.vousi.com/

Online Learning Net http://www.OnlineLearning.net/.

- în Brazilia:

Universidade Virtual http://www.universidadevirtal.br/,

Virtual University – Supported by the Einstein College from Sao Paulo http://www.ibase.org.br/~ined/,

- în Turcia:

Virtual Campus of Middle East Technical University http://idea.metu.edu.tr/.

- în Mexic:

The Virtual University of Monterey http://www.sistema.itesm.mx/english/uv.htm .

- și o universitate virtuală africană

The African Virtual University http://www.avu.org/.

Foarte multe alte universități (din Europa, precum și din lumea întreagă) șiau deschis, mai ales în ultimii ani, centre sau departamente pentru învățarea la distanță, folosind tot mai mult Internetul45, cu precădere în cadrul facultăților ce pregătesc profesori. Dintre acestea trebuie menționate Universitatea “Ludwig Maximilian” din München (Germania), Institute for Educational Research http://claudia.emp.paed.unimuenchen.de/, unde Dr. Nic Nistor organizează încă din 1996 un ciclu de seminarii virtuale46, University of Twente – Faculty of Educational Technology din Olanda http://teletop.edte.utwente.nl și http://www.edte.utwente.nl unde există un masterat în științele educației și proiectarea sistemelor, pentru studenți străini, program de masterat bazat serios pe Web și acceptând participarea de la distanță. Acolo conduce doctoranzi profesoara Betty Collis, nume important în DE și TeleLearning. In Marea Britanie, ar mai fi de menționat, Centre for Studies in Advanced Learning

45 Pe primele locuri ca număr de studenți online, se află Edith Cowan University http://www.cowan.edu.au/, University of South Australia http://www.unisa.edu.au/ și Macquarie University http://www.mq.edu.au/, din Australia, urmate de Open University UK http://www.open.ac.uk/ și de Lundt Virtual University din Suedia http://www.lu.se/.

46 Pentru aceste seminarii virtuale, Dr.Nic Nistor a primit premiul "Pentru cel mai bun curs al anului 2000", de la Ministrul Educației și Cercetării din Bavaria.

35

http://www.edte.utwente.nl/

http://teletop.edte.utwente.nl/

http://www.emp.paed.uni-muenchen.de/

http://www.lu.se/

http://www.open.ac.uk/

http://www.mq.edu.au/

http://www.unisa.edu.au/

http://www.cowan.edu.au/

http://www.avu.org/

http://www.sistema.itesm.mx/english/uv.htm

http://idea.metu.edu.tr/

http://www.ibase.org.br/~ined/

http://www.universidadevirtal.br/

http://www.OnlineLearning.net/

http://www.vousi.com/

http://www.ignou.edu/

http://www.ouhk.edu.hk/

http://www.ola.be.ca/ou/

http://www.athabascau.ca/


Technologies: http://www.lancs.ac.uk/users/edres/, de la Lancaster University, dar și Institute of Education, University of London http://www.ioe.ac.uk/ precum și Department for Continuing Education, University of Oxford: http://www.conted.ox.ac.uk .

Există însă și o serie de instituții de profil, cu rezultate remarcabile, care nu au statut universitar. Printre acestea, în frunte se situează un centru pentru învățare la distanță în Danemarca și două în Norvegia (NKI și NKS).

Centrul din Danemarca Center of Distance Learning – Center for Fjernt Undervisning, http://www.cfu.dk/International/International.html, cu circa 5000 studenți și 41 de cursuri (în tehnologia informațiilor, administrație, economie, protecția mediului, drept). Centrul funcționează din 1997, ca o facultate în cadrul Randers Business College, Jutland. Constituie cel mai important furnizor de invățământ la distanță din Danemarca. Ideea principală este de a asigura accesul oricui, indiferent de izolarea geografică sau de situația particulară, de a ridica nivelul de pregătire și competență al cetățenilor. Se comunică aproape exclusiv prin email, iar profesorii sunt accesibili permanent. Studenții au acces la un sistem online de instruire (Web), numit StudyNet, în care se pot (auto)testa și autoevalua în cadrul programului de curs. Există și un sistem de discuții online de tip ‘chat’.

Despre NKI am mai pomenit de câteva ori până acum. Termenul Nettskolen sau Internet college desemnează partea de cursuri prin Internet oferite de departamentul de învățământ la distanță al NKI. Colegiul Internet Nettskolen a fost inființat în 1987, la inițiativa lui Morten Flate Paulsen. Ca organizație privată de învățământ, NKI, situat în Bekestua – Oslo, oferă 250 de cursuri și programe la distanță unui număr de 12 mii de studenți. Partea numită The Polytechnic College oferă programe normale de învățământ în tehnologia informației în patru campusuri din Norvegia. O altă parte a NKI, numită Naerings Akademiet oferă cursuri scurte și programe de cel mult un an, mai ales în tehnologia informației, în 20 de centre locale de studii din întreaga Norvegie. La colegiul Internet – Nettskolen sa ajuns la aproape 60 de cursuri Web diferite (15 în tehnologia informației, 6 în tehnologia informației pentru profesori, 12 în administrarea afacerilor, 8 în psihologie, 4 în filozofie, 7 cursuri de liceu și 5 alte cursuri).

NKS – The NKS Distance Education http://www.nks.no/nks/ în Norvegia oferă 10 cursuri (în proiectare Web, drept, jurnalism, limba norvegiană, istoria artelor, istoria ideilor, management). A început din 1987 cu învățământul asistat de calculator, trecând din 1997 la cursuri prin rețea. Cursurile Web oferite se pot grupa întruna din următoarele trei categorii: cursuri Web integrale, clase virtuale și cursuri Web parțiale – în care interacțiunea Web a studentului cu instructorul este mai redusă.

Mai pot fi discutate și câteva organizații cu profil didactic orientate prioritar spre învățarea la distanță, între care:

- în Austria:

ICE – Internet Center for Education, Vienna http://www.schulen.wien.at/ice/,

- în Germania:

Academia de Drept European Cyberversity http://www.aeracademy.de

- în Irlanda:

The Marketing Institute of Ireland http://www.mii.ie/,

Irish Centre for Distance Education Research and Applications http://comm.infm.ulst.ac.uk/ ,

- în Italia:

36

http://comm.infm.ulst.ac.uk/

http://www.mii.ie/

http://www.aer-academy.de/

http://www.schulen.wien.at/ice/

http://www.nks.no/nks/

http://www.cfu.dk/International/International.html

http://www.conted.ox.ac.uk/

http://www.ioe.ac.uk/

http://www.lancs.ac.uk/users/edres/


Instituto Tecnologie Didattiche – C.N.R. http://www.itd.ge.cnr.it/,

- în Spania:

CECENET – Instituto de Tecnicas Educativas http://www.cece.es ,

- în Suedia:

National Institute for Distance Education, Norrköping http://www.norrk.ssv.se .

Open University of the Nederlands OUNL

Are peste 2500 studenți online și peste 360 cursuri, din totalul de 411, folosesc servicii Web (multe sunt oferite integral online). Dar, spre deosebire de modelul OUUK, este o instituție publică de învățământ finanțată de guvernul Olandez. Prin lege OUNL are rolul de a dezvolta, a inova și promova în general învățământul superior, dar și de a oferi instruire la distanță pentru adulți în domeniile: sociologie, artă și cultură, drept, afaceri, economie, științele naturii și inginerie.

Pentru întreaga universitate și pentru cursurile oferite a fost proiectată o arhitectură de rețea structurată în subrețele și incluzând 4 mari servere Web și anume:

• HouseNet intranetul profesorilor acoperind comunicarea acestora cu conducerea, dezbaterile profesionale și oferind acestora multe resurse,

• OpenNet – rețeaua liberă pentru studenți și profesori,

• InfoNet – informațiile publice despre OUNL: publicitatea generală cu informațiile și ofertele oficiale,

• StudyNet – rețeaua de studiu – intranetul studenților înscriși pe care se livrează cursurile Web.

Toți studenții înscriși au acces la locul lor de studiu în mediul Web, care le oferă automat și toate informațiile privind cursurile pentru care au optat. Este vorba de texte de prezentare, acces la grupuri de dezbateri, acces ftp, email, realvideo și realaudio, dar și de permanentele dezvoltări ale cursurilor (atât în ce privește conținutul, cât și forma de livrare). Există forumuri de discuții pe temele în dezbatere la curs. Structura rețelei StudyNet este în permanentă dezvoltare, ținând pasul cu oferta de cursuri noi și cu creșterea numărului de studenți (din cei 24 de mii de studenți, cam 4000 folosesc acum zilnic aceste facilități și cam 2500 activează online). Multe din materialele de curs sunt disponibile prin ftp, transmise prin email pe liste, după cum există încă multe referiri la materiale tipărite, la benzi audio sau video, la CDuri. Ca un exemplu, cursul de “Visual Programming with Java” este bazat pe un manual tipărit, un CD și un pachet complet de documente Web, inclusiv inițierea online, exemplele Java și forumul de discuții. Verificarea cunoștințelor este o activitate separată, organizată, prin lege în Olanda, în centre de studii, în condiții speciale. Dosarul de evaluare finală este format din lista de cursuri speciale și temele realizate în cadrul acestora, plus un test general de evaluarea a cinoștințelor. Acceptarea (avizarea) cursurilor constituie la OUNL un procedeu bazat pe scorurile rezultate de la evaluarea studenților. Studenții capătă un certificat pentru fiecare curs încheiat. Un set de certificate conduce la o diplomă dacă toate cursurile au fost parcurse cu succes. Nu are importanță dacă un curs a fost urmat prin Internet sau în clasă. Chiar și taxele sunt aceleași în cazul instruirii prin Internet ca și în cazul cursurilor tipărite. Dar studenții sunt solicitați săși stabilească din vreme mănunchiul de cursuri. De fapt ei pot începe cursurile doar în două momente ale anului. Se oferă șase ‘constelații’ de studiu, de la așa numita ‘traiectorie de bază’ formată din cel puțin două module, la un an complet, compus din șase module. Taxele variază de la 360 guldeni pe modul, la 600 guldeni pentru o ‘traiectorie de bază, sau la 1980 guldeni pentru un an cu șase module. Profesorul T.

37

http://www.norrk.ssv.se/

http://www.cece.es/

http://www.itd.ge.cnr.it/


Rekkedal47 aprecia că, dintre cele 411 cursuri oferite de OUNL (și accesibile pe Web în StudyNet), doar 22 pot fi considerate cu adevărat cursuri Web. Insă în planul de perspectivă al instituției se prevede ca până în 2002 toate cursurile să ajungă la nivelul Webbased.

OUNL a proiectat, dezvoltat și implementat un sistem integrat de învățare, original și complet, numit ELO –Electronic Learning Environment, care va fi oferit și altor instituții de învățământ superior. Autorii consideră acest produs drept elementul de trecere al OUNL de la a doua la a treia generație, pentru că au proiectat și o structură organizatorică și procedurală nouă pentru a implementa inovarea și a sprijini tranziția. Mai mult, ei consideră că problemele majore – provocările următoare ar fi tocmai schimbările educaționale și curiculare implicate de acest sistem de învățământ bazat pe competență.

Câte ceva despre universitățile virtuale

Universitățile Virtuale sunt în general universități deschise, bazate însă exclusiv pe tehnologia WWW și încep prin a preda deprinderile și a exersa aptitudinile de care studentul "virtual" are nevoie pentru a "supraviețui" întrun astfel de mediu. Mediul principal de muncă este rețeaua, accesată printro interfață multimedia, care devine fereastra spre universul virtual al universității: sala de curs, laboratorul, biblioteca, administrația și secretariatul, sala de spectacole sau clubul. La modul ideal cursurile sunt oferite în variantele lor hipermedia, testele se desfășoară cu formulare interactive, laboratoarele virtuale se desfășoară în pagini hipermedia interactive.

La multe dintre universitățile declarate ca virtuale se practică, de fapt, un amestec dintre tehnicile moderne și cele tradiționale, concretizat în utilizarea tradiționalei poște, pentru a expedia versiunile pe hârtie ale cursurilor de bază, sau în programarea unor întâlniri față în față, pentru beneficiile unor contacte umane directe.

Avantajele universităților virtuale sunt multiple: orar flexibil, deschidere înspre populația adultă care mai are de mers la un loc de muncă, schimbul de resurse educaționale, posibilitatea de actualizare rapidă a acestora, rezolvarea rapidă a problemelor organizatorice și administrative. Un avantaj pentru profesori, dincolo de faptul că pot partaja resursele educaționale (instrumente soft pentru crearea cursurilor, baterii de teste standard, cursuri), este faptul că universitatea virtuală este ea însăși un forum pentru discutarea problemelor educaționale, a problemelor legate de programă sau legate de conexiunile interdisciplinare. La urma urmei, o universitate virtuală este un campus universitar complet în varianta electronică.

Virtual Online University (VOU)

http://www.athena.edu/

Universitatea din Atena este administrată de Virtual Online University (VOU) Inc., o corporație nonprofit care oferă un mediu educațional complet prin ceea ce ei numesc Virtual Educational Environment (VEE). A fost fondată în 1995. Programa universității este orientată înspre ceea ce americanii numesc liberal arts (profil numit la noi <clasic>: literatură, drept, științe, matematică, artă). Cursurile sunt oferite online în semestre de 13 săptămâni. Același campus adăpostește și Athena Preparatory Academy, o școală virtuală (de la grădiniță până la clasa a XIIa) care pregătește viitorii studenți ai universitații, sau asistă elevii unor școli tradiționale pentru obținerea performanței întrun anumit domeniu. Scoala oferă de asemenea și cursuri pentru profesorii care doresc să se perfecționeze în utilizarea Internetului în procesul de învățământ. Cursurile oferite de Universitatea Atena sunt de Istoria Artei, Studii Economice, Calculatoare și Tehnologia Informației, Educație, Engleză, Istorie,

47 “Case Study 4: Europe. The Open University of the Netherlands”, un interviu inclus în “Online Education: An Analysis of Web-based Education and Strategic Recommendations for Decision Makers”, M.F. Paulsen, The NKI Internet College, 2000, pg.33-36.

38

http://www.athena.edu/


Stiințe umaniste, Latină, Ev Mediu și Renaștere, Stiințele naturii și Filosofie. Programele oferite sunt construite în jurul unor facultăți (există opt facultăți în această universitate), fiecare condusă de un decan, având angajat un corp profesoral, cu propriul departament administrativ.

Universitatea Online din Reykjavikhttp://www.rvik.com

Universitatea Online din Reykjavik oferă cursuri atât pentru studenți, cât și pentru cei care au absolvit deja o instituție de învățământ superior (studii aprofundate, masterat sau doctorat). Programele sunt construite în jurul mai multor facultati: School of Computer Science (absolvenții sunt licențiați în Computer Science), School of Business and Economics (licențiați în Business Administration și Studii economice), Graduate School Scoala postuniversitară – ai căror absolvenți primesc titlul de Master în Managementul Informației și Computer Science sau titlul de Doctor în Computer Science. Universitatea colaborează strâns cu alte universități acreditate, în elaborarea și oferirea unor cursuri predate în aceste instituții.

Selye Toffler University

http://selyetoffler.org

SelyeToffler University grupează în jurul ei profesori universitari din mai multe zeci de universități din întreaga lume și oferă studenților cursuri post universitare (pentru Masterat și Doctorat) pe trei teme considerate majore și de mare actualitate: Stress, Schimbare și Viitorologie. Universitatea Online a luat ființă în anul 1994 și a reușit să mobilizeze eforturile a peste patru sute de profesori din 30 de țări.

Fondatorii acestei universități, așa cum o spune și numele, sunt Alvin și Heidi Toffler (binecunoscuți gânditori contemporani) împreună cu Hans Selye48. Despre această universitate, Toffler spune că este prima universitate din lume reprezentând cel de "Al Treilea Val". Programul universității se adresează specialiștilor în resurse umane (planificare și dezvoltare), planificatorilor guvernamentali, consultanților în management și planificare, medicilor de familie, psihologilor și proiectanților de programe școlare.

University Online

http://www.uol.com

University Online Publishing, Inc., oferă pe Web, Intranet sau Internet un număr de cursuri destinate atât universităților (se percep $100 per curs per student) cât și companiilor care doresc săși perfecționeze personalul. Cursurile academice interactive cât și cursurile dezvoltate la comandă, accesate online, dau posibilitatea universităților sau companiilor săși extindă programele în întreaga lume.

UOL are programe de parteneriat cu universități, guverne, edituri și alte organizații cărora le oferă soluții "la cheie". UOL furnizează un sistem central de servere, mii de pagini Web interactive și un sistem complex de management al unei universități virtuale cu care se pot realiza înscrierea studenților, testarea, notarea și se pot ține întrun sistem coerent evidențele școlare. Un sistem de comunicare bidirectional profesorstudent permite realizarea feedbackului și supervizarea procesului educațional. Pe lista clienților UOL apar cel puțin zece universități tradiționale din Statele Unite.

The Globewide Network Academy

http://www.gnacademy.org:8001/uugna/index.html

48 Dr. Selye este autorul primei lucrări științifice despre "stress" (din 1936)

39

http://www.gnacademy.org:8001/uu-gna/index.html

http://www.uol.com/

http://selye-toffler.org/

http://www.rvik.com/


Nu este tocmai o universitate virtuală, însă este un punct obligatoriu pentru cei interesați de educație și tehnologiile de comunicație. Cu numele acesta foarte pretențios, GNA este mai curând un centru mondial de informare și servicii în domeniul educației online. Oferă liste exhaustive de cursuri și laboratoare online, liste de instituții de învățământ online, forumuri de discuții.

Pentru școlile listate de GNA sunt oferite servicii de asistență pentru educatori. Se mai pot găsi liste cu organizațiile având preocupări în domeniul educației, directoare, baze de date, liste cu periodicele legate de educație, liste tematice email, adresele distribuitorilor de echipamente și de materiale didactice.

Virtual University http://www.vu.org

Cu subtitlul "Share Your Knowledge with the World!", această universitate virtuală solicită oferte de cursuri din toată lumea. Documentul http://www.vu.org/proposal.html invită la susținerea unui curs / clasă virtuală, sau la realizarea unui ghid consistent de pe care studentul să poată învăța fără a apela la instructor. Sunt date chiar indicații privind alcătuirea unui curs.

In mod special, solicitarea privește următoarele domenii (leam lăsat așa cum apar, în original, netraduse):

A. INTERNET & WEB DESIGN COURSES

a) HTML, web page design, web graphics, electronic publishing

b) Exploring the Web (browsers, plugins, free stuff, downloading)

c) Internet Survival Skills (Netiquette, virus protection, etc)

d) ECommerce, advertising and marketing on the Internet

e) World Wide Web languages (JavaScript, Java, Perl, CGI)

B. BODY, MIND AND SOUL

a) Selfhelp/selfimprovement courses of all kinds

b) Health and Wellness (how to live longer, healthier, better)

c) Psychology, positive thinking, powers of the human mind

d) Philosophy, spirituality, world religions

e) Hobbies, crafts, home improvement, recreation, entertainment

C. EXPLORE YOUR WORLD

a) World politics, cultures, global issues, current events

b) Basic education (math, science, history, geography, etc.)

c) Money, personal finance, business and the economy

d) Law, consumer protection, crime prevention, human rights

e) Environmental issues, changing weather, surviving the future

D. WRITING AND THE ARTS

a) How to write, how to get published

b) Journalism, creative writing, grammar, editing, proofreading

c) ESL (English As A Second Language) literacy courses

40

http://www.vu.org/proposal.html

http://www.vu.org/proposal.html


d) Music and art (history, appreciation, and practical theory)

Majoritatea claselor/cursurilor din VU durează șase săptămâni, dar pot fi acceptate și cursuri mai scurte, de două, până la patru săptămâni. In mod special se arată interesați de varianta ghid de sine stătător, după care studenții să poată învăța la ei acasă. Se acceptă însă și cursuri ghidate de instructori. In ambele cazuri, pentru a trimite o ofertă, trebuie completat un formular și poate fi studiat îndreptarul http://www.vu.org/guidelines.html de realizare a unui curs pentru Virtual University.

Pe lângă titlu și scurta descriere a cursului, sunt necesare și câteva planuri de lecție (titlu și scurtă descriere a lecției, planul săptămânal și manualele utilizate (autori, titlu, ISBN) Este desigur necesară și o succintă prezentare a ofertantului, ca experiență și calificare. Pentru cursul propus apare întrebarea dacă presupune sau nu un instructor, și în cât timp credeți că îl puteți finaliza scrie.

Tehnologia informațională în școlile din România Câteva repere

Incet, încet și la noi apar primele lucrări și oferte de cursuri la distanță, precum și de instruire asistată de calculator și prin Internet. Așa cum am mai amintit, la noi învățământul deschis și la distanță are de recuperat moștenirea lăsată de învățământul fără frecvență așa cum a fost el folosit și perceput ca veche modalitate de 'calificare' a liderilor comuniști și a acoliților lor... sistem de a acorda diplome pe cu totul alte criterii decât cele profesionale..

Totuși, lucrări în domeniul instruirii asistate de calculator au existat și înainte de 1990, folosind echipamentele de calcul indigene disponibile pe atunci (microcalculatoarele PRAE, TPD, minicalculatoarele CORAL, I100, ...).

Din 1994 ia ființă în București Centrul pentru Invățământ la Distanță (CODECS http://www.codecs.ro), care funcționează cu succes, în special în domeniile managementului. A fost inființat ca reprezentanță a Open University, oferind cursuri recunoscute de OU. A pregătit calificat majoritatea directorilor din instituțiile și organizațiile mai importante din țară. Din 1999 oferă și materiale de studiu prin Internet

Tot cam din aceeași perioadă, 199394, apar indexate și primele contribuții teoretice în domeniul DE ale unor autori români, cu precădere din învățământul universitar tehnic (Adrian Adascăliței http://www.ee.tuiasi.ro/~aadascal și colaboratorii de la Iași). Prof. Ionel Chera, de la Univ. București, membru fondator al CODECS, a fost între primii români în European Distance Education Network, membru în comitetul acestei organizații până în 1998.

Au luat ființă, din prin 19971998, centre pentru învățământ la distanță, în principalele universități, urmărinduse și instruirea continuă a cadrelor didactice. Casele Corpului Didactic, instituții județene pentru pregătirea profesorilor și pentru promovarea reformei învățământului, dotate cu rețele de calculatoare și, în câteva cazuri, chiar cu acces la Internet, încep să constituie nuclee teritoriale și în introducerea tehnologiei informaționale în școli.

Programele Băncii Mondiale (Phare), sau programele Europene Tempus, Leonardo și mai ales Socrates, cu subprogramul Erasmus și mai nou, Minerva, vizează și ele instruirea la distanță și așa numitele tehnologii educaționale moderne. O serie de proiecte de cercetare abordează și la noi această tematică în contextul viitoarei și doritei Societăți Informaționale. La Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș, în colaborare cu Universitatea Tehnică ClujNapoca, cu Universitatea Online din Reykjavik, Irlanda și cu Universitatea deschisă din Atena, în cadrul unui proiect Tempus, sunt dezvoltate cercetări privind noile tehnologii educaționale, organizânduse și seminarii internaționale periodice. La Universitatea "BabeșBolyai" din Cluj, din 1998, începe, în structura unor cursuri la distanță, un program amplu de pregătire în informatică a profesorilor de liceu, beneficiind de experiența unor

41

http://www.ee.tuiasi.ro/~aadascal

http://www.vu.org/guidelines.html


parteneri din Germania și Franța, tot în cadrul unui program Tempus.

La al 2lea Simpozion Internațional de Educație la Distanță, Ankara, 1998, manifestare importantă la care au participat și 3 specialiști români (autorul acestor pagini, membru in comitetul editorial, Profesorul dr.Zoltan Kasa de la Univ. BabeșBolyai și Roza Dumbrăveanu, lector la Universitatea de Stat din Chișinău), au fost acceptate 5 lucrări românești, publicate în volumul de 578 pagini. O relatare a acestui eveniment mai poate fi găsită la http://www.itimcj.ro/~polygon/Turkiye2.html .

Pe linia autoinstruirii în rețea, apar din 199899, primele resurse și în limba română. Astfel pot fi semnalate organizarea unor muzee virtuale49 și a unor biblioteci virtuale, mai ales din domeniul literaturii române50.

La Universitatea BabeșBolyai din Cluj, a avut loc o conferință internațională dedicată formării continue a profesorilor (Mai 1998). Manifestare organizată de Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației, sub coordonarea Prof.Dr. Miron Ionescu. Cu participarea unor specialiști din Anglia, Italia, SUA și cu lucrările prezentate în cadrul a 13 secțiuni.

Din iarna 19981999, la Casa Corpului Didactic Cluj sa început configurarea unui Centru de Instruire prin Internet a profesorilor, asigurânduse un mediu de instruire în rețea de tip Intranet și cursuri de pregătire a unor instructori mentori, în general în folosirea Internetului în învățământ și mai ales în proiectarea paginilor Web. Prezentul volum caută să continuie acest demers, dorind să asigure profesorilor de liceu un îndreptar un ghid cu resurse și un manual pentru proiectarea paginilor Web și pentru căutările în Internet.

RILW Conferința de instruire prin Internet

Din Iunie 1997, are loc anual o conferință internațională dedicată instruirii prin Internet. A fost denumită inițial "Romanian Internet Learning Workshop" și a rămas cu prescurtarea RILW, chiar dacă din 1999 ajunge să se extindă și la o școală de vară, în cadrul unui proiect intensiv Erasmus. Proiectul, ideea organizării unui astfel de seminar, a prins contur în noiembrie 1996 la Conferința de la Ankara. Simon Stobart (dela Sunderland Univ., UK) a fost cel care nea 'furnizat' subtitlul "Internet as a Vehicle for Teaching".

Conferința a fost inițiată și organizată de autorul acestor pagini împreună cu Nic Nistor din München, sub egida Societății Culturale Polygon, în colaborare cu Universitățile din Cluj și București, iar mai recent cu Universitatea "Ludwig Maximilian" din München și cu Casa Corpului Didactic Cluj. Ocazional au mai figurat printre instituțiile organizatoare Institutul de Cercetări în Informatică, Comisia Națională de Informatică, European Distance Education Network, CODECS. In schimb, an de an, participarea Institutului de Tehnologie Izotopică și Moleculară, mai ales prin colectivul de calcul și comunicații51, a făcut posibilă atât publicitatea Web în țară, cât și instalarea și funcționarea rețelei locale în cadrul conferinței.

Primele două ediții sau ținut la Fundația KIDA, Ilieni în județul Covasna (814 Iunie 1997, 1722 Iulie 1998), cea de a treia la Universitatea "BabeșBolyai", în Cluj (1124 Iulie 1999), iar a patra la Sumuleu Ciuc, județul Harghita (26 iunie8 iulie 2000). Tot la Sumuleu Ciuc, la Casa de Sudii "Jakab Antal", are

49 O mențiune specială pentru http://www.cimec.ro50 Vizitați, spre exemplu, biblioteca virtuală a Asociației pentru Inițiativă Culturală în Internet

(http://biblioteca.euroweb.ro ), catalogul Virtualia al asociației Asalt (http://www.asalt.seanet.ro ), centrul editurii Polirom ( http://www.polirom.ro ), colecția “Cartea Virtuală” a Societății Culturale Noesis (http://www.noesis.ro ). Sau Librăria virtuală http://www.byblos.ro

51 Sprijinul colegilor Stefan Albert și Radu Roșcău a fost de fiecare dată neprețuit. Fără talentul și priceperea lor nu ar fi existat nici rețelele de la ITIM și CCD, nici serverul Web pe care au fost încărcate toate lucrările și materialele conferinței.

42

http://www.byblos.ro/

http://www.noesis.ro/

http://www.polirom.ro/

http://www.asalt.seanet.ro/

http://biblioteca.euroweb.ro/

http://www.cimec.ro/

http://www.itim-cj.ro/~polygon/Turkiye2.html


loc și a cincea ediție, în august 2001.

Conferința sa bucurat de mediatizare internațională și, implicit, de participarea unor specialiști din Marea Britanie, Bulgaria, Germania, Italia, Moldova, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Spania, SUA, Turcia și desigur România. Anunțurile de pe serverul Web au fost preluateoglindite și în Africa de Sud, Cehia, Australia. Evenimentul a fost anunțat și în Internet Society Forum și pe principalele liste dedicate înățământului la distanță. Desigur și pe serverele dedicate conferințelor internaționale. După fiecare ediție, dna Susan English, de la Universitatea din Plymouth, UK, a publicat câte o relatare, de tipul Conference Report, întro revistă britanică de specialitate52.

RILW a fost prima manifestare de la noi în care Internetul a constituit principalul mijloc de comunicare, de recenzare a lucrărilor și de publicare a rezumatelor, a lucrărilor și a observațiilor. De fapt, lansarea primei ediții, în 1997, a coincis cu instalarea la ITIM a primului server Web53. Prima pagină Web a RILW a fost realizată cu concursul colegului Dr. Dumitru Rădoiu, de la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș.

Lucrările au fost tipărite și în volume, disponibile an de an înainte de începerea lucrărilor (cu sprijinul CODECS, MCT, CCD). Din 1998 volumele au și ISBN și o copertă remarcabilă realizată de Andra Felicia Predescu și Mihai Jalobeanu junior. Recent sa semnat un contract cu o editură din SUA pentru publicarea unei cărți despre instruirea prin Internet volum bazat pe o selecție a lucrărilor RILW, avândui ca editori pe S. English, N. Nistor, S. Wheeler54.

Organizarea acestor conferințe a condus și la formarea unei rețele de specialiști care comunică și colaborează prin Internet (email, lista dedicată de discuții, în elaborarea paginilor Web). O lucrare sintetizând rezultatele primelor trei ediții RILW a fost prezentată cu succes, în februarie 2000, la conferința internațională de la San Diego a "Society for Information Technology and Teacher Education" (din cadrul Association for the Advancement of Computing in Education AACE), fiind inclusă atât în Proceedings, cât și pe CDul SITTE 2000, editat de Dee Anna Willis, Jerry D. Price și Jerry Willis. Un interviu destul de amplu privind 'proiectul' RILW a fost difuzat în decembrie 2000 la Agora Online http://www.aol.ro , unde mai poate fi găsit în arhivă. Poate fi consultat și la http://ccd.ubbcluj.ro/~jalobean/rilwinterviu.html.

Toate lucrările de până acum, de la cele 4 ediții ce au avut loc și de la cea în pregătire, listele cu participanți și chiar impresii, pot fi găsite la http://rilw.emp.paed.unimuenchen.de/, la http://ccd.ubbcluj.ro/rilw/ , sau http://www.itimcj.ro/rilw/.

Desigur că această carte, dedicată Internetului în școală, conține multe din experiențele acumulate la conferințele RILW, fiind marcată de discuțiile purtate cu profesorii din țară. Ea include integral și traducerea uneia din lucrările prezentate la ediția RILW'2000, lucrarea lui Florin Bota și colaboratorii (pag.182), privind evaluarea online a cunoștințelor.

52 Susan English: "Conference Report Internet as a Vehicle for Teaching: Kida, Ilieni, Romania 914 June 1997 ", Digital Creativity 8 (3/4), pg.165167, October 1997 ; Masoud Yazdani: "Conference Report Romanian Internet Learning Workshop (RILW): The Internet as a Vehicle for Teaching", Interactive Learning Environments, 6 (3), pg.273279, December 1998; Susan English: "Conference Report Romanian Internet Learning Workshop (RILW): The Internet as a Vehicle for Teaching", Open Learning Systems, 70, pg.6768, December 1999; Wheeler S.: "2001 Around the Globe: DE in Eastern Europe", Quarterly Review of Distance Education, 1 (4), 352354 (Susan English's section is the Conference Report, about RILW2000).

53 http://www.itim-cj.ro , funcțional din 8 ianuarie 1997.54 S. English, M. Jalobeanu, N. Nistor, S. Wheeler (eds) "Internet Learning", Greenwich: Information Age Publishing,

2001

43

http://ccd.ubbcluj.ro/rilw/


http://www.aol.ro/

http://www.itim-cj.ro/


Universități deschise și universități virtuale în România

La noi în țară prima instituție care a oferit cursuri la distanță în manieră modernă a fost CODECS București, organizație nonguvernamentală (de fapt instituție privată de învățământ) care a pornit ca reprezentanță a Open University, oferind la început cursurile de la Londra, cu precădere în domeniul managementului. Ulterior oferta sa extins prin cursuri elaborate local și oferite în țara întreagă.

Din 199697 au luat ființă centre pentru învățământ la distanță în mai toate centrele universitare importante (București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara), astfel că majoritatea universităților cu tradiție oferă acum și 'linii' de învățământ la distanță, cu procedee mai mult, sau mai puțin, tradiționale.

O mențiune specială pentru Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, care a intrat de curând în consorțiul ARIADNE (http://www.ariadneeu.org), precum și pentru Universitatea particulară "Spiru Haret", singura din țară care folosește un canal de televiziune pentru livrarea cursurilor la distanță (http://www.spiruharet.ro/).

Din 1999, Fundația "Dennis Gabor" din Cluj devine Universitatea Deschisă și la Distanță "Dennis Gabor", afiliată celei din Budapesta cu același nume. Aceasta oferă, atât în Cluj, cât și prin sucursalele/colegiile din Covasna, Harghita, instruire în domeniul calculatoarelor, mai ales în cadrul comunității maghiare.

Tot la ClujNapoca, din toamna anului 2000, funcționează în cadrul Universității Tehnice și în baza unui proiect Tempus, o universitate virtuală, sub conducerea profesorului Ioan Salomie și a asistentului Alin Suciu (inițial http://bavaria.utcluj.ro/~suciu/coned/, apoi http://www.coned.utcluj.ro/). Este de fapt o cooperare dintre catedra de calculatoare a Universității Tehnice din Cluj și o echipă din facultatea de Stiințe Economice din Universitatea "BabeșBolyai", oferind mai ales cursuri de management. Este remarcabil mediul electronic de predare / învățare, un sistem soft original, cu mesajele (și) în limba română, care asigură un acces protejat la conferințe Web (forumuri), documente HTML (ghiduri și cursuri), formulare și chestionare pentru evaluare.

Tot în Universitatea Tehnică ClujNapoca funcționează și un centru, un Departament pentru Educație Continuă și Invățământ la Distanță – DECID55, care oferă cursuri postuniversitare.

Institutul pentru științele educației (ISE București http://www.ise.ro ) menține pe serverul Web, sub egida ESTIA consorțiu european pe probleme de educație, o listă a centrelor active în oferta de cursuri la distanță, independent de tehnica folosită (listă actualizată în 30 ianuarie 2001, http://estia.ise.ro/EDU/disted.htm ):

• http://www.ase.ro/ Academia de Studii Economice

• http://www.codecs.ro/index.shtml CODECS București (Centre for Open Distance Education for a Civil Society)

• http://icar.utcluj.ro/indexen.html CTMED Centrul pentru tehnologii multimedia și învățământ la distanță, din cadrul Universității Tehnice ClujNapoca

• http://www.portal.ro/22/140 Cursuri prin corespondență

• http://www.iicc.ro/ Institutul internațional pentru cursuri prin corespondență

• http://www.edu.ro/ccoresp.htm învățarea limbii rromani prin corespondență

• http://www.logiccampus.ro/htm/invdist/statdist.htm Logic Campus

55 http://www.utcluj.ro/decid/decid_ro.html

44

http://www.logic-campus.ro/htm/invdist/statdist.htm

http://www.edu.ro/ccoresp.htm

http://www.iicc.ro/

http://www.portal.ro/22/140

http://icar.utcluj.ro/indexen.html

http://www.codecs.ro/index.shtml

http://www.ase.ro/

http://estia.ise.ro/EDU/disted.htm

http://www.ise.ro/

http://www.utcluj.ro/decid/decid_ro.html

http://bavaria.utcluj.ro/~suciu/coned/

http://www.spiruharet.ro/)

http://www.ariadne-eu.org/


• http://www.snspa.ro/ Scoala națională de științe Politice și Administrative

• http://www.credis.ro Centrul de resurse pentru Educația la Distanță în învățământul superior

• http://www.umft.ro/ro/educatie/ciea.html Oferta universității de Medicină și Farmacie din Timișoara

• http://math.ournet.md Scoala virtuală a viitorilor matematicieni, din Republica Moldova

• http://www.iaim.ro/distanta.htm Oferta universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", București

Mai trebuie menționat faptul că, începând din anul universitar 20002001, a fost demarată o colaborare cu Universitatea Maryland, prin care, la început profesorii Ioan Jurcă (din Timișoara) și Ioan Salomie (din Cluj), ulterior și alți 28 de profesori din 8 universități din țară, predau prin Internet cursuri și verifică masteranzii înscriși la Maryland la “Facultatea prin Internet” (se pare că sunt peste 15 mii de studenți). Este vorba, cu precădere de cursuri de calculatoare și programare. Profesorii selecționați au urmat un curs de pregătire (direct, cu persoana cea mai competentă de la Maryland, dna Inez Giles, precum și prin Internet), privind lucrul la distanță și sistemul de îndumare și antrenare a studenților.

Eforturile Uniunii EuropeneIn încercarea de a ține pasul cu Statele Unite în dezvoltarea tehnologică și în pregătirea specialiștilor, la nivelul Uniunii Europene sau inițiat o serie întreagă de programe ample de sprijinire a învățământului la distanță, de introducere a calculatoarelor și a noilor tehnologii educaționale în școli și universități, dar și de facilitare a accesului 'domestic' la Internet. Scopul major al acestor programe include sprijinirea comunicării, schimburile de studenți și de profesori, organizarea de școli de vară și chiar organizarea unor rețele tematice cu diverse instituții de învățământ drept parteneri.

Programele PHARE și Tempus au fost dedicate mai ales dezvoltării infrastructurilor comunicaționale și dotărilor cu echipamente specifice TI. Programele Socrate, Erasmus, Leonardo, Minerva vizează dezvoltarea cât mai echilibrată a învățământului în zona universitară, vocațională și, respectiv, preuniversitară. Sunt promovate schimburile de studenți și de profesori, școlile de vară, rețelele tematice, în ideea echilibrării curiculare și a recunoașterii diplomelor.

Toate aceste programe permit și participarea țărilor candidate la aderare (participare cu un statut limitat, oarecum), în parteneriat cu țările membre ale Uniunii Europene.

In timp, la nivelul UE, lucrurile nu au evoluat prea rapid. După conferința din 1994 de la Geneva și după adoptarea de către Consiliul Miniștrilor Educației, în 1996, a unei rezoluții relativ la softul educațional multimedia în domeniul învățământului și instruirii, concluziile raportului din 1997, privind ICT și pregătirea profesorilor, nu erau prea grozave. Un raport publicat de Comisia Comunității Europene în luna Mai 2000, intitulat “Elearning – Designing tomorrow’s education” urmează continuând logic pe cel din ianuarie 2000, cu titlul “Designing Tomorrow’s Education; Promoting Innovation with new Technologies” , raport ce analiza documentat răspândirea calculatoarelor personale și situația accesului la Internet în țările UE comparativ cu Statele Unite și statisticile globale. In linii mari, ambele rapoarte rămân la chestiunea “De ce trebuie Europa să acționeze rapid în zona ICT?” și la principii și obiective generale. Tabelele incluse în raportul din ianuarie, bazate în principal pe date din arhiva NUA – din Irlanda, evidențiază diferențele destul de mari dintre țările UE, atât în ce privește cheltuielile de la buget pentru învățământul primar, secundar și superior, respectiv pentru ICT, cât și numărul de PCuri, cu modul de folosire în familie, numărul școlilor conectate la Internet și numărul de copii pentru fiecare calculator din școală.

45

http://www.iaim.ro/distanta.htm

http://math.ournet.md/

http://www.umft.ro/ro/educatie/ciea.html

http://www.credis.ro/


In 1999, din totalul de 195 milioane de utilizatori ai Internetului din lume, doar 46 milioane erau europeni56, în timp ce 107 milioane erau din Statele Unite și Canada. Desigur că ponderea populației nordamericane se va diminua în următorii ani, dar aceasta se datorează penetrării Internetului în Asia, în China, India, mai puțin decât dezvoltării europene. Se estimează că, în 2005, la un miliard de utilizatori pe glob, cam 700 milioane vor fi din afara Americii de Nord.

Raportul comisiei Europene din 2000 analizează situația concretă a țărilor uniunii și a cooperării, pe baza tendințelor observate între 1997 1999, a programelor comunitare și a sondajelor specifice (spre exemplu, impactul tehnologiei informaționale și a comunicațiilor asupra profesorilor din școli, la Multimedia Educational Software Observatory:

http://europe.eu.int/en/comm/dg22/meso/,

http://www.ecmc.de/eenet/index2.html).

Sunt prezentate dificultățile în condițiile diversității. Apoi condițiile pentru o dezvoltare armonioasă: dezvoltarea progresivă a pieței și extinderea serviciilor, acțiunile autorităților publice, pregătirea și reciclarea profesorilor. Partea a 3a a raportului formulează recomandări pentru îndeplinirea acestor condiții.

Se constată că sunt necesare inițiative ambițioase pentru transpunerea corectă a ICT în educație, pentru a generaliza practicile inovative și a dezvolta o dimensiune europeană. Este nevoie de un efort concertat pentru a planifica pregătirea de mâine și a pune ICT în serviciul învățării și al creșterii calității educației. Totul în următoarea decadă pare a depinde de capacitatea de inovare.

Raportul analizează problema coroborării tehnologiei informaționale cu practicile actuale, ridicate de ritmul dezvoltării tehnicii de calcul. Incercarea de a folosi calculatoarele în școală a precedat chiar apariția PCurilor. Dezvoltarea acestora a permis însă dotarea hardsoft, dar de multe ori aceste echipamente nu au corespuns speranțelor învestite. Intre timp, capacitatea lor a crescut substanțial, ajungânduse la multimedia, Internet și în particular la Web. Există desigur o strânsă legătură între niivelul dezvoltării ICT și aplicațiile posibile și graduat disponibile publicului. Ritmul dezvoltării tehnologice face dificilă aprecierea impactului organizațional, a dimensiunii socio – culturale.

Spre deosebire de viteza de proliferare a inovațiilor tehnologice, educația este un proces pe termen lung. Cu toate că tendințele tehnice sunt greu de prognozat și de controlat, ele trebuie analizate pentru a aprecia ofertele și a dezvolta strategii consistente.

Proiectul ESTIA

http://www.centrorisorse.org/estia

La nivel european, pentru promovarea resurselor educaționale, a studiilor didactice și a specialiștilor în domeniu, funcționează ca un consorțiu paneuropean (din care și țara noastră face acum parte). Pot fi consultate, pe țări, următoarele URLuri ale ESTIA, care includ resurse educaționale deosebit de interesante și care pot forma puncte de pornire pentru cooperări în plan european:

Austria http://www.leonardodavinci.at/estia

Belgia http://www.bruxellesformation.be/estia

Cehia http://www.nvf.cz/estia

Cipru http://www.pio.gov.cy/estia

Danemarca http://www.rue.dk/dkestia/

56 Statisticile actuale indică 114 milioane de utilizatori ai Internetului în Europa, la începutul anului 2001.

46

http://www.pio.gov.cy/estia

http://www.nvf.cz/estia

http://www.bruxellesformation.be/estia

http://www.leonardodavinci.at/estia

http://www.centrorisorse.org/estia

http://www.ecmc.de/eenet/index2.html

http://europe.eu.int/en/comm/dg22/meso/


Finlanda http://www.cimo.fi/estia/

Franța http://www2.aclyon.fr/services/orientation/estia/index.html

Germania http://www.bremen.de/info/arbeitsamt/estia/home.htm

Islanda http://www.rthj.hi.is/estia/index.html

Irlanda http://www.iol.ie/~ncge/indexest.html

Luxemburg http://estia.cpos.lu/estia/default.asp

Marea Britanie http://www.careerseurope.co.uk/estia/index.htm

Norvegia http://www.aetat.no/estia

Olanda http://www.ldc.nl/estia

România http://cnrop.ise.ro/estia

Slovacia http://www.saaic.sk/estia/estiaindex.html

Slovenia http://www.ess.gov.si/ncips/estia/estiaindex.htm

Suedia http://www.estia.educ.goteborg.se

European Schoolnet

Odată cu preluarea președinției Uniunii Europene de către Suedia au fost demarate noi acțiuni paneuropene de promovare/dezvoltare a învățământului folosind tehnologiile informaționale. Astfel este structura internațională SchoolNet, înglobând proiecte precum "Virtual School", cu întâlnirea virtuală eSchola (din 711 mai 2001) sau programul educațional "myEurope" http://myeurope.eun.org . Din echipa ce lucrează la Bruxelles la aceste programe face parte și Petru Dumitru, profesor de matematică din Focșani, până la acest transfer unul din cei mai vechi, activi și fervenți susținători de proiecte I*EARN din România. Lara Stefansdottir din Islanda (pe care am mai amintito în această carte) este unul din consilierii entuziaști ai acestui program ambițios, care include teme proiecte destinate copiilor și adolescenților, școlari, pe grupe de vârstă acoperind în ansamblu intervalul de la 7 la 20 de ani. Iată câteva din temele care apar prezentate la http://www.eun.org/myeurope/

European Citizenship Pentru a imagina și realiza un viitor mai bun, o Europă mai bună pentru generațiile următoare, ținând seama de instabilitatea, de războaiele și opresiunea care au marcat, în spațiul European, generațiile de ieri și de astăzi (grupa de vârstă: 1620) http://www.en.eun.org/vs/civics/civics2.html

ExilClub O încăpere virtuală în care elevii pot întâlni persoane din trecut și din prezent, care au în comun, cel puțin un element, indiferent de perioada în care au trăit: "obsesia" libertății de exprimare și a respectării drepturilor omului, iar drept urmare au fost nevoiți să emigreze, să trăiască în exil. (grupa de vârstă: 1620) http://www.exilclub.de/html/

Global Express Incearcă să ajute tinerii să capete o mai bună înțelegere a contextului în care se întâmplă evenimentele din țările în tranziție, creind o legătură între experiența lor de viață și înțelegerea lor asupra etapelor dezvoltării tranziției spre economia de piață. (grupa de vârstă: 718) http://www.dep.org.uk/globalexpress/

Ipotesi formative per la diffusione di una cultura antirazzista ipotezele formative în răspândirea unei culturi antirasiste. Este un proiect Comenius în limba italiană dedicat realizării și introducerii în școală a unor forme de învățământ intercultural (adresânduse tuturor grupelor de vârstă)

47

http://www.dep.org.uk/globalexpress/

http://www.en.eun.org/vs/civics/civics2.html

http://www.eun.org/myeurope/

http://myeurope.eun.org/

http://www.estia.educ.goteborg.se/

http://www.ess.gov.si/ncips/estia/estiaindex.htm

http://www.saaic.sk/estia/estiaindex.html

http://cnrop.ise.ro/estia

http://www.ldc.nl/estia

http://www.aetat.no/estia

http://www.careerseurope.co.uk/estia/index.htm

http://estia.cpos.lu/estia/default.asp

http://www.iol.ie/~ncge/indexest.html

http://www.rthj.hi.is/estia/index.html

http://www.bremen.de/info/arbeitsamt/estia/home.htm

http://www2.ac-lyon.fr/services/orientation/estia/index.html


href="http://www.arcitoscana.org/neroenonsolo/comenius.htm

My Europe Our Europe Un proiect Comenius, pentru antrenarea elevilor în dezvoltarea curiculară și adâncirea cunoștințelor privind statutul de cetățean al Europei (fără limite de vârstă). http://www.liu.se/org/csu/myeurope/index.htm

Peace in Europe Un proiect destinat cunoașterii tratatelor de pace care au dus la configurarea Europei de azi. Dedicat tuturor elevilor preocupați de istoria modernă (grupa de vârstă: 1220) http://www.fredrika.se/projekt/peace/peace.html

Stepping Stones to Communication Pentru persoanele cu handicap. Un nou punct de vedere, pe structura învățământului la distanță, axat pe problemele de zi cu zi ale persoanelor cu deficiențe. Nu este vorba doar de instruire la distanță, ci și de autoinstruire în diferite domenii, prin folosirea celor mai noi tehnologii. Este un proiect care încearcă să elimine barierele sociale pe care le crează dificultățile de comunicare, bariere care pot fi mai dure decât cele fizice. http://www.comune.osimo.an.it/stepping_stones/

Young Europe 2028 YE2028 constituie un partneriat al tinerilor din 11 state ale Uniunii Europene și din afara ei. Scopul fiind încurajarea tinerilor să comunice între ei, schimbând idei și informații despre politică și democrație în țarile Europei. Deschis tinerilor de orice vârstă. http://www.a3a.at/ye/ye_index.html

eSchola

Proiectul întâlnirea virtuală eSchola, programată între 711 mai 2001, cu formula "Sa învățăm împreună", caută să pună în contact școli, profesori și elevi din întreaga Europă (și nu numai). Nu doar pentru a învăța împreună ci și pentru a colabora și a inova! eSchola este organizată de European Schoolnet în cooperare cu Comisia Europeană și cu președinția Suedeză a Uniunii Europeane.

Acest eveniment major încurajează toate școlile din Europa să învețe împreună și una de la cealaltă, mai ales despre modul în care calculatoarele și Internetul pot fi folosite pentru a oferi noi metode de învățare și a ridica nivelul școlii. Toți profesorii sunt invitați să participe, colaborând, folosind această șansă pentru a prezenta experiența lor și a învăța din cea a colegilor. eSchola apare ca un seminar virtual organizat pe parcursul unei săptămâni întregi și legat de evenimentele și activitățile reale locale. Resursele și exemplele discutate în cadrul eSchola urmând a fi menținute, folosite și dezvoltate pe parcursul anului.

Organizații Europene neguvernamentaleorientate spre DE și ICT

Există acum în Europa o serie de asociații, programe internaționale și organizații dedicate fie învățământului la distanță, fie introducerii tehnologiei informaționale în școală. Iată câteva :

1. European Distance Education Network (EDEN), asociație înființată în 199157, cu sediul inițial la Londra și, din 1995, la Budapesta, http://www.eden.bme.hu . Pe lângă conferințele anuale ale organizației, din 1997 au loc conferințe anuale “Open Classroom”. Intre 1921 noembrie 2000 sa desfășurat la Barcelona “Open Classrooms in the Digital Age; Cyberschools, elearning, and the scope of (r)evolution”. Conferința EDEN din 2001, la Stockholm (1013 iunie) cu titlul “Learning Without Limits: Developing the Next Generation of Education” a marcat și 10 ani de existență a organizației. EDEN publică un buletin ‘EDEN Newletter’ și revista ‘European Journal of Open and Distance Learning’.

2. European ODL Liaison Committee http://www.odlliaison.org , organizație de promovare a cooperării dintre diferitele rețele și asociații europene preocupate de învățământul la distanță, a fost inițiată

57 Ca urmare a primei conferințe pan-Europene de învățământ la distanță, de la Budapesta din 1990

48

http://www.odl-liaison.org/

http://www.eden.bme.hu/

http://www.a3a.at/ye/ye_index.html

http://www.comune.osimo.an.it/stepping_stones/

http://www.fredrika.se/projekt/peace/peace.html


între 199698 la conferințele succesive EDEN și a luat ființă în 1999 la Bruxelles, având ca membri fondatori Asociația scolilor europene prin corespondență (AECS, transformată apoi în EADL), Grupul COIMBRA, EuroPACE 2000, Asociația europeană a universităților ce predau la distanță (EADTU), Federația europeană pentru învățământ deschis și la distanță (E.F.ODL), Rețeaua europeană a universităților pentru educația continuă (EUCEN), Consiliul internațional pentru învățământ deschis și la distanță Europa (ICDEEurope),rețeaua profesorilor (NAP), precum și EDEN. Puțin mai târziu sau afiliat și EFECOT și grupul Santander și E.A.T.A. – Asociația europeană pentru aplicații telematice. Intre 1921 iunie 2000, acest comitet de legătură (cu rețelele ce fac parte din el) a organizat la Universitatea Alberta din Portugalia The Lisbon 2000 Joint European Conference cu subtitlul “ODL Networking for Quality Learning”.

3. European Computer Assisted Language Learning (EUROCALL), o organizație orientată asupra utilizării tehnologiei în învățarea limbilor străine, in mod special asupra folosirii Internetului în predarea limbilor străine. http://www.hull.ac.uk/cti .

4. European Universities Continuing Education Network (EUCEN), asociație cu sediul în Portugalia http://www.fe.up.pt/eucen (membră a structurii numite European ODL Liaison Committee ), care organizează și rețeaua tematică Socrates numită TENUCE (Thematic Network Project in European University Continuing Education). Impreună cu EDEN, organizează seminarii de lucru cu tema "Research and Innovation in Open and Distance Learning" (primul sa ținut la Praga în martie 2000).

Tot în plan european, la Berlin se organizează anual o conferință internațională de prestigiu sub numele ONLINE EDUCA Berlin (International Conference on Technology Supported Learning & Training). Cea de a șasea ediție a avut loc între 30 noiembrie 1 decembrie 2000.

In plan global, cu sediul în Statele Unite, există multe asociații și societăți cu tentă internațională, vizând introducerea calculatoarelor și a tehnologiilor informaționale și de comunicații în învățământ. Pentru faptul că sunt reprezentate și în Europa, dar mai ales pentru contribuția deosebită în organizarea unor conferințe prestigioase, precum și pentru publicarea unor reviste importante, trebuie să amintim:

Asociația pentru promovarea calculatoarelor în procesul de învățământ AACE http://www.aace.org (despre care se mai vorbește în această carte, asociație ce organizează conferințele Society for Information Technology & Teacher Education International Conference SITTE, WebNet World Conference on the WWW & Internet, EdMedia World Conference on Educational Multimedia, Hypermedia & Telecommunications și International Conference on Mathematics/Science Education & Technology M/SET). Conferința WebNet 2001 desfășurânduse în Finlanda.

Societatea internațională pentru tehnologie în învățământ: International Society for Technology in Education ISTE http://www.iste.org la care sunt afiliate 42 de organizații din aproape toate statele uniunii, precum și organizații din Australia (Australia Council for Computer Education ACCE.

Ar mai fi de adăugat că una din cele mai importante conferințe privind introducerea tehnologiei informaționate în școală, a avut loc la Chicago, cu numele National Educational Computing Conference, NECC2001, între 25 – 27 Iunie, cu peste 15 mii de participanți. Cu toate că sa declarat națională, la conferință a luat parte o mare parte a ‘staffului’ organizației Kidlink, și a existat o subsecțiune Kidlink, legată de cei 10 ani de activitate Kidlink. O mare parte a conferinței a fost ‘difuzată’ pe Web de către Northwestern University.

49

http://www.iste.org/

http://www.aace.org/

http://www.fe.up.pt/eucen

http://www.hull.ac.uk/cti


Publicații dedicate învățământului la distanță Există o multitudine de reviste tipărite, buletine electronice și publicații online, care privesc învățământul deschis și la distanță. Multe din ele includ articole despre instruirea prin Internet și despre cursurile Web, sau au o orientare dedicată folosirii tehnologiilor informaționale și comunicaționale în învățământ. Inventarierea acestor publicații este dificilă, desigur. Pentru că, în zilele noastre, multe reviste au un caracter efemer, apar și dispar, la fel ca atâtea activități controlate de legea pieței.

Lista de mai jos, departe de a fi completă, este structurată în publicații internaționale și publicații cu caracter regional național (delimitare discutabilă, desigur). Ele au fost aranjate alfabetic, astfel încât apar alăturate reviste 'clasice' și publicații electronice. Am inclus în listă și câteva reviste ce privesc educația în general, fără orientare declarată spre tehnologie sau învățământ la distanță, deși publică curent articole pe aceste teme. Cred că lista demonstrează amploarea fenomenului, interesul editorilor și al cercetătorilor… și poate indica cititorului român câteva repere pentru o cercetare mai profundă.

Publicații internaționale și de largă circulație

American Journal of Distance Education (ISSN 08923647. Trei numere pe an. Abonamente la AJDE, Rackley Building, University Park, Pennsylvania State University, PA 16802, USA. Prima apariție în 1987.) Creată pentru a disemina informații și a acționa ca un forum pentru dezbateri critice asupra cercetărilor și experimentelor practicii din domeniul învățământului la distanță in America. Editor: Michael Grahame Moore. American Centre for the Study of Distance Education, College of Education,The Pennsylvania State University, 403 South Allen Street, Suite 206, University Park, PA 168015202, USA

Distance Education (ISSN 01587919. Două numere pe an, în Mai și Octombrie. Prima apariție în 1980) O revistă cu referenți publicată pentru membrii asociației australiane de învățământ deschis și la distanță Open and Distance Learning Association of Australia (fosta Australian and South Pacific External Studies Association ASPESA). Scopul declarat: 'diseminarea informațiilor privind teoria, practica și studiile din învățământul la distanță incluzând învățământul prin corespondență, școlarizarea externă, învățământul individualizat, învățământul deschis, tehnologia educațională, învățământul prin radio și televiziune, dar și alte medii educaționale". Acoperire internațională. Distance Education Centre, University of Southern Queensland, PO Darling Heights, Toowoomba, Queensland 4350, AUSTRALIA

Education, Communication & Information Revistă cu referenți anunțată de ROUTLEDGE pentru 2001, atât în format clasic cât și electronic http://www.catchword.com . Dedicată explorării interacțiunii dintre tehnologie, practica învățării și noile teorii educaționale. Sunt așteptate analize critice comparative incluzând paradigme și metodologii interdisciplinare și interculturale. Dorește un dialog pornind de la întrebările: Modifică sau nu tehnologia informațională și comunicațiile punctele de vedere din pedagogie? Ce implicații au noile teorii educaționale în proiectarea tehnologiilor educaționale? Ce știm despre formarea și întreținerea comunităților în care se învață? Ce influență are tehnologia comunicațiilor asupra școlii în diferitele părți ale lumii? Cum influențează nivelul cultural, particularitățile lingvistice, filozofice și tehnice dezvoltarea și integrarea tehnologiei educaționale? Cum influențează tehnologia informațională oralitatea, alfabetizarea și modul de gândire? Cum vor fi afectate producția de tipărituri, drepturile de autor și cenzura? Care vor fi implicațiile în învățământ? Va promova sau nu tehnologia informațională egalitatea șanselor în școală și dreptul la informare, relativ la grupurile defavorizate social, etnic, geografic? Care vor fi sarcinile profesorilor? Editori: Jenny Leach și Stone Wiske.

Epistolodidaktika: the European Journal of Distance Education. Abonamente la The Rapid

50

http://www.catchword.com/


Results College, Tuition House, London, SW19 4DS, United Kingdom. Două numere pe an. Prima apariție în 1963. Revistă a asociației europene a școlilor prin corespondență (Association of European Correspondence Schools), fără a fi restrânsă tematic la învățământul prin corespondență și nici teritorial la Europa.

Indian Journal of Open Learning (ISSN 09712690, prima apariție în 1992, două numere pe an, în Ianuarie și Iulie) Scopul declarat ar fi: diseminarea informațiilor privind teoria, practica și studiile din domeniul învățământului deschis și la distanță, incluzând învățământul prin corespondență și multimedia, tehnologia educațională și comunicația, învățământul independent și bazat pe experiment, alte forme noi de educație, respectiv asigurarea unui forum de dezbateri asupra acestor domenii, în particular pentru India, oferind un spațiu rezonabil contribuțiilor din străinătate.

Indira Gandhi National Open University, Maidan Garhi, New Delhi 110 068, INDIA

International Journal of Science Education (ISSN 09500693, online ISSN 14645289) Revistă lunară cu referenți, publicată atât clasic cât și online, în format PDF sau RealPage, pe bază de abonament. http://www.tandf.co.uk/journals/. Include în fiecare număr o temă invitată, unul sau mai multe articole pe o temă actuală tratată de personalități recunoscute. Editor: John K. Gilbert, School of Education, University of Reading, Bulmershe Court, Earley, Reading RG6 THY, UK

Istruzione a Distanza (IAD) Prima apariție în 1989. Publicată de patru ori pe an, în limba italiană, dar cu acoperire internațională. Istruzione a Distanza, Piazza San Carlo III, 42 I80137 Napoli, ITALY

Journal of Distance Education (ISSN 08300445, prima apariție în 1986, publicată de două ori pe an, în Noiembrie și Mai). O publicație internațională a asociației canadiene de învățământ la distanță (Canadian Association for Distance Education CADE). Scopul declarat: promovarea și încurajarea activităților școlare de natură empirică sau teoretică care au legătură cu învățământul la distanță din Canada. CADE Secretariat, 2051 Stewart Street, Ottawa, Ontario, CANADA, K1N 6H7

ONLINEED Publicație email (listă moderată de discuții) cu peste 2200 abonați din peste 40 țări. Apare lunar, de regulă în prima duminică din lună. Cuprinde lucrări tematice de la autori invitați, precum și studii și observații asupra noutăților din învățământul online, recenzii și anunțuri de seminarii sau conferințe. Pentru a vă abona, din navigator deschideți URLul http://www.edfac.unimelb.edu.au/onlineed și completați formularul online. Editor: Graeme Hart la Whirligig http://www.whirligig.com.au .

Open Forum: Distance Education and Open Learning Prima apariție în 1991. Gratis. Revista asigură "o cale de comunicație pentru teoriile actuale, studiile și practicile de predare și instruire prin sistemele de învățământ deschis și la distanță". Distance Education Centre, University of Southern Queensland, Post Office Darling Heights, Toowoomba QLD 4350, AUSTRALIA

Open Learning (ISSN 02680513, publicată de trei ori pe an, în February, Iunie și Noiembrie) Prima apariție în 1986 ca succesoare a revistei Teaching at a Distance, 26 de numere editate de Open University între 1974 și 1985. Revista este structurată în două secțiuni, prima cu articole mai lungi recenzate, a doua cu teme de dezbateri, măsurători și observații, note de cercetare, rapoarte și relatări asupra unor conferințe, recenzii de cărți. "Cititorii de bază ai acestei reviste sunt cei implicați în instruirea de după absolvirea școlii și instructorii din sectorul public, dar și din cel privat din UK; o altă categorie de cititori o reprezintă specialiștii din întreaga lume în învățământul la distanță". Longman Group UK Ltd, Subscriptions (Journals) Department, Fourth Avenue, Harlow, Essex, CM19 6AA, UK

Open Learning Update (ISSN 13247654, publicată de patru ori pe an în Februarie, Mai, August și Noiembrie) Revistă realizată mai ales pentru a oferi directorilor de școală și coordonatorilor de

51

http://www.whirligig.com.au/

http://www.edfac.unimelb.edu.au/online-ed

http://www.tandf.co.uk/journals/


programe educaționale informații, statistici și analize privind dezvoltarea învățământului deschis, a livrării flexibile și a instruirii la distanță. Revista este accesibilă și online la http://www.oltc.edu.au/olupdate . Information Services Section, Open Learning Technology Corporation Ltd, Science Park, Laffer Drive, Bedford Park, South Australia 5042, AUSTRALIA

Open Praxis (ISSN 02640210, două numere pe an, în Aprilie / Mai și Septembrie / Octombrie) Prima apariție în 1993 ca succesoare a ICDE Bulletin. Primește articole, scrisori, teme noi, caricaturi și copii ale altor publicații pentru recenzare de la instituțiile și persoanele membre în ICDE'. Secretariatul Permanent al ICDE, Gjerdrums vei 12, N0486 Oslo 4, NORWAY

Quarterly Review of Distance Education (ISSN 15283518, prima apariție în 2000, 4 numere pe an) Include o rubrică menținută de Steve Wheeler, cu titlul Around the Globe, analizând evoluția învățământului la distanță în lume. Greenwich: Information Age Publishing, SUA

Revista de Educación a Distancia (ISSN 11318783, prima apariție în 1991, trei numere pe an) Revistă în limba spaniolă de largă circulație (include contribuții din întreaga lume). Este structurată în șapte secțiuni și anume: Anunțuri, Studii, Experimentări, Noi tehnologii, Informații și Bibliografii. RED,Centro para la Innovación y Desarollo de la Educación a Distancia, Argumosa No 43, Pabellón 6, 28012 Madrid, SPAIN

Revista Iberoamericana de Educación Superior a Distancia (ISSN 02143992, trei numere pe an, în Octombrie, Februarie și Iunie) Prima apariție în 1988 înlocuind AIESAD's BOLETIN INFORMATIVO, revistă ce a apărut din 1983. Este publicația societății Asociación Iberoamericana de Educación Superior a Distancia, cuprinzând articole, informații și recenzii de la instituțiile membre. Secretaria Permanente de AIESAD, UNED, Apartado de Correos 50.487, 28080 Madrid, SPAIN.

T.H.E. (Technological Horizons in Education) Journal Publicație online lunară cuprinzând note, lucrări și resurse educaționale http://www.thejournal.com

Publicația internațională ABOUT DISTANCE EDUCATION, a apărut din 1974, editată de International Extension College IEC, cuprindea numeroase teme privind țările în curs de dezvoltare. Ulterior a fost incorporată în News About IEC, care apare de două ori pe an din 1988 și este accesibilă la IEC, Dale's Brewery, Gwydir Street, Cambridge, CB1 2LJ, United Kingdom. Din 1991, titlul NEWS ABOUT IEC a fost înlocuit cu IEC News.

Publicații regionale și naționale

Următoarele publicații regionale sau naționale, din care unele sunt reviste iar altele newsletters, constituie de asemeni prețioase surse de informații în activitățile legate de învățământul la distanță și asupra tematicilor care interesează în mod special țările în care sunt editate.

CIFFAD (Consortium International Francophone de Formation a Distance) Bulletin d'Information. Prima apariție în Martie 1991. Gratis. Secrétariat du CIFFAD, Direction Général de l'Education et de la Formation, Agence de Coopération Culturelle et Technique, 13 Quai André Citroën, 75015 Paris, France.

ComLearn: publicație de știri a The Commonwealth of Learning. Prima apariție în 1990. Gratis. Publicata de the Commonwealth of Learning, P.O. Box 10428, Pacific Centre, 1700777 Dunsmuir Street, Vancouver, B.C. CANADA, V7Y 1K4.

Communiqué Sase numere pe an. Abonamente la Canadian Associaton for Distance Education, 151 Slater, Ottawa, Ontario, Canada, K1P 5N1. Este un buletin CADE (newsletter), asigurând membrilor știrile și informațiile din Canada și de peste graniță.

52

http://www.thejournal.com/

http://www.oltc.edu.au/olupdate

http://www.oltc.edu.au/olupdate/


DEANZ Bulletin. O publicație a societății Distance Education Association of New Zealand cuprinzând lucrări care nu au încăput în volumele conferinței DEANZ. Persoana de contact: secretar DEANZ Alison Rowland, Centre for University Extra Mural Studies, Massey University, Private Bag, Palmerston North, NEW ZEALAND

DEH (Distance Education in Health) NEWS. Buletin bianual gratuit, publicat de Distance Education Unit of AMREF, o Fundație africană de cercetări medicale.. Subintitulat 'A forum for the exchange of news and views among health workers in distance education'. Editor: DEH News, AMREF, Distance Education Unit, PO Box 30125, Nairobi, KENYA

Deosnews Buletin email al Distance Education Online Symposium, The Pennsylvania State University, College of Education, 403 South Allen Street, Suite 206, University Park, PA 168015202, USA. Publică lucrări pe teme de învățământ la distanță, din Statele Unite și din alte țări. Pentru abonare, transmiteți un email la: [email protected] cu comanda: SUBSCRIBE DEOSNEWS <nume prenume>

Distance Education and Training Network Newsletter Patru numere pe an pentru membrii societății Distance Education and Training Network of the National Society for Performance and Instruction NSPI. Abonamente la Bob Spencer, DETN Vice President Finance, Athabasca University, Box 10,000, Athabasca, Alberta, CANADA, T0G 2R0. Prima apariție în 1987.

Distance Education and Technology Newsletter Buletin cuprinzând teme și evenimente calendarul conferințelor din domeniul învățământului la distanță și al tehnologiei educaționale din Statele Unite și lumea largă. Detalii de la Joan E Connick, Distance Education Publications, RFD No.2, Box 7290, No.3, Winthrop, ME 04364, USA.

DLA Newsletter Buletin al societății Distance Learning Association (DLA) din Africa de Sud, din 1993 devenită Distance Education Association of Southern Africa DEASA. Editor: DLA Newsletter, DLA of Southern Africa, c/o PO Box 11350, Johannesburg 2000, SOUTH AFRICA

DLRN – Un buletin electronic (email) bazat pe o listă moderată de discuții (DLRN – Journal) [email protected] , dar și o publicație online disponibilă la http://www.dlrn.org/, oferind articole și chiar cursuri foarte utile, precum “Designing Instruction for WebBased Distance Learning“58, sau “How to Find Online Courses”59.

EADTU news: Buletin al asociației Europene a universităților ce predau la distanță. Apariție neregulată. Accesibilă la EADTU Secretariat, P.O. Box 2960, 6401 DL Heerlen, NETHERLANDS. Primul număr a apărut în 1989.

EDEN Newsletter Buletin al societății European Distance Education Network.(ISSN 10253114) EDEN Secretariat, Budapest University of Technology and Economics, H1111 Budapest, Egry J. u. l. Hungary, [email protected], http://www.eden.bme.hu

EDUCAUSE – publicație electronică (email și online), http://www.educause.edu cu variantele "EDUCAUSE Quarterly" și "EDUCAUSE Review". Dedicată mai ales impactului și implicațiilor tehnologiei informaționale și comunicațiilor în învățământul superior. http://www.educause.edu/pub/pubs.html

ERIC News – Publicație electronică ce apare de 6 ori pe an, scoasă de ACCESS ERIC, cu sprijinul National Library of Education, Office of Educational Research and Improvement, U.S. Department of

58 http://www.dlrn.org/educ/course.html59 http://www.dlrn.org/educ/how.html

53

http://www.educause.edu/pub/pubs.html

http://www.educause.edu/

http://www.eden.bme.hu/




Education. Pentru abonare trimiteți un email la : [email protected], în corpul mesajului cu comanda: subscribe ERICNews <Prenume> <Nume> .

EuroStep Courier Buletin lunar. Abonament la EUROSTEP Courier subscription, EUROSTEP, PO Box 11112, 2301, EC Leiden, THE NETHERLANDS.

Indian Journal of Distance Education Unul sau două numere pe an. Prima apariție în 1988. Abonamente la Professor S. Bhatnagar, Director, Correspondence Courses, Panjab University, Chandigarh, INDIA.

Kakatiya Journal of Distance Education Publicat de două ori pe an. Abonamente la Professor K Murali Manohar, Professor of Public Administration, Dr B.R. Ambedkar Open University, Road No.46, Jubilee Hills, Hyderabad 500 033, INDIA. Prima apariție în Ianuarie 1992.

Media and Technology for Human Resource Development Apare de patru ori pe an. Abonamente și detalii la Wiley Eastern Ltd, 4835/24 Ansari Road Daryaganj, New Delhi 110 002, INDIA. Editor: Santosh K Panda, Association of Indian Universities, New Delhi

Never Too Far apare neregulat. Editată de Sukhothai Thammathirat Open University în colaborare cu Unesco Regional Office for Education în Asia and the Pacific. Accesibilă gratuit de la Never Too Far, Sukhothai Thammathirat Open University, Pakkred, Nonthaburi 11120, THAILAND. Prima apariție în 1983.

ODLAA Times (ISSN 13207954). Din 1993 înlocuiește ASPESA NEWS, odată cu schimbarea denumirii societății Australian and South Pacific External Studies Association în the Open and Distance Learning Association of Australia ODLAA. Societatea ODLAA publică și revista internațională DISTANCE EDUCATION. Open Learning Unit, Queensland University of Technology, Kelvin Grove Campus, Locked Bag No.2, Red Hill, Queensland 4059, AUSTRALIA

Online Chronicle of Distance Education Publicație email și online cu două numere pe an. Editată și publicată la Nova University, Statele Unite. Incearcă să schimbe informații privind învățământul la distanță și comunicația și să contribue la crearea unei "rețele locuite living Network" a unei baze de date cu resursele umane din zona DE. http://chronicle.com Pentru abonament trimiteți un mesaj la [email protected] cu comanda următoare (în corpul mesajului): SUB DISTED <numele dumneavoastră complet>.

On Pirade Prima apariție în 1994 ca buletin al societății Pacific Islands Regional Association for Distance Education PIRADE. Solomon Islands College of Higher Education, PO Box G23, Honiara, SOLOMON ISLANDS

OLS (OPEN LEARNING SYSTEMS) News (ISSN 02699729) apare de patru ori pe an, din 1980, în Martie, Iunie, Septembrie, Decembrie, în fascicole de câte 20 de pagini. Editor: David Bosworth, OLS News, 11 Malford Grove, Gilwern, Abergavenny, Monmouthshire NP7 ORN, UK. Corespondență la [email protected]

Open Learning The Journal of Open and Distance Learning (ISSN 02680513) Revistă editată de The Open University, UK. Trei numere pe an, începând din 1985. Din 2000 accesibilă și online la http://www.tandf.co.uk/journals/ . Publică contribuții teoretice și practice reflectând dezvoltările din învățământul deschis și instruire, dar și recenzii de cărți. Lucrările sunt recenzate. Acoperire internațională. Contribuțiile la: Jo Metthews, Student Services, The Open University, Walton Hall, Milton Keynes, MK7 6AA, UK

Open Learning Today: Buletin al societății British Association for Open Learning. Apare de patru ori

54

http://www.tandf.co.uk/journals/


http://chronicle.com/



pe an. Prima apariție în 1989. Standard House, 15 High Street, Baldock, Herts, SG7 6AZ, UK.

Radio y Educación de Adultos Buletin în limba spaniolă, gratis. Apare de patru ori pe an. Subintitulat 'Boletin Cuatrimestral ECCA'. Conține informații din toată lumea, dar mai ales din țările de limbă spaniolă. Radio ECCA, Apartado 994, 35080 Las Palmas de Gran Canaria, SPAIN

Saturnova Buletin al comunității SATURN: Europe's Open Learning Network (un parteneriat european între instituțiile de învățământ la distanță și industrie). Apare de patru ori pe an, din 1987. Gratuit. SATURN Head Office Keizergracht 756, 1017 EZ Amsterdam, THE NETHERLANDS.

Using Telematics in Education and Training Buletin publicat de 10 ori pe an. Subintitulat 'The European Newsletter', conține informații la zi privind folosirea tehnologiei în învățământ. pjb Associates, 10 Green Acres, Stevenage, Herts, SG2 8ND, UK.

Publicațiile AACE

Una din cele mai active și mai puternice asociații profesionale, Association for the Advancement of Computing in Education publică o serie de reviste de calitate și foarte apropiate de subiectul acestei cărți. Cuprinsul lor și rezumatele sunt accesibile la http://www.aace.org/pubs

Journal of Interactive Learning Research (JILR) Trimestrial ISSN# 1093023X. (fost Journal of Artificial Intelligence in Education) Publică lucrări privind teoria, proiectarea, implementarea, eficiența și impactul în educație și instruire a diferitelor medii interactive de învățare.

WebNet Journal: Internet Technologies, Applications & Issues Editat și publicat trimestrial de AACE cu ISSN# 1522192X . Publicație orientată mai ales asupra WWW, Internet și tehnologiilor bazate pe Intranet: aplicații, cercetări și monografii; este bazată pe cooperarea dintre specialiștii din zona academică și cei din laboratoarele private cu utilizatorii finali. Include și articole explicative și comentarii ale unor experți privind noutățile domeniului.

Journal of Educational Multimedia and Hypermedia (JEMH) Editat și publicat trimestrial de AACE cu ISSN# 10558896 . Este gândit ca să asigure un forum multidisciplinar pentru prezentarea și discutarea unor studii, dezvoltări și aplicații ale multimedia și hypermedia în învățământ. Scopul declarat al publicației este să contribuie la promovarea teoriei și practicii învățării și predării folosind instrumentele ce asigură integrarea imaginilor, sunetului, textului, și a datelor.

Journal of Computers in Mathematics & Science Teaching (JCMST) Editat și publicat trimestrial de AACE cu ISSN# 07319258 . Este singurul periodic dedicat folosirii tehnologiei informației în predarea matematicii și a ștințelor. Publică lucrări și discuții privind predarea științei, matematicii și informaticii.

Information Technology in Childhood Education Annual (ITCE) Anuar editat și publicat de AACE cu ISSN# 15228185 (fostul Journal of Computing in Childhood Education), publică cercetări, studii și aplicații privind folosirea tehnologiei informației în educația copiilor mici, de la grădiniță până la școala elementară. Pentru toți educatorii, învățătorii și profesorii ce folosesc calculatorul cu copiii.

International Journal of Educational Telecommunications (IJET) Editat și publicat trimestrial de AACE cu ISSN# 10779124 , cu orientare internațională privind telecomunicațiile în învățământ și instruire. Dedicat specialiștilor în educație din orice domeniu.

Journal of Technology and Teacher Education (JTATE) Editat și publicat trimestrial de AACE cu ISSN# 10597069 . Dedicat folosirii tehnologiei informaționale în pregătirea profesorilor.

55

http://www.aace.org/pubs


Educational Technology Review: International Forum on Educational Technology Issues & Applications (ETR) Editat și publicat de AACE cu ISSN# 10656901, ca publicație a membrilor asociației. Scopul de a stimula dezvoltarea ideilor și soluțiile practice care pot contribui la imbunătățirea învățământului cu ajutorul tehnologiei informaționale. Toți membrii AACE primesc această revistă în contul taxei.

Publicațiile ISTE

International Society for Technology in Education ISTE publică revistele:

Learning and Leading with Technology, revistă dedicată tuturor membrilor, urmărind prezentarea unor idei și a practicii integrării tehnologiei în școala preuniversitară; opt numere pe an, cam limitate la programa școlară din Statele Unite.

Journal of Research on Computing in Education JRCE, una din publicațiile de vârf privind cercetările în tehnologia educațională. 4 numere pe an. Cu tentă mai internațională, caută să informeze cititorul asupra ultimelor cercetări și rezultate asupra folosirii tehnologiei în clasă și în administrarea școlii.

C/ELL Journal Computer Assisted English Language Learning Journal 4 numere pe an, incluzând tendințe, prezentări de produse, aplicații, cercetări și evaluări de programe.

Baza de date ERA

Din anul 2000 a fost lansată de grupul de presă Taylor & Francis din Marea Britanie o bază de date online, la http://www.tandf.co.uk/era , numită ERA Educational Research Abstracts. Sunt centralizate înregistrări din mai multe baze de date și sunt acoperite peste 700 de reviste din domeniul educațional, existând și o arhivă din 1995. La lansare baza de date oferea accesul la 18 mii de rezumate selectate de specialiști și legături HTML spre articolele integrale sau spre serviciul de preluare (download), facilități avansate de căutare, acces direct la șapte reviste de referate rezumate și anume:

• Educational Management Abstracts (din 1982, 4 numere annual ed. Leela Cubillo, revista a fost numită înainte School Organization & Management Abstracts)

• Educational Technology Abstracts (din 1985, 6 numere annual ed. Vivien M. Johnston)

• Multicultural Education Abstracts (din 1982, 4 numere annual ed. Derek Cherrington)

• Research into Higher Education Abstracts (din 1968, 3 numere annual ed. Ian McNay)

• Sociology of Education Abstracts (din 1965, 4 numere annual ed. Chris Shilling)

• Special Educational Needs Abstracts (din 1989, 4 numere annual ed. Derek Cherrington)

• Technical Education & Training Abstracts (din 1961, 4 numere annual ed. Roy Kirk).

Abonamentul anual de acces este însă scump, la nivelul a 2000 de lire sterline. Pentru abonare trebuie completat formularul online de la http://catchword.co.uk/getstart.htm și, ca urmare, se obține un identificator numeric de acces. Sau se poate expedia formularul prin poștă la Taylor & Francis Ltd, incluzând și cecul sau precizând cartea de credit. Detalii la [email protected] .

Publicații Web de (auto)instruire

Incă de la apariția Internetului, sa manifestat grija pentru noii veniți, pentru inițierea acestora în tainele comunicării în rețea, sau scris numeroase ghiduri, manuale, liste cu întrebări și raspunsuri (așa numitele FAQ (Frequently Asked Questions). O parte din ele au fost plasate ulterior și pe Web,

56


http://catchword.co.uk/getstart.htm

http://www.tandf.co.uk/era


reformulate ca documente HTML. In ce privește folosirea Internetului în învățământ, ar fi de menționat, pe lângă cursurile amintite mai sus, de la DLRN, cel puțin următoarele 'resurse' online:

The Online World Book carte electronică de mari dimensiuni, scrisă și întreținută de Odd de Presno și citată deja în acest volum. Capitolul 5 este dedicat în cea mai mare parte învătământului. Accesibilă la http://www.eunet.no/~presno/bok/ și în bibliotecile Simtel.

Wigglebits.com http://wigglebits.com un ghid extrem de simplu, în limba engleză, pentru profesorii care doresc să facă o pagină Web a școlii. Include o introducere a principiilor de editare Web (inițiere în HTML, editoare Web, standarde, motoare de căutare, manipularea imaginilor, animație). Câteva detalii în partea 3a, la pag.100.

The Virtual Training Suite un pachet public de instruire pentru comunitatea academică din Marea Britanie, incluzând 40 de cursuri tutoriale, acoperind domenii de la aviatică la matematică, de la educație la medicină și management. Un ghid de prezentare și utilizare a acestui pachet apare în partea 3a, la pagina 95.

Virtual Critical Thinking School Un curs Web, numit scoală virtuală de gândire critică, în Austria, la http://www.sbg.ac.at/erz/aaakurs/krit_home.htm .

Virtual Resource site for Teaching with Technology – O listă cu legături utile și recent verificate, la http://www.umuc.edu/virtualteaching/

Internet for Education – Un material public pentru asimilarea deprinderilor de folosire a Internetului în învățământ. http://www.sosig.ac.uk/vts/education/index.htm (unul din tutorialele oferite de The Virtual Training Suite)

Web Based Learning: Online Articles – Colecție de articole privind învățământul online și realizarea de cursuri Web. http://www.wested.org/tie/dlrn

Gateway to Educational Resources – Portal dedicat resurselor educaționale din Internet. http://www.thegateway.org

Teaching and Learning in the WWW – O listă de la Maricopa Center cu peste 800 de legături – de fapt exemple privind folosirea World Wide Webului ca mediu educațional http://www.mcli.dist.maricopa.edu/tl/index.html

The World Wide Web Courseware Developer Home Page – O listă menținută la universitatea New Braunswik (Canada), cu 165 modele de cursuri universitare ținute online. http://www.unb.ca/web/wwwdev/c3.html

Quest – Centru educațional interactiv finanțat de NASA și de programul High Performance, and Computing and Communication http://quest.arc.nasa.gov

Teacher Net – Centru pentru sprijinirea profesorilor în ași face propriile pagini Web, pregătind trecerea spre cursurile Web http://www.teacher.net

Un inventar al cursurilor oferite în Internet

Căutările în Internet, prin intermediul uneia sau mai multor mașini de căutare, cu cuvinte cheie precum "Internet learning", "Web based teaching", “Web course”, "Online course", ne conduc la multe mii, sau chiar zeci de mii, de rezultate (chiar dacă ne limităm la materialele în limba engleză). Spre exemplu, motorul de căutare Google (http://www.google.com ) găsește 2490 de mii de rezultate pentru “Web course” și doar 8540 pentru “Web based teaching".

57

http://www.google.com/

http://www.teacher.net/

http://quest.arc.nasa.gov/

http://www.unb.ca/web/wwwdev/c3.html

http://www.mcli.dist.maricopa.edu/tl/index.html

http://www.thegateway.org/

http://www.wested.org/tie/dlrn

http://www.sosig.ac.uk/vts/education/index.htm

http://www.umuc.edu/virtualteaching/

http://www.sbg.ac.at/erz/aaakurs/krit_home.htm

http://wigglebits.com/

http://www.eunet.no/~presno/bok/


Printre rezultatele ce apar la o astfel de căutare60, un loc aparte ocupă proiectul catalogul CISAER amplă inventariere a ofertei de cursuri Web de pe întreg globul, realizată în 19981999. Catalogul răspunde dificultății de a identifica oferta de cursuri Web și de a cunoaște autorii și colectivele implicate în asemenea activități, chiar dacă mai există câteva asemenea ‘cataloage’.

Lansat, la NKI în Oslo, la inițiativa lui Morten Flate Paulsen, proiectul CISAER (Courses on the Internet, Survey, Analysis, Evaluation, Recommendation61) a identificat și listat un număr apreciabil de cursuri din lumea întreagă, acoperind majoritatea limbilor de circulație. Inventarierea cursurilor, realizată mai ales prin căutare în Internet și în revistele de specialitate, a fost urmată de o serie de interviuri telefonice sau prin email. Așa cum sa văzut și până aici, această 'bază de date' a constituit sursa a numeroase alte studii. O versiune în limba română a acestui catalog poate fi consultată la http://ccd.ubbcluj.ro/DE/CISAERro.html .

Bibliografie suplimentară privind învățământul la distanță și instruirea prin Internet

1. Aoki, K. and D. Pogroszewski (1998): "Virtual University Reference Model: A Guide to Delivering Education and Support Services to the Distance Learner", http://www.westga.edu/~distance/aoki13.html

2. Bates, T (1997): "Technology, distance education and national development", http://bates.cstudies.ubc.ca/icde/icde.html

3. Berge, Z. and M. P. Collins (1995): "Computer Mediated Communication and the Online Classroom" (trei volume), Cresskill, NJ: Hampton Press.

4. Brooks, D. W. (1997): "WebTeaching: A Guide to Design Interactive Teaching for the World Wide Web (Innovations in Science Education and Technology)", New York, NY: Plenum Press.

5. Boshier, R., Mohapi, M., Moulton, G., Qayyum, A., Sadownik, L. & Wilson, M. (1997): "Best and worst dressed web courses: Strutting into the 21st century in comfort and style", Dist. Ed. 1997, 2, pp. 327349, Toowoomba, University of Southern Queensland.

6. Carli, M. (1998): "Analisi del Questionario di Valutazione per il Progetto Leonardo", http://www.nki.no/eeileo/research/italian4may99.html

7. Collis, Betty (1996): "Telelearning in a Digital World: The Future of Distance Learning", London, UK: International Thomson Computer Press (cu o bibliografie din intervalul 19891995, pe 40 de pagini!)

8. Collis, Betty (ed.) (1995): "OnLine Learning" (culegere a lucrărilor de la conferința cu același nume) , http://www.to.utwente.nl/iam/online95/

9. Driscoll, M. and L. Alexander (1998): "Webbased Training: Using Technology to Design Adult Learning Experiences", San Francisco, CA: The JosseyBass Publishers.

10. Fritsch, H. (1997): "Host Contacted, Waiting for Reply. Hagen: FernUniversität", http://www.fernunihagen.de/ZIFF/EVIRTXT.htm

11. Gayol, Y. and F. M. Schied: "Cultural imperialism in the virtual classroom: criticalpedagogy in transnational distance education" (studiu critic de referință), http://www.geocities.com/Athens/Olympus/9260/culture.html

12. Hall, B. (1997): "Webbased Training Cookbook. Everything you need to know for online training", New York, NY: John Wiley & Sons.

13. Harasim, L. M. (1990): "Online Education: Perspectives on a New Environment", Ney York, NY: Praeger

60 In Partea 5-a a acestui volum (pag. 195), în capitolele despre modul de căutare pe Web și despre mașinile și mecanismele de căutare, pot fi găsite câteva astfel de exemple.

61 http://www.nettskolen.com/catalogue.html Discuția preliminară a proiectului poate fi găsită și în M. Jalobeanu , N. Nistor The RILW’98 General Framework (RILW’98, pg.9-19, sau http://rilw.emp.paed.uni-muenchen.de/1998/ ) , iar analiza detaliată la http://home.nettskolen.nki.no/~morten/cisaer/.

58

http://www.geocities.com/Athens/Olympus/9260/culture.html

http://www.fernuni-hagen.de/ZIFF/EVIRTXT.htm

http://www.to.utwente.nl/iam/online95/

http://www.nki.no/eeileo/research/italian4may99.html

http://bates.cstudies.ubc.ca/icde/icde.html

http://www.westga.edu/~distance/aoki13.html

http://ccd.ubbcluj.ro/DE/CISAER-ro.html

http://rilw.emp.paed.uni-muenchen.de/1998/

http://www.nettskolen.com/catalogue.html


14. Harasim, L., S. R. Hiltz, L. Teles, and M. Turroff (1995): "Learning Networks, A Field Guide to Teaching and Learning Online", Cambridge, Ma: The MIT Press.

15. Kahn, B. H. Ed (1997): "Webbased Instruction", Englewood Cliffs, New Jersey: Educational Technology Publications.

16. Keegan, D. (1998): "Ericsson students studying on the WWW", (Part I and II) http://www.nki.no/eeileo/research/eei/Brusseev.htm

17. McCormack, C. and D. Jones (1998): "Building a Webbased Education System", New York, NY: John Wiley & Sons.

18. Mason, R. (1998): "Globalising Education. Trends and Applications", New York, NY: Routledge.

19. Mason, R. (1994): "Distance Education Across National Borders". M.Thorpe&D. Grugeon, eds.: Open Learning in the Mainstream, Harlow, Essex: Longman Group Ltd, 297308, http://wbweb4.worldbank.org/DistEd/Policy/Global/coll03.html

20. Mason, R. D. and A. Kaye (1989): " Mindweave: Communications, Computers, and Distance Education", Oxford: Pergamon Press.

21. Massey, C. and J. Curry (1999): "Online PostSecondary Education: A Competitive Analysis", TeleLearning Inc. (articol accesibil în format PDF) http://www.telelearn.ca/g_access/news/comp_analysis.pdf

22. Nardi, E. (1998): Analysis of Università di Roma III students' attitudes to studying using the Leonardo MMWWW kernel for distance learning. http://www.nki.no/eeileo/research/roma/emmaev.htm

23. Palloff, R. M. and K. Pratt (1999): "Building Learning Communities in Cyberspace: Effective Strategies for the Oneline Classroom", San Francisco, CA: The JosseyBass Higher and Adutt Education Series.

24. Paulsen, M. F. (1992): "The NKI Electronic College: Five years of computer conferencing in distance education". In: Paulsen, M. F.: "From Bulletin Boards to Electronic Universities: Distance Education, ComputerMediated Communication, and Online Education". Pp. 217, University Park, Pennsylvania: The American Center for the Study of Distance Education.

25. Paulsen, M. F. (1995): "The Online Report on Pedagogical Techniques for Computermediated Communication", http://www.nettskolen.com/morten/cmcped.htm

26. Paulsen, M. F. (1998): "Teaching Techniques for Computer mediated Communication", Ann Arbor, Mi: UMI Dissertation Services.

27. Paulsen, M. F. (2000): "Online Education: An International Analysis of Webbased Education and Strategic Recommendations for Decision Makers", NKI, The NKI Internet College http://home.nettskolen.nki.no/~morten/

28. Porter, L. R. (1997), "Creating the Virtual Classrooms: Distance Learning with the Internet", New York, NY: John Wiley & Sons.

29. Rekkedal, T. (2000): "The CISAER Project and Evaluation: Working Document for the CISAER Project 2nd version", http://www.nki.no/~torstein/

30. Rekkedal, T. (1999): "Courses on the WWW: Student Experiences and Attitudes Towards WWW Courses" (include o parte din informațiile și concluziile discutate mai sus), http://www.nki.no/eeileo/research/Rekkedalcorrected.html

31. Rekkedal, T. and M. F. Paulsen (1997): "The Third Generation NKI Electronic College. A Survey of Student Experiences and Attitudes. An Evaluation Report Written for The Leonardo Online Training Project", http://www.nettskolen.com/alle/forskning/33/evaluati.htm

32. Schank, R. C. (1997): "Virtual Learning: A Revolutionary Approach to Building a High Skilled Workforce", New York, NY: McGrawHill.

33. Willis, D. A., J. D. Price, and J. Willis (eds.) (2000): "Society for Information Technology & Teacher Education; SITE 2000", A CDRom containing electronic versions of the papers presented at SITE Conferences 19942000".

59

http://www.nettskolen.com/alle/forskning/33/evaluati.htm

http://www.nki.no/eeileo/research/Rekkedalcorrected.html

http://www.nki.no/~torstein/

http://home.nettskolen.nki.no/~morten/

http://www.nettskolen.com/morten/cmcped.htm

http://www.nki.no/eeileo/research/roma/emmaev.htm

http://www.telelearn.ca/g_access/news/comp_analysis.pdf

http://wbweb4.worldbank.org/DistEd/Policy/Global/coll-o3.html

http://www.nki.no/eeileo/research/eei/Brusseev.htm


Partea IIa

Internetul o prezență despre care trebuie să învățăm

60


Internetul tot mai prezent la fiecare pas62

La ce sunt bune sondajele și statisticile?

In presă, mai ales în revistele dedicate tehnologiei înformației sau calculatoarelor, dar mai ales în publicațiile electronice, apar mereu studii, statistici, estimări, sondaje, despre dezvoltarea Internetului, despre extinderea rețelelor de calculatoare și despre creșterea performanțelor comunicaționale. De ani de zile, în acest domeniu, numit pe scurt ICT (Information and Communication Technology), realitatea întrece așteptările și chiar estimările specialiștilor. Au rămas celebre gafele unor personalități care au prezis colapsul Internetului înca cu 1015 ani în urmă, la fel cu studiul de acum 50 de ani potrivit căruia în lume nu ar fi nevoie nu sar putea vinde mai mult de 5 (cinci) calculatoare!

Dorind ca cititorul săși poată face o imagine asupra "fenomenului Internet", am spicuit câte ceva din studiile și statisticile ultimilor 2 ani. Fără a intenționa o analiză demografică sau evolutivă, doar pentru a evidenția complexitatea și amploarea transformărilor. Cititorul grăbit poate omite, desigur, acest capitol.

Utilizarea Internetului în Europa

Un sondaj telefonic efectuat de Cybersc@n http://www.imcyberscan.com/ , pe 2000 de clienți din 12 țări Europene, la 22 Octombrie 1999, indica o medie de 20% utilizatori ai Internet. Valorile se situau între 5.7% în Portugalia și 38% în Norvegia. Dintre utilizatorii Internetului, conform studiului, 61% erau bărbați, media generală de vârstă era de 32 de ani, iar media de conectare la Internet: de 3 ori pe săptămână. In schimb, studiul firmei Nielsen NetRatings, estima în Europa, în luna mai 2001, 114 milioane de utilizatori ai Internetului.

Italia, până de curând țara Europeană cu cea mai slabă penetrare a Internetului (cca. 5%), dar cu un loc de frunte în telefonia mobilă (un italian din doi are telefon celular), câștigă teren odată cu apariția/ introducerea recentă a modelului 'free ISP'. Există în Italia 3 furnizori majori de acces la Internet care acopera 80% din piața italiană: Telecom Italia, Tiscali și Infostrada.

Telecom Italia a introdus serviciul de acces gratuit în Septembrie 1999 și a ajuns rapid la 1 milion de abonați, estimând că, până la finele anului 1999, vor ajunge la 2 milioane.

Tiscali se lăuda cu 415.000 abonati, sperând să ajungă, la sfârșitul anului, la 700.000, în timp ce Infostrada raporta 500.000 abonați în August 1999, după lansarea serviciului lor de acces gratuit în luna Iulie.

Analiștii estimau atunci că, până la sfârșitul lui 1999, numărul utilizatorilor online va reprezenta 9% din populație, apreciinduse o creștere a pieței cu 35% pe an, din 1999 până în 2003.

Stephanie Mollin, analist telecom de la ING Barings din Londra, prezicea că peste cinci milioane de italieni vor fi 'online' până la sfârșitul anului 2000, iar până în 2002 8.4 milioane. http://www.reuters.com

Chiar și Ucraina, plasată pe ultimul loc în Europa în privința procentului de utilizatori ai Internetului,

62 Informațiile din acest subcapitol au fost preluate, mai ales, din Nua Internet Surveys, Nua Ltd., http://www.nua.ie/surveys/ , precum și din arhiva http://www.freepint.co.uk . Unele au fost publicate, ocazional, de autor, în Agora News http://news.agora.ro/ . Informațiile privesc studii și sondaje din perioada 1998-2001 și încearcă doar să inducă cititorului o imagine asupra “fenomenului Internet”.

61

http://www.reuters.com/

http://www.imcyberscan.com/

mailto:Cybersc@n

http://www.freepint.co.uk/

http://www.nua.ie/surveys/


pare a fi ajuns în luna mai 2001 la peste 700 de mii de cetățeni online (Europemedia).

Peste jumătate din adulții din Anglia accesează Internetul

http://www.forrester.com/ER/Press/Release/0,1769,459,FF.html

In Marea Britanie peste jumătate dintre persoanele adulte (51%) au acces la Internet și 15,4 milioane (sau 32%) dintre ei sunt utilizatori Internet constanți, cel puțin așa se arată întrun raport statistic din 2000, publicat de Forrester Research. Pentru trei săptămâni, între 25 octombrie și 20 noiembrie, peste 75.000 de utilizatori Internet au răspuns la un sondaj online cu peste 100 de întrebări, care oferă cel mai complet indicator al dezvoltării Internet din Marea Britanie. Pe lângă acest sondaj online, alte 6.000 de persoane au fost intervievate direct pentru a se reduce cât mai mult marja de eroare a sondajului. O descoperire facută de acest studiu este și faptul că cei care utilizează acum Internetul sunt în proporții sensibil egale femei și bărbați, în condițiile în care cu numai câțiva ani în urmă, populația masculină era clar dominantă.

Să mai spunem că, potrivit unui studiu din august 2000, al Allegra Strategies, în Marea Britanie, Internetul devine tot mai mult un fenomen de masă. Cu creșterea numărului de cafenele Internet, de biblioteci și magazine, chiar birturi (pubul tradițional) conectate la Internet. Până în 2002, numărul punctelor de acces va crește la 60.000. In particular piața cafenelelor Internet se estimează că va crește cu 24,5% pe an, ajungând la 15.400 terminale Internet în 2002. Iar numărul clienților va crește de la 21,8 milioane pe an, până la 42,2 milioane (în același interval). ‘Chioșcurile’ Internet se vor înmulți până spre 23.000 atrăgând cam 240 milioane de oameni annual. Aceste chioșcuri vor include acces Web, email, videoconferințe, jocuri și posibilitate de a prelua muzică. Tot până în 2002, numărul abonaților activi la telefonia mobilă va crește la 18,5 milioane, respectiv 44,5 milioane în 2005. 90% dintre utilizatorii de telefoane mobile din Anglia cunosc performanțele acestora în ce privește accesul la Internet. Numărul locuințelor, din Marea Britanie, conectate la Internet a crescut din 1999 cu 3 milioane, atingând în anul 2000 un total de 11,5 milioane.

In general, se apreciază că urmează o creștere explozivă a numărului de oameni în vârstă care folosesc Internetul, în mod special în Statele Unite și Anglia. 45% din adulții din SUA foloseau servicii online în anul 2000 (potrivit unui raport al Interep). Cu toate acestea, aproape 29% din adulții americani nu sunt interesați de folosirea Web.

Nici muzica de pe Web nu mai este doar pasiunea copiilor și tineretului, întrucât se pare că peste 7 milioane de americani de cel putin 50 de ani au vizitat centre Web cu muzică în anul 2000. Schimbul de fișiere de muzică prin Internet continuă să fie o temă controversată. Se pare însă că o jumătate dintre tinerii online din toată lumea au preluat muzică din Internet.

Situația din Spania

Inregistrând o creștere a pieței în domeniul tehnologiei informaționale (IT) de peste 15% în anul 2000, Spania este în prezent cea mai dinamică piață IT din Europa, fiind una din cele mai avansate țări europene din punct de vedere tehnologic. Cu importuri de peste 3.316 milioane de Euro în acest sector al tehnologiei informaționale, Spania, altă dată în coada plutonului UE, ocupă acum locul 6 din Europa.

Topul accesului la Internet în mediul urban

Conform unui studiu întreprins de Scarborough Research privind topul orașelor cablate, conectate la Internet (http://www.scarborough.com/scarbny/press_internet.htm), situația, în toamna lui 1999, arăta astfel:

62

http://www.scarborough.com/scarbny/press_internet.htm

http://www.forrester.com/ER/Press/Release/0,1769,459,FF.html


Orașul Populație online

Washington DC 59,9%

San Francisco 56,1%

Austin Texas 55,5%

Seattle 53,3%

Salt Lake City 50,0%

Dallas 49,6%

Denver 49,0%

Houston 48,8%

Los Angeles 48,7%

Norfolk 48,5%

Studiul sa bazat pe chestionarea a peste 170 mii de adulți din 54 state din SUA, în perioada Februarie 1998 Februarie 1999.

In schimb, în primul trimestru al anului 2001, în fruntea clasamentului se situau Seattle și Portland, conform datelor de la Nua Internet Surveys, San Francisco și Los Angeles câștingând și ele teren în competiția cu orașele de pe coasta estică.

La aceasta se mai adaugă faptul că 98% din școlile publice din Statele Unite aveau la sfârșitul anului 2000, acces online, conform eMarketer, iar potrivit unui studiu al NetValue, în decembrie 2000, numărul pensionarilor online din Statele Unite ajungea la 8,6 milioane. Mai mult, un studiu din iunie 2001 al Arbitron susține că 31% din utilizatorii din Statele Unite (adică peste 35 de milioane) beneficiază de un acces ultrarapid (de la birou, de acasă, sau de la școală)

Pe de altă parte aproape toți chinezii care lucrează în Statele Unite și Canada posedă propriul PC și 60% din ei au acces la Internet. Iar China speră ca până în 2004 să aibă cel puțin tot atâția utilizatori Internet ca și Japonia. Tot China promite că 5 milioane studenți și elevi de liceu vor beneficia de serviciile învățământului online. Iar în Tailanda se apreciază că pe parcursul anului 2001, numărul de utilizatori ai Internetului se va dubla, de la 2.3 milioane, la 4.6 milioane.

Situația Internetului în Europa, în luna mai 2001

Numărul utilizatorilor Internetului în Europa a depășit 100 de milioane63.

La Londra, în 10 Mai 2001, a fost publicat studiul anual Cyberstudy, privind Europa. Concluzia principală fiind că folosirea Internetului în Europa crește exploziv, pe zi ce trece, iar Internetul devine tot mai folosit de europeni în viața de zi cu zi.

Consumatorii cumpără și comunică mai mult, folosind Internetul, după cum arată primul studiu făcut de AOL Europe/Roper Starch Cyberstudy. Acest studiu a înregistrat un procent semnificativ de persoane care încep sa folosească Internetul și un număr crescând de servicii pentru sprijinul consumatorului pe Internet. Peste jumătate din numărul total de europeni (52%) spun că Internetul a devenit o necesitate în viața de zi cu zi și 62% spun că Internetul lea îmbunătățit viața.

Studiul realizat de AOL Europe și Roper Starch Worldwide, pare a fi unul din cele mai complete, actualizat cu atitudinea și activitățile utilizatorilor Internetului în cele mai importante țări din Europa: Germania, Marea

63 O lună mai târziu, Nielsen NetRatings, așa cum am văzut, raporta deja 114 miloane! In timp ce estimarea din 1999 era de doar 46 milioane.

63


Britanie și Franța. Din anul 1998, AOL și Roper Starch au condus anual un studiu, numit Cyberstudy, în SUA, care sa dovedit a fi cheia pentru a urmări evoluția comportamentului și atitudinea utilizatorilor.

Printre cele mai importante informații contorizate de Cyberstudy în Europa ar fi:

♦ Mai mult de trei sferturi din europenii ce au acces la Internet sunt de acord că este foarte important pentru copii (77%) și pentru adulți (77%) să știe cum poate fi folosit Internetul;

♦ Europenii sunt de asemenea interesați de ce oferă Internetul pentru viața lor de familie (privată), cum ar fi trimiterea și primirea de fotografii de la prieteni și rude (76%), comunicarea audio și video cu prietenii (57%) prin Internet;

♦ 43% din europenii care au acces online folosesc emailul pentru a ține legătura cu alți oameni, aflați în alte țări Europene și 49% comunică și cu alții, în afara Europei, folosind mediul online;

70% din cei care au o vechime pe Internet de peste trei ani, spun că Internetul lea făcut viața mai bună, comparativ cu 66% din cei care au folosit Internetul timp de unu până la trei ani și 52% din cei care au descoperit acest mediu în ultimele 12 luni.

Părinții cred că Internetul are un impact pozitiv asupra copiilor.

Cyberstudy a intervievat părinți, ai căror copii navighează pe Internet, întrebândui cum a afectat Internetul dezvoltarea acestora și viața de familie.

32% din părinți simt că, pentru copiii lor, Internetul a avut o influență pozitivă, mai ales asupra relației lor cu membrii familiei și cu prietenii.

Peste 68% din părinți și copii accesează Internetul și în timp ce stau împreună și aproape jumătate din aceștia (48%) spun că Internetul are o influență mai bună asupra copiilor decât televizorul.

72% dintre părinți spun că, datorită Internetului, copiii au avut un succes mai mare când au dorit să se angajeze

Internetul este de asemenea, perceput ca un stoc de resurse academice 61% dintre părinți cred că, pentru copiii lor, a avut un efect pozitiv la învățătură (la rezolvarea temelor), apreciind că, pentru calitatea temelor, este important faptul că ei încep să cunoască tehnologia.

Părintii intervievați, din țările în care sa realizat studiul, au formulat diferite motive pentru care consideră că folosirea Internetului este în beneficiul copiilor. Părintii din Germania (81%) spun că, pentru copii, efectul pozitiv al Internetului constă în îndemânarea lor de a se angaja la un loc de muncă, în timp ce părinții din Marea Britanie (73%) spun că efectul pozitiv al Internetului a ridicat nivelul calitativ al temelor făcute de copii. Părinții din Franța (71%) sunt impresionați de impactul Internetului asupra copiilor, pe care îi face mai interesați de ocupația lor favorită.

Cam 10 milioane de utilizatori Online erau în Germania, în 1999

9.9 milioane de germani între 14 și 59 de ani au accesat online Internetul la sfârșitul lui iulie 1999, adică cu 25 procente mai mult decât în precedentele șase luni, conform GfK. Din aceștia, se estimează că 3.9 milioane au folosit rețeaua în medie cam o zi pe săptămână. Aproape 9 milioane au folosit însă accesul la Internet de la locul de muncă, din școală sau de la colegiu.

GfK a stabilit că 90 procente dintre Germanii care navighează pe Internet folosesc cel puțin o mașină de căutare. Yahoo Deutschland este cea mai populară, fiind folosită de 5.5 millioane utilizatori în cele trei luni care au precedat studiului. Mai mult, Yahoo, a fost cea mai folosită mașină de căutare pentru 3.2 milioane de cetățeni germani.

Trei milioane de germani au cumpărat sau au comandat un produs prin Internet în cele trei luni precedând studiului, cărțile, CDurile și programele (software) fiind produsele cele mai frecvent întâlnite. Sectoarele de turismtransport, textileîmbrăcăminte și articole sportive sunt printre cele cu cea mai rapidă creștere.

5.4 milioane de utilizatori din Germania au vârsta între 20 și 39 de ani, acest grup constituind și 'partea

64


dură' incluzând utilizatorii cei mai pasionați. Femeile constituie 35 procente dintre utilizatori.

IDC estimează la 500 de milioane populația Online, în anul 2003

Vor fi peste 500 milioane de utilizatori ai Internetului în lume până în 2003, în concordanță cu estimările din 2000 ale IDC Research ( http://www.idc.com). Grupul acesta de cercetare prezice că populația online din Europa o va întrece pe cea din Statele Unite pentru prima oară în 2003.

Se apreciază că numărul utilizatorilor Internet din Europa va depăși 170 de milioane în 2003, față de situația curentă cănd se estimează doar 44 de milioane. După IDC, Europa deține în prezent 6 din primele 10 țări ale lumii în clasamentul 'economiilor Internet' și se apreciază că acest număr va crește la șapte. Cu toate că ocupă în total doar 10 procente din economia globală a Internet.

IDC prezice că în 14 țări, cel puțin 40% din populație va fi online până în 2003, și împreună acestea vor realiza 50 de procente din economia mondială. Doar în SUA, Internetul va aduce 7% din produsul intern brut până în 2003. 62% dintre adulții din Statele Unite vor avea atunci acces la Internet.

Populația din Internet estimată la 300 milioane, în anul 2000

Despre studiul lui Angus Reid64

Un studiu de amploare estimează populația globală din Internet la peste 300 milioane! Alți 150 milioane de oameni intenționează să se conecteze în acest an, conform unui studiu încheiat în 22 Martie 2000 de grupul Angus Reid (organizație de frunte în zona cercetărilor sociale și de economie de piață). Se apreciază astfel că până în 2005 se va ajunge la 1 miliard de utilizatori.

In 1996 se estimau 40 de milioane de utilizatori ai Internet, în lumea întreagă. Dar estimările de la sfârșitul lui 1999 arătau că, global, sar fi depășit 275 milioane utilizatori. Studiul întreprins de Angus Reid a folosit un eșantion de 28.374 utilizatori și consumatori. Este vorba de un sondaj realizat direct sau prin telefon, cu tehnicile convenționale de cercetare și o selecție complet aleatoare din 34 de țări, care pune în evidență creșterea de 50% pentru anul 2000 și atingerea miliardului în 2005. Este primul studiu care acceptă că puterea Internetului este mai extinsă decât neam imaginat, iar dezvoltarea sa mai rapidă decât am estimat. Dar studiul acesta, numit "The Face of the Web", realizat pentru 1 milion dolari, cel mai amplu și mai complet dintre studiile de până acum privind folosirea Internet, arată și că folosirea Internetului rămâne concentrată în câteva țări, indică semnalele de extindere în alte câteva țări și faptul că sute de milioane de cetățeni nu au intenția de a se conecta online prea curând.

In fond, patru din zece intervievați în cadrul sondajului reprezentând circa 340 de milioane de oameni din întreaga lume, adică echivalentul populației SUA, sunt conștienți de existența și oferta Internetului, dar nu au intenția săl folosească în următoarele 12 luni, majoritatea menționând lipsa de interes, de cunoștințe și de relevanță pentru nevoile lor curente.

"Chiar dacă se ajunge la numărul magic de 1 miliard de utilizatori Internet în 2005, mai este încă mult până la a putea vorbi de un mediu cu adevărat universal de talia televiziunii", a declarat Dr. Angus Reid,

64 Constituit în 1979, Grupul Angus Reid este printre primele echipele de cercetare din lume, oferind o rețea completă de servicii de sondare socială și de piață, atât sectorului public cât și celui privat.

Fondat de Dr. Angus Reid, grupul întreprinde cercetări extinse în 80 de țări și în 40 de limbi și servește 1.200 clienți din întreaga lume prin cele 11 birouri și cu cei 300 de angajați și 800 colaboratori. Mai multe informații la http://www.angusreid.com

Prezentarea urmează anunțul de presă din http://www.angusreid.com/media/content/PRE_REL.cfmDetalii despre studiul 'The Face of the Web', de la Chris Adams, Vice-president of global research, la: [email protected]

și din documentul: http://www.angusreid.com/services/p_face.htm10-7425

65

http://www.angusreid.com/services/p_face.htm10%1E7425

http://www.angusreid.com/media/content/PRE_REL.cfm

http://www.idc.com/


Chairman și CEO al Angus Reid Group. "Chiar în țările dezvoltate, o treime din adulți nu au încercat încă Internetul. Există un potențial serios de creștere în fiecare din țările studiate.

Soluția pentru a ridica substanțial cererea de acces ar fi deplasarea barierei transformarea celor care știu ceva despre Internet dar, dintrun motiv sau altul, încă nu sau conectat în oameni care cred cu adevărat în el și îl folosesc. Pentru asta, calea este deschisă de conexiunile fără fir."

Analiza pe țări:

Statele Unite se situează în frunte la cele mai multe din categoriile măsurate de grupul Angus Reid. Cu cel mai mare număr de PCuri 'domestice' (107 milioane, adică în 51% din locuințe), cel mai mare număr de utilizatori Internet (108 milioane, cam 44% din locuințe), cel mai ridicat număr de studii și experimente privind Internetul (69%), cel mai ridicat nivel de cunoaștere a Internet (60% spun că știu "suficient" despre Internet) și cel mai ridicat nivel de utilizare (59%). La fel de impresionant, tot în Statele Unite pare a fi și cel mai mare număr de noi utilizatori, estimat la 33 milioane, pentru acest anul 2000.

In contextul global, Statele unite acoperă în prezent doar 39% din numărul total de utilizatori ai Internet65.

In Canada se atinge poziția a doua după SUA la multe categorii, între care, studiile și experimentele (64%), nivelul de cunoaștere (54% care spun că știu "suficient"), utilizarea (56%) și penetrarea PCurilor în locuințe. Dar și ca fonduri alocate de la buget pentru conectarea școlilor și universităților, precum și pentru dezvoltarea unei infrastructuri cât mai performante.

Canada, alături de SUA, Suedia, Olanda, Finlanda, Elveția și Australia, formează grupul țărilor din linia întâi. Populația online a Australiei tocmai a ajuns la 7 milioane și jumătate.

Europa:

In termeni absoluți (ca valori numerice), Germania se afla pe locul trei (cu 18 milioane de utilizatori), iar Marea Britanie pe locul patru (cu 14 milioane), dar în realitate este un contrast puternic între țările nordice (din linia întâi) Finlanda, Suedia și Olanda și vecinele lor din sudul și estul Europei. Rezultatele din țările din Estul și Sudul Europei arătau că penetrarea PCurilor și folosirea Internetului par a fi paralizate; de asemeni, aceste țări aveau cea mai ridicată cotă a adulților care declară că nu sunt interesați de conectarea la Internet.

Asia:

Hong Kong (35%), Japonia (33%) și Singapore(33%) se plasau între primele 10 în raport cu nivelul relativ (procentual) de folosire a Internet. Japonia, prin programul său de dezvoltare a comunicațiilor fără fir, va adăuga cu siguranță milioane de noi utilizatori la cele 32 milioane existente. Ceea ce o va plasa pe locul al doilea, imediat după SUA. Date mai recente de la Nua Internet Surveys arată o creștere spectaculoasă și în Corea (19 milioane de utilizatori la sfârșitul anului 2000). Este tot mai limpede că, în următorii 5 ani, creșterea numărului de utilizatori ai Internet se va datora mai ales populației din Asia.

Notă: Parcurgând raportul se pot selecta tabelele de folosire a Internet pentru cele 34 de țări, tabele diponibile la http://www.angusreid.com/

Accesul de oriunde, oriunde și oricând cheia dezvoltării vitoare

Studiul confirmă legătura puternică dintre efortul și experimentele inițiale și folosirea ulterioară a Internetului. "Acum, când Webul a ajuns la o 'masă critică', soluția dezvoltării viitoare implică spargerea barierelor de access" spune Reid.

65 In schimb, 31% dintre utilizatorii americani au deja un acces de mare viteză, acasă, la birou sau la școală (conform studiului Arbitron din iunie 2001).

66

http://www.angusreid.com/


"Mulți oameni nuși pot permite costul inițial relativ mare al achiziționării unui PC la domiciliu calea prin care cei mai mulți se conectează la Internet în ziua de azi și care este principala frână a creșterii sale", a adăugat el.

"Aproape în toate țările din eșantionul nostru, accesul domestic la Internet urmează după toate celelalte echipamente electronice casnice în raport cu achiziționarea și folosirea. In timp ce 97% dintre cei intervievați au un televizor, 48% au telefon celular, 42% au calculator acasă, dar numai 20% au acces la Internet de acasă", spune Reid.

Reid consideră că pentru mulți, soluția ar fi accesul mai ieftin și mai simplu prin televizor și consola de jocuri. Dar adevărata promisiune în privința dezvoltării Internetului o constituie echipamentele de acces fără fir.

"Există tendința de a presupune că modelul 'Nord American' de acces la Web cu PCul de acasă ar fi singurul mod în care va continua dezvoltarea Web. Modelul 'EuroAsiatic' al accesului fără fir cu telefoane celulare și 'palmtop'uri, precum și accesul public la Web în cafenelele Internet, trebuie să joace un rol tot mai important" a adăugat Reid.

"Pentru ca Internetul să atingă miliardul de utilizatori, o a doua generație de tehnologie fără fir trebuie să răspundă cererii consumatorilor. Este deci vorba mai ales de crearea unui acces universal cu o tehnologie mai ieftină și mai simplă, mai mult decât de limbaj și învățătură".

Metodologia sondajului Reid

Studiul acesta intitulat 'The Face of the Web' este cel mai complet în plan internațional, privind consumatorii și Internetul, din tot ce sa făcut până acum. Bazat pe un eșantion total de 28.374 interviuri cu utilizatori online din 30 de țări și cu consumatori generali din 34 de țări.

Aceste rezultate sunt doar vârful icebergului printre numeroase alte informații colectate privind utilizarea și extinderea Internetului în lumea întreagă. Grupul Angus Reid a completat această primă ediție a studiului 'The Face of the Web' în lunile Noembrie, Decembrie 1999 și în Ianuarie 2000.

De fapt, studiul acesta, de un milion de dolari, constă din două părți distincte "Prevalence Survey" și "Internet Users' Survey". Prima componentă a fost complet formulată în Noembrie, Decembrie 1999 și constă dintro analiză socialstatistică generală din 34 de 'piețe'. Chestionarul predominant a fost configurat la Angus Reid World Poll, ca un sondaj global omnibus, pe un total de 21.298 de persoane. Sondajul utilizatorilor a fost realizat simultan, dar a fost condus complet independent de sondajul global, analizând doar utilizatorii Internet, definiți ca adulți peste 18 ani ce au folosit accesul în ultimele luni, indiferent de unde și indiferent de scop. Acest din urmă sondaj a fost făcut în 30 de 'piețe' diferite, pe un total de 7.076 intervievați.

Alte câteva concluzii și estimări demografice

Cel puțin în privința numărului de utilizatori online și al numărului de documente HTML, Statele Unite pierd treptat poziția de frunte, ajungânduse la o oarecare saturare. In Statele Unite, numărul locuințelor conectate la Internet a ajuns să reprezinte 60% din totalul locuințelor. Deja în anul 2000 sa înregistrat o depășire: din totalul de 891,1 milioane de conturi adrese email 66 numărul utilizatorilor din afara Statelor Unite (estimat la 451 milioane) la depășit pentru prima oară de la apariția Internetului pe cel al utilizatorilor din SUA. Iar aportul principal în această evoluție lau avut japonezii prin folosirea accesului fără fir.

66 In plan global, aceasta înseamnă că s-a înregistrat în 2000 o creștere cu 67% față de 1999.

67


Pe de altă parte, pe locul întâi între furnizorii de acces la Internet, AOL Inc (America Online) a ajuns la peste 29 milioane clienți. AOL Inc, este divizia Internet a gigantului AOL Time Warner.

Totodată, se estimează că, până în 2005, utilizatorii americani vor reprezenta doar un sfert din populația online a globului; în timp ce utilizatorii din Asia vor ajunge cam o treime. http://cyberatlas.internet.com/big_picture/geographics/article

Față de estimarea din studiul Reid, o analiză din aprilie 2001 raportează pentru anul 2000 un număr de 315 milioane de utilizatori online, adică aproximativ 5% din populația globului. Până în 2005, se estimează că unul din șase locuitori67 va activa pe Internet. Un alt studiu, realizat de Nielsen NetRatings, privind trimestrul I al anului 2001, aprecia populația de utilizatori ai Internetului la 429 milioane68. Ceea ce ar susține ipoteza că sar putea ajunge la jumătate de miliard în 2002, nu în 2003, cum era pronosticul IDC din 2000. Iar până în 2005, previziunile recente ale eTForecasts susțin că populația online de pe glob va depăși un miliard.

Serverele Web

Un sondaj efectuat de Media Metrix (http://www.mediametrix.com/) pe 3000 de utilizatori Internet din Europa, între 15 August 15 Septembrie 1999, a stabilit că serverele World Wide Web americane dominau rețeaua Europeană. Mai precis sa evidențiat că cel puțin o treime din centrele Web preferate (în Germania, Franța și Marea Britanie) sunt servere globale. Iar Microsoft.com, MSN.com, Yahoo.com, Altavista.com, AOL.com, Netscape.com și Geocities.com au fost între primele 25.

In plus, studiul a stabilit că utilizatorul mediu din Germania parcurgea, întro lună, 185 pagini, iar cel din Marea Britanie, în medie, doar 157 pagini. Deși cel din urmă se conecta mai mult, aproximativ 8,4 zile pe lună, comparativ cu 8 zile la cel din Germania și cu 7,2 zile pe lună la utilizatorul mediu din Franța. In SUA media de acces pe lună era, în aceeași perioadă, de 11,7 zile.

In Statele Unite, în anul 2000 (conform unui studiu al Keen.com și Lewis, Mobilio & Associates), fiecare utilizator a pus în medie câte 4 întrebări pe zi, consumând pe săptămână mai mult de 8 ore și jumătate pentru a afla răspunsurile, prin căutări pe Internet. Iar studenții americani, în alegerea facultății sau colegiului, pun pe locul doi situația serverelor Web și a accesului la Internet (pe locul întâi fiind sfaturile echipelor de consiliere).

In schimb se pare că mult prea mulți utilizatori nu știu să folosească de fapt navigatorul de care dispun. Ei se declară frustrați că nu pot găsi informațiile dorite, dar, după cât se pare, introduc URLul nu în fereastra de deschidere, ci în cea obținută la acționarea butonului Search.

World Wide Webul avea 3.6 milioane servere în 1999

Numărul de servere Web, în 1999 era estimat la 3.6 milioane, din care, 2.2 milioane ar fi accesibile public, potrivit unui raport al OCLC Research. Mai mult, cele mai mari 25 de mii de servere acoperă 50% din totalul conținut disponibil pe Web.

Impreună, cele 2.2 milioane de servere accesibile public conțin aproximativ 300 de milioane de pagini individuale, susține OCLC. In 1997, numărul de servere accesibile public era de 800 de mii. In medie, fiecare server Web conținea în 1999 cam 129 de pagini, față de 114 pagini în 1998. Serverele care conțin referințe sexuale sau materiale pornografice sunt estimate la 42 de mii dintre cele accesibile public.

67 Conform statisticilor ONU, cam la același nivel se situează și numărul analfabeților de pe glob (unul din șapte locuitori nu știe să citească!).

68 Nu mai puțin de 429 milioane de oameni au acces la Internet în momentul de față. In Statele Unite și în Canada sunt acum doar 41% din totalul utilizatorilor online. Europa și Africa dețin împreună cam 27%, în timp ce Asia a ajuns la 20%. In Europa, Germania și Marea Britanie continuă să domine scena, urmate de Italia și Franța.

68

http://www.mediametrix.com/

http://cyberatlas.internet.com/big_picture/geographics/article


Raportul descrie 400 mii de servere ca private, la care conținutul este disponibil fie contra unei taxe, sau cu o autorizare prealabilă. Un milion de servere sunt apreciate ca provizorii, fie în curs de realizare, neterminate sau în construcție.

Informațiile provin din proiectul grupului de studii Web numit ' Web Characterisation Project', în baza sondajului realizat în Iunie 1999.

http://www.oclc.org/oclc/press/19990908a.htm

1,3 milioane de români au navigat pe Internet

Un studiu realizat de MediaResearch arată că, în anul 2000, 1,3 milioane de români au navigat pe Internet. România a ocupat anul trecut poziția a patra între țările Europei de est în privința numărului de utilizatori ai Internetului, potrivit unui studiu realizat de compania Mediaresearch și difuzat de eMarketer. Cu numai 1,3 milioane de utilizatori ai Internetului, România este depășită de Rusia cu peste 4 milioane de utilizatori, Polonia, cu 2,4 milioane și Cehia, cu 1,4 milioane de utilizatori. Dacă, din punctul de vedere al numărului de utilizatori, Rusia este liderul clasamentului, rata de penetrare a Internetului în rândul populației (numărul de utilizatori raportat la totalul populației) îi plasează pe ruși pe penultimul loc al topului (3%), depășindui numai pe ucraineni (2%), România aflânduse doar pe poziția a zecea cu 7%, primul loc fiind ocupat de Slovenia cu 37% (600.000 de utilizatori). Foarte bine la acest capitol stau țări precum Croația sau Estonia, care cu 500.000 de utilizatori ai Internet, respectiv 325.000, au o rată de penetrare de două ori, respectiv trei ori mai mare decât România. Interesant este că Cehia își menține locul trei, atât ca număr de utilizatori (1,4 milioane de persoane), cât și ca rată de utilizare (16%). Un anunț din aprilie 2001 aprecia că în Ungaria tot al 8lea cetățean peste 15 ani ar fi online, numărul total al utilizatorilor Internetului din Ungaria fiind aproape egal cu al celor din România.

Numărul total al utilizatorilor Internet din Europa de est, în anul 2000, a fost de 15 milioane, rata medie de utilizare fiind de 10% (din populație).

69

http://www.oclc.org/oclc/press/19990908a.htm


Calculatoarele în școalăInstruirea asistată de calculator

Posibilitatea folosirii calculatoarelor în școală, în activitatea de instruire, a fost observată și speculată încă de la apariția primelor calculatoare, dar mai cu seamă odată cu miniaturizarea acestora și cu apariția mini și microcalculatoarelor, a calculatoarelor personale. Firma Apple, de la începuturi, dar mai ales prin calculatoarele MacIntosh, sa adresat învățământului ca piață, realizând multe din componentele software special pentru elevili și profesori, încă la începutul anilor '80. Cu calculatoarele firmei Apple începe de fapt tranziția de la mașinile de calculat la cele de comunicat.

In fapt, domeniul comunicării mediate de calculator (CMC) sau al învățării asistate de calculator a prins contur încă din anii '70, mai întâi în fizică, dar apoi treptat și în geografie, biologie, medicină, sau chiar limbi străine. Folosind desigur și posibilitățile grafice și acustice ale calculatoarelor (partea numită acum multimedia). Chiar și acțiunea de trecere a fondului de carte pe accept magnetic pentru a salva bibliotecile lumii a început înainte de apariția și dezvoltarea Internetului.

Extinderea rețelei de calculatoare, prin posibilitatea de a conecta tot mai ușor fiecare PC la Internet, datorită răspândirii teribile a calculatoarelor personale, are ca efect o modificare a procedeele de lucru și de comunicare, de informare și documentare. Iar toate acestea au condus la ceea ce numim astăzi universitate virtuală, școală virtuală, sau clasă virtuală, în fond la predarea de cursuri prin Internet. Devine posibilă nu numai (auto) instruirea de acasă prin parcurgerea unor manuale electronice, dar și evaluarea prin Internet a cunoștințelor; apare astfel și șansa de a urma de acasă cursurile unor profesori celebri de la universități de renume.

Invățământul la distanță, apărut încă din prima jumătate a secolului trecut, sub forma de instruire prin corespondență, a preluat avantajele poștei electronice, listele de dezbateri email evoluând spre seminarii virtuale.

Apariția World Wide Web, între 19891992, ca mod avansat de publicare și de utilizare a performanțelor calculatoarelor în direcția multimedia (imagine, sunet), dar și ca sistem integrat de acces la aproape toate celelalte servicii din Internet, constituie un moment de referință și în domeniul educațional. Incă de la prima conferință dedicată sistemului World Wide Web, în 1994 la Geneva, un workshop69 a subliniat valențele acestuia în învățământ. De atunci, predarea prin Internet a devenit echivalentă cu realizarea cursului pe Web, comunicarea a trecut tot mai mult din zona mesajelor email spre publicitatea prin pagini Web, chiar spre dezbaterile în forumuri Web. Odată cu dezvoltarea și perfecționarea navigatoarelor, devin tot mai performante și serverele Web și crește continuu numărul documentelor accesibile public prin acest mecanism. Multă lume confundă acum Internetul cu World Wide Web, deși acesta din urmă a apărut doar ca un serviciu nou printre cele existente deja în Internet. Numărul documentelor Web este estimat acum la câteva miliarde, peste un miliard și 300 milioane fiind cele indexate de unele sisteme de căutare (spre exemplu la http://www.google.com).

Anul 1996 este considerat un an de cotitură. Pe de o parte începe activitatea comercială pe Internet (până atunci nepermisă în rețea), pe de altă parte, tot mai multe universități încep să ofere studenților materiale de studiu în rețea, sau chiar linii de studiu la distanță folosind Internetul. Creșterea numărului de calculatoare personale folosite la domiciliu pentru acces la Internet, alături de cerințele generale de trecere spre societatea informațională determină școlile să se conecteze și să asigure instruirea elevilor

69 WWW'94 Conference Workshop: Teaching and Learning with the Web, May 1994, CERN, Geneva http://www1.cern.ch/WWW94/

70

http://www1.cern.ch/WWW94/


în utilizarea PCurilor, în comunicația electronică și în navigarea pe Internet. Concurența dintre școli începe să se vadă tot mai mult în Internet. Printre criteriile de alegere a școlii, urcă tot mai sus (în punctajul elevilor) oferta acesteia în ce privește accesul la Internet, adesea mai mult decât calitatea bibliotecii sau a terenului de sport. Apar tot mai multe școli ce oferă învățământ la distanță, prin Internet. Copii sau adulți pot urma cursurile de acasă, prin intermediul calculatorului. Asta însemnând că pot alege orice școală, nu doar pe cea mai apropiată fizic. Este o șansă imensă pentru cei cu handicap, dar și pentru adulții care lucrează sau au copii mici.

Desigur, putem învăța citind o carte prin Internet, sau parcurgând materialele de curs care au fost plasate ca documente HTML la îndemâna studenților. Putem explica sau discuta tot felul de chestiuni prin email, de ce nu am putea preda și lecții tot așa? Profesorul care citește aceste rânduri va obiecta imediat, știind că o lecție bună are nevoie și de altceva decât simplul text transmisibil prin email. Sau chiar decât poate oferi un document HTML, cu toate elementele posibile de grafică, cu tabele, liste și tipuri diverse de literă. E nevoie adesea de interactivitate, de imboldul clasei, de exercițiile individuale și dezbaterile în grup. Astfel au început să apară, pentru a răspunde acestor cerințe, mediile software de învățare, sisteme complexe care îmbină întrun singur pachet, atât comunicația email, discuția online de tip chat, accesul la documente Web (materialele de curs), manevrarea de teste și chestionare și un accept special pentru discuții, așa numitele conferințe Web.

Tot din 1996, apare oferta de astfel de medii interactive de învățare, precum Blackboard70, TopClass, sau WebCT71. Unele din acestea sunt comerciale, altele sunt disponibile prin Internet și percep taxe doar pentru cursurile oferite cu ajutorul lor (cazul WebCT). Tot mai multe universități își realizează propriile medii de învățare, potrivit cerințelor locale și folosind ideile didactice proprii (așa este Claudia72, la Universitatea "Ludwig Maximilian" din München, sau pachetul folosit la Universitatea Maryland, dar și cel elaborat în Universitatea Tehnică din Cluj, la Universitatea virtuală73, menționată deja în paragraful de la pag.44).

Toate acestea schimbări și evoluții impun, pe de o parte, pregătirea profesorilor pentru a utiliza noile tehnologii educaționale, dar și stimularea copiilor elevilor ca să comunice între ei, să participe la procesul de globalizare, să accepte și să chiar susțină acest nou sistem de instruire cu ajutorul calculatorului și al Internetului.

De la jocul pe calculator la programele educaționale din Internet

Odată cu răspândirea calculatoarelor, încă din anii '70, a luat avânt producția de jocuri pe calculator. Treptat a devenit una din industriile cele mai profitabile, care ține, inevitabil, pasul cu dezvoltările hardsoft, adresânduse unui public tot mai larg, incluzând acum și preșcolarii. Preocuparea extrașcolară a copiilor și, implicit a părinților, a ajuns să fie calculatorul personal cu cele mai recente jocuri. Atunci când există și o legătură la Internet lumea jocurilor se deschide și mai bogată, mai tentantă. Pot fi găsite jocuri de grup și pentru copii, nu numai clasicele deja campionate de bridge. Dar ca în orice piață (liberă), varietatea de jocuri întrece adesea imaginația părinților sau a profesorilor. Relativ puține din acestea pot fi catalogate drept instrumente educative, chiar dacă fiecare contribuie cât de cât la însușirea unor deprinderi de lucru cu calculatorul, de mânuire a șoricelului, sau a manetei speciale, mai rar a tastaturii.

70 http://www.blackboard.com/, cu detalii, resurse și exemple la: http://company.blackboard.com , http://resouces.blackboard.com

71 http://www.webct.com , produs al University of British Columbia, preluat în 1999 de ULT, este instalat în peste 700 colegii și universități din 36 de țări.

72 http://koalah.emp.paed.uni-muenchen.de , sistem folosit cu succes și pentru partea virtuală a Scolii de Vară RILW

73 http://www.coned.utcluj.ro , proiect Tempus lansat din septembrie 2000.

71

http://www.coned.utcluj.ro/

http://koalah.emp.paed.uni-muenchen.de/

http://www.webct.com/

http://resouces.blackboard.com/

http://company.blackboard.com/

http://www.blackboard.com/


Chiar și la noi, în ultimii ani, în orașe, în cafenelele Internet sau în sălile cu calculatoare, de multe ori și în laboratoarele școlare, copiii se înghesuie în fața ecranelor cu jocuri interactive, cu urmăriri spectaculoase, cu împușcături și arme din cele mai stranii, manevrate cu maneta pentru jocuri, cu șoarecele, sau cu alte 'periferice' speciale, folosind uneori și recuzita "realității virtuale", precum și variațiuni de tipul războiului lumilor, Star Trek și câte și mai câte… Am văzut (nu odată) părinți agitânduse să cumpere pentru copilul de 1014 ani, un calculator mai puternic decât serverele din școli, întrucât ultimele oferte de jocuri impun astfel de configurații. După cum am cunoscut și copii de 34 ani, care înainte de a învăța cu adevărat să vorbească, știau să manevreze calculatorul, să lanseze jocul dorit, în cazul fericit, învățând cu ajutorul acestuia o limbă străină (franceza, engleza).

Pentru a veni în sprijinul părinților și copiilor, pentru a canaliza interesul elevilor dinspre jocurile mecanice, adeseori brutale, spre comunicare și informare, au fost inițiate programe de tot felul și se dezvoltă diferite organizații naționale sau internaționale de promovare a comunicării și colaborării între școlari; ca societăți comerciale, ca organizații neguvernamentale nonprofit, sau doar ca proiecte educaționale. Iată doar câteva din ele:

ePals

http://www.epals.com O rețea globală acoperind 187 de țări și circa 65 de mii de clase școlare din întreaga lume, stimulând comunicarea între colectivele școlare și între elevi, cooperarea tematică și instruirea prin Internet

Web66

http://web66.coled.umn.edu/schools.html O impresionantă bază de date cu școli din aproape toată lumea.

KIDLINK

http://www.kidlink.org Organizație dedicată elevilor din ciclul secundar (gimnazial), stimulării comunicării acestora, promovării instruirii prin Internet și a specificului național, pe arii lingvistice și geografice. Organizație inițiată și coordonată de Odd de Presno, din 1990, bazată pe voluntariatul profesorilor și părinților. Cuprinde peste 80 de mii de membri (elevi și profesorii) din 143 de țări. Se bazează pe activitatea voluntară a peste 500 de profesori (liderii Kidlink). Din septembrie 2000 paginile generale există și în limba română, funcționând și o listă de discuții în românește la http://listserv.nodak.edu/KidleaderRumanian/ .

Friends Across the World

http://wpbfl.com/foresthill/keypals/keypals.html Clase și profesori interesați să comunice

Internet Invitations

http://www.cln.org/lists/invites/home.html Pentru a ajuta profesorii să stabilească legături cu școli din diferite părți ale lumii, inclusiv parteneriat la proiecte.

Keypals Club

http://www.mightymedia.com/keypals/ Rețea conectând elevi și clase din 76 de țări diferite.

WeNet Keypals

http://www2.waikato.ac.nz/education/WeNET/key/khome.html în căutarea unor colegi din școli primare și secundare..

Keypal Opportunities for Students

http://ilc2.doshisha.ac.jp/users/kkitao/online/www/keypal.htm O listă lungă cu diferite legături la alte surse de educaționale

72

http://ilc2.doshisha.ac.jp/users/kkitao/online/www/keypal.htm

http://ilc2.doshisha.ac.jp/users/kkitao/online/www/keypal.htm

http://www2.waikato.ac.nz/education/WeNET/key/khome.html

http://www2.waikato.ac.nz/education/WeNET/key/khome.html

http://www.mightymedia.com/keypals/

http://www.cln.org/lists/invites/home.html

http://www.cln.org/lists/invites/home.html

http://wpbfl.com/foresthill/keypals/keypals.html

http://wpbfl.com/foresthill/keypals/keypals.html

http://listserv.nodak.edu/Kidleader-Rumanian/


http://www.kidlink.org/RESPONSE

http://web66.coled.umn.edu/schools.html

http://web66.coled.umn.edu/schools.html

http://www.epals.com/

http://www.epals.com/


Parners in Science

http://www.northstar.k12.ak.us/NSFPIS/vsm.html Un proiect de conectare a elevilor (K12) și profesorilor lor cu specialiști în rețele din universități și agenții, în scopul promovării activității practice în forma unor proiecte în matematică și stiințe.

Rigby Heinemann Keypal Lists

http://www.reedbooks.com.au/heinemann/global/global1.html Cum să fii în contact cu profesori și clase de elevi de pe tot globul, sau cu elevi (individual) cu vârste între 5 10; 11 13; 14 18 ani.

Invățând despre învățământul OnlineAdaptare după Sue Bennett74

La Universitatea Centrală din QUEENSLAND (Australia) http://www.cqu.edu.au/ exista un interes crescând în privința folosirii Internetului pentru difuzarea materialelor de curs și pentru sprijinul asistența studenților, în special pentru cei înrolați în forme de învățământ la distanță. Desigur că cei mai mulți dintre profesori aveau foarte puțină experiență în domeniul învățământului online și mulți simțeau că le lipsește pregătirea necesară participării la elaborarea unei strategii de predare online, dar și priceperea necesară proiectării reformulării propriilor cursuri pentru calculator în formă online.

In 1996, un mic grup, din catedra pentru Invățământ la Distanță și Educație Continuă, a pornit să lămurească profesorii asupra oportunității descoperirii naturii învățământului online. Ideea de pornire a fost dezvoltarea unui curs scurt în care să poată fi instruiți profesorii asupra învățământului online din punctul de vedere al studentului. Dar în locul unui curs despre predarea și învățarea online, sa decis crearea unui curs de interes general despre "the Irish Potato Famine". Rațiunea era că un astfel de curs ar implica intelectual și emoțional participanții, menținândule astfel atenția și motivația.

Ulterior sa constatat că pentru a putea difuza cu succes acest curs ar fi fost nevoie de infrastuctura specifică, adică de unul din pachetele de programe specifice. A fost ales WEST (Web Educational Support Tools), întâmplător un produs Irlandez.. In schimbul licenței necesare folosirii softului, sa convenit să se realizeze o variantă de curs pentru WEST ca să fie folosit ca demonstrație pe siteul lor Web. De atunci, WEST a evoluat ajungând în TopClass și firma este acum cunoscută sub numele de "WBT Systems" http://www.wbtsystems.com . Pachetul de programe WEST era însoțit de un număr de instrumente utile incluzând un mediu pentru livrarea materialelor de curs, un sistem de mesagerie electronică, un sistem de transmitere a anunțurilor din partea instructorului, o listă de discuții între studenți, precum și un sistem de transmitere și revizie a calificativelor. WEST sa dovedit simplu de instalat și de menținut, sa dovedit stabil și de încredere.

In procesul de negociere cu autorii pachetului WEST, echipa de la Universitatea Queensland a realizat un prototip pentru ași demonstra competența în proiectarea instruirii. Acest prototip, care avea o structură de tip document web, presupunea unele modificări pentru adaptarea la modelul mai linear al WEST. Sa găsit un compromis prin asigurarea unor fișiere externe ca resurse mediului WEST, chiar dacă ar fi fost de dorit mai multă flexibilitate.

In Aprilie 1997 sa încheiat cercetarea, proiectarea și realizarea cursului care era gata de livrare. Era vorba de 6 lecții utilizând diferite medii și încorporând activități de evaluare online, lecții care foloseau și resurse disponibile pe Web. Profesorii universității au fost invitați să se înscrie la curs și în următoarele 2 luni au fost parcurse serii de câte 10 zile de cursuri, care au atras 46 de cursanți. Câte un instructor, pentru

74 Sue Bennett: "Learning about Online Learning: an Opportunity for Staff Development", articol difuzat de Graeme Hart în ONLINE-ED, 31 October, 1997

73

http://www.wbtsystems.com/

http://www.reedbooks.com.au/heinemann/global/global1.html

http://www.reedbooks.com.au/heinemann/global/global1.html

http://www.northstar.k12.ak.us/NSFPIS/vsm.html


fiecare 'clasă' cu până la 8 studenți, răspundea la solicitările studenților și verifica activitățile acestora. Instructorii au fost selectați atât din echipa de inițiativă cât și dintre profesorii specializați în proiectarea instruirii. Aceasta a asigurat un avantaj în plus în instruirea corpului profesoral, pentru proiectanții din catedră care au devenit astfel mai pricepuți relativ la cerințele unui curs online.

Toți participanții la curs au fost solicitați să completeze un formular de evaluare; unii dintre cursanți au transmis instructorului aprecieri chiar pe parcursul cursului. Cursul în sine sa bucurat de o foarte bună apreciere din partea tuturor 'studenților', care au evaluat calitatea proiectului, conținutul și implementarea ca excelente sau foarte bune. A fost surprinzător gradul în care tematica a captat imaginația participanților, care au acordat multă atenție temelor de studiu comentariilor care leau permis să descopere istoria propriilor familii irlandeze sau scoțiene.

A fost surprinzător nivelul redus de acces la componentele multimedia ale cursului animațiile cu Shockwave și fișierele audio. A fost clar că majoritatea participanților fie nu au fost interesați, fie nu au știut să configureze navigatoarele pentru aceste fișiere, sau nu au avut răbdare să aștepte transportul acestora… Asta a confirmat oarecum teoria că nu prea merita să fie incluse componentele multimedia! Participanții au identificat ca un avantaj clar al sistemului WEST ușurința de a comunica cu instructorul, accesul sistemului de anunțuri și lista de discuții. Asigurarea unui contact uman, a însemnat reducerea izolării ce ar putea apărea fără aceste instrumente de comunicație.

Comentariile participanților au arătat că posibilitatea de a studia online lea oferit profesorilor ocazia săși formeze propriile idei în privința valorii acestei modalități de predare. Chiar dacă au apărut și inevitabilele probleme tehnice ca să amintească tuturor imperfecțiunea infrastructurii actuale. Spre exemplu, când sa întâmplat să se 'piardă' pur și simplu o temă, 'studentul' a comentat că, nefiind suficient familiarizat cu tehnologia, a omis săși păstreze o copie.

Au avut loc și discuții libere cu instructorul, care comenta că șia ameliorat, ca urmare a cursului, modul de a aprecia volumul de muncă necesar supervizării studenților întrun mediu de învățare online. Sa subliniat importanța menținerii contactului prin răspunsuri prompte la mesaje și la recepționarea lucrărilor. Unul din dezavantajele sistemului WEST sa dovedit a fi modul mai anevoios de verificare a mesajelor, comparativ cu sistemele email uzuale.

In rezumat, o serie de rezultate pozitive au apărut pe parcursul realizării cursului "the Irish Potato Famine". Echipa profesorală ce a urmat cursul sa ales cu o înțelegere și apreciere sporită a tot ce ține de învățământul online. Echipa din catedră a elaborat o metodologie pentru proiectare și realizare, care va forma o bază pentru viitoarele activități online.

[Sue Bennett [email protected] , http://www.ddce.cqu.edu.au/imu este proiectant didactic (instructional designer) la Interactive Multimedia Unit din Universitatea Centrală din Queensland. Este membră a echipei de predare online din catedra de Invățământ la distanță și Educație continuă. Activând în grupul multimedia, Sue îndrumă profesorii în proiectarea și folosirea tehnologiei educaționale și conduce proiecte atât în universitate cât și pentru clienții comerciali. Detalii la http://www.online.ddce.cqu.edu.au/west/.

Instruire și cooperare în InternetComunicația în rețeaua de calculatoare

Majoritatea cărților despre Internet discută problemele rețelei, protocoalele de comunicație, elementele hardsoft implicate și necesare. Va fi și în cele ce urmează vorba de calculatoare conectate în rețea, de schimb de informații, de poșta electronică (email), de servere și documente Web, ba chiar și de sisteme

74


de protecție precum parolele, mecanismele de izolare firewall, configurări de servere, și așa mai departe. Dar urmărim aici punctul de vedere al utilizatorului neinformatician și ne vom preocupa mai ales de conținutul informațional și de comunitățile umane ce pot fi întâlnite în așa numitul Cyberspace.

Internetul ca fenomen social

Cyberspace, spațiul comunicațiilor prin rețeaua de calculatoare include o comunitate formată din oameni așezați în fața monitoarelor, eliberați de limitările fizice și adesea și de complexe. Aceștia dezvoltă noi colectivități bazate mai ales pe comunitatea de interese și de preocupări și nu pe considerente geografice; în care contează ce spui, ce simți și ce gândești nu cum arăți sau cum pronunți, ce vârstă ai...

Bătrânii acestor comunități sunt acei oameni de știință care au introdus calculatoarele moderne acum 2030 de ani și sunt acum profesori. Cercetătorii sau considerat întotdeauna o comunitate internațională, în care ideile contează mai mult decât naționalitatea. Nu trebuie să ne surprindă că tocmai cercetătorii au fost primii care au adoptat mediul electronic ca principal mijloc de comunicație. Nu întâmplător WWW a fost elaborat la CERN pentru a permite un schimb rapid de informații și măsurători în studiul particolelor elementare. Nu întâmplător și la noi, primele colective ce sau zbătut și au obținut, după 1989, accesul la Internet au fost cele din Institutul de Fizică Atomică și din Facultatea de Calculatoare a Politehnicii București.

Intre timp, tot mai mulți oameni ajung să folosească rețeaua pentru a se informa, pentru a cumpăra ceva sau pentru a urmări știrile, cotele la bursă, imagini inedite (cum au fost cele preluate de Marsphinder și transmise de NASA, în 1997), reportajele de la Olimpiadă (Siteul Web al Olimpiadei de la Sidney a depășit toate recordurile, ca număr de accesări, de până acum!).

Majoritatea calculatoarelor personale ce se oferă azi pe piață înglobează deja tot ce trebuie ca să putem să le conectăm la Internet și să navigăm prin noianul de pagini Web. In timp, performanțele acestor calculatoare se dublează de la un an la altul (ca viteză de calcul, dimensiuni ale memoriei interne, spațiu disc, ca performanțe multimedia în redarea/preluarea imaginilor și a sunetelor, sau ca posibilități editoriale și de gestiune, acces la baze de date, etc.). Cu toate acestea prețurile scad, pentru că sa ajuns la producții record, pentru că la acest ritm de dezvoltare echipamentele trebuie schimbate în cel mult 23 ani, iar la firmele de soft schimbarea calculatoarelor ajunge să se facă din șase în șase luni. Calculatorul ajunge indispensabil în fiecare birou, iar la domiciliu, pentru tot mai mulți, devine mai necesar decât televizorul.

Pe de o parte, dezvoltarea Internetului a condus la apariția a numeroase meserii legate de producția de calculatoare, echipamente de comunicație și programe, dar și a numeroase specializări, de la administratorii de servere și de rețele, la Webmasteri și proiectanții de pagini Web, de la specialiștii în configurarea și securitatea serverelor de comunicații, la managerii de cunoștințe specialiști în căutările prin Internet, de la editorii de publicații online sau moderatorii forumurilor de dezbateri, la autorii de ghiduri și îndreptare pentru folosirea diferitelor servicii de acces în Internet. A fost deja acceptată meseria de 'jurnalist online'75. Pentru toți aceștia accesul la rețea este vital și se poate spune că Internetul este locul lor principal de muncă.

Există însă și oameni cu profesiuni tradiționale care nu mai pot lucra fără accesul în rețea: profesori careși predau cursurile prin Internet, cercetători din cele mai diverse domenii, de la fizică la construcții de mașini, filozofie sau istorie, pentru care Internetul este principala sursă de informare și de publicare a rezultatelor. Există deja colective care lucrează împreună prin Internet chiar dacă nu sau întâlnit

75 La Universitatea Al. I.Cuza din Iași, în cadrul facultății de jurnalism există deja cursuri și o specializare în jurnalism online: http://www.uaic.ro/faculties/lit/jur/

75

http://www.uaic.ro/faculties/lit/jur/


niciodată, scriitori care publică în format electronic, sociologi care lucrează prin Internet și studiază populația utilizatorilor rețelei, oameni de afaceri care folosesc rețeaua nu doar ca mijloc de comunicare ci și ca mediu de producție și de desfacere…

De mai multă vreme se tot discută, se analizează și se estimează, cu îngrijorare, modul exploziv în care crește rețeaua mondială de calculatoare (MATRIX). Rețeaua, în forma ei actuală, nu ar fi putut exista fără efortul sutelor de entuziaști voluntari. Dar cum se dezvoltă, cum evoluează comunitatea utilizatorilor în cadrul rețelei? Desigur prin multiplele forme de comunicație.

Exemplul cel mai cunoscut între aceste forme de comunicație este poșta electronică electronic mail, prescurtat email , dar există și multe altele: liste de distribuție, grupuri de dialog, forumuri de dezbatere, seminarii virtuale, teleconferințe, publicații Web. După cum există acces prin rețea la tot mai multe biblioteci, muzee, expoziții de artă, se pot obține de la distanță programe, documentație, știri, se pot citi cărți sau reviste, pot fi comandate ultimele apariții editoriale, se pot face rezervări de bilete de călătorie, rezervări de camere de hotel sau de locuri la spectacol. Se poate alege instituția de învățământ preferată și se poate 'aplica' pentru o bursă. In tot mai multe locuri se poate chiar urma școala rămânând însă acasă în fața monitorului…

Dificultăți comunicaționale sau educaționale?

De câțiva ani, ca urmare a dezvoltării World Wide Web, a evoluției și a răspândirii navigatoarelor, se vorbește despre o a doua generație a formelor de informații și medii de comunicație. Navigatorul ajunge să fie unicul instrument soft unicul program ce se folosește pentru accesul în Internet. Folosirea lui, fie că e vorba de MSIE 5, de Netscape Navigator, sau Opera, se învață destul de repede. Ca urmare, mai mult de 60% din utilizatorii intervievați, susțin că știu suficient despre Internet și despre folosirea navigatorului. Cu toate acestea, un număr mult prea mare dintre utilizatori se declară frustrați că nu reușesc să găsească informațiile căutate și, de fapt, nu știu să acceseze un document. In schimb, prin opțiunea de deschidere automată a fișierelor atașate, ca urmare a apariției de noi și noi viruși și viermi, apar tot mai multe 'incidente', cu inevitabila răspândire a virușilor în rețea.

Chiar și în ce privește folosirea poștei electronice, foarte puțini dintre utilizatori știu să apeleze la un server de listă, să folosească catalogul de adrese sau o listă de distribuție și posibilitățile de gestiune automată a mesajelor. In multe cazuri administratorul rețelei locale ar trebui săși instruiască utilizatorii, dar nu are timp sau capacitatea să o facă.

Cu toate că există suficient de multe indreptare ghiduri pentru accesul la Web, cu amănunte privind folosirea navigatorului și sfaturi privind căutarea eficientă sau credibilitatea unui document, se pare că foarte puțini dintre utilizatori le citesc. Ce sar putea face?

In 1999, în Uniunea Europeană se lansase un proiect intitulat "Computer driving licence", încercare de ofertă instituționalizată a setului minim de cunoștințe și deprinderi de folosire a PCului dar și de acces în Internet. Alături de modul de folosire a instrumentelor soft, fiind la fel de necesare chestiunile de etica comportării în rețea, precum și cele de eficientizarea căutării și mai ales a modului de apreciere a unei pagini Web, a credibilității unui document.

Avantajele comunicației în rețea

Comunicația digitală, în rețeaua de calculatoare, prin concepție și prin performanțele tehnologice la care sa ajuns, diferă mult de alte forme medii de informare de până acum: televiziune, radio, presă scrisă. Comunicația digitală fiind mai interactivă, mai participativă, mai egalitară, mai descentralizată, și mai puțin ierarhică.

Intro dezbatere electronică vârsta, poziția socială sau tonul vocii dispar, ramânând doar capacitatea de

76


a formula în scris (la tastatură) ideile, capacitatea de a urmări și înțelege alte opinii. Contează desigur și disponibilitatea de a parcurge înțelege mesajul celuilalt, de a răspunde comentând sau întrebând.

Relațiile sociale care se dezvoltă în acest mediu de comunicație păstrează aceste caracteristici. Rețelele de calculatoare încurajează participarea activă a indivizilor, comparativ cu pasivitatea indusă, cu 'narcoza televiziunii'.

In relația cu presa scrisă, ca și cu audiovizualul (mass media), marea majoritate a participanților au rolul unor receptori pasivi (consumatori) de informații. In comunicația digitală, participanții au rolul de creatori activi de informații în aceeași măsură în care sunt și receptori. Acest tip de simetrie nu se regăsește decât în comunicația telefonică. Dar, în timp ce telefonul este, aproape integral, un mediu de comunicație privată, unulaunu, aplicațiile rețelei de calculatoare precum poșta electronică cu listele de distribuție email (mailing list), sau conferințele online și grupurile de dezbatere forumurile Web, sau chiar buletinele electronice (on sau offline), au rolul unor seminarii sau consfătuiri de lungă durată, rolul comunicației grup la grup.

Noile forumuri din cadrul rețelei au o importanță recunoscută deja, bucurânduse de o largă participare și reducând ierarhia și birocrația organizațiilor. Pentru că fiecare utilizator al rețelei are, cel puțin teoretic, acces la oricare altul și șanse egale de a fi ascultat, Astfel unele companii din S.U.A., precum Microsoft și Borland, folosesc intens acest avantaj: Chiar și directorii generali, Bill Gates și Philippe Kahn sunt accesibili prin email pentru fiecare angajat. 'Vocea' fiecărui salariat contează astfel mai mult și tot mai mulți participă direct sau indirect la procesul decizional. Din 1999, și firma Ford asigură fiecărui angajat nu numai contul email ci și echipamentul de acces în rețea de la domiciliu.

Cele dintâi în cursa de conectare la Internet au fost institutele de cercetare. Au înlocuit ședințele prin comunicația în rețea, prin email, fiecare cercetător având o adresă și un terminal la care recepționează mesajele, atât cele din Internet cât și cele locale privind seminarii, anunțuri administrative, apeluri, ultimele achiziții ale bibliotecii, etc. Este ca și cum, am nota unul în agenda de lucru a celuilalt, indiferent de programul de lucru, fără deplasări și așteptări. Câtă vreme fiecare cercetător își parcurge zilnic mesajele primite și poate răspunde prompt, comunicarea are o eficiență mai bună decât tradiționalele puncte de afișaj sau stațiile radio și chiar decât apelurile telefonice. Prin email se pot fixa întâlniri și audiențe, dar mai ales se pot clarifica probleme, se pot folosi mai eficient cunoștințele întregului colectiv. Fără să mai conteze unde se află situate birourile. Laptopurile și telefoanele mobile cu acces și la Internet (WAP) permit comunicarea și cu cei aflați în deplasare. Deciziile se pot lua mai rapid și mai democratic, chestiunile organizatorice se pot soluționa mult mai repede, rezultatele se comunică la timp. Pe serverul Web al laboratorului pot fi 'publicate' nu doar CVurile celor din conducere ci și rapoarte de cercetare, anunțuri, imagini ale instalațiilor sau ale experimentelor realizate, sunt organizate conferințe internaționale.

Tot prin email, în școli pot fi transmise întrebări, idei sau sugestii, teste sau sondaje, adresate unor grupuri largi de persoane (elevi sau profesori), se pot da interviuri, se pot transmite subiectele, sau chiar se pot susține examene, pot fi solicitate și expediate automat documente, programe sau alte materiale, după cum se pot construi (uneori automat) liste de abonați, de posibili sponsori, sau de susținători.

Prin rețea se difuzează rapoarte și buletine interne, buletine de știri, chestionare și apeluri, se actualizează fișe bibliografice și baze de date, se scriu și se difuzează documentații și cărți, se pot prelua/transfera și chiar testa programe pe calculatoare aflate la mii de kilometri depărtare.

Dispar astfel multe probleme de handicap motor, se economisesc costurile a numeroase deplasări, se poate lucra sau învăța în ambientul familiar de acasă, se pot obține răspunsuri și informații din cele mai depărtate colțuri ale globului (inclusiv impresii vizuale, sau sonore, nu doar texte). In curând ne vor

77


putea fi oferite chiar și impresii olfactive.

Prin rețea pot fi realizate planuri de vacanță până în cele mai mici detalii, dar se pot exersa și cunoștințele de limbi străine. Pot fi găsiți prieteni sau parteneri de divertisment, indiferent de distanța fizică la care se află.

Prin rețea sa ajuns în ultimul timp să se ofere servicii și să se perfecteze angajamente, solicitând burse sau posturi, rezervând locuri de cazare sau de transport, chiar să se facă tranzacții comerciale, să se organizeze licitații. Comunicând și coordonatele cărții de credit și acceptul de plată se pot face cumpărături rapide (sau comenzi ferme), și nu numai pentru programe, studii sau documente livrabile prin Internet.

Toate acestea înseamnă că, nu doar corespondența uzuală, care folosea până acum poșta normală, poate fi transmisă prin email (economisind timp și bani), dar rețeaua ajunge să fie o alternativă a serviciilor de informare / documentare, a serviciilor publice de știri, de mică publicitate, de comenzi sau rezervări de la domiciliu, etc.

Cu toate aceste caracteristici, rețelele de calculatoare dețin un potențial imens de îmbunătățire a vieții culturale, socialcomunitare și politice, de promovare a valorilor democratice în general.

Internetul – un sistem deschis

Internetul este o rețea deschisă de rețele de calculatoare, nu doar o singură rețea ci un ansamblu de rețele interconectate care operează pe baza multiplelor implementări a protocoalelor și standardelor acceptate.

Una din caracteristicile importante este aceea că noi utilizatori, noi sisteme și noi rețele se pot conecta oricând, rețeaua este deschisă tuturor.

Deschiderea Internetului (în toate sensurile) reflectă sensibilitatea și profesionalismul arhitecților săi. Pentru că a fost creat și sa dezvoltat în lumea cercetării și a instruirii universitare. Desigur că generațiile viitoare vor fi recunoscătoare acestei comunități pentru cooperarea la construirea acestui tip de sistem deschis. In ce ne privește, intrarea în rețea accesul la Internet, înseamnă dorința de a reduce handicapul izolării și speranța de a ajuta utilizatorul să descopere lumea fascinantă a informației, să închege noi afaceri, noi colaborări și prietenii, să trăiască experiențe de neuitat.

Cu toate acestea, completa descentralizare a Internetului ridică probleme. Cum poate fi asigurată conectivitatea în fața unei extinderi continue. Dacă apar defecțiuni? Acestea se rezolvă pe măsură ce apar. Tocmai complexitatea și descentralizarea sunt acum o garanție a stabilității: se pot defecta calculatoare sau chiar rețele importante ce compun Internet, dar a devenit imposibil să se mai întrerupă comunicația.

Putem ajunge la o democrație online?

Comunicația în rețea poate fi baza unei forme noi a discursului politic, în care cetățenii săși formeze și săși exprime vederile proprii asupra importantelor probleme publice ale zilei. Prin poșta electronică se simplifică atât lansarea unui apel cât și strângerea de semnături în favoarea unui proiect. Există și câteva viziuni asupra unei 'democrații electronice'. Multe din ele lansate, cu ani în urmă, în literatura de ficțiune.

Ideea unei acțiuni numită "electronic town meeting" a fost lansată cu succes considerabil încă în 1992, în campania prezidențială a lui Ross Perot (sau, cel puțin, a fost prima sa punere în practică).

Ideea originală a lui Perot, de acum 25 de ani, era că telespectatorii, urmărind disputa televizată, să opteze (pe cartele perforate) și să transmită prin calculator opțiunea lor pentru a fi prelucrată în forma

78


unui sondaj. De mai mulți ani asta se face, în S.U.A., sunând la telefoane specializate (800), unde apelul nu este taxat. Dar același lucru se poate realiza cu ușurință prin completarea unor chestionare Web.

In atmosfera actuală de nemulțumire, alienare și cinism, orice element care poate promova implicarea civică este important. Oamenii sunt sătui de politicianism în general și asta face tot mai dificilă orice campanie electorală. Succesul lui Perot a fost exact cel al 'outsider'ului. Iar Bill Clinton a fost nevoit să preia și să dezvolte câteva din promisiunile sale electorale, Al Gore detaliind proiectul 'autostrăzii informaționale' (Totuși acest atu al lui Al Gore pare a nu fi fost suficient în competiția sa cu Bush junior). Mai mult, se discută acum tot mai des despre democrația directăonline, ca posibil înlocuitor al vechilor democrații parlamentare. Prin Internet, legile ar putea fi votate direct de cetățeni, nu doar de reprezentanții aleși. Conservatorii protestează desigur punând în discuție faptul că nu toată lumea are acces la Internet… uitând că nici la alegerile parlamentare nu prea participă mai mult de o treime din populația cu drept de vot. Sa comentat și că protestele șoferilor și transportatorilor, care au cuprins majoritatea țărilor Europei în vara anului 2000 și au forțat guvernele să reducă unele prețuri și taxe, sau organizat cu ajutorul telefoanelor mobile și al Internetului.

La noi, Internetul sa făcut simțit prima oară în viața politică în vara anului 1995, cu ocazia vizitei oficiale a Președintelui Iliescu în S.U.A. Atunci multiplele atacuri și proteste lansate în grupurile de discuție electronică a comunităților românești, în special pe 's.c.r.' și 'romanians', proteste trimise și la Casa Albă, au condus la prima intrare a președinției în Cyberspace, prin purtătorul de cuvânt de atunci (Traian Chebeleu, pe atunci la [email protected] ). Ulterior, sau făcut publice (relativ) și câteva adrese email și coordonate Web (URL) ale Guvernului și Parlamentului.

In preajma alegerilor din 1996 a apărut, manifestânduse activ de atunci încoace, grupul 'Romanian Lobby', care din 1998 funcționează ca grup de dezbateri (administrat de Ted Lungu, de la Jet Propulsion Laboratory, Pasadena) la http://www.egroups.com/group/r_l/ . Din păcate, în țară, chiar și după 1996, cu toate investițiile care sau făcut, comunicarea electronică la nivelul Guvernului și Parlamentului a mers greoi, fără suficientă deschidere spre electorat. Notabile au rămas și cele câteva 'spargeri', când în locul paginilor Web oficiale și anoste au apărut elemente hazlii încărcate de hackeri. In schimb, în grupul 'Romanian Lobby', în anul 2000, în preajma alegerilor, una din temele viu discutate a fost cea a democrației online, posibilitatea de a influența electoratul prin Internet, în condițiile noastre în care numărul de utilizatori este atât de redus și accesul este atât de limitat (apanaj al zonelor urmane).

In diferitele dezbateri online se pot întâlni mulți participanți activi, nu neapărat experții, reprezentând fiecare punct de vedere, în discuții deseori prelungite. Asta arată că, departe de a fi alienați și dezgustați de procesul politic, oamenii doresc să discute, să dialogheze și să ia atitudine vor să facă ceva! Nici presa scrisă, nici radioul sau televiziunea, nu prea permit asta, chiar dacă o încearcă tot mai mult în ultimul timp. Noile medii de comunicare sunt mai deschise colectivităților și implicit mult mai libere, anihilând distanțe de sute și mii de kilometri. Puterea deosebită a acestui mod de comunicație a putut fi observată în multe ocazii.

Incă în August, 1991, în tot timpul puciului, administratorii rețelei Sovietice de calculatoare numită Relcom au rămas online, relatând și înregistrând, comentând evenimentele și știrile despre acțiunile puciștilor și ale lui Elțin, atât pentru ceilalți utilizatori din Rusia cât și pentru informarea Vestului.

Incepând din toamna lui 1995, intenția declarată a Președintelui S.U.A. de a controla și limita pornografia și alte manifestări imorale din mediile publice și mai ales în Internet, finalizată sub numele CDA, a stârnit un val important de dezbateri și de proteste ale celor care au interpretat asta ca o formă de cenzură și de limitare a libertății de comunicare, a dreptului de acces liber la informație76. Chiar și

76 Majoritatea publicațiilor electronice, dar și multe reviste de calculatoare au condamnat această intenție, publicând și dezbaterile din Senatul S.U.A. și părerile unor specialiști. Un rol special și argumentația cea mai competentă au avut-o

79

http://www.egroups.com/group/r_l/



presa de la noi, din țară, a consacrat multe rânduri acestor dezbateri, adesea păstrând tradiția de a demonstra că prăjitura ce se oferă altora (de tentațiile căreia noi am fost feriți prin grija partidului unic) este de fapt otrăvită. Ciudat este că nu sa prea discutat pe la noi despre modul în care respectivul proiect de lege (CDA) a fost respins ca neconstituțional77. Textul complet privind această decizie a Curții de Apel poate fi parcurs la http://www.eff.org/

Trebuie adăugat că documentul de susținere a CDA, de asemeni suficient de amplu, include o prezentare foarte bună și la zi a Internet.

Pentru a studia legile care au permis respingerea proiectului CDA, poate fi consultată pagina ACLU 'the American Civil Liberties Union homepage':

http://www.aclu.org/issues/cyber/trial.htm

Desigur că nu toată lumea este încântată de această decizie și există părinți care ar fi preferat săși protejeze copiii de "obscenitățile" din rețea, despre care au auzit la televizor sau au citit în ziare. Opinia Curții de Apel în această chestiune suna cam așa: (conform TourBus, 17 iunie):

"Chiar dacă o căutare amplă poate conduce uneori la obținerea unor materiale nedorite, utilizatorul va primi virtual întotdeuna anumite atenționări asupra conținutului acestor materiale, reducânduse astfel semnificativ elementul surpriză sau 'asaltul' implicit din televiziune. Prin urmare, pare foarte puțin probabil ca un copil mic să navigheze pe Web complet la întâmplare și să ajungă la materiale indecente sau potențial ofensive."

Inconvenientele și lipsurile comunicației în rețea

Multe organizații nonprofit de interes public și grupuri speciale (cu interese comune) folosesc buletine electronice puternice ca un mijloc de comunicație intern sau în cadrul activităților politice sau culturale. Dar asta nu înseamnă perfect online. Calitatea discuțiilor este adesea destul de scăzută; se ajunge de multe ori la trivialități sau la argumente persuasive, insinuări. Acestea sunt categorisite prin eticheta "flaming," când intervin atacuri la persoană în locul unor discuții de substanță. Unii, care au mai mult timp de pierdut, caută să domine dezbaterea, prin cantitatea mesajelor, în dauna conținutului. Asta înseamnă flaming. Chiar și unele liste de dezbatere pe teme științifice au degenerat; foarte adesea specialiștii neavând suficientă disponibilitate de a contracara avalanșele celor lipsiți de alte îndeletniciri (sau chiar de cunoștințele minime necesare)78.

Sar părea că nu este loc pentru discuții serioase79. Excesul de informație constituie de asemeni o

specialiștii de la Fundația Frontierelor Electronice (EFF). De la o Universitate din Africa de Sud a pornit ideea unui protest sincronizat sub formă de mesaje e-mail, mesaje care au blocat pe mai multe zile serverul de la Casa Albă.

77 By a unanimous vote of 3-0 the United States Court of Appeals ruled that the Communications Decency Act -- the act which outlawed the use of the Internet to distribute "indecent" material -- is unconstitutional. According to Judge Sloviter, "[t]he CDA is patently a government-imposed content-based restriction on speech, and the speech at issue, whether denominated 'indecent' or 'patently offensive,' is entitled to constitutional protection." The Court went on to say that, "the evidence and our Findings of Fact based thereon șow that Internet communication, while unique, is more akin to telephone communication, at issue în Sable, than to broadcasting, at issue în Pacifica, because, as with the telephone, an Internet user must act affirmatively and deliberately to retrieve specific information online."

78 Astfel s-a întâmplat în 1995 cu grupul de dezbatere pe tema 'Cold Fusion', unde discuțiile au degenerat atât încât, în cele din urmă, s-a decis sistarea - desființarea grupului.

79 Se întâlnesc adesea comentarii despre nivelul scăzut al discuțiilor dintr-un anumit grup, despre frecvența unor intervenții suburbane. Ca și în societate, după câteva experiențe șocante, putem învăța care sunt cei care excelează preferând vulgaritățile, identificându-i fie după adresă fie după primele cuvinte, pentru că adeseori găsesc chiar soluții de a-și ascunde identitatea. Spre deosebire de o discuție de grup, unde vociferările unuia pot acoperi sonor argumentațiile celorlalți, mesajele într-o listă de discuții email apar independente și deci nepoluate. Prestația suburbană a unuia poate influența perceperea celorlalți în cadrul unei dezbateri televizate, dar nu într-o dezbatere pe Internet la care fiecare participă independent și voluntar, de la calculatorul propriu. Avem libertatea de a alege și a citi doar ceea ce

80

http://www.aclu.org/issues/cyber/trial.htm

http://www.eff.org/


problemă. Este pur și simplu prea mult de citit. Sunt prea multe digresiuni, lipsește organizarea. In grup se lansează adesea prea multe teme în dezbatere. Cutia poștală ni se umple cu zeci sau sute de mesaje. Când să le citim pe toate? Apare adesea dorința de a le șterge fără a le mai parcurge, sau chiar de a ne 'dezabona'. Cum se pot limita aceste inconveniente?

Există suficiente inovații în producția de soft, programe folosite pentru conectare pentru acces în Internet și chiar pentru procesul însuși de dialog online. Tendința generală este de a ușura cât mai mult accesul comunicarea. Cu un PC echipat cu MS Windows '98 sau 2000, preluarea unui mesaj se reduce la câteva mișcări cu mouseul, inclusiv deschiderea eventualelor fișiere atașate. Doar compunerea mesajului impune utilizarea tastaturii. Utilitarele de poștă electronică permit clasificarea mesajelor după adresa expeditorului sau după subiect, plasarea lor în dosare separate, astfel încât să le putem parcurge sau salva diferențiat. După dorință putem alege o recepție a mesajelor de pe o anumită listă în forma 'digest', grupate în cadrul unei zile sau chiar săptămâni, sub forma unui singur mesaj; putem chiar 'inhiba' recepția lor email, optând pentru parcurgerea mesajelor prin accesarea paginii Web a listei de discuții (prin intermediul navigatorului). La nivelul serverului de poștă electronică (așa numitul server SMTP), administratorul poate sprijini utilizatorii în 'filtrarea' mesajelor, trierea acestora în dosare separate și refuzul mesajelor provenind de la adrese suspecte sau a celor care include posibile amenințări pentru securitatea rețelei (de exemplu acelea care conțin programe executabile ca fișiere atașate). Pe serverul Linux programul procmail este extrem de util în această direcție (utilitarul dedicat prelucrării mesajelor email).

Disputele aprinse sunt frecvente în orice grup de discuții (ele sunt și naturale). Dar diferitele sisteme le tratează în mod diferit. Contează mult atât normele culturale cât și cele tehnologice.

In News (vechiul Usenet), de exemplu, multe programe de citit știri (de acces la grupurile tematice) includ o facilitate cunoscută sub numele "killfile," care permite utilizatorului să evite mesajele unui participant anume sau pe cele pe o anumită temă. Procedeul este numit uneori și "the bozo filter." Asta protejează utilizatorul, care este destul de avansat, de comentarii neplăcute, dar nu are nimic deaface cu sursa certurilor. Chiar unele din programele utilizate pentru poșta electronică pot tria/filtra mesajele în raport cu subiectul sau cu adresa expeditorului.

Desigur că cenzura ar putea fi o soluție. Pentru mulți dintre noi pare și naturală și unica soluție. Sistemele de protecție, numite firewall și proxy, instalabile pe serverele mai puternice din instituțiile de învățământ sau de la felurite firme, pot să filtreze, să oprească nu doar mesajle de la adrese prestabilite, dar chiar și accesul utilizatorilor rețelei locale la unele servere Web. Astfel de limitări se practică la scară mare națională în multe din statele cu orientare fundamentalistă, sub pretextul protejării populației de informațiile catalogate drept imorale sau antiislam.

Există, însă și în Internet, o frumoasă tradiție de respect a cuvântului liber. De aceea pare inaceptabilă cenzura unor mesaje publice sau penalizarea unor contribuții pentru că au un conținut mai ofensiv.

Unele sisteme folosesc norme culturale, în locul celor software, pentru a trata conflictele verbale. Este vorba de procedee care țin mai mult de o comportare civilizată decât de cenzură. Este deja ‘clasic’, modelul introdus de WELL (Whole Earth 'Lectronic Link un sistem online de conferințe, relativ mic, aflat în zona San Francisco Bay)80. In WELL, participanții care au intrat în conflict erau încurajați să mute discuția în afara zonei publice, prin email pe adresele personale. Incurajarea vine nu numai de la

dorim, ca, eventual să constatăm participarea unui număr incomparabil mai mare de persoane decente și responsabile, cu care putem comunica.

80 WELL s-a dezvoltat ca o comunitate mică și izolată (în cadrul rețelei), iar șansa elaborării unor norme proprii de comportament provine, în parte, de la sistemul mai vechi, numit "The Farm," o largă mișcare de succes din perioada 1960-1970 inițiată de STEPHEN GASKIN.

81


gazda conferinței ci și de la ceilalți participanți. Este o componentă a comportamentului și nu un element tehnologic. Aceasta presupune existența unui grup de voluntari secondândul pe 'administratorul' listei gazda conferinței. Pentru a favoriza discuțiile pe un subiect particular este nevoie doar de menținerea dezbaterii la un nivel rezonabil, nu de cenzura mesajelor individuale. In schimb este uneori nevoie de descurajarea celor ce ajung să monopolizeze discuția fără a avea cunoștințele necesare. Aceasta se poate realiza adesea prin fine corecturi sau trimiteri bibliografice, care presupun, însă, o documentare prealabilă și o susținere din partea participanților. In cazuri extreme, când se ajunge la deteriorarea limbajului, la 'flame', administratorul listei are posibilitatea de cenzură, interzicând participarea celui ce pune în dificultate întregul grup. Acest prerogativ este (și trebuie să fie) foarte rar folosit și numai ca ultimă soluție, căci sa constatat că soluționarea disputelor, prin scoaterea lor din dezbaterea publică, este o metodă superioară de rezolvare pe termen lung. Dintre grupurile (listele) de dezbateri în limba română, după eșecul înregistrat de grupul soc.culture.romanian (în ce privește conținutul și forma discuțiilor), grupul Romanian_Lobby, administrat de Ted Lungu, a depășit cu succes 3 ani de existență și se remarcă prin atmosfera amabilă a discuțiilor, chiar dacă apar și aici conflicte și a fost de câteva ori necesară intervenția moderatorului.

Observații similare celor de mai sus, privind grupurile de știri se pot face și relativ la listele de discuții tematice. Varianta moderată, în prezența unui moderator de succes, câștigă teren și demonstrează serioase valențe instructiveducative81. Instrumentele software, precum 'listserv', sau 'majordomo', rezolvă automat, în configurații modeste, problemele unor liste de sute de participanți. Mai mult, un același listserver poate servi mai multe liste pe diferite teme, menținând o evidență strictă a abonaților fiecărei liste. Ca un exemplu, în rețeaua Universității din New Dakota, la http://listserv.nodak.edu funcționează sute de liste (grupuri) de discuții, pe teme diverse, între care și listele Kidlink generale, precum și cele ale ariilor naționale Kidlink (cu toate că serverul este doar un PC ceva mai bine echipat!)82. Listele din cadrul organizației Kidlink, în mod special Kidcore lista liderilor a voluntarilor care coordonează multiplele proiecte globale sau naționale, se remarcă prin amiabilitatea și cordialitatea discuțiilor, datorită și prezenței neobosite și a prestanței inițiatorului organizației: Odd de Presno. Altă explicație ar fi și faptul că participanții sunt cadre didactice activând voluntar în Kidilink, iar lista nu este publică.

La noi în țară, la DNT (Dynamic Network Technology), funcționează câteva liste active pe teme privind rețeaua, sistemele de operare, virușii de calculator, etc. De fapt, un listserver poate fi instalat relativ simplu pe orice server din Internet. Mai complicat este să găsim echipa de moderatori și să menținem listele de discuții în funcțiune!

Conversația în rețea ca instrument educativ

Stim totuși destul de puțin despre avantajele conversației online. Dar există numeroase grupe de studiu în domeniul psihologiei și pedagogiei, a comunicației. și se cunoaște importanța comunicației interumane atât în procesul instructiveducativ, cât și în cercetarea științifică, chiar în dezvoltarea tehnologică. Prin dezbateri între specialiști se pot identifica materiale utile în școală, exemple și idei pentru completarea lecțiilor. Există liste de discuții pe teme educaționale, sau specifice diferitelor discipline de studiu, de la matematică până la studiul limbilor străine. Au început să fie serios utilizate posibilitățile rețelei în domeniul educației la distanță. Indrumarea prin email, sau discuții online, a elevilor sau studenților, predarea prin lecții distribuite prin email, prin seminarii virtuale sau prin pagini

81 Menționez, ca o invitație, lista Free Pint Bar http://www.freepint.co.uk - cu caracter destul de general, privind Internetul, și listele în limba română webdesign (la http://www.egroups.com ) și rlug (Romanian Linux Users Group http://www.lug.ro ) - discuții privind proiectarea paginilor Web, respectiv asupra sistemului de operare Linux, cu intenția realizării unei versiuni în limba română.

82 Informații la [email protected] cu comanda Lists

82

http://listserv.nodak.edu/


http://www.rlug.ro/

http://www.egroups.com/

http://www.freepint.co.uk/


cursuri Web. Organizația (rețeaua) Kidlink, înființată încă din 1990 de Odd de Presno, pune la îndemâna copiilor elevi din școala generală posibilitatea de a comunica cu alții de vârsta lor, fie în limba maternă, fie exersânduse întro limbă străină. Atât prin mesaje email pe liste, cât și online, prin chat, sau din navigator pe paginile Web realizate de profesorii voluntari în postura de Kidleader. Teme și proiecte precum "Cine sunt eu?", "Am un vis", "O zi din viață", "Poveștile bunicii", "Galeria de artă", bine pregătite de profesorii coordonatori stimulează creativitatea și comunicarea între copii. Rezultatele deosebite obținute pe parcursul celor unsprezece ani de funcționare și dezvoltare continuă a Kidlink se măsoară atât prin premiile obținute83, cât și prin faptul că destul de mulți dintre elevii participanți în activitățile Kidlink cu mai mulți ani în urmă sunt astăzi membri activi în echipa tehnică, sau lucrează ca voluntari în organizație.

Dar probleme legate de comportamentul social se regăsesc la fiecare pas în rețea, utilizatorii fiind, indiferent de vârstă, pur și simplu persoane care pot folosi accesul în Internet. Adesea priceperea de a folosi cât de cât mouseul este suficientă pentru accesul la Internet. Transformarea unui utilizator nepriceput întrun participant activ și deferent, întrun interlocutor plăcut și prietenos, este la fel de dificilă din punct de vedere educațional și în spațiul virtual, în rețea, ca și în viața reală. Se simte adesea nevoia unor profesori pricepuți și atenți.

Apar uneori probleme de comunicare din cauza formatului pueril, din cauza mesajelor mai puțin elaborate, a unor erori de dactilografiere sau, în cazul dezbaterilor în limba română, a lipsei diacriticelor, în general datorită structurii simpliste a mediului dezbaterilor. Mulțimea de mesaje noi, nediferențiate dispuse în cele 80 coloane de text (limitările ASCII), le creează unora un fel de transă hipnotică84. Aceasta în comparație cu mulțimea de tipuri de literă, cu diferitele modele, imagini și desene de pe pagina imprimată. Pe platformele MSWindows, cu utilitarul de poștă numit Outlook Express, spre exemplu, este posibilă redactarea mesajului cu ajutorul procesorul de texte MS Word și, implicit, selecția limbii române și folosirea diacriticelor în compunerea mesajelor email. Mai mult, mesajul poate fi transmis și în (sau doar în) format HTML. Toate acestea contravin esențial modului în care a fost inițial concepută poșta electronică pentru transmiterea de texte codificate ASCII (și îi vor deranja pe cei ce continuă să folosească sistemele tradiționale, precum mailx sub UNIX). Când scriem folosind astfel de facilități ale unor programe, este necesar să ne asigurăm că și destinatarul folosește același utilitar și aceleași setări în Windows. In particular, diacriticele vor fi vizibile la destinatar doar dacă acesta a selectat aceleași opțiuni și folosește o platformă soft similară cu cea a expeditorului.

Comunicare, participare, publicare

Pe de altă parte, în integrarea serviciilor de comunicare ce le asigură tot mai larg World Wide Webul, câștigă teren sistemele de poștă electronică prin serverele zise WebMail. și în acestea mesajul poate fi formulat în întregime ca document Web (formatat), sau poate apare în ambele forme, ca text simplu și ca document HTML. Intro astfel de redactare mesajul poate folosi tipuri diferite de literă, culori și chiar grafice. Deschis la recepție cu un navigator grafic precum MSIE, Netscape, sau Opera, mesajul va arăta mult mai 'prietenos' decât în varianta 'text simplu', sub vechiul și simplul mailer din UNIX, sau dintrun alt utilitar similar. Este normal deci că paginile Web se bucură de tot mai mare atenție. Să mai adăugăm faptul că, în extensia numită MIME85, la redactarea unui mesaj email putem folosi opțiunea de

83 La începutul lui Decembrie 2000, la Roma, la concursul "International Junior Challenge", la care au participat 600 de proiecte/echipe, Kidlink a obținut premiul I, după ce în 1999, la Stockholm obținuse o altă distincție importantă din mâna regelui Suediei.

84 Sigur că asta depinde și de interfața cu utilizatorul, de programul de citire folosit, dar și de modul în care participanții la dezbatere își redactează mesajele.

85 Multi-purpose Internet Mail Extensions - O extensie serioasă, din 1993, a protocolului Internet Mail, care permite trimiterea de mesaje e-mail pe 8 biti, de exemplu pentru a accepta setul extins de caractere, mesaje vocale, imagini, documente tip FAX, etc.

83


includere a unor fișiere atașate. Astfel, un document redactat cu un procesor de texte, chiar dacă include tabele, formule sau figuri, poate fi atașat unui mesaj email. Destinatarul, dacă folosește un utilitar de poștă similar (compatibil MIME) va putea salva fișierul atașat, sau va putea săl deschidă direct (apelânduse astfel indirect procesorul de texte respectiv) prin 'dublu click'. Vom vedea mai încolo că acest avantaj aduce după sine și o serie de pericole, permițând răspândirea virușilor86 de calculator sau a viermilor Internet.

Dar în Internet există și alte 'servicii', nu numai poșta electronică și World Wide Web. Chiar dacă acesta din urmă le cam 'înglobează' pe cele mai importante, în sensul că, prin intermediul navigatorului putem trimite mesaje email, putem transfera fișiere prin 'Download', sau apelând protocolul FTP, putem chiar să ne conectăm la distanță cu telnet. In plus, multe liste/grupuri de discuții sunt accesibile acum și prin intermediul unei pagini Web. In același timp, există însă și mecanisme care permit accesul prin email (off line) la aproape toate aceste servicii87 din Internet (în particular transferul de fișiere, sau preluarea unei pagini Web, participarea la dezbateri). Iar pentru cei care plătesc la RomTelecom impulsurile telefonice ce curg în timpul navigării, accesul prin email (offline) la paginile Web poate aduce o economie substanțială.

Pe de altă parte, există eforturi susținute de a trece în format electronic fondul de carte din biblioteci. Dar și de a pune la dispoziția publicului lucrări recente, conferințe, rapoarte, rezumate sau recenzii. Tot mai multe astfel de texte sunt accesibile din bibliotecile 'virtuale' prin comenzi de tip ftp sau direct dintrun navigator.

Totuși există încă rețineri privind citirea unui text pe ecranul calculatorului, multe legate de tradiția cărții tipărite, de obișnuința paginii de hârtie (tactil și vizual). Să nu uităm că a fost nevoie de un secol dela apariția tiparului cu litere mobile, până la cartea modernă. Tiparul modern, instrumentele soft de tehnoredactare paginarea, tabla de materii, indexul de nume, toate contribuie la forma actuală a cărții. Mediul electronic de difuzare a informațiilor are mai puțin de 20 de ani de la apariție. Dar Nikola Tesla prevedea întrun interviu, încă din Ianuarie 1926, că ziarele preferate se vor tipări direct la cititor acasă (fără legătură prin cablu, în cursul nopții).

Dar primul serviciu de căutare automată a fost experimentat doar în 1954, de Naval Ordinance Test Station, în Michigan, Statele Unite. Sase ani mai târziu, în 1960, sa realizat MEDLARS, prima bază de date bibliografică (text) medicală. Acum biblioteci întregi cu colecții de reviste de specialitate sunt accesibile căutărilor noastre, de pe CDuri sau direct din Internet.

Invențiile importante apar încet, dar se împrăștie rapid. Spre exemplu, au trecut mai puțin de 10 ani de la apariția World Wide Web88, dar publicațiile Web devin un concurent tot mai serios nu numai pentru cele email, dar și pentru revistele tradiționale89. Caracterul public al majorității acestora, una din marile

86 Majoritatea virușilor (sau viermilor) care ne pot pune în pericol calculatorul se răspândesc în rețea prin intermediul unor mesaje email cu fișiere atașate. Deschiderea fișierului atașat lansează 'virusul' în execuție. Așa sunt cei din categoria "I love you", MTX, Navidad, Melisa, FunLove, sau unele oferte de tip 'screen saver'… Au fost catalogați în ultimii ani câteva mii de astfel de viruși 'livrați' prin email.

87 Poate fi consultat ghidul de acces la Internet prin e-mail inițiat de Bob Rankin și menținut, începând de la versiunea a 8-a, de G. Boyd, cu versiunea în limba română menținută de autorul acestei cărți. Trimiteți un mesaj la [email protected] cu subiectul: send AccMail.ro

88 In timp ce 1982 este considerat anul de naștere al Internetului, se acceptă că World Wide Web-ul a apărut în 1992, chiar dacă Tim Barners-Lee, autorul său principal a pornit proiectul încă în 1989, la CERN, în Elveția

89 Ințelegând acest lucru, marile edituri au început să difuzeze ediții electronice ale revistelor importante. Există buletine electronice distribuite prin email, dar și publicații Web - documente HTML, fișiere în format PostScript sau PDF (reprezentând fascicolele revistei) care pot fi preluate din pagina Web a publicației. Apar tot mai multe publicații on-line și concurează serios revistele tradiționale de prestigiu, având printre alte atuuri: viteza de publicare-diseminare, avantajele sistemului Hyper-text în legăturile cu alte lucrări, numere sau versiuni anterioare, lipsa restricțiilor dimensionale, costurile reduse de publicare/difuzare, economia de hârtie, accesul simplu și rapid din partea cititorilor.

84



calități, înseamnă și că sunt elaborate mai ales de voluntari 90. (ca și instrumentele software ce permit diseminarea informației audio și video în rețea). Prima publicație Web (HTML) de la noi din țară a fost, probabil, Agora OnLine91, dar acum aproape toate ziarele și revistele importante au versiuni electronice sau măcar publicitatea în rețea92. Telegrama, publicație email a Fundației pentru Strategii de Comunicare, din 1993 a pus la dispoziția românilor de pretutindeni o revistă a presei din București și știrile din țară. De mai mulți ani, Agora News pune la dispoziția abonaților (cam 4 mii) știri din lumea calculatoarelor și comunicațiilor, conform selecției tematice făcute la abonare93. Din noiembrie 2000, editura ProMedia organizează traducerea în limba română a articolelor despre România din presa străină, pe care le puteți consulta la http://www.fullcoverage.ro . Zilnic sunt difuzate prin email, pe bază de abonament, mesaje cu titlurile și URLul corespunzător știrilor. Sau impus deja și câteva publicații culturale Web (online), precum revista Circle editată la Iași de Sabin Corneliu Buraga, sau Suplimentul de Marți (al Observatorului Constănțean). Publicația Agora Online http://www.aol.ro editată tot în cadrul grupului de presă Agora SRL, pornită cu ani în urmă de Dumitru Rădoiu pentru pasionații Internetului de atunci șia schimbat orientarea sub redacția Norei Vasilescu, țintind mai ales impactul social și aspectele culturii online. Posturile de televiziune și cele de radio oferă și accesul prin Internet, inclusiv la muzică și imagini (printre exemple, Televiziunea publică: http://www.tvr.ro, ProTV: http://www.protv.ro, 'Radio Uniplus': http://www.uniplus.ro, sau BBCRomânia http://www.bbc.ro ). O mențiune specială pentru Grupul Divertis, pe carel găsiți la http://www.divertis.ro . Desigur, pentru a beneficia de aceste oferte avem nevoie de un calculator dotat cu elemente multimedia, cu placă de sunet, difuzoare și un program Real Audio, de o interfață video performantă, cu suficientă memorie și cel puțin un accelerator. Dar mai ales este nevoie de un acces la Internet suficient de bun, adică, în terminologia specifică, de o bandă de acces suficient de largă.

Dezvoltări hardsoft

Există câteva cerințe care privesc încurajarea elaborării de noi produse software. Asta cere o piață liberă competitivă la toate nivelele pentru a servi cererile crescânde ale utilizatorilor de servicii ale rețelei. Asta impune o rețea matură tehnologic, capabilă să accepte și să susțină aceste servicii.

Trebuie să existe și populația de utilizatoriconsumatori, actuali sau potențiali, interesați în a plăti pentru aplicații mai performante nu numai utilizatorii avansați (studenți și cercetători), deși aceștia rămân beneficiarii de bază, fără a susține financiar producția soft. Cu gândul mai ales la comunitatea academică, la liberul acces al cercetătorului la instrumentele soft necesare informării și cooperării, Richard Stallman, cunoscut informatician (autorul editorului Emacs), a inițiat mișcarea OPEN Source și licența GNU GPL. Sistemul de operare Linux și întreg ansamblul aplicațiilor pentru serverele Web și multimedia pe platformele Linux, sau dezvoltat ca programe publice, în care accesul la fișierele sursă este asigurat și stipulat prin licența GPL. Mii de programe stau la dispoziția 'internautului', putând fi descărcate gratuit din Internet împreună cu documentația aferentă și cu fișierele sursă. Este necesară doar informarea și desigur disponibilitatea de a analiza, compila, configura și folosi aceste programe, ajustândule în timp, odată cu apariția unor versiuni îmbunătățite.

Independent de caracterul public sau comercial, există multe tipuri de noi aplicații. Poșta electronică

90 Primele pagini Web despre România și multă vreme cele mai reușite, au fost realizate și menținute de Octavian Ureche (student pe atunci, acum cercetător la MicroSoft) la Politehnica din Montreal (România Virtuală http://www.info.polymtl.ca/Romania , între puținele lucrări HTML premiate pentru excelență și aflate în topul celor mai bune din lume). Vezi și D.Rădoiu 'HTML - Publicații Web', Comp.Press Agora, 1996.

91 In cadrul centrului de presă CPA din Tg.Mureș, pe lângă revistele de calculatoare deja bine cunoscute la noi, în frunte cu PC-Report. Incercați la http://www.agora.ro și la http://www.aol.ro

92 Evenimentul Zilei, România Liberă, Ziua, România Literară și Academia Catavencu. Pentru aceasta din urmă puteți încerca http://www.vsat.ro/Catavencu

93 Pentru abonare deschideți și completați formularul de la http://news.agora.ro/subscribe.asp

85

http://www.divertis.ro/

http://www.bbc.ro/

http://www.uniplus.ro/

http://www.protv.ro/

http://www.tvr.ro/

http://www.aol.ro/

http://www.fullcoverage.ro/

http://news.agora.ro/subscribe.asp

http://www.vsat.ro/Catavencu

http://www.aol.ro/

http://www.agora.ro/

http://www.info.polymtl.ca/Romania


(email) este suprasolicitată deoarece nu există o alternativă reală până acum. Sunt necesare instrumente și modalități noi pentru lucrul în colaborare. Conferințele dezbatere (computer conferencing), așa cum rezultă, pot fi suficiente pentru discuții și controverse. Dar prin definiție nu pot favoriza și susține suficient munca în colaborare, în sensul de a permite rapid decizii eficiente (de grup), ilustrarea procesului decizional. Incercarea de a face să funcționeze o organizație printro listă de distribuție este cu totul altceva decât încercarea de a purta o discuție. Pentru discuții unulaunu există, în afara comunicației email și instrumente online, chiar dacă sunt mai puțin agreate/recomandate de administratorii rețelelor. E vorba de serviciile Talk, Chat, mIRC, IPHONE, care permit o conversație apropiată de cea telefonică. In schimb IRC (Internet Relay Chat) extinde discuția la 3 sau mai mulți parteneri de discuție, tot în cadru online94 (interactiv).

Produsul Exchange 2000, lansat recent de Microsoft, caută să integreze poșta electronică cu multe alte servicii uzuale, în mod special cu accesul în arhive baze de date, oferind noi performanțe emailului tradițional.

Rețelele de calculatoare pot să dea deplinul lor potențial ca mediu inovator de comunicație doar întrun context care încurajează exprimarea liberă și deschisă.

In unele țări, principiile legale ale libertății cuvântului asigură libertatea de exprimare în mediile tradiționale precum presa tipărită. Dar pe măsură ce se trece la noile medii electronice și se depășesc frontierele internaționale, astfel de protecții legale își pierd aplicabilitatea. Nu există încă o autoritate internațională legală care să protejeze libera exprimare în Internet. Articolul 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului proclamă protecția liberei exprimări în toate mediile, dar declarația este încă departe de a se impune. Chiar dacă organizații importante (precum Electronic Frontiers Foundation http://www.eff.org, sau Association for Progressive Communication http://www.apc.org ) militează pentru acest deziderat. Fundația Frontierelor Electronice a introdus o serie de simboluri imagini de atenționare asupra liberei exprimări a opiniilor personale.

Dacă luăm în serios ideia unui forum electronic online, avem de a face cu problema accesului. Dacă vor avea acces la acest sistem de comunicație doar persoanele bine educate, influente, elita tehnoliterară, nu va fi suficient pentru a reprezenta toate punctele de vedere. Desigur nu se poate pune problema participării persoanelor analfabete sau fără deprinderi comunicaționale. Iar în lume, potrivit statisticilor, tot al șaselea om este analfabet! Studiile sociologice au arătat preponderența în Internet a utilizatorilor tineri (între 1825 de ani, așa cum se întâmplă în orice element de noutate). In câteva țări (între care Marea Britanie) și pensionarii încep tot mai mult să descopere beneficiile comunicației electronice. Se discută însă tot mai des în ultimul timp despre divizarea tehnologică pe care nivelul economic o impune tot mai mult, contrar tendinței generale de globalizare și de eliminare a frontierelor în privința cooperării. Evoluția nucleului, a ruterelor care formează scheletul Internetului și a conexiunii dintre ele, prin trecerea spre viteze tot mai mari, spre ceea ce se cheamă Internet2, lasă tot mai mult în urmă țările care nu au capacitatea (și prioritatea) de a investi în tehnologia informațională și în infrastructura de comunicații. Chiar dacă acum, spre deosebire de situația din 1989, suntem conectați la Internet, resimțim tot mai mult senzația că încercăm să circulăm pe autostrada aceasta cu un vehicol arhaic (Trabant, căruță?).

Dificultățile locale

Mai ales la noi, există multă lume care nu are încă acces la rețea din cauza costurilor ridicate. Chiar dacă, potrivit sondajelor recente, 7% din populația de la noi are acces la Internet, în această categorie

94 Intre programele organizației Kidlink, un loc important îl ocupă sesiunile de conversație deschisă în așa numitul KidClub, spațiu accesibil prin IRC sau MirC, membrilor Kidlink, în care săptămânal se discută câte o temă lansată de 'moderator'. In săptămâna 9-15 aprilie 2001, subiectul discutat în KidClub a fost "Instruirea prin Internet".

86

http://www.apc.org/

http://www.eff.org/


intră în special accesul de la locul de muncă, universități, școli, firme de calculatoare, organizații neguvernamentale. Numărul celor care au acces la Internet de acasă este complet insignifiant. In același timp mulți din politicienii și profesorii care au acces la Internet (posedă un cont) nu îl folosesc, adesea din ignoranță sau incapacitate de adaptare, din jena de a mărturisi că nu știu cum să procedeze…

Recent în Comunitatea Europeană sa demarat o acțiune de asigurare a accesului populației la Internet la costuri cât mai mici. In Marea Britanie și în Germania, companiile de telefonie oferă în prezent servicii de acces la Internet cu tarif nul. Ca un rezultat a crescut sensibil numărul oamenilor în vârstă, mai ales al pensionarilor ce participă la felurite liste de discuții. La noi, deocamdată, chiar și atunci când accesul la Internet există, în școli sau în diferite alte organizații, el este sever limitat ca trafic informațional din aceleași cauze financiare. Mai apare însă destul de des și lipsa de instruire, nepriceperea. In alte cazuri, aparent tot din motive financiare, comunicația se poate întrerupe complet pentru unadouă săptămâni așa cum sa întâmplat în ultimii ani de mai multe ori cu rețeaua națională RoEduNet.

Este desigur nevoie de o infrastructură mai bună (autostrada informațională). E nevoie, în plan național, de servere puternice, de linii de comunicație mai sigure și capabile de viteze mari, dar și de cât mai multe PCuri, atât în instituții cât și la populație (domestic). Stăm încă deosebit de prost și la acest capitol, al numărului de calculatoare la mia de locuitori. Câtă vreme rețeaua globală se dezvoltă și evoluează continuu, decalajul față de SUA se păstrează (sau crește?), cu toate eforturile Uniunii Europene. In Statele Unite, la nivel național federal, se trece la conexiuni tot mai rapide și mai sigure, cu investiții deosebite. Iar comunicația din întreaga lume folosește o parte din aceste facilități. Rămâne mereu deschisă problema ultimului kilometru (rețelele telefonice devin treptat tot mai moderne, bazate pe centrale digitale, cu sisteme cu fibră optică, cu excepția legăturii de acasă la centrala cea mai apropiată). In cazul nostru, e vorba nu doar de legătura aceasta finală ci de întreaga rețea telefonică, săracă, zgomotoasă și lentă. In multe institute și facultăți dificultatea conectării la Internet rezidă în lipsa unor posturi telefonice, dar și în costurile ridicate percepute de RomTeleCom. Soluțiile bazate pe comunicația radio, pe legăturile prin cablu TV și cele prin satelit sunt mai scumpe, mai complicate ca instalație, dar câștigă treptat teren.

Rețelele de calculatoare se extind în toată lumea. Incetîncet și la noi (desigur, mai încet decât o dorim noi, cei implicați în utilizarea lor). Trebuie să avem grijă de impactul pe carel vor avea, de rolul acestora în educația civică95 și în ameliorarea societății, dar și de pericolele pe care le pot declanșa. Pentru că, prea des, această extindere este însoțită de reacții adverse datorate lipsei de profesionalism a utilizatorilor sau chiar a ignoranței96. Iar lipsa de încredere conduce adesea la o creștere a birocrației și la o utilizare defectuoasă97, care la rândui duce la căderi și alimentează neîncrederea. Din fericire, există destui optimiști care cred în potențialul rețelelor în promovarea valorilor democratice și a societății deschise. Fundația pentru o Societate Deschisă a contribuit esențial, prin centrele sale din București, Cluj, Timișoara și Iași (transformate mai apoi, sub numele DNT, în furnizori de acces la Internet), la conectarea la Internet a școlilor și universităților, a organizațiilor neguvernamentale.

Desigur că este necesar să se elaboreze reguli la nivel național și internațional care să ajute la atingerea potențialului rețelelor de calculatoare, pentru societate ca un întreg. In timp, televiziunea a fost

95 La Cluj-Napoca a început să fie accesibil un "Primar virtual", la http://www.clujnapoca.ro 96 Cozile de la casele de bilete din gara Basarab, în zilele când s-au introdus calculatoarele, din lipsa personalului instruit

și mai ales din cauza imprimantelor lente și a unor temporizări ce fuseseră introduse în program pentru a ajuta operatoarele pe perioada de testare, au provocat multe proteste împotriva calculatoarelor, nu împotriva organizării serviciului de eliberarea biletelor.

97 Adesea se confundă poșta electronică cu fax-ul, atribuindu-i costurile ocazionate de acesta, dar imputându-i, în comparația cu fax-ul, lipsa confirmării de primire și nesiguranța datorată rețelei telefonice. Sunt prea multe cazurile în care, sub motivația costurilor, se pretind aprobări exprese din partea direcțiunii pentru trimiterea unui mesaj e-mail.

87

http://www.clujnapoca.ro/


recunoscută ca un vast consumator de timp și un periculos instrument de manipulare a opiniei publice, dar a fost prea târziu pentru a mai schimba ceva. Singura soluție, nu doar în televiziune, a fost creșterea și diversificarea ofertei informative. In ce privește rețeaua de calculatoare, prin caracterul său interactiv, ni se impune dintru început o selecție dură și o participare activă (cel puțin prin alegere). Informația difuzată prin rețea este prea puțin protejată legal, după cum abuzurile posibile în rețea nu sunt suficient definite și sancționate. Intrarea în trâmbițata societate informațională impune și un efort legislativ, alături de cel tehnologic și educațional.

Incă în 1995, John Quarterman (Matrix), invitat la conferința de la București de sisteme deschise (ROSE'95), scria un material98 foarte interesant despre situația accesului la Internet în România, dovedind o bună intuiție și un fin spirit de observație. Erau prezentate acolo și etapele evoluției rețelelor de la noi și conferințele ROSE și impresii din București. Discutând numărul surprinzător de mare de licee din România cu acces în rețea, în contextul unui acces general extrem de redus la acea dată, J. Quarterman încheia cu următoarea notă de optimism:

Această familiarizare timpurie cu rețeau va face ca absolvenții să pretindă accesul la Internet atunci când vor ajunge în universități, în industrie, sau la casele lor. Această dezvoltare interesantă se datorește mai ales Fundației Soros din România. Să sperăm că guvernul (poate ajutat de guverne străine) să fie în stare să joace mingea pe care ia înălțato George Soros.

Dificultățile globale

Evoluția explozivă, atât ca număr de utilizatori, cât și ca volum de informații, mai ales în zona World Wide Web, prin amestecul de interese și de domenii (știință, învățământ, divertisment, comerț și afaceri), face tot mai dificilă căutarea și aprecierea informațiilor.

Câtă credibilitate putem acorda unui document HTML preluat găsit în Internet; care ar fi rețeta critică pe care am puteao transmite elevilor noștri?

Care ar fi pericolele la navigarea prin Internet, asupra cărora trebuie să îi prevenim pe utilizatori, indiferent de vârstă?

In condițiile unui astfel de 'spațiu public', în care toate vorbele cuvintele aruncate întro doară sunt memorate (pe discul interlocutorului, sau ajung a fi stocate în arhivele grupurilor de discuții – vizibile pentru oricine caută, mulți ani la rând), cum rămâne cu dreptul fiecăruia din noi la intimitate, ce rămâne, sau cum poate fi protejată confidențialitatea corespondenței?

In contextul în care unele guverne, servicii secrete sau companii comerciale caută să controleze informațiile vehiculate prin Internet, cum pot fi apărate drepturi fundamentale, precum secretul corespondenței sau confidențialitatea datelor personale?

Cum putem folosi Internetul și în același timp să ne ferim de invazia informațională, de asaltul reclamelor comerciale și de mesajele nedorite?

Cum putem instrui elevii prin Internet și în același timp să îi protejăm de influențele mai puțin faste pe care le pot întâlni la fiecare pas?

Care ar fi regulile comportamentului civilizat în Internet și de unde încep infracțiunile? Cum putem tempera visul elevilor noștri de a deveni 'hackeri'?

Dacă neam legat în rețea cum putem să ne ferim de viruși și viermi, de pătrunderi frauduloase și de consecințele acestora?

Cum putem să protejăm informația din calculator și mai ales de pe serverul școlii/clasei?

98 John S. Quarterman " ROSE 95, Bucharest ", Matrix News, 5 (11), November 1995, http://www.mids.org

88

http://www.mids.org/


Multe din întrebările de mai sus își găsesc răspunsul tot în Internet. O serie de organizații și societăți caută să protejeze utilizatorii, să formuleze normele de conduită și să sancționeze abuzurile. Câteva asemenea organizații, implicate în activități de instruire a utilizatorilor și de realizare de manuale, au fost deja menționate în paginile precedente: AACE, Kidlink, Electronic Frontier Foundations – EFF (http://www.eff.org), Internet Society99 ISOC(http://www.isoc.org), Association for Progressive Communication APC (http://www.apc.org) și altele. Dintre toate întrebările de mai sus, ne vom opri aici, pe scurt, doar la următoarele două:

Credibilitatea unei informații din Internet

Intrun ghid despre Web, intitulat Bare Bones 101, publicat de Maricopa Center for Learning and Instruction (http://www.mcli.dist.maricopa.edu), lecția a 5a este dedicată tocmai acestui subiect “EVALUATING WEB PAGES”.

De fapt, lecția menționată (din Bare Bones 101) discută pe marginea următorului tabel (tradus aici), aparținând lui Jim Kapoun, College and Research Libraries News. (July/August, 1998):522523, disponibil și la http://www.ala.org/acr/undwebev.html

Evaluarea documentelor Web Cum interpretăm

1. Acuratețea Documentelor Web

• Cine a scris pagina? Poate fi contactat?

• Care este scopul documentului și de ce a fost realizat?

• Era acea persoană în măsură să redacteze documentul?

Acuratețea

• Asigurațivă că autorul indică o adresă email validă sau o altă cale de contact (adresă poștală / număr de telefon).

• Nu omiteți distincția dintre autor și Webmaster.

2. Autoritatea Documentelor Web

• Cine publică documentul? Este altă persoană decât Webmasterul?"

• Verificați domeniul. Care instituție publică respectivul document?

Autoritatea

• Ce credibilitate prezintă autorul? Ce argumente apar în acest sens?

• Unde este publicat documentul?

• Verificați domeniul URLului.

3. Obiectivitatea Documentelor Web

• Care sunt obiectivele atinse de această pagină?

• Cât de detaliată este informația?

• Ce opinii exprimă autorul (dacă o face)?

Obiectivitatea

• Determinați dacă pagina nu este de fapt doar o ‘acoperire mascată’ pentru reclame. Caz în care informația este îndoielnică.

• Uitațivă la fiecare pagină Web așa ca la un program TV, când nu știți despre ce e vorba.

• Intrebațivă de ce a fost făcută și pentru cine?

4. Actualitatea Documentelor Web

• Când a fost realizat?

Actualitatea

• Câte legături moarte (neoperaționale) sunt?

99 Inființată în 1992 de un grup de specialiști avându-l în centru pe Vint Cerf, inventatorul Internetului, Internet Society a preluat o parte din sarcinile de protecție a Internetului care fuseseră până atunci în grija IETF (Internet Engineering Task Force). Publică lunar Internet Society Forum și organizează conferințe, între care cea mai prestigioasă este INET.

89

http://www.ala.org/acr/undwebev.html

http://www.ala.org/acrl/undwebev.html

http://www.mcli.dist.maricopa.edu/

http://www.mcli.dist.maricopa.edu/

http://www.apc.org/

http://www.isoc.org/

http://www.eff.org/


• Când a fost actualizat?

• Cât de la zi sunt legăturile (dacă sunt)?

• Sunt legăturile actuale, sau actualizate regulat?

• Este depășită informația?

5. Acoperirea Documentelor Web

• Sunt legăturile din pagină evaluate? Corespund ele tematicii documentului?

• Este documentul compus doar din imagini? Există un echilibru între text și imagini?

• Este corect citată informația prezentată?

Acoperirea

• Dacă pagina necesită programe speciale pentru a vedea informația, cât pierdeți dacă nu aveți acel soft?

• Este acesta gratuit (liber), sau impune o taxă?

• Există o opțiune pentru text, cadre, sau o sugestie pentru un anumit navigator?

Credibilitatea unui document poate fi judecată după câteva chestiuni punctuale, începând de la URLul său, de la serverul pe care este plasat (considerând, pe bună dreptate, că serverele din domeniile academice universități, centre de cercetare, organizații non profit implicate în promovarea comunicațiilor, sunt mai credibile, conțin informații mai verificate științific decât cele din zona comercială și de divertisment), de data ultimei actualizări și de prezența în text a numelui complet și a coordonatelor autorului sau 'editorului', inclusiv adresa sa email, pentru a putea să i se transmită o întrebare sau observație. Plasarea documentului pe unul din serverele ce oferă găzduire oricui, precum http://www.geocities.com, sau lipsa celorlalte elemente de identificare, pot fi indicii că e vorba de o farsă sau chiar de fals/impostură. In lumea academică conținutul unei lucrări este apreciat și după referințele bibliografice folosite, după modul în care acestea sunt indicate. Existența unor astfel de legături în documentul Web poate afecta evaluarea, însă, cu adevărat, contează prezența unor referințe încrucișate, faptul că întrun material credibil intervine o legătură spre documentul analizat.

Nu trebuie uitat nici o clipă faptul că în Internet fiecare poate fi propriul său editor și, că în Internet, multe documente sau chiar centre Web au o viață efemeră. In acest sens prezența prelungită a unui document, cu toate versiunile sale succesive, poate fi argument de credibilitate.

Secretul corespondenței și dreptul la intimitate

In primul rând trebuie să distingem între feluritele tipuri de mesaje din Internet. Corespondența transmisă pe o listă de discuții nu numai că va ajunge la fiecare mebru al listei, dar, prin proiectul/construcția listserverului, va fi stocată și în arhiva listei fiind, în general, accesibilă oricui, inclusiv la o căutare automată convenabilă. Când dorim ca mesajul nostru să nu fie văzut de nimeni în afara destinatarului, trebuie să avem în vedere că, dintro eroare hard/soft, scrisoarea poate poposi în cutia poștală a administratorului serverului de emisie, sau a celui de recepție și, uneori, printrun concurs de împrejurări, chiar pe biroul șefului /directorului. Există metode eficiente și relativ simple de criptare a mesajelor, dar nu ne vom referi la acest aspect. Ca și în cazul scrisorilor transmise prin poștă, și în Internet respectarea confidențialității mesajelor este o chestiune de educație. Iar încălcarea acesteia interceptarea mesajelor de către un administrator de rețea trebuie neapărat sancționată.

In organizațiile ce promovează Internetul printre copii, ca și la nivel legislativ în unele țări, apare o grije deosebită pentru protecția identității copiilor. Părinții și profesorii caută ca datele personale ale elevilor să nu ajungă în Internet, să nu poată fi preluate de pedofili, de organizațiile care colectează adrese email și comercializează, chiar, date personale ale utilizatorilor. Pentru noi aceste griji pot părea adesea obsesive, dar ele reflectă doar respectarea unor reguli.

90

http://www.geocities.com/


Spiritul critic, educația civică, sau Internetul în presă?

In ianuarie 1998, am trimis la [email protected] un mesaj indignat, comentând emisiunea întitulată "România pe Internet" realizată de Nicu Teodorescu. Scrisoarea mea a fost citită atunci pe post și, ca urmare, am completato și am transformato întrun document HTML100. Reveneam doi ani mai târziu, după emisiunea realizată de Vlad Georgescu și difuzată în magazinul știintific de duminică 12 martie 2000, (referindumă doar la partea despre Internet), dar repetând aproape aceleași idei, obiecții și explicații, întrucât emisiunea în discuție repeta aceleași clișee, aceeași optică a senzaționalului infracțional criticată și înainte, optică mult prea frecventă și în presa locală și cu care ne onorează adesea chiar și televiziunea națională.

Nu contestam veridicitatea faptelor, nici îngrijorarea specialiștilor față în față cu infracțiunile existente și posibile în spațiul Internetului. Dar aceste informații, aceste îngrijorări, sunt preluate din presa unei lumi în care Internetul a ajuns prezența nr.1, o lume în care cu greu mai poate fi găsită o firmă sau o emisiune radio care să nu facă trimitere la propria pagină Web, un hotel care să nu asigure rezervări online, dar și accesul oaspeților la Internet, unde, atunci când verific robotul telefonic din camera de motel, mi se comunică nu doar dacă am (sau nu) mesaje telefonice ci și dacă am sau nu mesaje email.

In fond, Internetul a ajuns un sistem social complex care înglobează peste o zecime din populația globului și este normal ca printre 'internauți' să găsim și intelectuali pedanți, dar și afaceriști fără scrupule, atât voluntari sinceri și naivi, cât și indivizi imorali sau mincinoși, nu numai profesori și cercetători de vârf, dar și haimanale. Prin urmare nu există nici un motiv pentru a considera Internetul un spațiu pur, o lume ideală. Doar procentajul de analfabeți ar trebui să fie incomparabil mai mic în 'spațiul cibernetic' decât în 'lumea reală'. Pe de altă parte, eșantionul utilizatorilor Internetului ajunge să fie, cât de cât, reprezentativ pentru populația locală doar atunci când accesul la Internet depășește zona academică și grupurile profesionale dependente nemijlocit de comunicație, atunci când ajunge să fie suficient de larg răspândit accesul la Internet de acasă. Intrun astfel de caz neam putea aștepta ca, în medie, discuțiile din grupurile și listele email, sau din forumurile online, să nu difere substanțial de cele dintro sală de ședințe sau dintrun autobuz. Dar alta este situația când la aceste discuții pot participa doar persoanele care depășesc un anumit grad de pregătire, un anumit nivel cultural, când majoritari sunt specialiștii în calculatoare, fizicienii și jurnaliștii. Sau când participarea este posibilă doar cu o taxă de 916 mii de lei pe oră (așa cum se percepe acum în diversele cafenele Internet).

Atunci când Internetul intervine la fiecare pas, când profesorii folosesc în clasă exemple și materiale documentare preluate împreună cu elevii din rețea, când tot mai multe tranzacții se realizează electronic, când pe WWW găsim și informațiile meteo și indicațiile rutiere de care avem nevoie, planul campusului universitar sau amplasamentul celui mai apropiat magazin dintro rețea, atunci da, e normal să se discute și despre infracțiunile din rețea, despre pericolele reale și potențiale care pot apare în această comunitate a utilizatorilor Internet..

Dar la noi, când cel puțin de 2 ori pe an rețeaua academică națională (RoEduNet) este decuplată câte 23 săptămâni fără nici o explicație, când, întrun oraș precum Clujul, se pot număra pe degete persoanele ce folosesc o legătură la Internet de acasă (costurile liniei telefonice depășind posibilitățile financiare ale unui profesor universitar), când nici în facultăți nu există cursuri privind utilizarea Internetului, și când nu se poate comanda nici măcar o carte prin Internet 101, aici, la noi, în loc să ne prezinte posibilitățile oferite de Internet în învățământ, în instruire, în comerț sau în organizarea unei

100 http://www.itim-cj.ro/~jalobean/Romania_pe_net.html 101 Au apărut totuși câteva librării care acceptă astfel de comenzi, pentru sistemul 'cartea prin poștă', precum

http://www.byblos.ro . Au apărut și 2-3 bănci ce oferă cărți de credit valabile și pentru comerțul electronic (în baza asumării răspunderii din partea clientului pentru cazurile de pierdere a depunerii ca urmare a unei interceptări a codului).

91

http://www.byblos.ro/


http://www.itim-cj.ro/~jalobean/Romania_pe_net.html


afaceri, ziarele, ca și posturile de televiziune102, când își aduc aminte de existența Internetului (chiar și acelea care au cel puțin programul cuprinsul prezent pe o pagina Web), vorbesc doar despre abuzuri și pericole, viruși, incidente sau infracțiuni. In schimb, a cam trecut 'nemediatizată' știrea din Computer World Week in Review, din 25 mai 2001, potrivit căreia FBIul ar fi întocmit dosarele de inculpare pentru 90 de persoane și firme, ca urmare a unor fraude în Internet care au prejudiciat 56 de mii de oameni cu un total de 117 milioane dolari.

Poate că peste tot în ziaristică există tendința de a pune în prima pagină tâlhăriile, crimele și infracțiunile, pentru a capta atenția cititorului. Dar restul paginilor (fie că sunt 10, 20 sau 30) conțin și altceva. La noi însă, statistic vorbind, Internetul apare doar când este vorba de un scandal, de un hackercracker care a produs o avarie sau a furat niste coduri... Discutând recent despre un accident provocat de niște petarde artizanale se insistă asupra faptului că rețeta este accesibilă pe Internet, nu asupra declarației celui accidentat că nu a respectat rețeta, nici asupra legii care interzice petardele…De fiecare dată parcă pentru a convinge publicul că Internetul (în sine) este o chestie dăunătoare și periculoasă. Există de fapt chiar un curent, cercetători care susțin că informația în exces ar fi nocivă, pornind de la somportamentul șoarecilor bombardați cu un flux informațional103, precum și medici ce studiază bolile pe care le provoacă Internetul.

Dar lucrurile evoluează

La începutul anului 2000 (în luna februarie), am avut șansa (nesperată, aș zice) unei vizite de o lună de zile pe Coasta de Vest a Statelor Unite, participând și la o conferință privind Tehnologia informațională și pregătirea profesorilor (SITTE 2000, la San Diego), unde am prezentat și eforturile noastre și rezultatele din cadrul proiectului numit Romanian Internet Learning Workshop (RILW), și Centrul de Instruire prin Internet din cadrul Casei Corpului Didactic, pe care ne trudim săl punem pe picioare. La conferința de la San Diego, precum și în vizitele făcute la șase din universitățile Californiene de prestigiu, am căutat să conving profesorii de acolo să vină până în România, ca să participe la conferința care a avut loc, în vară, la Miercurea Ciuc.

Am povestit acolo de prima ediție RILW, de conferința din 1997, de cele care au urmat, în 1998 la Ilieni, în 1999 la Cluj (de atunci sa desfășurat și cea din 2000, pentru care făceam invitații, între 26 iunie 8 iulie la Sumuleu, Miercurea Ciuc) și am putut arăta volumele pe care leam tipărit. în fiecare an, înaintea conferinței, în limba engleză. In 2001, cea de a cincea ediție are loc între 1118 August, tot la Sumuleu Ciuc, la Casa de Studii "Jakab Antal", precedată de un seminar virtual de 2 saptămâni, în luna iunie.

Desigur, de la an la an lucrurile evoluează, apar noi cafenele Internet, noi servere Web, cam 300 de ziare și reviste românești sunt prezente acum pe Web, tot mai mulți întreprinzători înțeleg că fără asta nu se poate... Dar evoluția nui pe măsura celei mondiale și decalajul față de statele avansate crește. Condițiile fiscale de la noi din țară fac ca prețul unui PC să fie de peste 2 ori mai mare decât în SUA, fără a lua în seamă diferențele calitative și mai ales lipsa unei garanții reale. Iar asta înseamnă, în plan local, că pentru al putea cumpăra, un profesor ar trebui să nu mănânce și să nuși cumpere nici măcar o carte timp de un an și jumătate sau doi. In loc de asta, el, profesorul, cel mai adesea, se înhamă la câte 23 norme și ajunge să predea atâtea ore încât nu mai are nici timp să se gândească la un calculator sau la Internet. Iar în școli, dotarea cu calculatoare se face, atât cât se mai face, din beneficiile unor firme precum Procter&Gamble, astfel că la televizor se tot repetă lozinci de forma: Cumpărând pampers (sampon, etc) dotați cu calculatoare școlile din România! Se pare însă că, pe de o parte, lumea nu cumpără destui 'pampers', iar pe de alta, în școlile norocoase care au beneficiat de dotarea P&G,

102 O excepție: la TVR1 emisiunea "Infomania" - realizator D. Crăciunoiu.103 A. Restianu "Informația ca factor patogen", Simpozionul "Medii Virtuale", Politehnica București, 23-24 mai, 2001

92


condițiile 'cadoului' nu permit crearea unor conturi de acces pentru profesori și elevi, nici instalarea unui server Web și a paginilor Web ale școlii; se poate naviga și atât.

Scoli cu tradiție nu mai pot fi găsite, pentru că aleargă în căutarea unui furnizor mai omenos de acces la Internet, schimbânduși deci coordonatele Web, sau plasând pagina școlii pe servere precum www.geocities.yahoo.com sau www.multimania.com . Ca un făcut, din februarie 1998, de la apariția Hotărârii de Guvern care prevedea ca obiectiv prioritar accelerarea realizării infrastructurii informaționale naționale, în rețeaua academică accesul la Internet a devenit parcă tot mai dificil, exceptând câteva momente euforice… Mai mult, în 6 iunie 2001, cu fast și effort, în cadrul proiectului numit EMERGE IST, Romtelecomul a organizat o videoconferință BucureștiClujIașiTimișoara, cu titlul "Bringing East and West through Telecommunications", căutând să evidențieze performanțele infrastructurii (conexiune ISDN) și demonstrând doar decalajul, faptul că expunerile de la București nu au putut fi cu adevărat urmărite în celelalte centre (în provincie).

Iar în tot acest timp absolvenții noștri, specialiștii în calculatoare, continuă să plece pe unde pot, în lumea largă, școlile, care au în sfârșit calculatoare, nu au profesori care săi invețe pe elevi să le folosească. Mai ales că, în programa școlară, informatica a ajuns în fine și în clasele gimnaziale104. Dar noi continuăm să ne mândrim cu rezultatele școlare ale copiilor noștri, cu olimpicii...

Pornind de la o întâmplare

In faza de pregătire a acestei cărți am avut însă ocazia să constat că, deși atât de redusă, populația de utilizatori ai Internetului din România tinde să devină un eșantion tot mai reprezentativ … înglobând, alături de profesori și studenți studioși și indivizi puși pe căpătuială sau pe șotii. Nu mă refer la știrile despre băieții din Timișoara ce au 'spart' un server de peste ocean și au încercat să șantajeze firma în cauză (fiind prinși asupra faptului cu sprijinul biroului FBI din București). Pentru că se poate spune, pe drept cuvânt, că și în acest caz este vorba tot de o știre de presă. In același timp, nu pot spune că nu mau preocupat, ca infracțiuni și performanțe, repetatele înlocuiri ale paginii Web a ministerului de finanțe cu documente hazlii, sau legătura realizată între lista infractorilor căutați de FBI și pagina electorală a președintelui PDSR, acțiuni care pot fi catalogate la limita hackerismului105.

Am avut însă ocazia unui șoc care ma convins că mulțimea utilizatorilor Internet de la noi este mult mai puțin pură decât o credeam. Este vorba de o poveste puțin mai lungă: Am cumpărat în luna august un harddisc, cu acte în regulă, de la o firmă de calculatoare cu care mai avusesem de a face. Când săl instalez și săl partiționez, constat că discul este vizibil, că are chiar Windows'98 pe el și că este umplut mai bine de 80%. Cum îl plătisem ca disc nou și avea o etichetă pe care scria data de fabricație Mai 2000, mam apucat să analizez fișierele existente pentru a putea reclama cazul. Mam liniștit când am constatat că fusese folosit doar în cursul lunii iunie; data de fabricație era deci corectă. Dar a urmat o altă constatare surprinzătoare: cu excepția sistemului de operare și a câtorva aplicații, discul era plin cu documente preluate de pe Internet, aproape la egalitate fiind imagini sexi, jocuri și fișiere de muzică MP3. Cineva (un tânăr lucrând la acea firmă?) a reușit să descarce din Internet, în mai puțin de două săptămâni peste 4 GB de date? La o linie telefonică ideală asta ar însemna 12 zile a câte 20 de ore de conexiune neîntreruptă! La rețeaua telefonică de la noi ar trebui cam de patru ori pe atât! Fără a lua în seamă costurile astronomice ale unui astfel de demers în cazul unei conexiuni în comutație (dialup). Inseamnă că preluările sau făcut întro rețea cu acces mai bun (fibră optică, radiomodem, rețea Ethernet cu acces prin satelit), adică de câteva ori mai rapid, reducând numărul orelor de conectare de la 240 la câteva zeci… Dar costurile? Poate că sa lucrat în echipă copiind de pe un disc pe altul

104 Intr-o discuție particulară cu profesorul Solomon Marcus, privind perspectivele instruirii prin Internet la noi în țară, când eu am menționat introducerea informaticii ca materie de studiu în clasele mici, domnia sa mi-a replicat "dar acelea sunt indicații de 'butonit', nu manuale de informatică!". In timp se vor vedea consecințele unei astfel de abordări…

105 In sensul corect al noțiunii de hacker, așa cum apare el în Dicționarul Hackerilor (Ivaner 1997a).

93

http://www.multimania.com/

http://www.geocities.yahoo.com/


imaginile sau fișierele muzicale, dar împărțind costurile? Incerc să subliniez efortul necesar acestui demers (ca administrator de rețea, gestionând un acces fără restricții la Internet, eu nu am reușit încă să descarc pachete soft mult mai mici de numai câțiva MB, cu toate încercările repetate.). Iar în cele de mai sus nu am luat de loc în calcul etapa de căutare, sau de selecție a informației, și nici inevitabilele insuccese legate de aglomerația de pe server sau de supraîncarcarea liniei de acces. Iar întreg acest efort remarcabil, atât fizic, cât și financiar, a fost făcut pentru captarea unor imagini din Playboy, a felurite jocuri de tip rețea și a unor înregistrări muzicale (MP3) preluate probabil de pe Napster 106! Aici mam oprit cu investigația, deși pe disc se mai aflau și câteva lucrări de licență și chiar oferte de soft, componente hard și de CDuri, care poate că mar fi putut conduce la identificarea celui ce a umplut discul. Dar nu aspectul polițist al întâmplării vreau săl pun în evidență ci demonstrația încasată astfel. Faptul că există destui utilizatori care nu citesc mai nimic din textele de pe Web ci urmăresc doar elementele 'de șoc', imaginile porno sau 'hit'urile momentului, utilizatori care învestesc mult pentru a prelua astfel de fișiere ( care pe mine nu mau interesat niciodată și care, cu accesul lent de care dispunem, sunt și destul de greu accesibile!).

Stiam, desigur, că au apărut siteuri sexi și la noi, știam că sau pus în circulație CDuri cu muzică preluată de pe Napster… Faptul că sa nimerit să dau din întâmplare peste un stoc cu astfel de înregistrări demonstrează cred amploarea fenomenului. Ma uimit și performanța tehnică, volumul acumulat în condițiile accesului lent de la noi, acțiune realizată, presupun, printre lucrările din cadrul firmei, dar prin contul de acces la Internet al firmei. Mă întreb dacă imaginile și 'hit'urile de pe discul meu au ajuns să fie folosite la realizarea unor siteuri Web, dacă au fost comercializate ca CDuri sau a fost doar o preocupare temporară nefinalizată altfel, un mod de a umple timpii morți sau orele de plictis? Sau poate au fost o 'marfă de schimb'? Sau a fost o comandă care na mai ajuns să fie 'onorată și astfel discul 'încărcat' a ajuns la mine? Dar dacă preluarea fișierelor de pe Internet a avut rațiuni comerciale (produsele fiind probabil căutate de tinerii care nu beneficiază de un acces convenabil la Internet), atunci de ce au fost abandonate ? De ce nau fost revendicate nici măcar atunci când am semnalat situația discului și când de fapt nu îi analizasem încă conținutul? Câte astfel de acțiuni se petrec, câte astfel de 'mărfuri' se oferă la firmele noastre de calculatoare?

Oricare ar fi răspunsul, eu cred că putem considera și acest caz un argument în favoarea unei instruiri mai serioase asupra resurselor Internet. O pledoarie pentru spirit critic, ca și pentru educație civică. Dar despre protecția consumatorului?

Oricum, după această experiență nu mai pot fi atât de categoric împotriva prezentărilor scandaloase din presă.

Să revenim mai bine la lecțiile prin Internet. Ca un exemplu edificator, iată prezentarea unui pachet de lecții destinate lumii academice din Marea Britanie (în terminologia actuală, instruirii postuniversitare), pachet elaborat la Universitatea din Bristol și organizat ca o școală publică (deschisă oricui dorește).

106 Napster a apărut și s-a impus rapid în chip de server Web ce oferă muzică, înregistrări MP3 care pot fi preluate liber. Folosind o tehnologie nouă, în mai puțin de un an a depășit aproape toate recordurile în privința numărului de vizitatori, a interesului manifestat de aceștia. Incălcând regulile pieței și ale drepturilor de autor, a stârnit și o serie de scandaluri - spre exemplu, mai înainte ca Madonna să-și lanseze oficial ultimul album se pare că toate piesele acestuia erau deja disponibile (gratuit) pe Napster. In Publicația electronică PC Data Online, la http://www.pcdataonline.com/press/pcdo103100.asp se semnala nemulțumirea și dificultățile firmelor ce se ocupă cu comercializarea de înregistrări muzicale: Pe de o parte ar fi scăzut drastic în anul 2000 vânzările de CD-uri cu muzică, crescând producția de CD-uri pirat și vânzările de unități de înscriere de CD-uri. Studiul întreprins de PC Data Online urmărind, pe parcursul a 4 luni, vizitele la cdnow.com și vânzările de CD-uri prin Internet ale acestei firme, constată o scădere cu peste 18%. Mai mult, apare destul de limpede că mulți aleg întâi înregistrările muzicale de la cdnow.com pentru a apela apoi la Napster pentru a le prelua gratuit. Numărul utilizatorilor lui Napster s-a dublat în șase luni ajungând în Octombrie 2000 la 18.7 milioane. Ulterior, ca urmare a unor decizii judecătorești, lucrurile s-au mai liniștit.

94

http://www.pcdataonline.com/press/pcdo103100.asp


Lecțiile pot fi parcurse prin simpla navigare prin centrul pe care este încărcat tot materialul. In cazul de față, la : http://www.vts.rdn.ac.uk/. Pachetul poartă numele The Virtual Training Suite, am tradus simplu:

Instruirea Virtuală Pachetul de instruire prin Internet de la RDN, numit The RDN Virtual Training Suite, unul din cele mai noi și mai ample portaluri educaționale, este de fapt un ansamblu de 40 de lecții (tutoriale) online privind tot atâtea subiecte teme de școală și de cercetare tratate prin prisma deprinderilor de informare prin Internet. Aceste lecții sunt destinate studenților, profesorilor, instructorilor sau cercetătorilor, începători sau experimentați în ale Internetului, contribuind la substanțiala economisire a timpului consumat în rețea.

Accesul la aceste lecții este liber și nu comportă nici o înregistrare. Doar deschiderea din navigator a http://www.vts.rdn.ac.uk/

Utilizarea acestor lecții, navigarea în cadrul acestui centru Web, este explicată utilizatorului în mai multe documente de inițiere, realizate sub egida Institutului pentru Tehnologii de învățare și cercetare din Universitatea din Bristol, UK. Cel mai amplu este: The Virtual Training Suite – Workbook for New Users , document MS Word accesibil la http://www.vts.rdn.ac.uk/teachers/workbook_long.doc

Proiectul acesta, numit pe scurt VTS, apare ca un serviciu al Resource Discovery Network (RDN) și a fost finanțat de Consiliul pentru Invățământul Superior din UK

Vom prezenta în continuare modul de utilizare al acestui set de tutoriale virtuale, așa cum apare el în documentul menționat mai sus, nu numai în dorința de al convinge pe cititor să încerce acest mod de instruire, accesând centrul VTS, dar și pentru că, sunt urmate aici, sintetic, principalele etape ale unei instruiri sistematice prin Internet și chiar pot fi găsite elementele de bază ale unui mediu de învățare online.

Se pleacă de la premisa că Internetul se dovedește frecvent un instrument inegalabil pentru învățare, predare și cercetare și că ar putea deveni și mai mult decât atât, printro dezvoltare corezpunzătoare. Desigur că utilizarea optimă conduce la un set de noi probleme, între care cea a calității și credibilității informației oferite, sau la întrebările privind tehnologia propriuzisă.

Tutorialele VTS caută săl îndrume pe utilizator, pe lângă aceste elemente frustrante, spre acele centre care sunt relevante și utile pentru activitatea sa profesională.

Schița generală de parcurgere a informațiilor include următoarele 4 elemente sau etape principale, care se regăsesc pentru fiecare domeniu studiat :

TOUR Parcurgerea centrelor Web esențiale pentru domeniul respectiv

DISCOVER Tehnicile de perfecționare a deprinderilor de căutare în Internet

REVIEW Deprinderile necesare pentru evaluarea informației din Internet

REFLECT Ideile de folosire a Internetului ca instrument auxiliar pentru studiu, pentru predare sau cercetare

Fiecare tutorial include câteva legături speciale, numite:

'links basket' pentru înregistrareai legăturilor favorite,

quizzes and exercises, pentru exerciții și scheme recapitulative,

glossary of Internet terms dicționar de termeni legați de Internet

95

http://www.vts.rdn.ac.uk/teachers/workbook_long.doc

http://www.vts.rdn.ac.uk/

http://www.vts.rdn.ac.uk/


precum și opțiunile print , respectiv download permițând și lucrul offline, ca opțiune.

Folosind materialele dintrun astfel de centru

Studenții pot folosi lecțiile pentru a se familiariza cu centrele cheie din domeniul lor de studiu, prinzând rețete de folosire a Internetului pentru temele lor de studiu sau cercetare.

Profesorii, lectorii sau instructorii pot descoperi ideile de utilizare efectivă a Internetului în cadrul lecțiilor și de sprijinire a studenților lor, încurajânduI să folosească astfel de tutoriale.

Instructorii din rețelele locale, bibliotecarii, sau personalul tehnic din instituțiile de învățământ sau cercetare pot integra ansamblul acestor tutoriale (pachetul VTS) în/cu programele lor instituționale de instruire/perfecționare, pentru a completa activitățile locale educative/relaxante sau inductive.

Tutorialele VTS

Un tutorial poate fi parcurs și fără un acces online prelungit, prin preluarea lui pe calculatorul local. De fapt singura chestiune care necesită o conexiune online este “Try it Out”, care deschide o pagină Web 'externă' întro fereastră separată. E drept, navigatorul trebuie să accepte cadrele și să permită JavaScript. Dar majoritatea navigatoarelor actuale au aceste facilități. Verificați, eventual, în “Options” sau în “Preferences” dacă aceste elemente sunt permise setate.

Lecțiile cuprinse în ansamblul VTS sunt grupate în cinci caregorii și urmăresc relația Internetului cu fiecare disciplină profesiune încadrată în aceste categorii. Plus încă o categorie, cu caracter introductiv, privind Manevrarea informației din Internet, cuprinzând de fapt doar cursul: Internet Instructor (elemente generice).

Inginerie, Matematică și Calculatoare, cu lecțiile numite: Mechanical Internet Aviator, Internet Civil Engineer, Internet Electrical Engineer, Internet for Health and Safety, Internet Materials Engineer, Internet Mathematician, Internet Engineer, Internet Offshore Engineer

Sănătate și Stiințele vieții, unde lecțiile poartă numele: Internet for Agriculture, Food and Forestry, Internet Bioresearcher, Internet Medic, Internet for Nature, Internet Vet

Stiințe umaniste (istorie, filosofie, teologie, filologie), cu lecțiile: Internet for English, Internet for Historians, Internet for the History and Philosophy of Science, Internet for Modern Languages, Internet Philosopher, Internet for Religious Studies, Internet Theologian

Stiințe ale naturii, cu lecțiile intitulate: Internet Chemist, Internet Earth Scientist, Internet Physicist

Stiințe sociale, economie și drept, cuprinzând lecțiile: Internet Anthropologist, Internet Business Manager, Internet for Development, Internet Economist, Internet for Education, Internet Geographer, Internet for Government, Internet for Lawyers, Internet Politician, Internet Psychologist, Internet for Social Policy, Internet for Social Research Methods, Internet for Social Statistics, Internet Social Worker, Internet Sociologist, Internet for Women’s Studies.

Cum se parcurge un tutorial?

Iată un exemplu, o pagină a unei lecții (unul din tutoriale):

96

Titlul acestei pagini apare aici.

Cu un click pe titlu (logo) se revine înapoi la începutul

lecției.

Secțiunile principale ale lecției și partea - zona secțiunii curente (în

care ne aflăm).


Fiecare lecție are patru secțiuni principale, fiecare incluzând anumite întrebări, teste interactive:

TOUR

Secțiunea TOUR asigură o orientare asupra diferitelor resurse disponibile din Internet, care privesc domeniul respectiv, și modurile diferite în care acestea pot să ne ajute în activitate. Poate fi găsită și o listă cu centre Web care trebuie văzute (“mustsee” sites) din fiecare categorie.

Există subsecțiuni separate ale acesteia (TOUR), pentru profesori, pentru cei ce învață și pentru cercetători.

DISCOVER

Secțiunea DISCOVER introduce și compară diferitele căi de a găsi resurse de pe Web, incluzând:

• Motoare de căutare (Search engines)

• Portaluri tematice (Subject gateways)

• Directoare Web

Cu ajutorul acestei secțiuni, puteți alege propria strategie de căutare Web.

REVIEW

Secțiunea REVIEW discută unele aspecte privind credibilitatea și calitatea informației din Internet, în particular:

♦ Cum să apreciem dacă un document este serios, credibil

♦ Elementele tehnice precum formatele fișierelor și viteza de acces

97

Imaginea spune că ne găsim în secțiunea

TOUR.

Cu click pe unul din marcaje,

legătura se memorează

pentru revenire.

Cu aceste butoane se navighează înainte sau înapoi - printr-o secțiune sau tutorial.

Coșul de legături, glosarul și alte elemente speciale

explicate mai jos.

De aici se poate reveni la pagina de pornire

pentru a accesa alte tutoriale.


REFLECT

Secțiunea REFLECT prezintă exemple de scenarii de folosire a Internetului în predare, învățare și cercetare, ilustrând câteva din beneficii și deficiențe. Probabil că aceste exemple practice o să vă încurajeze să reflectați la integrarea introducerea Internetului în propria activitate.

Pe lângă organizarea în secțiuni, fiecare tutorial are trei versiuni destinații:

• Pentru profesori care predau materia în cauză

• Pentru studenți

• Pentru cercetători.

Puteți citi întregul tutorial, de la început și până la sfârșit, folosind butonul “Next” de la baza fiecărei pagini. Sau, alternativ, doar pasajele relevante sau dedicate, prin selecția pe bara de navigare din stânga ecranului.

Coșul cu legături

O particularitate interesantă a acestor tutoriale o constituie posibilitatea de a colecta legăturile recomandate pentru consultare ulterioară. Cu un click pe coșul plasat imediat după o legătură, adăugăm acest URL în listă (în coș) și imaginea indică această marcare, așa cum se vede mai jos:

Cu click pe coșul desenat în bara de navigare vom deschide o fereastră cu întreaga listă a legăturilor selectate astfel. Le putem vizita pe rând și, dacă dorm, să le adăugăm în mod normal în lista “Favourites” sau “Bookmarks” a navigatorului.

Important: Conținutul coșului cu legături (Links Basket) se pierde atunci când părăsim tutorialul, deci trebuie săl salvăm sau să îl tipărim.

Intrebările interactive (quizzes) Fiecare secțiune principală a unui tutorial se încheie cu un scurt test o verificare sumară a modului în care au fost înțelese lucrurile. Asta este doar pentru distracție răspunsurile ce le dați sunt preluate dar nu sunt transmise nimărui. Fiecare întrebare oferă o versiune interactivă, adesea include implicații sau informații suplimentare.

Unele din acestea folosesc o împărțire a ecranului pentru a pune o întrebare despre un anume centru Web sau document HTML Când se întâmplă asta atunci se pot folosi ambele bare de derulare din dreapta ferestrei, pentru a citi/parcurge atât documentul extern, cât și exercițiul.

Glosar cu termenii despre Internet Jargonul Internet este explicat succint, de la HTTP la FTP, de la cookies până la spam …

Versiunea tipăribilă Pagina, secțiunea, sau întregul tutorial pot fi văzute întrun format ideal pentru tipărire scoatere la împrimantă. Pe hârtie va apare URLul pentru fiecare legătură mențiune din text.

Invățați cum să citați resursele din Internet Varietatea resurselor din Internet, și permanenta schimbare a conținutului acestora, ridică probleme delicate când încercăm să cităm respectivele documente în vreo lucrare. In fiecare tutorial, la “Finally”, apar sfaturi și trimiteri pe această temă.

98


Versiuni ce pot fi preluate pentru utilizare offline Este posibil să preluăm întregul tutorial ca un singur fișier, nu doar să salvăm fiecare pagină. Dacă ați preluat fișierul (download), cu un dubluclick pe el se va instala pe calculatorul local întreg setul de fișiere compunând tutorialul. In formatul comprimat .zip, întreg tutorialul încape pe o dichetă.

EXERCIȚII

Așa cum ați văzut, această suită de tutoriale virtuale încurajează utilizatorul să exploreze singur, să navigheze și să caute pe Web, meditând asupra utilității acestuia. Continuând acest subiect, iată câteva activități ce pot fi făcute în conjuncție cu tutorialele.

Exercițiul 1: Crearea punții proprii în Internet

Crearea și organizarea listei proprii (bookmark) care include centrele care vor fi cele mai utile în propria activitate.

Folosind opțiunile “Bookmarks” sau “Favourites” din cadrul navigatorului utilizat, puteți face o listă cu centrele favorite pentru un acces cât mai rapid și mai ușor. In acest fel, puteți să proiectați propriul “tour” al Webului.

- Lucrați în secțiunile TOUR și DISCOVER din tutorialul care corespunde domeniului de interes.

- Parcurgând tutorialul, selectați legăturile care vi se par relevante. Atunci când ați parcurs întreg tutorialul, folosiți pagina Links Basket pentru a vizita centrele Web colectate. Dacă doriți să păstrați o adresă Web pentru revenire ulterioară, folosiți comanda “Add Bookmark” sau “Add to Favourites”.

Urmând legăturile recomandate din acele centre ale căror URLuri leați colectat, sau căutând prin punțile recomandate în secțiunea DISCOVER, puteți extinde lista, construind astfel noi punți.

• Navigatorul permite să creați și să botezați după dorință dosarele în “Bookmarks” sau “Favourites”. Puteți folosi această soluție pentru a separa legăturile care privesc o anume activitate de alta, separând temele, sau separând diferitele tipuri de resurse (precum știri, referințe, cercetări online).

Dacă știți deja să realizați și să publicați o pagină Web, puteți folosi lista de legături pentru a crea un document o listă de legături care să poată fi citită și folosită și de altă lume.

Pe scurt

Există o punte RDN (Resource Discovery Network) pentru subiectul care vă preocupă? Secțiunea DISCOVER a tutorialului vă răspunde. Adăugați puntea la propriul bookmarks sau introduceți o legătură la puntea în cauză, întro pagina Web, acestea sunt căile de regăsire a centrelor deja verificate.

Exercițiul 2: Alegeți o temă

Alegeți un subiect, o temă sau o bucățică din domeniul de care vă ocupați și căutați în Internet informații despre asta.

99


1. Poate fi titlul unui eseu, o zonă de cercetare, sau tema de cercetare a unui coleg.

2. Parcurgeți, pentru subiectul respectiv, secțiunile DISCOVER și REVIEW din tutorialul corespunzător.

3. Comparați rezultatele căutării obținute de la mașinile generale de căutare, cu cele obținute cu ajutorul mașinilor de căutare și punților specifice subiectului recomandate de tutorialul respectiv

4. Căutați nume alternative pentru tema sau subiectul analizat, sau găsiți termeni apropiați, și vedeți dacă cu aceștia obțineți rezultate mai bune sau mai proaste la căutare.

5. Incercați să vă fixați asupra unui tip particular de resurse. Spre exemplu, material educațional, informații bibliografice, sau lucrări studii online.

Exercițiul 3: Elaborați propriul test

Proiectați un test care să verifice ceva ce ați învățat despre Internet

Poate fi ceva ce ați învățat despre Internet în general, sau poate fi vorba despre un centru Web anume.

1. Parcurgeți secțiunile REVIEW și REFLECT din tutorialul corespunzător.

2. Schițați pe hârtie un test în stilul celor din tutorial: trei sau patru chestiuni care pot fi de tipul: răspunsuri_multiple sau găsiți_un_cuvânt. Puneți răspunsurile pe o bucată separată de hârtie.

3. Schimbați eventual testele realizate cu alți colegi care fac același exercițiu.

Pe scurt

Există materiale online de instruire pentru subiectul dumneavoastră? Mulți profesori plasează acum pe Web texte, prezentări cu slide-uri, sau chiar materiale interactive, pentru ași completa cursurile și manualele.

Incercați secțiunea TOUR a tutorialului, pentru a găsi ce este disponibil în acest domeniu.

100

WWW in Invatamant de Mihai Jalobeanu

Documents