Renumele si bogaa imparaei lui Solomon 1 Regi 4:20-34 In aceste versete cim implinirea promisiunii exnse a lui Dumnezeu fata de Solomon: bogae, renume si pace. O bogae cum nu se mai vazuse in Israel, un renume care ajunsese pana la marginile pamantului si o pace desavarsita. Este greu sa ne imaginam aceste lucruri, insa toate sunt semne clare indreptate catre Imparaa lui Isus Cristos care urma sa vina. Israel se bucura in mpul lui Solomon de o imparae care pregatea terenul pentru adevarata imparae a lui Dumnezeu. Diferenta dintre cele doua este ca una a fost o imparae fizica, iar cea dea doua era una spirituala. Imparaa lui Isus este insa nespus mai bogata, mai plina de slava si pace. Asadar putem sa privim la imparaa lui Solomon si sa vedem o parte din binecuvantarile extraordinare care le avem prin Isus in Imparaa lui Dumnezeu din care facem astazi parte. Ceea ce ne impresioneaza in acest pasaj de Scriptura este bogaa, dar si puterea economica si militara a lui Solomon. Ospatul de care imparatul si to cei de la curte aveau parte in fiecare zi, armata pe care si-o crease si belsugul economic erau lucruri pe care pamantul nu le mai cunoscuse pana atunci (2 Cronici 9:22-28). Insa aceasta grija exagerata a lui Solomon de a-si crea o armata care sa ii ofere siguranta de care avea nevoie au condus la slabirea increderii sale in Dumnezeu. Israel trebuie sa recunoasca ca principala sursa de aparare si siguranta este Dumnezeu, nu cavaleria cu zeci de mii de calarei. Spre deosebire de el, tatal sau David spunea in Psalmul 20:7 “unii se bizuie pe carele lor, ali pe caii lor, dar noi ne bizuim pe numele Domnului Dumnezeului nostru.” Acesta incredere a lui Solomon in puterea sa militara va fi unul dintre movele care vor duce la caderea lui. Atmosfera in Ierusalim era una de petrecere. Atunci cand pacea domneste cim ca “oamenii mancau, beau si se veseleau.” Solomon se bucura de tot ceea ce un rege care se respecta ar fi trebuit sa aiba, belsugul fiind cuvantul cel mai potrivit care sa descrie imparaa lui. In prezent cei ce facem parte din imparaa lui Dumnezeu ar trebui sa ne bucuram de acelasi belsug, doar ca este unul spiritual in care sufletul este pe deplin saturat. Domnul Isus a inmult painile tocmai pentru a arata poporului sau ca si nevoile sale fizice vor fi acoperite di nu o data Isus si-a comparat imparaa cu un ospat mare unde to invitai se vor bucura de belsugul de care mesenii se bucurau la curtea lui Solomon, Luca 14:15-23. Pana la ospatul minunat din imparaa cerurilor, Cristos ne-a lasat aminrea belsugului de dragoste cu care ne hranim in fiecare prima zi a saptamanii cand frangem painea si bem din rodul vitei de vie. Acest lucru il facem pana cand Leul din Iuda se va intoarce in glorie si cand to vom fi invita la banchetul de la nunta Mielului in ceruri, Apocalipsa 19:6-9. Sub conducerea lui Solomon, Israel a stapanit probabil cea mai mare inndere de teritoriu din istoria lui ca stat, insa indiferent de marea imparaei lui Solomon, ea nu se poate compara cu imparaa lui Cristos. Imparaa lui Isus a cuprins intreaga lume si pentru ea nu exista limite. Diferenta dintre imparaa lui Isus si celelalte imparai este ca Isus nu si-a impus stapanirea prin forta militara si frica. Ceea ce iese in evidenta la imparaa lui Solomon este ca aceasta a fost o imparae a pacii. Despre Solomon nu cim niciodata ca ar fi casgat vreo lupta sau ca ar fi parcipat la vreun razboi, asa cum cim despre tatal sau David. Cred ca aceasta a fost singura perioada din istoria lui Israel cand poporul s-a bucurat de pace. Solomon a stapanit peste o imparae a pacii pentru ca Dumnezeu promisese acest lucru. Asemenea lui Solomon si Domnul Isus stapaneste peste o imparae a pacii. El a fost cel care a mijlocit pentru a face pace intre om si Dumnezeu, luand asupra Sa mania Creatorului, Romani 5:1. Iar pacea cu Dumnezeu ne ofera pace sufleteasca indiferent de mpurile tulburi in care traim. Pacea lui Dumnezeu ne ofera mangaiere si siguranta intr-o lume cruda si nesigura, Filipeni 4:7. Innderea imparaei lui Solomon precum si belsugul si pacea care domneau in interiorul sau ne fac sa intelegm imparaa lui Dumnezeu. Insa ce este o imparae fara imparat? Capitolul 4 se incheie cu descrierea lui Solomon si ceea ce il facea diferi de to ceilal impara, vs.29-34. In vs.31 sunt enumerate cateva dintre personajele de vaza ale vremii respecve. Etan si Heman au fost poe extraordinari recunoscu pentru intelepciunea lor. Ei au scris Psalmii 88 si 89. Insa intelepciunea lui Solomon o depasea pe a acestora si pe a tuturor marilor invata din Egipt, Babilon si Persia, marile centre ale cunoasterii din Anchitate. Vs.32 descrie marimea lucrarii lui Solomon. El a scris 3000 de proverbe si 1005 cantari. Lucrarea scrierii lui Solomon impresioneaza atat prin dimensiuni cat si prin calitatea ei.