-
5956 4Jti
5e5fi4
Ierarhia qi Illitropoliabisericei rorndne
din
Transilvania gi Ungariade
V. Mangra.
Retipirire din,,Telegraful Romdn'c.
c-------ris--
^-.--ht1 bt t_tL-Tiparul Tipografiei Arhidiecezane.
.:_. 1908.
,. 3r*me ti
^ alllml 'ielua *#lo
-
L,r- 4. .-' \ _,1/i: ( "i . ./, ..
595S 4
59564
Ierarhia gi MitroPolia 'bisericei romine din Transilvania qi
Ungaria'
Scriind O.rpr.fiafa 9i activitateaMitropolitului Siva II.
Brancovici, amficut o scurti reprivire istoricl asupraierarhiei
bisericei romAne, atingfrndsi chestiunea mitropoliei ortodoxe
atransilvaniei, a 'c5iei -existen{a isto-ricl Dr. Bunea o
t[gidueqte, scob.ordn-du-o la simpla episcopie,
^numindu-lconsecuent pe Mitiopolitul S-^Yu Bran-covici: episcoP al
Belgradului-
Surprins de aceasta noui teoriein stiinti istoriei nationale,
mi-am es-nrir-irat mituteu zicinil: "lnainte de re'iormatiune. el
(Dr. Bunea) nu admites[ fi 'avut Roriranii din Transilvania,necum
mitropolie, ci nici m,qc7f o epi-scopie, pe cuvant, ci.
conciliul
.lateranll.'din l2l5 a decretat, ca bisericileromAnegti de rit
grecesc sI fie
-s.upuseeniscopilor latini in a cirora dtecezesi: aflau... Iar
dupd reforma{iune' cutendenle de a fixh {rep,t adevf,r istoric,cf,
biserica rornatr5":'dtryJ ransllvantainainte de unire erit calvind'
sau cal'vinizatd., trage cu buretele peste in'
It
-
4-tregul trecut al
.bisericei ortodoxe ro_mdne din Transilvaniaii v' rvqlNu mai
,11,,n ,urp'rinr, poate, gidansul de ace'asie .oili;i;;.,-iin
pur_tea rnea, ca si cum ar vrea s6-gi rec_
li_fice scrisete, _ mi ..a1l9ii "ia a9 rifpus
-
6-Voevozi. Caci dupi pdrerea sa, dupiconciliul dela Florenta
(1439) Romaniin'au avut decit nigtri efiscofi voiajeri,uveniti.pe
furigu, in_Transiivania.)
"A$a numita Mitropolie a Bel-gradului, o spune clar, n;a existat
jna-inte de anul 1599, iar tnainte de anul1556 n'a existat nici
mdcar o episcopie,care si se fi estins peste tot ierit
-
t.lnceputul gi existenfa ierarhiei bi-sericegti la Romdni, pini
in se-
colul al XIV-lea.Scriitorul bisericesc Tertulian, pe
la finea secolului al doilea, mXriuri-segte: ..S'au supus
credin{ei lui Chri-stos, Dumnezeului celui adevirat, di-versele
popoare ale Getulilor, ale Mau-rilor, ale Ispanilor gi ale Galilor,
lo-curile Britanilor cele neaiunse de Ro-mani, nafiunile
Sarma{ilor, Dacilo,r,Germanil-o.r, gi ale Scifilcir,') etc.
Bing-h-ap qdmite, ci vechih capitalx a Di-ciei, Sarmisegetasa, a
fost gi scaunularhiepiscopal, care se enumere intrescaunele
autocefale.r) Cregtinismul s,aintemeiat intdi in centrele culturale
aleimperiului roman, gi de aici s'a ris-pandi! qai
_
departe. Sarmisegetusa,capitala Daciei, 'dup[ coloniza?e de-veni
centrul culfurei gi civilizafiei ro-Tanj in Dacia, sub a clror
irifluinlas'a format crqtinismul romda, doveditprin. term.inolbgia
religioase,' pasiratatn ttmba btsenceasca a poporului ro-
')\Tertulianus contra Judaeos c.Bingham, Orig. Eccl. lib.IX.
VII.c. IV. $. 15.
9--
mdn phnd azi. Biserica cregtin5 insise organizia in tot
imperiul, pe timpullui Constantin cel Mare, care supu-nAnd pe Go{i,
tavorizh l5firea cregti-nismului intre acegti barbari. La in-tiiul
sinod ecumenic dela Nicea (325)afllm chiar un Episcop al
Gothiei,Teofil, care a subsemnat deciziunilesinodului impreunf, cu
ceialalli sfinlipirin{i. Acestuia ii urmeaz[ ca apo-stol al
cregtinismului intre Go{i, Ul-fila, niscut in Oltenia, care duph
oarhipistorie de gepte ani, sub perze-cu{iunea lui Atanaric fu
silit pe la 355si pirhsasch Dacia gi cu un numirmare de Co{i
cregtini si treaci pesteDunire in Moesia. Cregtinii bigtinagiinsi
lega{i de moEiile lor remaseri inDacia Traiani, preferind
martiriul, din-tre cari mai 'cunoscu{i sunt sf. SavaGotul gi sf.
Nichita Romanul.')
Inv5{atul episcop rus Porfirie Us-penski, dupi-ce a cercetat mai
mulfiani bibliotecile orientului a publicatin jurnalul rusesc
"Ocupatiunile Aca-demiei spirituale de Kievu un
tratatintitulat:
"Predicatorii tn Bulgaria,Moldo-Vlachia Fi Rusia UngarS in1) D.
Onciul: Teoria lui Roesler. Convorbiri
literare- 1885 p. 595-6. Constantin Erbiceanu: Ul-fila, viala qi
tloctrina sa. ,rBiserica ort. rom." Anulxxil. ({8e8-e9.)
-
10-
care intemeiat Pe un document nou'strsit iutr'una din
bibliotecile Orien-iului, scrie, intre celelalte, relativ lavia{a
bisericeasci a RomAnilor dinDatia, urmitoarels: ..1 ,4 inceputul
se-colului al lV-lea, cind Dacia eri ocu-nati de Goti, aici erir un
Episcop cuhumele TeoTil, care a luat Parte lasinodul l-iu ecumenic.
Acest episcopavea un discipul, cu numele Nichita,care s'a ndscut pe
timpul imphr5{ieilui Constantin cel Mare, dar care afost educat in
{ara barbarilor, numitiGo!i, de preste riul Dunhrea '
-
-12-silvaniam, et vicinas aliquot provin-cias complectabatur:
ubi sub exitumquarti, et initium quinti seculi floruitS. Nicetas
Episcopus".')
Petru Bod, bazat pe mirturia luiFilostorg, constati, c5. in
ambele Daciigi in Panonia erau biserici renumitein secolul al
lV-lea: uFuisse in Daciautraque ac Pannonia hoc temporecelebra
ecclesias palam est". ) Petimpul imphratului Leon cel mare,intre
anii 457-474, in locurile peunde se intindeau Daciile, atdt a
luiTraian, cAt gi a lui Aurelian, erauaproape 30 de episcopi. u)
Nici nuse poate presupune, ci in Dacia luiTraian, unde s'a
intemeiat gi infloritcultura gi civiliza{iunea romani, nu arfi
existat biserici creEtine, dat fiindfaptul, cl desfiin{dndu-se
imperiul ro-man, in locul lui s'a ridicat gi intaritpr,etutindenea
biserica cregtini. Nu-mdrul cel mare al martirilor din am-bele
Dacii, cari prin predicarea evan-geliei au st[ruit si inblinzeasci
mo-ravurile barbarilor, este dovadf, nein-
1) Acta sanctorum Ungariae ex loanis Bol-landi operibus
excerpta. Cassoviae 1744 p.5.
,) P. Bod. Historia Hungarorum ecclesia-stica. Lugduni Batavorum
1888 p. 30.
s) G. Enaceanu: Cregtinismul in Dacii' p' 47.
-13-doioasi
.d.espre existenla bisericei gia ierarhiei RomAnilor. CIci ar fi
ne-natural a recunoagte, forJat de {apte,episcopi gi martiri in
epoca invauu-nilor barbare in Dacia, gi apoi a-iinsugi la alte
popoari, cari, afarl decolonigtii lui Traian, inci nu eraucregtine
pini in secolul al lX-lea, caL" Bulgari, Slavi 9i Unguri, iar
nuRominilor, cari triiau in aceste lo-curi.')
lati cum se exprimi, in chesti-unea vechimei ierarhiei
bisericesti aRomdnilor, istoricul Dimitrie Filifpid :
uMai tot poporul RomAnilor'dininceput a fost credincios dogmei
ri-shritene a vechei biserici universale,gi. incl
.tnainte de invaziunea Ungu-rilor tsi aveau preotii si eniscooii
-lor.Romiiii gi cei'din'Binat' 9i 6ei dinGiula gi Ardeal, unde
aveau stipA-nire Ungurii, mai tofi au fost urrire-tori dogmei
rislritene gi universale,.,)Aceastd plrere o are gi fericitul
PetruMaior in privin{a vechimei ierarhieiRomflnilor, ch adeca
RomAnii cei din-coaci de Dunire, in veacurile celedintii ale
cregtinitilii au avut episco-
1) C. Erbicean, Biserica ortodoxf, romAni,an. XVII p. 537.
s) Filippid: Istoria Romlnilor (,,Biserica ort. iom... an. XVll
ltSO:-Oa
-
j.IlIl
14-
piile lor, cum 9i dupi aceea' zicAnd.:usi aceea este adeverit,
cl pe la mt1-lotul sutei a zecea Romlnii in Ardealau avut ePiscop
Pe lerotei, Pe carenrincinele'Gila' al' Rominilor din Ar-heal l'-a
fost adus cu sine din leri-gradr. t)o
Fa6tul acesta, adeverit Prin mir-turii biiantine, istoriografii
nostri nul-au apreciat dupi toatl insemnitateatui. mlltamindu-se a
constati numai,.e'Oitu, principele Ardealului, pe la951 s'a'botezai
la Constantinopol 9ide acolo a adus un ePiscoP Pentrutara sa. cu
numele leioteiu' ) Ce-ir"nut insi relateazl' astfel faptul:
oCaeterum Turci 3) non antetinern tecerunt in Romanas
ditionessrassandi. quam Bolusudes eorumBtin.eps iidim te amplecti
Christia-'nu* titulans, Co nstantinopolim v enit,bantizatusque ibi
a Constantino estexieptus, ib eoque patricii
.dignitate,et magnis donis ornatus, dltatusquedomut?t rediit-
Non multo post Gylasipse quoquq Turicus princeps, eodem
') P. Maior, Istoria bisericei Rominilor p'120-124.^"-
'ii'Const. Porphyrog' de adm'.imp' c' 40 laOnciul I Odei;"i"-
Ftiicip"atelor romine- p' 129'
") Scriitorii bizantini numeau pe Unguri lainceput'Turci gi lara
ungureasci Turcia'
*15-
se ejusdem rei causa confert: bapti-zatuique, et eodem quo prior
modotractatus, monachum secum abduxitHierotheum, pietatis fama
celebrem,quem Turciae episcopum Theophy-lactus patriarcha
designavit. Isque utin Turiiam venit, multos a barbaricafraude ad
Christianam religionem tra-duxitu: Turcii, adicl Ungurii, n'au
in-cetat a nivlli asupra {inuturilor romane,pini cdnd Bulusudes,
principul lol,ielarindu-se a primi credinfa cregti-neasci n'a venit
la lnrigrad, gi bote-zAndu-se acolo, Constantin ii fu nag,dela
carele liind patricius gi cu maridaruri diruit, gi imbogi{it se
inturniacasi. Nu mult dupl aceea Gila, Eiel princip turcesc, acolo
si Pentruaceeagi treabl se duce: gi botezAn-du-se
'gi intru acelagi chip precum celdintAi cinstit, pe cilugirul
Ierotei,ce eri vestit de evlavie, pe carelepatriarhul Teofilact l-a
rinduit Unga-iiei episcop, il duse cu sine. $i acelavenind in
Ungaria, pe mul{i dela in-gelf,ciunea cea varvariceasch i-a
intorsia credin{a cea cregtineasce., )Din acest citat s'ar phrei,
ciGila a importat din Constantinopol
p. 15.1) Petru Maior: Istoria bisericei Rominilor
-
16-*
pe episcopul lerotei pentru Ardeal.InsuEi P. Maior inclini spre
phrereaaceasta. Dar piecum traducerea lati-neascS, aga gi cea
romAneasci a luiMaior, facuti dupi cea latini, nuredau exact
infelesul textului grecescal lui Cedrenus. Pasagele referitoarela
Gila gi lerotei in textul originalsunf, astfel:
u h,I*'ou no)u di ,(dL I'i,]aE,ii.qTorv ,iv xui uivoq rtDt/
T'ouqxov,ii.oetotv tt.g rtlv paoAt.6u ::at panri(t-ra.t, r@v ioav
d,fuo1 ttg xat &.uzdg urQ-yr6ieov ,.dL rtpciv d.vilaPno 6-6
t"u'B tuutdu ,rdl' xLva p,oiraXdv, ' Itqi-0rov toijvopa, 6o!av
eiAuPr.rcq i7-oyra, inmzonov T'ouqzmg naqd' uduOrcEulazzou Ttigo,
ovrlS'tvta. 3q czt'r6E ytttoyt.Evog, ndtriq and fig
paqlta'Qrzngrluv4E eiE rdv ZQrortavtspdv in'u,,nyayt.v> '): Iar
nu dupi mult 9iGili, i:rincipe fiind gi el al Turcilor,vine iir
cetatea impiriteasci gi se bo-teazd, invrednicindu-se gi acesta
'deegale binefaceri gi onoruri. fi a luatci sine pe un oare-care
monah leroteicu numele, care aveit renume pentruevlavia sz,
pentruca si se hiroto'neasci episcop Turcilor de citri Teo-filact,
caie de acolo tntorcdndu'se
^r) Ceorgius Cedrenus, Anales Basel 1566.
p. 57t.
17-
adus la cregtinism pe mulfi al{ii delaeroarea barbarici." Cu
alte cuvinte:Gila mergand la Constantinopol sIse boteze, a luat cu
sine pe monahulIerotei din Ardeal (monachum secumabduxit
Hierotheum) pe care patri-arhul Teofilact apoi l-a hirotonit
epis-cop, gi ca atare s'a reintors in patrie.Ierotei eri, va s5.
zici, cilughr romfindin vre-o minlstire ardeleneasci,poate chiar
din mindstirea, care seafla in cetatea Morisena (Muregana)lAngh
Murhg in Binat.')
In secolul al X-lea gi inceputulcelui al Xl-lea in
Banatul-Timigan segisesc in adevir doui mlnistiri or-todoxe, una cu
hramul sftlui loan Bo-tezltorul in cetatea Mares (Morisena)unde azi
e comuna Cenadul-nemtescgi alta cu hramul sftlui George, pelocul
unde e comuna Oroszlfmos.Cea dintAi fundati de ducele Bana-tului
Achtum sau Optum, in care seafla gi un episcop ortodox,') a douade
Cenadin, care a dezertat din ca-strele lui Optum in tablra
regeluiStefan, dela care apoi cetatea Mari-sena s'a numit Cenad, gi
tot {inutul
') G. Enaceanu: Cregtinizmul in Dacia p. 135.') Katona lstvin:
Hist. crit. reg. Hung. I. o.
131. Balugyrinszky: Egyh[zi t6rt6netirat, p. 304.
-
-18-comitatul Cenadului. In actele sftluiGerard, episc.
Cenadului (1 030-- I 046)se. gisesc probe neindoioase
despreexistenfa acestor aEezlminte relisioiseqi monumente isiorice,
cari "atestiexisten{a ierarhiei bisericei ortodoxea RomAnilor. Iati
cum se relateazi.faptele in vieala sftlui Aerard:
nAccepit (princeps Achtum) au_tem potestatem a Craecis, et
constru_xit in praefata urbe Marisena mona-sterium in honore beati
Ioanis Bab-tiste, constituens in eodem abbatemclm. monachis graecis
juxta ordinemet ntum lpsorum>. Adeci:
"Cu bi_necuvA.ntarea .Ep.iscopihr greci (orto_oocAt)')
construrse (Optum sau Ach_
tum) in cetatea Mare$iana, un mona-steriu inchinat sftului'loan.
Botezhto-rul gi agezase intr'insul un esumencu cilugiri grec! dupl_
rAnduiala giritul lor (grecesc)u
. .I Sl dupice au-torul expune bltilia diitre Cenad giOpfum,
aritind cum Cenad in urmaunui vis, in cuue a vLzut un leu. facevot
sftului martir Ceorge, promifAndci-i va zidi o ministirE, daci ii
vaaj.fta. si invingi.pe O_ptum, adauge:uPost haec vini6ns
Chanadinus "ad
t,i"rr,uiLl$.ffT1#ll:'cu blagoslovenia Pa-
l9-locum ubi leonem viderat, in hono-rem beati Ceorgii martyris
monaste-rium aedificavit. Inde proficiscentesvenerunt in urbem
Marisenam ubierant monahii graeci, qui divina se-cundum ritum et
consuetudinem suamcelebrant, Episcopus autem inito con-silio cum
comite Chanadino eundemGraecum abbatem cum monachis suistranstulit
in Oroslanos') monasteriumvero ipsorum Episcopo cum fratribussuis
assignavit, qui in eodem habita-verunt, -donec monasterium
beatiGeorgii martiris perficeretur>> == Apoi,Cenadin plecind
la locul unde vizuseleul, a edificat o minlstire in onoa-rea sftlui
martir Oeorgiu..... De acivenirl in cetatea Marisena (Mare-giana)
unde erau cd.lugdrii greci, caficelebrau oficiile divine dupl ritul
giuzan{ele lor, iar Episcopul in{elegAn-du-se cu comitele Cinad, a
strlmutatpe egumen cu cilugirii in Oroszl6-hos $i monasteriul l-a
dat Episcopuluigi cllugirilor (fra{ilor), cari au gezutacolo pinl
cAnd s'a ficut monaste-riul sf{lui Georgiu."') Temeliile (fun-
t) Oroslinos intre Beba-veche gi Oroszlii-mos de asttrzi.
') Acta S. Gerhardi, Episcopi Chanadiensis,la P. Maior: Istoria
bisericei Rominilor pagina156-157. G. Enacean: Cregtinismul in
Dacia pg-725..- 2t
-
,20-damentul) bisericei dela ministireaciluglrilor greci din
Maregiana s'augAsit in 1868, impreuni cu baptiste-riul, agezat
patru pagi dela uga despreapus a bisericei, pu{in spre
meazAzi.r)
RomAnii din {inutul Orizii-mari intimpul domniei intdiului
Stefan auavut episcopia lor, care se numiriintre cele 7 episcopii
despre cari scrieepiscopul de Passau, Piligrin, cltriPapa Benedict
al VII-lea, ci au existatinainte de venirea Ungurilor in
Pa-nonia.') Dar, precum in timpul SftluiStefan, zice Balugyrinszky,
episcopulgrecesrc din Marisena a fost scos deacolo:
"Tot astfel s'a intdmplat petimpul Sftlui Ladislau cu
episcopulromAnesc din Oradea-mare, care -s'aagezat apoi in
Beiugu.o)
Cunoscute sunt inci din secolulal Xl-lea doui mlnistiri
grecegti, unade cilugiri{e, intemeiati prin literefundafionale
grecegti de insugi Sf.Stefan, intAiul rege ungar Ei alta inVisegrad
pentru cilugiri, intemeiatade regele Andrei I. Din o scrisoare
t)- Dr. Borovszky: Csanridnete t. l. p. 27.) Inchofer: Annalium
eccl.a. 980. G.{n6czy: Diserta(io de S.Bal rr gydnszk y. Egyhnzi
toitdnetiratt) Balugyiinszky, ib-
vzlrmegye t0rt6-regni Hung. adLadislao p. 71.p. 298--488.
-21--a regelui Bela lll. din 1177 se $tie,ce eiiste deja pe
atunci mf,nistireaHodog, a cerei mogie se intindei phnila hotarul
localitifii numite $ega, as-tizi un suburbiu al Aradului.
Pozi'{iunea mdnistirei e clar precizatl prinscrisoarea regelui
Andrei al III-lea dinl0 Noemvrie 1293, in care se zice:uterra
Hudus-monostora vocata juxtafluvium Marus existensu. Iar
mLnS-stirea Hodog-Bodrog gi asthzi Sretepe {hrmul Murigului, intre
Zadorlakbi Fenlac.) $i au trebuit s[ fie multemanestiri orientale,
mai ales in plrfilelocuite de RomAni, pntruci la anul1204 Papa
Inocentiu III. autorizeazhpe Episcopul latin din Oradea-marese
viziteze ministirile grecegti dinUngaria gi se cerceteze, daci
dinacestea se poate formir o singuri. epis-copie, dupf, propunerea
regelui supusf,scaunului Romei.') O mare parte insedin acestea
ministiri, in urma perse-cu{iunei sistematice a bisericei orto-
t) Dr. Kariicsonyi lhnos: D6lmagyarorszrigimonosiorok p. 9, 10.
Dr. Karicsonyi insi o soco-teste mtrnAstile catolici. la inceput,
ceeace este cutoiul exclus, fiind ea astizi mtr-ntrstire ortodoxi
indieceza Aradului, cdci nu este caz, ca ierarhia bi-sericei
romano-catolice si fi inglduit prefacereaunei ministiri catolice in
mlnlstire ortodoxi-orien-tali.
') Hurmuzaki: Documente privitoare la Is-toria Rominilor l. p.
39.
-
_22_doxe s'au desfiinfat ori ?_u fost pre-ftrcute in minfutiri
catolice, precumreese din scrisoarea papei dnbriu alIII-lea, care
la l22l inciviinta cererearegelui Andrei al ll-lea, ca si
intro_duci cilugiri latini in ministirea Vi_Sfgradului, iar celor
grecegti si lerAnduiasci obroc p1re-se vor stAngeunul cAte unul.')
'Cu toate acestja,precum impiri{iei Romanilor nu i_asucces se
desfiinleze
.prin persecufiu-nile singeroase..6iseriia ciegtini, iotaga.
nici crucia{ii apuseni prih perse_culluntte pornrte pentru
stArpirea
-
tolicilor. patriarhul Antonie, prin hri_sovul din l3gl intiregte
Ji.dt"f *i_Ittjl:i^ u:lp.u numiteior 1i""Irri, pri_mlndu-o sub
ocrotirea patiiarhiceasci,cici nu e de crezut, cd ;i;; Ti
pututi1tin,Og stdpdnirea i,n.i
-rn?ne.tiri inregatut ungar asupra unor localiteti-pe. cari ea
nu le_ir fi avut ,ri;lfnainte., l3r p9 egumenul pahomie ilnume$te
txarh patriarhal cu drept gi
$ii"#Ti",' :; :l$;, "-.X,xfu : I *.:ceti gi a judeca procesele
viiii. Olnpartea preo-filor, a consacri, bisericile
ce_-se vor face din nou in acelea lo_calita{i uin stavropighii
puiriu.t i..,.,1rr . Dupi o suti O. uni,
egumenuli1?1t.,,^,fL.zentindu_se_ inaintei regelu ivlaotslau St
ar5tAn-du_i hrisovul pu_triarhului Antonie in. originilri' gr._cesc
ai in traducere latinF, ceie sa_lf,:i::g l intqreSsci cu prtlie
p.n_tru totdeauna in favorul seu, a urmd_torilo-r sei gi--a
ministirei 'Oin -peri.Kegete rncuviinteazi cererea egume-nyl-ui gi
intare-ste scnsoarea privile_giala a' Patriarhutui-Anio"i.,
r"ir"j"_
*24 _
cAnd exemplarul latinesc iri Jififornur) Acta
patriarhatus,Constantinopolitani II.
,rrlf .,, Biseri ca ort. ro m... - kl "". " iea"o"Iiilz p g.
25
din 14 Maiu 7494, care a eEit laiveali in anul 1721J) CercetAnd
insigi comparAnd traducerea latinh cutextul grecesc al actului
patriarhal, seconstath o deosebire ezen{iall intrecele douf, texte;
se vede, zice domnulIorga, ci traducerea latinl e gregith,o
traducere
"preJdcutd. cu anumitescopurir, blnuind pe egumenul llariecu
uaplecare cltri legea stlpAnitoare"(adeci catoliceasci 2).
Ambele document, pe lingi c[adeveresc existenfa unei minlstiri
or-todoxe in seculii 14 gi 15 in Mara-murig, cu o intinsi stdpAnire
spiri-tuall, ne dau prefioase date privitoarela starea Ei
relafiunile bisericei ro-mdne din Transilvania pe acelea vre-muri.
Clci prin mergerea VoevozilorBalifa gi Dragog la Patriarhul
dinConstantinopol gi inchinarea Ei pune-rea ministirei din Peri sub
jurisdic-{iunea patriarhului se constati rela-tiunile ierarhice
dintre biserica orto-doxi a RomAnilor din Transilvania giPatriarhia
din Constantinopol, .precumeste constatat gi aceea prin scrisoa-rea
din 1391 a Patriarhului Antonie,
') P. Maior: Istoria bis. Romdnilor pg.142-147.,) N. Iorga: ib.
XLII. XLIII.
-
-26-ci Bali{a Vodi gi Dragog nu ei aurntemelat mintrstirea
sftlui ArhangelMihail, ci o posedau intemeiattr udinstrtrmogi, (ano
yt't',*orrlrog\: ci maideparte RomAnii Si in timpurile maidinainte
au avut episcopiilor, ceeace seinvedereazd, clar din cdvinteie
scrisoriipatriarhale: udar gi cele de c6tr6. Ar-hierei locat
sfin{ite (biserici) si se bu-cure de adumbrirea' gi ociotirea
pa_triarhal5
-
aitia ;.a,1 rd, TaQa aayToru(..)
-
-28-din Ungaria 9i Transilvania ar fi avutpe- atuncl o ierarhie
bisericeascl cufjtllq:.11b,.), IS' eu intem.iui p. u._rut ongrnal
al patriarhului i_am ieflec_tal ch,.numifii voevozi n'au
-i-ntemeiatmanastrre nouI, prin urmare nici nucer dela patriarh si
le incuviinleieac.est lrrcru, ci ministirea ixistenta1d11
_stlaTo$i, .o inchini pufiurf,ufuio pun sub oadumbrirea gi
ocrotireaggt1lhala", spunandu-i litui bun.u,ca nu e in clar cu
caracterul gi in]semnitatea ministirilor a$a numiteustavropighii"
gi
"inchinat6, Oin bi_senca onentali, care nu se intemeiazicu
.rncuvrrnfarea episcopilor eparhioti.cr tocmar cu escluderea
ingerinlei iijurisdic{iunei lor, pundndulse--iirectsuD autontatea
pi jurisdicfiunea pa-triarhului. r)
Dar ..urmind traducerea lati-neasci a scrisorii patriarhului
Anto-lt,.: ug? cum se afli publicata in is_rona btserrceasci a lui
p. Maior,o, dlBune4, n_umai dupi puUii.+*iu orriIorga;
"scrisori $i ihscriptii'lrol.".$r maramurigene, a gtiut, Le
minesti_rea Oln I'en e
"stavrOpigionr, CuVintcare .
-
*30_eri nevoie s'o inchine patriarhiei, fiindprin insagi
originea sa' patriarhila.
,Dl lorga mai face o gresali ne_lertattr, atribuind egumenulii
pahomieudreptul. de a imltini tolie tuncliiteepiscopal!",') cu cire
patriarhui nu l_arnvestit, fiind et numai un simplupreot monahal
(ieromonah): i_a con_ferit insi titlul d'e Exarh (iicarius
inspiritualibus) adeci locutiitoi--ul raurn alacen administrative
gi judeclto_::!1i. ^uNumeg.te,*.r.n'i"' noastri,z:ce Patriarhul, pe
prea onorabiluicgumen al acestei respectate mini_stiri, pe
-Ieromonahul pihomie. Exarhasupra- localiti{ilor supuse
rirenasti-rel>. lar drepturile lui'le circumscrieln urnatoarele,
:.r4 observe pe preofiice se afli in zisele localiti{i 'Si
d;qop-ol, si-i indemne gi si-i inriete celede folos, gi
mdntuitoire;
.sa judLe gisi. cerceteze procesele eclesiistice ve_ntte
dtn.p{te_a preofilor gi cele ce aunev.ole d_e indreptare si le
indreptezeqr dupe lege gi dupa canoane.'Aregr vore de a consacrd
sfintele gi dum-nezeEtile biserici ce se- vor dce dinnou in acele
localiti{i in stavropighiip"tti"Ir..
".2) Toate aceste dreptriri"un) Biserica ort. rom. ib.,) N.
Iorga: ib XXXIX.
i
31 -.
episcop je..posedeii exerciazljn. urmaconsacrlrii, iar Egumenul
Pahomienumai prin delegare din partea Pa-triarhului le-a putut
exercii; dreptulde a hirotoni preoJi insi nu l-a avutgi nu i-s'a
dat, cum limurit se vededin hrizovul patriarhal dela 1391,
pen-trucl el nu erh Arhiereu.' unumai cdta hirotoni preo{i nu
puteir Egumenul,deoarece nu eri sfin{it episcop. Dreptaceea il
blagoslovi (Patriarhul) ca sapoatl |inei un Arhiereu pentru
hiro-tonirea preo{ilor, pe care il gi {ineiegumenul zisei
mdndstiri.,)
') Din istoria lui P. Maior, in ,,Acte gi Frag-mente", de
Cipariu p. 178.
-
III.
"Transal pinao ori uTransylvania,?Sa.u: Arhiiepiscop latin -;;i
Arhi-eptscop ortodox de Transilvania?,. ,_Pupi cdderea imperiului
bizantiny.l?:l 9r a blsgricei orientale sub ju-gut turcesc,
_relatiunile ministirei orio_qoxe drn Maramurig s.e intrerup
cupatriarhia din Constintinopoi. [fg.f.Vladislau, in urma cererei
Egumenuluill1*. in1oj1{ ei inrerin;
"-"il;;'.privi_regtata a patriarhului Antonie,'prindiploma din
14 Martie iab4o-i Ed_menul llarie il pune suU
iu.isOi.iiun.uMitropotitului' ;i;d*'jin "Tiunrir_vania,..aga. fel,
ca atdt el,
"rrn- ri ur-m_itorii lui usi dea fpilcopul,ii dinMuncaci
cuvenita onoare, iire Arhi_
epismprylui din Transiliinia,'..lui O.agym gi celor viitori, ca
mai-iirito,sii, si Ie arate cuueniii irpu"i. giascultare,. (Ita
tamen qu"a i'pr.]rut.,Hilarius Pl,gr, et sui successbres epis-cop.g
de Munkats sui orol"ir -i.rr._,.::jj:, lrhjlpry*po yero de
Transyt-uanlq.,modernis, et futuris, veluti iu_perronbus suis
debitam subjectionem
rl' -
') P. Maior ib-
33 --
et obedientiam praestare debeant, etteneantur).
')Aci d-nii lorga gi Bunea nu numai
se incurci riu, dar se gi incaieri, cagi pe altii sh-i incurce,
cici incercAndsi dovedeasci, ch Rominii din Tran-silvania n'au avut
Mitropolit pini laMihai Viteazul, dau de o dovadhneresturnabili:
Archiepiscopo vero deTransylvania, din diploma regeluiVladislau,
care atesti existen{a Mitro-politului romin in secolul al XV-leain
Transilvania. $i aceasta dovadivor ei si o slibeasci gi sh o
nimi-ceascl cu orice pre{.
De aceea inlocuegte dr. BuneacuvAntul uTransylvania" din
textuldecretului regal publicat de P. Maior,cu ..Transalpina, din
cartea episco-pului catolic din Alba-lulia, Battyrinyi:Leges
Ecclesiasticae, susfindnd in ur-mare, ci nu Arhiepiscopului
ortodoxdin Transilvania, ci celui din Tran-salpina, adecl
Mitropolitului din Jara-RomAneasci a supus regele Vladislaupe
Egumenul Ilarie dela ministireaPeri din Maramuris.
Dl Iorga nu p'rimegte versiuneaactului in care sti scris, in loc
deuTransylvania, uTransalpipn'r, adeci,
-
-34-nu Ardealul, ci Jara RomAneasci, 9icombate astfel pe dr.
Bunea: uVersi-lnea e cuprinsi in edi{ia actului deBattyAnyi, in
Leges Ecclesiasticae, gieruditul maghiar, ca gi Petru Maioral
nostru, l-a cunoscut numai dupi ocopie din 1721. Dar 9i din alt
punctde vedere, verziunea Battyr{nyi, pri-miti de Bunea, nu se
poate primi.In Jara Romineasci er2r pe atunci,7494, un Vlidici la
dreapta Oltului,cu titlul mitropolitan, gi poate unulin stdnga
rAului, pentru Banatul deodinioarS. Dar aceste doul
scaunearhieregti, intemeiate in secolul alXIV-lea, nu erau
organizate inainte devremea lui Neagoe-Vodi gi
activitateaorAnduitoare a lui Nifon patriarhul,.')Apoi, adaugem
noi, dr. Bunea nu nespune, ciruia anume dintre cei doiArhiepiscopi
transalpini a fost supusbietul egumen llarie, clci la amAndoide,
odati nu putea fi supus, gi insfirgit decretul regelui numai de
unArhiepiscop vorbegte.
. Dl lorga gisegte alta solu{iunechestiei: nici arhiepiscop de
Transal-pina, nici arhiepiscop ortodox deTransylvania, ci
arhiepiscop latin al Ar-dealului trebue a se in{elege prin
) N. Iorga: Sate gi preo{i.p. 314-315.
35-cuvintele Arhiepiscopo vero de Tran-sylvania. Incintat de
aceaste desco-perire, dr. Bunea, care a ficut atltaiisipa de vorbi
cu ..Transalpinau, degi ciede, ci actul publicat de
Battydnyi..trebue sl se ia- de cel mai autentic,fafi cu orice altf,
copie,, t) prime-gtecu amdndoui minile Pererea dluiIorga, zicind:
uPrin urnnare, ig textul.Aihiepiscopo vero de Transylvania,nu poate
fi vorbi, decAt de ePisco-pul-latin ude Transylvania, cu locu'in{a
in Alba-lulia". )
Cui s[ dlm acuma crezhmint ?Nici la unul. Dl lorga numai
Princonjecture gi subterfugii ajgnge shstabileasci un raport de
subordina-fiune a Egumenului Ilarie cltrh epis-copul latin de
Alba-lulia, aplicindcuvintele veluti superioribus suis laepiscopii
latini, adecS: usi asculte peaihiepiscopii ardeleni, pe
epis_copiiardelbni in tnsusirea hr de Arhie-piscopi,,, t) pentrici
episcopii latinihi Ardealului n'au avut nici cAnd,precum nu au nici
astizi insugirea 9ititlul de Arhiepiscopi. Dl Bunea ob-
r) Ierarhia Romfrnilor p. 166.') ib p. 178.') N. Iorga: Scrisori
gi inscriplii ardelene 9i
maramurisene. XLIV.3.
-
-36_searve gre$ala, gi-Ei de silinti s'o aco_pere prin
explica{ia aceasia, uEsteadevirat, ci in ierarhia catolicd
epis_copul de
"Transylvaniau n'a fost hiciodati. uArhiepis-op,, _dar in
raportcu eprscopul oriental de Muncaci el
I putql fi gi a fost (?) narhiepiscopo,intrucAt episcopul
de'Muncaii u tbsi*pus lui, ca la arhiepiscopul siu>.,)Dar
acest
"intrucAt, ipoteiic nu do-vedegte, ch de fapt' episcopul
deMuncaci a fost _sirpus' epistopuluilatin din Alba-lulia,' ca
Arhiepisco_pului siu, astfel de supunere ddcretuldin 1494 nu
rAnduiegtb gi nici nu opyl"a rAndui, pentrucl Arhiepiscop
latrn, curn constatl qi dr. Bunea, nua fost nici odat[ in
Transilvania, niciinainte, nici dupi acel decret. larregele catolic
Vladislau n'a putut daepiscopului latin de Alba-lulii cu delasine
putere titlul de Arhiepiscop, carenu-l avei, gi in biserica
'catofiia sefine de prerogativele papei. CAci nu_mai Papa are drept
a c6nferi cutlruiepiscop latin demnitatea de Arhie_pjs.c9p, gi
numai cu a lui recunoagtereg1 binecuvdntare se poate exercie
ju-risdJ.cf i unea- arh iepisco pali.
_
Daci pu'puar fi dat cdndva episbopului latin be
1) Dr. Bunea, ib. ) Ierarhia RomAnilor, p. 179.
37-Alba-lulia titlul de Arhiepiscop, acelal-ar aveir gi
astlzi.
Cat de gubredi gi lipsitd detemei este argumentafia dlui
Bunea,pe lAngi inchipuita supunere a epis-copului de Muncaci
fictivului Arhie-piscop latin de Transilvania se vedegi de acolo,
c[. qe cind aceasta su-punere o prezintl de o parte cafireasch gi
necesar5, ca episcopul
"s5.nu atArne dela vre-o arhiepiscopie din{ar[ striini", t) tot
atunci, pentruca peegumenul llarie din mlnistirea Perisi-l poati
ariti supus unuiArhiepiscopdin u{ari striin6>, face
..Transalpinaudin
"Transilvaniar, supundndu-l ar-hiepiscopului (Mitropolitului)
din Jara-Romineasci.
Dar argumentul cel mai puternic,cI prin
'Arhiepiscopo vero de Tran-sylvania" trebue a se in{elege
Arhie-piscopul ortodox, nu cel latin, ni-ldI chiar cel mai
competent scriitorin materia aceasta, episcopul latin deAlba-lulia,
Battydnyi, tipirind adeci indecretul lui Vladislau din 1494
,.Tran-salpinau in loc de uTransylvania,,,semn invederat, ci el n'a
gdsit niciun document, nici o urml despre su-
-
-38-punerea Episcopului de Muncaci Eia egumenului mtrnistirii
din peri id-risdic{iunei episcopului latin din Alba-lulia- Altfel
-ce l-ar fi indemnat, sdlipseasctr de un titlu istoric episco-pia
latini din Transilvania, in fivorulunei Arhiepiscopii
"schismatice, dinJara-Romineasii? Chestiunea e clargi
-
definitiv rezolviti prin chiar decre-tul regelui Vladislati din
1494, oricAt ar incerci cineva si ascundi ade-virul. Decretul regal
are doui. pe4i.In cea dintii se cri-prinde in traducerelatineasc[
hrizovul -patriarhului Anto-nie din- 1391, in caie se prevede
age-zarea gi petrecerea unrli Arhiepiscopsau epbmp, suptt;i
patriarhului,' adiclrgrtodoqi, in ministirea din Peri, sauin
apertinenfele ei, cu dreptul ii in-datorirea de a pgvq{u] gi' ajuti
peegumenul m[niitirei in'inddplinirbaoficiului, sau a chemirii
sale. In parteaa doua, cea explicativi, sau i; de-cretul
.regal, propriu zis, se spune,c-a arnteplscopul sau episcopul
orto-dox, supus patriarhului de Constan-tinopol, care- s'ar afli
locuind in mi-nistire, p.pate- fi numai
arhiepiscopulde.Transilvania,
-
ori- episcopirl epar-hial, Arhiereul locului, curir se nu-megte
in textul grecesc. Cici nu putei
39-regele ungar si acoarde gi str con-firme unui necunoscut,
striin din altltarh. drentul de a locui in m[nlstireaiin't"gutul
s5u in calitate de Arhie-piscop, cu atdt mai Pu{in Putei siSupuna
el pe un arhiepiscop ortodox,caie ar ti lbcuind in ministire,
unuialt arhiepiscop, celui latin de Alba-Iulia. Aihiepiscopul din
hrizovul pa-triarhal este deci identic cu Arhiepis-copul.din
hrizovrl! 1egal, este una giaceiaEi persoani fizici gi morali.
Inurmare
-
"arhiepiscopo vero de Tran'sylvania, esfu arhiepiscopul ortodox
alRomdnilor ardeleni, mitropolitul romd-nesc de Alba-Iulia.
Obiec{iunea dluiDr. Bunea, ci in actele oficiale nuse gisegte
intrebuin{at de citri ca-pul-statului titlul de
uarchiepiscopus>pentru mitropolitul romin, PAnI laSulut 9i
$aguna, se restoarni Prinfaptui, ci regele Vladislau confirminrin
decretuf citat titlul acesta iniraducerea latineasci a hrizovului
pa-triarhal : nostrorum subditorum archie-piscopus aut episcopus in
dicto mo-nasterio.
Dar episcopul Muncqciului.. ltEgumenul din mhnastirea Peri
fiind"s-chismatici, nici pentru acest motivnu puteau fi p$i sub
jurisdic{iunea
-
-40_unui
,
Arhiepiscop catolic, care erarmpectecat in exercifiul
jurisdicfiunei3jupre
-u_schismaticilor" prin dei:retulII alui Vladislau din t 4g'5
art.4S, princare se interzice episcopilor catolicia^.l.ua dijme
(bir) dela '.schismatici,,
-
*42-stiri de citrtr Patriarhul Antonie la-1991, confirmate. prin
diploma regeluiVladislau din 1494, precum se iedeItrmurit din
inscripfiunea slavoneasc5ce s'a gisit pe un antimis tip[rit inacea
ministire la 1693, in care epi_scopul losif Stoica se intituleazh,
uDi,darul lui Dumnezeu epismp ortodox alMgrgnyrgSQut, exqrh
stavropighieip (riarltald Co nstantinop o Etane,' aZmi-nistrator al
mitropoliei i3etgradutui dinArdeal".r) Aceadta inscripTie, zice
Dr.Bunea, aratl destul de liniSiede, ci epi-scopii din Maramurhg nu
se conside_rau de sufragani ai dritropolitilor dinAlba-lulia, ci
esempli de 'sub'iurisdic_{irr* oricdrui episiop, ceeace dove_{:E1.
cuvdntul- "stiavopighia,, iarbtotca igr aroagi dreptul de a
admi-nistrd
-chiar gi mitropblia A._luliei in_tr'un timp, cdnd aceista nu
eri unitiinci cu biserica Romei.'): Cum adeci, episcopii de
Mara-murig sunt esemp{i de -sub iurisdic-fiunea oricdrui eiiscop?
Las'c5 esteabsurd a vorbi despie iurisdic{iuneaunui episcop asupra
altui episc6n inacelag rang ecleziastic, dar'd-nii' Dr.
43 --
Bunea gi lorga, cari supuseri cu dolesute de ani in urmh Pe
egumenu-l ma-nistirei din Peri epidcopului de Mun-caci si pe ambii
aihiepiscopului latinOe fiansilvania, nu ne araie, cind 9icum au
devenit ei esemP{i de sub ju-risdictiunea acelui Arhiepiscop,
chclMaramurigul fiind un {1nu! in circum.-scrintiunea ministirii
Peri, episcoprtdin'lbcalite{ile acestei mhnistiri incitrebuiau s[
fie supugi iurisdic{iuneiArhieniscopului latiir de Transilvania,ca
si 'mhnistirea. De alth parte, dacieniscopii de Maramuri$ au fost
e-slmpti. intr'adevir, de
.sub iurisdic-
tiunbi ..oricirui episcop', unde ge-ieste atunci Dr.
Birnea-acele legituridiritre biserica romineasc{ din Mara-murig gi
scaunul bisericei unite dinArdeil,' care numi{ii patru episcopise
sileau ale rumpe chiar la inceputulunirei, chci ele trebuiau si
existe ina-inte de unire, pentru a 19
-
rYryPe laanaritiunea uniiei? InsuEi titlul de "ad-*inisltutor al
mitropoliei Belgraduluidin Atd.al, ce l-a luat episcopul
losifStoica dovedegte legitura canonici abisericei romAnesti din
Maramurig cumitropolia ortodoxi a Transilvaniei,cici humai un
episcop sufragan ilipute) insugi acesl titlu. Ce l-a deter-
t) Dr. Bunea itr. p. 103. Nilles: Symbolae,I. p. 268. nota 3.)
Dr. Bunea ib,
-
-M*nlinll si-gi aroage fiflul acesta ? e altacnesttune. Motivul
invocat de Dr.Bu-19g,_ci Stoica consideri tre mitro-p.olilii
Belgradului de
"erefici calvini,gr scaunul mitropolitan .,usurpatu dinp.arte.a
f oI, Ei pehtru aceea se'intituli$t admmtstrator al, miiropohei
Betgra-dului din Ardeal,'y ny pbut.1iu...p_tabil, pentru
alt.motiv,' udul--ttt de
o-sa, anume, cI udescalvinizarea Romi-rutor> s'a inceput inci
sub Teofil sis'a sivArgit sub succesorul siu At;:n:1sre, prrn,
-
-_46_torice. In perioada nivalirilor barbarevrea{a religioasl a
Romdnilor se mani-testi prin activitatea misionari a epis_copilor
gi martirilor, cari gi_au virsat:.angeJe pentru luminarea si
conver_tirea barbarilor. cutropitori,' iar Oupaincetarea
invaziunilor' gi dela venireaUngurilor, prin agezamintele
religioase_culturale, care, celea dintii, ca lI toategopoarele
cregtine, sunt ministirile.Drn cilug[,rii ministirilor se
recrutaueptscopu diecezelor, Ia ministiri selormau.preofii gi
cinthrefii bisericilorparontate. Lucru prea natural, ci undeeste
furrmi, acolb
-si fie gi plstor,unde erau ministiri gi preo{i,' acolo:1-ll: 9i
episcopi. O ierirhie'sau gu-vernament ecleziastic fiind
condifirine{ng qqa non pentru satisfaceiea tre-burnlelor religioase
ale cregtinilor, eaa existat Ia RomAni. chiar gi in peri_oada
nivhlirilor barbare, si s,a des_voltat in cursul timpului 'in
rna.u.ulesvoltirii vie{ii lor sociale si poh.tic..Lacr. este cu
neputinfi,'ca Rominii,cari in. Ardeal, ii Bariai gi Maramu-rig,
sub
-regii ungari aveau un fel de::lonomie nafionali gi organizafie
pro_p.ffe 9u cnezi, ca conducatori gi iude_citori nationali ai
satelor romdnrJgti,)
) D. Onciul: Din Istoria Rominiei p. 12
*47--
si nu fi avut organiza{ia 9i ierarhialor bisericeasci. Aceasta
cu atAt matvirtos, ch in biserica ortodoxi orien-tali, organizarea
ierarhici' s'a llcutorin sin"oadele ecumenice' care au in-'grijit
prin dispozi{iuni.a^nulne' ca 9i:sericile particulare nlcl in
tmprelurartanormalb si nu rbminl firi episcopi'Astfel sinodul IV.
ecumenic in can'28 hothreEte, ca Episcopii ucei ce suntin
varvari6egtile locuriu sI se hiroto-neasci de cf,tre Patriarhul
Constan'tinopolei, practich adeverith Ji prinNovela impiratului
Alexie Comnendin 1093, iil care se zice: uNeimPe-decat sii se
voteze Arhierei in biseri'cile ortodoxe std.pd'nite de
strd.ini"-')
La inceputul secolului al lVJea,resulAndu-ss marginile
circumscrip-tiulnei Patriarhatului de Constantino-irol. si de
atunci biserica Romdnilorhin' Dacia fhcind Parte din
circum-scriptiunea acestui Patriarhat pentruoistorirea ei. in
timpul nivilirilor bar-bur., le trimetea episcopi Patriarhulde
Constantinopol. Rinduiala aceastas'a observat cohstant de atunci gi
substhpinirea asupritoare a regilor un-
r) Manuscriptul Mitropolitului Porfirie al Ce-sut.i
iapadocieir'in ,,Biserica ort- rom." an' XVIIpag. 609.
-
-48-g::
"lpgcopii - acestia insi de reguli
:l:u tira regedinfe.. stabile, fiind Sililicttn cauza.
prigonirilor a se muti din_tr'un loc inh'altul, sau dintr'o
regiuneintr'alta. Existenla unor ur.*.n.u .-piscopi ortodocgi' la
Romani.ri. uO._veriti prin scrisoarea papei C;,g;;[
l{r;aga regete t"Ari;"B.lJlv. aint zJ+, ln care se zice, ci in
episcopiaCumanilor sunt nigie popouii, carese numesc Vlachi, tari
^desi se soco-tesc sub nume cregtinesg totry audiferite rituri 9i
obiciiur,, iaii se im_potnvesc numelui cregtinesc.
"Cicinebig6nd,.fn. spme_biserica Ror.i, nudeta crnstitul fratele
nostru episcopulCumanilor, care este episcop"iio.riui,ci
.de]a !i$g pseudo_eiiiscoii,'iiri tinobtcerunle Grecilor
pi.imesc toate iai-nele.bisericegti". (Nim Ro-rnu, .._ctestam
contemnentes non a vene_rabili fratre nostro... episcopo
Curu-loruT, qui loci diocesahus existit, seda qub.ttsdam
pseudoepismpis Oraeco_rum rfium tenentibus universa
recipiuntecdesiastica totroiiia.".
. . .'
"6o.u_menlul. continui, spunaild, ca si Un_gu.rrr drn regatul
Ungariei qi Tdutoniipnmesc sacramentele dela 'acei epis_copi
schismatici, sau pseudo-.pirc6pi.(Et nonnulli de' ,tgni U;;;r;;;
tam
, -49-
Ungari, quam Theutonici et alii orto-doxi, morandi causa cum
ipsis trans-eunt ad eosdem et sic cum eis, quiapopulus unus facti
cum eisdem Wa-lathis, eo contempto, premissa reci-piunt
sacramentar, . .. . . . . . .t) Docu-mentul acesta adeveregte,
tntdiu, exi-sten{a RomAnilor in episcopatul Cu-manilor, sau a unei
episcopii catolicea Cumanilor pe teritorul RomAnilor,al doilea,
existenta mai multor epis-copi ortodocpi la ftomdni, fiindci
sevorbegte in'plural de: quibusdam pse-udoepiscoprs, incolo
documentul nu nespune numele lor, nici unde anumeigi aveau scaunele
sau regedinfeleacegti episcopi, nici intinderea sau
cir-cumscrip{iunea episcopiei Cumanilor.Cu toate acestea Dr. Bunea
delimi-teaz6, episcopia Cumanilor dincolo demun{ii cari despart
Moldova gi Mun-tenia de Ardeal, ca si poati trageconcluzia: uPrin
urmare in scrisoareapapall nu se tracteazt de o
ierarhieepiscopeasci din Ardeal gi lara-Un-gureasci>.r)
r) E. Hurmuzaki : Documente privitoare laistoria Rominilor I. p.
132. N. Dobiescu: Inte-meiarea mitropr'liilor gi acelor dintdi
mAnlstiri din!ari, p. 71,12.) Dr. Bunea: Mitropolitulp. 11.
-
Firegte, ;"tr;isoarea paparinu se utracteazh, de ierarhia
epiico_peascf, a Rominilor din Ardeal, pen-truci nu aceasta eri
intenfiunei giscopul ce urmlreir Papa. Dar und'esunt.episcopi,
acolo pbate si nu fiererarhre eprscopeasci?
Dieceza cumand cuprinded de faptSdcuimea, Sudul Ardealului, iai
inteorie Cumania toati, care se perdeiin gesurile. rlsdritene, ne
sprne dnulIorga.') Prin urmare, acei episcopi or_todocgi,
pseudoepiscopi ai Papei eraugi dincol.o, er-au -9i dincoace de
munfiin Transilvania, pe unde se intinclehdieceza Curnanilor,-
pentruci Unguriidin regatul..ungar de sigur nu vdr fitrecut mgntlt
anume si primeasci sa_cramentele dela episcopii ortodocai,
ciavAndu-i acasl in Ardeal gi in iinu-turile ungurene, prfereau a
primi sa-crarnentele dela acegti episcobi. decAtdela
.episcopul Cudraniior de' pestemun{i.. .
A-ceqti opseudo-episcopi, adeve-rifi prin scrisoarea Pabei
Cjrisorie IX.nu incape i{rdoiali, su'nt depdzitarii gicontinuatorii
episcopatului ardelenescortodox dela ierotdi din secolul X.,
51 -
chci tn Transilvania nu existd nici oepiscopie tn secolii X. gi
XI. atdrnd-toare de Papa, insagi infiintarea epis-copiei catolice
transilvane de azi enecunoscuti gi cei dintAi episcopi ca-tolici cu
titlul ..transylvaniensisu, cariapar in secolul XII. nu au avut
rege-din{a in Transilvania, ci in comitatulSilagiului, ori alt
undeva in Jara-Un-gureasci.') D" aceea, nu flrl temeiccnclude
fericitul Petru Maior, cioepiscopia aceasta sau din vre-o
epis-copie din cele vechi ale Romdnilor eniscutl,.sau dela vre-un.
episcop deacel mrsronan e purceasi, cari dintreciluglri dupI escata
intre Greci giintre biserica Romei impirichiare intiri departe spre
a intoarce la unireabisericei Romei vechi pe cei de legeagreceascl
erh datinl a se trimite delabiserica Romei., z)
'))pg. 123.Dr. Bunea: IerarhiaPelru Maior: Istoria
Rominilor p. 50.bisericei Rominilor) Studii gi Documente vol.
I.-II. p. XIII.
\-flnffi ru{na #a
llEa_ _
4|
-
lv.Organizarea mitropoliilor rom0_
negti.Din cele ce am expus se invede_
reaz[,, cI Romdnii din Transilvania auavut in toate timpurile
episcopii giierar_hia lor bisericeiLscl. prin ,irrnu.. uuavut
giJVlitropoli{ii lor, pentrucl dupi93no.nul 34 apostolesc
uep;5copii fieg'tecarura
.ngam (na{ie) se cuvine a gti (acunoagte) pre ce! intdi intre
Aan$ii giaJ. socoti pre el ca capu. In
"uprilepiscopilor unei na{ii adec5, din cu-lare tar.a sau
proviricie, sta
'episcopuloragului principal Q,,r1rgon.o).,s), delac3re,
gplsgoprf oragelor principale, sauar caprtatelor, incep din seculul
al lV_lea1 se jlLmi mitropoli(i. Hirotonirea mi-tropoli{ilor, dupi
c6nstitu{iunea bise_rrcer ecumenice, se flcei'prin patri_arhul, iar
delimitarea gi determinareacaracterului mitropoliiior prin
rinou_dele ecumenice, gi varii dupi .uru._tgru-l 1q{ional al
pdpoarelor dominante.Astfel ilr timpul- dominafiunei Go{iloi,Dacia
Traiani se numii Gotia si mi_tropolitul provinciei, Teofil, ih
ictele
r------
-
53-sinodului I. ecum'enic (325) se sub-scrie: Theophilus Gothiae
Metropolis.Pe ieromonahul lerotei Patriarhul Teo-filact il
hirotonegte episcop Turciei(Turciae episcopum designavit),
adeciArdealului, care sthpdnit de Unguri,la scriitorii bizantini se
numegte Tur-cia. Mihopolia bisericei romdne nu-mai atunci primegte
titlu gi numireconform caracterului etnic al popo-rului romAn, cind
acesta se prezintiorganizat in stat politic. Este deci
cudesivirgire gregit punctul de plecareal d-lui Bunea, care pentru
lipsa do-cumentelor oficioase de intemeiaresau recunoagtere din
partea regilorungari, taghduegte existinfa mitropo-liei RomAnilor
din Transilvania, pen-truci, cum am artrtat, organizarea ie-rarhici
a bisericelor particulare in cir-cumscrip{iunea Patriarhatului de
Con-stantinopol, duph canoane se ficeaindependent, prin patriarhie.
Aceastase dovedegte gi prin faptul, ci dupiintemeiarea
principatelor romine, Ale-xandru, principele Jirii-Romdnegti,
in-sugi se adreseazi la Patriarhul cu ru-garea, ca si le dea
Arhiereu hiroto-nisit de patriarh gi recunoscut de si-nod, care
le-a gi trimis in 1359 peIacint, pdnl atunci mitropolitul Vit-
-
-54_
3Fqi, cu titlul de mitropolit al Ungro-Vlahiei.')Pentru a
constati existinta mi_
tropoliei romAne din Transilvania ina_inte de Mihai-Viteazul,
m'am provocatla., catalo..gul cel mai vechid despreTitropoliile
supuse patriarhului'deConstantinopol,-din tinipul impiratuluiL.eone
cel in{elept (883), in iare, amzrs, ci se glsesc insemnate si
mitro_poliile RoqrAnilor, reproducan'd urmi-toarele:
"Posteris temporibus consti-tuti. sunt in Ungrovlahia duo
Metro_polrtae quorum alter tenet tocum Ni-comidiensis et dicitur
exarchus totiusU_ngariae et plagenarum. Alter diciturMetropolita
partis Ungro - Vlachiaegentque vlces Amaseni. Et alius inMoldovia
seu Nigra. Valachia.u \ LuSamuil Clain se eiiplicl textul
acbsta,dupaCodinus Curopolata, asffel : usuniin Ungro-Vlachia'duo
Metropolitaequorum alter tenet locum Nicbmidi-ensis, et dicitur
Exarcha totius Un_gariae et plagenarum. (Acesta este celdela
Bucure$ti
_din Jara-Ro_mineasci.)Alter dicitur Metrofrolita
Ungro_Vla'_chiae partis geritque vices ^dmaseni.
.^')^N. Dobrescu: Intemeiarea mitropoliilor,p.4O, 43.,) Biserica
ort. rom. a. XIV. p. Sy2.
\
55-(Acesta este mitropolitul Belgraduluidin Ardeal.) Et alius in
Moldova seuNigra-Valaihia. (Acesta este cel delaIagiu.') In
scrierea uDe ortu progressuconversione Valachofum> din uActegi
fragmenteu de T. CiPariu glsimtextul-de mai sus intercalat 9i
comen-tat astfel: ..ln historia byzantina edi-tionis venetae tomo
XVII. g. 351 deordine thronorum Metropolitanorumcirca seculum XIV.
praescriptq sgqu-entia leguntur: usunt in Ungro-Vla-chia duo
metropolitae, quorum altertenet locum Nicomediensis et
diciturExarcha totius Ungariae et plagena-rum (hic est
Buculestiensis in Vala-chia),' alter dicitur Metropolita
partisUngro-Vlachiae geritque vices Ama-seni (qui erat anle aliquos
annos Me-tropoiifa Alba-luliensis' in Transilva-nia, hodie vero
episcopatus Fogar-1-siensis) et alius in Moldovia seu
Ni-gra-Valachia (lassiensis)u z) Fericitul P-Maior ne spune,
cumcf,
"Pe MitroPo'litul ndrtii Unsro-Vlachiei nu aireatt toht ia-l
ceicam, fd.rd tn Ardeal,unde toate sunt pline de monumen-turi, cu
care se ad'evereazh,chRomd'nii
') S. Ctain: Istoria Rominilor ms. lV. par-tea 8. $. 1.') T.
Cipariu: Acte gi fragmente P. 4, 5.
-
-56-din vedte vreme au avut tn Ardeal Ar_hiepiscopia sa gi
mitropoliceas,ci vred-ntae>-')
Nu e 'dar pirerea mea numai,care Dr Bunea b calificl de ),
ur_meaz| imediat uDe ordine thronorumMefuopolitanorum, etc., cu
uposteris}:.*eqtibus constituti sunt in Ungro-Vlachia duo
Metropolitae, etc. _, amfo-st ispitit sI socotesc textul
acestaadaus Ia finele catalogului din timpulimpiratului Leon, pe
tand de fapt seafli la finele catatogului sau Arizariiimpiratului
Androriic nl.oiogli cel
1) P. Maior: Istoria bisericei rom. pag. 12g.
.57-
bhtrin (1282-1328) sub titlul: ,.ExPositio Imperatoris Domini
AndroniciPaleologi senioris, quem loc_um nuncteneant-Metropoles,
quae Constanti-nopolitano subjectae suntr.')
Cu toate acestea, a mea gre-gali e numai de formi, iar Dr.
Bu-nea gre$egte in fond. Dl ConstantinErbiCeanu, cel mai
bun,cunoscltor alscriitorilor bizantini gi a istoriei vechia
bisericei romine, care a cercetattoate cataloagele scaunului
patriarhalde Constantinopol, publicate in dife-rite colectiuni, mai
multe zecimi denomocanoane manuscrise, cum gi ac-tele
patriarhatului de Constantinopol,este in mhsuri de a fixi
instituireamitropoliilor la Romini pe timpul im-phratului Andronic
Paleolog cel bn-trin, scriind urmitoarele:
uln agezimdntul scaunelor. mi-tropolitane de sub patriarhatul
deCohstantinopol, ficut' sub impiratulAndronic al ll-lea
Paleologul, numitgi cel bitrin, gi care a impirifit inOrient intre
anii 1282-1328, intreArhiepisnpiile ridicate la gr,adul
delWitropolii, in numir de 30, la nume-
1) Georgius Codinus Curopolata: De officiiset officialibus
masnae Ecclesiae et aulae Constan-tinopolitauae. Paris. 7625, p.
129. 130.
-
-58--rele 27,28 gi 29 cetesc c6, s,autndl-(at Si Arhiepisnpiile
din Motdova sifaia-ftomdneasia la Mitropolii. Iaieacum textul aga
cum stf, iil publica-{ia lui.Goa.ru.') (Urmeazi texiul gre-cesc ai
traducerea latineascb, ideiticcu cel reprodus nrai sus, dupl
Codi-nus Curopolata.) In sus{inerea acesteiafirma{iuni dl Erbiceanu
citeazi dintextul lui Goar urmitoarele:
"Sunt etalii Metropolitae, extra illos, qui ve-teri_
descriptione comprehenduntur,quibus cx Arhiepisco_pis- et
Episcopishonor. Mqtropolitae ciiversis femp
-
-60'-ted. si stlrue pe lAngi permutarea luilacrnt la mitropolia
Ungro_VIahiei,anurne, ca si se indeplineasci scau_lul. arhieresc,
care pe atunci va fifost vacant, ori pentrir mutarea sediu-Iui.
mihopolitan in lluntrul {[rii, ciciVr.tztna, unde rezida Iacint
riritropoli-tul, erir in vecinittatea y oevodului hle_xandru, dupi
pirerea dlui N. Dobre_scu e.ste oragu_l Micin din Dobrogea, r)gi
mitropolia fiind complexul unEi na'-{iuni in in{eles bisericesc,
numirea sautitulatura de mitropolit al Ungro-Vlahiei, in
cataloag6le gi actele pa_triarhatului de Conltantinopol, sa
iahiillt"t etnografic, n' gecig'ific sau
Chiar pentru acest cuvdnt nu sepoate accepta plrerea acelora,
cariatrrmi,
,9a prin -titulatura de mitropo_lit al uUngro-Vlahieiu se
intelese ex-clusiv mitropolia Jirii-Romineg"ti, capnncipat
dependent de Ungaria, spredeosebire de Valahia bizaitini,
ceadependenta de Bizan{,') pentruc[ innomenclatura bizantini 'nu
existi nicio mitropolie cu titlul
"Valahieiu ceidependente de bizantini, ca pentrudenumirea
mitropoliei Teiii-Ronianegti
') ib. p. N, 45.,) ib. p. 40, 41.
61 .-
sa fie nevoie de formatiunea titluluiuUngro-Vlahia, spre
deosebirea de omitropolie neexistenti.
Cuvintul oUngro-Vlahiau de ori'crini meceasci. s'a dat ca titlu
colec-iiu *itropolitufui Jirii-Romdneqti depatriarhia din
Constantinopol, carefrin hirotonisirea ieromonahului lero-tei de
episcop al Ungariei in secolulX. iEi ciease un drePt asupra
bise-ricei' din Ungaria,
.la care n'a renun-tat nici dupi coiivertirea Ungurilor[a
catolicisrir, ci Ei-l mentine in titu-latura mitropolitului
" Ungro-Vlahieiu'
care fatl cu celalalt mitropolit alupir{ii'Ungro-Vlahiei"
(Metropolitapartis Unero-Vlachiae) primeqte titlude Exarh- a toati
Ungaria (Exarchatotius Ungariae). Mitropolitul Ungro'Vlahiei adecl
este Exarhul patriar-hiei nentru mitropolia de Transilvania,...ub"
,. adeveregte prin cuvintelepatriarhului Chrisant, care zice:
uAce-3ta lmitropolitul Transilvaniei) _a_re re-latiuiri cu-
mitropolitul Ungro-Vlahieifuirdate pe dispbzitiuni patriarhale
9idreptul de Exarh.,')
' In instrucliunei datl lui Atanasiucu prilegiul hirotonirei
sale inhu ar-
t) Syntagma lui Chrisant,,Biserica ort- rom.('a. Y. p. 742.
-
-62*hiereu. (1698), de citri Dositei pa-triarhul lerusalimului,
se zice:
"CAndse va intimpla vre-o indoire, si secaute la soborul
eparhiei; iar de nuse va face deslegare indoirei la so-borul
eparhiei, sh se caute la Exar-hul obladuitor, precum este spre
obla-4yir.tq
-
eparligi tale Exarh' mitropo-litul U ngro-Vlahiei."')
RomAnii de dincoace de Carpa{icu cei de dincolo .au format in
triatbtimpurile o unitate bisericeasci, avAndo ierarhie comuni, in
capul cireia seafli dela organizarea mitiopoliilor ro-m6ne Exarhul
a
.toatd. Ungaria gi.alPlaiurilor (Exarcha totius- Unganaeet
plagenarum) pina la 1700,-cdndAtanasiu, mitropolitul Belgradului,
aficut pactul uniunei cu biserica Ro-mei. Ne lipsegte insi firul
cronolo-gic de numele episcopilor Ei localita-filor, pini in
secolul XIV. Dar acea-sta nu altereazl. existen{a
institufiuneiineren-te vie{ii bisericegti. Chiar dupiorganizarea
mitropoliei Ungro-Via-hiei, mitropolifii rezidau mai rnult
inConstantinopol 9i multi vreme nu-mele gi regedinfele episcopilor
sufra-gani sunt necunoscute, degi au tre-buit si existe neapirat,
cAnd lacint
-63 *
se denumi mitropolit al Ungro-Vlahiei(1359). pentruci
nritropolie nu poateii tari' eniscottii sufragane. In Tran-silvania
hurnel. episcbpilor Ei locali-tltilor, unde au iezidat, ies 9i
maitiliziu la ivealh. Pentru cuvAntul, cibiserica ortodoxi in
regatul ungar nuera recunoscuti, ci toleratl 9i prigo-niti, in
urmare nu aveir nici un felde relaliuni cu statul,
-despre epis-copii bi'sericei romAne lipsegte. oricemen{iune,
afarh de cazurile cAnd erauurmiri{i pentru activitatea lor, cums'a
intimblat pe la 1456 episcopuluiIoan de Caphh din pirlile de
meaziziale Ardealului, care fu escortat 9itransportat la Timigoara
din. po.runca
, lui loan Hunyadi.') Persecu{i-unile sis-tematice ale
ortodocEilor au ficut im-posibill func{ionarea normali a
or-sanismului bisericei. Cu toate acestea,RomAnii din Transilvania,
in urma re-latiunilor ierarhice cu mitropolia Un-e--Vlutti.i gi cu
patriarhia'din Con-itantinopol, n'au incetat a aveit. epls-copi,
caii li-i trimiteir, nu pe ufurigu,ci 'in in{elesul canoanelor,
autoritatealegall bisericeasci, pentru phstorireasi-minsiierea lor
sufleteascl, in con-ira voiillei statului chiar, pentruci bi-
') Cipariu: Acte gi Fragmente p.249.
-
-64-serica ortodoxi nu a ficut pendentiexistenfa ierarhiei sale
dela lecunoa-gterea oficialS din partea statului. Do-1a{e e-
m_e_n{iunea ce o face PapaGrigorie. IX. la
.1234 despre existerilaepis.copilor schismatici
(pseudo-epis-copi)
_in pir{ile ardelene ale episco-piei Cumanilor,') apoi hrizovui
din1391 al patriarhului Antonie din Con-stantinopol, dat
minf,stirei din Peri,prin care se adeveregte existen{a
ux1-hiereilor localiu (rnrz ron t ;:ci t, a-QZt
-
.at.r-,) din timpuri anterioare in finu-tul Maramurlgului.z)
t) Vezi) Vezi
mai sus p.mai sus.
V.:,,Ndndor-Alba" ori,,Alba-lulia" ?Sau: Mitropotit sdrbesc ori
Mi-
tropolit romanesc?Prima mentiune oficiali desPre
un mitropolit al RomAnilor din Tran-silvania -se face in
decretul regeluiMatia din a. 7479, in care se zice,ci la cererea
mitropolitului loanichieregele scutegte pentru toate
timpurilevii-toare pe to{i-preo{ii romAni de le-gea greceasch. din
comitatul Maramu-rasului dela pl5tirea ori clror taxeorhinur. Ei
eitraordinare, pe cari leplateau mai 'nainte regelui. -To{i
isto'iiografii noEtri, incepAnd cu Pehu Ma-ior, care a publicat mai
intii decre-tul regelui Matia, 1) constati acelaglucru, ia
loanichie, men{ionat in de-cretul regal, este
mitropolitul,Belgra-dului din Ardeal. Numai N. Iorga 9iDr. A.
Bunea, provocAndu-se la cuvin-tele decretului, in care Ioanichie
senumegte mitropolit Ndndor-albensis,sunt de pirerea, ci aci nu
este vorblde un mitropolit de Alba-lulia,- ci demitropolitul -
Belgradului din SArbia.
') P. Maior, Istoria bisericei rominilor p. 143.5
-
-68-Dintre istoriografii mai noi dr.I. Mihely reproducAnd
decretul re-
gelui Matia, in merituoasa lucrareDiplome maramurdsene dovedegte
co-rectitatea punctului de vedere a luiPetru Maior, prin
urmitoarele apre-{ieri judicioase:
"N6ndor-Albensis (Alba-Graeca,Belgradul sArbesc) e scris cu
gregalf,in loc de Alba-luliensis (din Transil-vania) deoarece in
Ndndor-Alba nuse pomenegte sd fie Jost tn secolul XVscaan
arh'iepisnpesc sau mitropolitan,Ei clerul maramurEan n'a fost
supusnicicdnd hierarhiei sdrbepti, firi a fostsupus arhiepiscopiei
din Transilvania,cum ne arat6, gi diploma din 1494.Gregala provine
de acolo, ci ambelecet5{i, gi cea a Transilvaniei, gi ceade ldngi
Dunire, in romAnegte auacelagi nume de Balgrad. La Alba-lulia in,
cetate eri mdnistirea sfinteiTreimi, scaunul mitropoli{ilor, pdni
inzilele regelui Carol III. cAnd s'a re-staurat cetatea. In
Alba-lulia, capitalaTransilvaniei, erau mitropolili pi tna-inte de
loanichie, in decursul secolilor,dar document scris numai despre
dAn-sul ni-a rimas. El va fi fost un ma-ramuregan, de oarece se
ingrijd de
69-
soartea clerului de aci gi de jurisdic-liunea sa bisericeascf,u.
1)N. Iorga gi dr. Bunea nu admitposibilitatea unei gregeli de
cincelirie,care ar fi schimbat Bilgradul ardele-nesc cu Belgradul
sArbesc, ci se leagimorfig de litera decretului, sus{inind,ci
loanichie eri mitropolitul Belgra-dului sArbesc, pentruci in decret
senumegte Ndndor-Albensis. Dar P.Maior gi Dr. Mihdly au
constatatgregala prin dovezi scoase din fapteistorice: intAi, cI nu
se afli in toativechimea nici ..mf,car o sup{iricIumbrir, ci
Romdnii din Maramurigsi fi fost cindva supugi mitropoli-tului din
tselgradul sdrbesc ; al doilea,ci in secolul XV nici n'a existat
scaunarhiepiscopesc, sau mitropolitan inBelgradul sArbesc. Dovada
cea maiplauzibili insi, prin care se face evi-denti greEala, este
situaliunea topo-graficd, pedecile firqti, calri exclud pu--tin{a
de a se fi administrat biseicadii Maramurds dintlun centru
bise'ricesc de peste'Dundre, din Betgradulsdrbesc. Pe de alti parte
o provinciebisericeasci (mitropolie) formeazi uncomplex teritorial,
ca o provincie po'
1) Dr. I. Mihr{ly, Diplome maramurtrgenep. 536.
-
70-
liticl, gi dnii Iorga gi Bunea, nici in g.e-neral,
'nici in spicial, nu ni-au {ovedits[ fi existat o mitropolie in
Belgra-dul sirbesc in secolul al XV, a cireicircumscripliune s'ar
fi intins pA-nh inMaramurig,' cici in decretul lui Matiase
vorbegt'e apriat despre preo{ii ro-mini din'Maiarnuriq, suPugi de
mai'nainte mitropolitului. Ioanichie (praefa-toque Metrbpolitano
subjectos); inurmare, dacf,-loanichie erl mikopo-litul Belgradului
sdrbesc trebuii sh nearate deiretul anume prin care ei aufost
supuEi iurisdic{iunei mitrop-oli-tului din' Belgradui slrbesc-
Darnu fac nici una, nici alta, ci in fatadovezilor hotiritoare,
ci'mitropoli'tul din Belgradul sirbesc n'a admi-nistrat si nu
puteir sI administrezebiserica' ortodbxf, din Maramurig,incearci si
mistifice, afirmind ne-ezactit[{i Ei lucruri imposibile chiar,de
pild5, ch pe acea vreme (1479)mitrbpolitul Sarbiei supuse de
Turci
-
-72-,ciderea Semendriei in mAnile Tur-cilor (1439), cam pAni la
1443, cinddupl strilucitele biruin{e ale lui loanHunyadi gi
respingerea Turcilor pAnila Sofia, despotul se intoarse defini-tiv
in Semendria, capitala sa.') Pur-tarea lui govlitoare insi a
provocatneincrederea regelui Vladislau, care
. i-a confiscat in 1440 cetatea Mun-k6cs, in 1441 cetatea
Vildgos cu toateapartinenfele, pentru infidelitate, prop-ter notam.
infidelitatis.') Cu loan Hu-nyadi despotul Oeorge Brancovici afost
vecinic in dugmlnie, l-a prins giinchis (1448) in cetatea
Semendria,iar duphce l-a eliberat, temAndu-se derlsbunarea lui, i-a
trimis vorbe ame-nin{htoare, ci dacl va cutezi si intrein Sirbia si
o devasteze, pentru fie-care cap de giini va cidei un capde om.
Ioan Hunyadi i-a rlspuns laamenin{are cu confiscarea
averilordespotului din Ungaria gi cu prhdareatotali; a Sdrbiei
(1450).)
Conflictul dintre ei s'a aplanatcu intervenirea consiliului
regnicolar,prin pacea dela Semendria (1451). Cu
r) Szalay: Szerb telepek, p. 7. Pesty: Bran-kovics Gyiirgy r6cz
Despota p. 28, 31.
) Pesty ib. p. 23.r) ib. p. 35.
73-
toate acestea, Brancovici nu gi-a po-tolit dugmania contra..
Hunl'adeqtilor,dind poruncA oamenilor sai, c[ oriunde vor ghsi un
Szil6gyl pe p.imAntsirbesc, si-l prindi, 9i- viu ori .mortsi-l
aduca la ilAnsul.') Nu numai atit,ci aflind ci Mihai 'Szildgyi cu
tra-iele siu Ladislau, cipitanul ceta{iiBelgradului, fac revistl in
imprejuri-mei cetltii. a pus la cale asasinareai;;- sciphnd numai
clr fuga MihaiSzitapivi. iar fratele slu cizAnd mort'SzildEvi n'a
lf,sat fapta criminali ne-iesUririata. La sfar$tul anului 7455,cAnd
isi vizitd cetitile sale, Branco-.ri.i fu'prins gi inctiis in
Kupinik decitrf, tvt'itrai Szildgyi, care in
-privi-iiu ptunurilor, ce -le avei cu Matiap"ntru coroana
ungarl, il eliberl flrili.i o taxl de risC=umpirare-2)
Qupaiiralucita invingere refortatl de. IoanHunvadi asuo;a Turcilor
la Belgrad,in t'456, Georgiu Brancovici igi re-cistish mai toata
fara, Ei in speranta"n'.i"i*peclri favorabile
cu Sultanulse dede Pe Partea Turcilor, - dar inanul aceli mdri
9i el 9i marele erouHunyadi.a)
t) ib. 40.') ib. 40, 41.t) ib. p. 42.
-
74-
Se admitem acum pe un mo-ment, ch la curtea despotului
Bran-covici de pe plmintul unguresc Pe-treced un episcop sau
mitropolit, sir-besc, care firegte nu putei fi decAtom de perfecti
incredere al desPo-tului, cine va crede, avAnd scaunulmintii la
loc, vorba dlui Bunea, ciregele ungar va fi incredintat
acestuisfetnic intim al despotului infidel gisperjur jurisdictiunea
asupra bisericeioitodox6 din Maramurig, a supugilorsdi din regatul
ungar ? Dar vorba ede mitropolitul loanichie dela 1479,gi dupf
inoartea lui Ceorge Branco-vici rlla{iunile au putut sI se
schimbe,vor reffecti cei interesa{i. De fapt,rela{iunile cu regatul
ungar s'au schim-bat, dar in defavorul despolilor sir-besti, cici
imensele posesiuni dinUrigaria ale despotului George Bran-covici,
dupl moartea lui (t{S6)..31revenit toate coroanei ungare,
familieiHunyadi gi altor familii, prin dona-{iune,') incAt acum nu
mal erau nlclmogii, nici curte despo{ascI Pe Pa-mantul unguresc,
unde s'ar fi pututadiposti vre-un episcop sau mitro-polit din
Belgradul sArbesc. O sin-gurl posesiune le mai rimase urma-
t) ib. p. 58.
75-
silor lui George Brancovici in Ungaria':;i;;; f;k.i cu
aPartinenlele, dar si;;;;; o-confiscd !i I iul. regeleM;ii^ d.ia
despotul Stefan, al doileaiil-; lui George Brancovici,
.pentruclnu-i ..d^se niEi dupi repeiite, cererlcetatea Semendria'
cum 9l pentru ln-fidelitatea lui Stefan -l'omassevlcl' gl-il;i;'
d.tpotutui Lazar, antecesoruliui Sl.tun,' .ur. a predat-o
Turcilori"'raliq.)' Astfel stind lucrurile, des-rbt"i- St'.fun,
plrrsit de conationalii5ai.-i.to"iii h. toate, in 1461. iEi..7.a
tJt"gi" la Gegrge
-
Castriota'
"ti".i"Li. -Albaniei, de -aci
.
tr.eci inituiiu,'"nAe a 9i murit in 1481'')
buoa surghiunirea despotului Ste-fan. aaeta deia 1461, Sarbii.
n'au maravut alt despot cu putere
-$l preloga-ti;;" a; domnitor- ' Cici Vuc^ Bran-.""i.i-nepotul
despotului, GeorgeL-tun*ui.i, care venise ^in- Ungaria
la146'5-ttilis ain partea Sultanului tur-C.t. t" regele Matia, ca
si tractezedespre Pace cu dAnsul, intrl in ser-ti.ii,t
-ilitut al regelui, unde a rlmas;il' iu ttatsiiul "vie{ii sale
(1.+8.5)'tati"ta ti exdrciat cand-va-demnitateail1lgg J. d".pot al
Sirbilor' Matia
t) ib. p. 57.) ib.
-
76-
i-a intirit la 1471 numai titlul de des-pot, nu l-a recunoscut
insi gi nici l-aintirit in demnitatea de despot,r) cumfiri temei
afirmi Dr. Bunea, prezen-tdndu-l ca pe al doilea despot
sArbesc,degi constatat este, cd dupi moartealui George Brancovici,
pdni Ia VucBrancovici, despo{ii SArbilor au fost:)azar pAna la
1458, apoi Stefan pAnf,!1 la6J, ambii {iii despotului George.Vuc
Brancovici a fost dar ostag -gicomandantul unei p6r{i din
cona{io-nalii sii in armata regelui Matia; n'aavut nici mogii, nici
curte princiardpe pimintul unguresc, precum n'auavut nici cei doi
Brancovici, unchiigi antecesorii sii. Regele Matia i-adonat pentru
serviciile gi vitejia mili-tari, dupi. unii cetatea Fejirh6,
nu-mitl gi Belasztena, in comitatul Po-sega,_la care aparfinei gi
Zaldnkemen,sau Slancamen, iar dupi altii Berehszdin comitatul
Valkd, toate localitnfi inCroatia.,) Dr. Bunea crede, ci
VucBrancovici i9i avea regedinta in Slan-camen.s)
Iati dar, c[ din toate acelea moEiiodinioari ale despofului
George Bran-
1) ib. p. 60.) ib.8) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 156.
77-
covici din Ungaria, care se intindeaudela Belgrad gi Semendria
PAn-h incetatea Muncaciului din comitatul Be-regului gi pAnh la
Maramurlg, despo-tul- Vuc.Biancovici de abin clpitasedin mila
regelui Matia un col{u;or deloc in Croalia, unde si';i plece
capul.Se poate acum PresuPune, ci desPo-tul,'care numai cu titlul
sau cu nu-mele eri. despot, intr'o astfel de strim-torare s5-gi f
ermiti luxul de a. linenepiscop la iasa sa ? $i dach ;i-ar
fip'ermis luxul acesta, nu este absurda presupune, ca acest ePiscoP
a tre-bujt sa'fie neaplrat mitrop-olitul dinBelgradul sArbesc, adus
in Slancamendin-Sirmiu, ca de aici si pistoreascleparhia sa din
Sarbia, pe refugiafiiSarbi din Ungaria gi Pe Romdnii dinMaramuriE?
-Un ePiscoP sdrbesc(schismatic) la casa lui Vuc Branco-vici nu
pdtea fi addpostit 9i pentrumotivul, cI so{ia lui - eri o
catolicl,sora episcopuliri Ioan Pruisz de Ora-dea-mare, gi fiiul
Valentin asemenea'catolic, care la 1490 devine episcoplatin de
Oradea-mare.1) Afirma{iunea,ci despolii sArbegti pe teritorul
Un-gariei hr 'fi avut obiceiul de a {inen
t) V. Mangra, Mitropolitul Sava Rrancovici,p- 29 nota 1-
-
-78-
la casa lor pe uepiscopul Belgraduluiueste lipsitl de orice
temei, pentrucf,obiceiul acesta n'a existat gi n'a pu-tut existir.
Combina{iunile ce le faceDr. Bunea, pentru a-gi dovedi
afirma-liunea, se intemeiazi pe denaturareagi mistificarea
tendentioasl a faptelor.Clci iatl ce zice dAnsul: uln 1426Belgradul
a fost ocupat de Unguriin sensul injelegerii luate intre des-potul
Stefan Lazarevici gi nepotulGeorge Brancovici de o parte gi in-tre
regele Sigismund de alti parte.Episcopul sirbesc din Belgrad s'a
mu-tat atunci la curtea lui George Bran-covici in Semendria,
pentrucl paceaincheiati la 1451 intre George Bran-covici gi I.
Hunyadi a fost inthrite gicu sigilul episcopului sArbesc din
Se-mendria, Atanasie (ac etiam sigillumReverendissimi Patris,
Domini Atha-nasii metropolitani de dicta Zendrew.(Hurmuzaki. Doc-
ll. 2. p.
-B). Mi-tropolitul Athanasie n'a putut fi altuldeclt
mitropolitul (recte episcopul)Belgradului (?) care la ocuparea
ace-stui orag prin Unguri n'a incetat a fiadeviratul titular de
Belgrad, precumd. e. nici asthzi mitropolitul din Blajn'a incetat a
fi adeviratul titular de
79-Alba-lulia gi Figirag, degi nu locuegtein nici unul din
aceste oraEe>.l)
Mai intAi s[ rectificlm o gregallcronologicl in expunerea d-lui
Bunea.Regele Ungariei Sigismund n'a ocu-pat Belgradul in 1426, ci
pe la sfirgitulanului 1427, adeci dupa moartea lui$tefan
Lazarevici, intAmplati in 19Iuniu 1427.') Dar, ci apoi, dupi
ocu-parea Belgradului prin Unguri, epis-copul din Belgrad sf, se fi
mutat lacuitea despotului Brancovici in Se-mendria, Dr. Bunea nu
aduce, 9i nupoate sI aduci nici o dovadf, intrusprijinirea pirerei
sale, dinpotrivi,singur o combate, cici daci episco-pul din
Belgrad, mutat la curtea luiG. Brancovici in Semendria,
duplcumafirmi, n'a incetat a fi adeviratul ti-tular de Belgrad,
atunci Atanasie,care in actul de impiciuire dela 1451dintre I.
Hunyadi si G. Brancovici setituleazl .*pt6t mitropolit de
Semen-dria (metropolitani de dicta Zendrew)nu poate fi titularul de
Belgrad, cicidaci ar {i acesta, el gi-ar fi phstrattitlul gi s'ar
numi respicat mitropolitde Belgrad, sau Ndndor-albensis, pre-cum d.
e. mitropolitul gr.-catolic de
1) Dr. Bunea j lerarhia Rominilor p. 151-3.) Pesty ib. p.
6,7.
iiri,.i
f,
-
-80-Alba-lulia, degi s'a mutat la Blaj, nuse tituleazi al
Blajului, de Baldzsfalva,ci, pistrAndu-gi titlul de mai nainte,se
numegte mitropolit de Alba-luliagi Flgirag. Mitropolitul Atanasie
decise numiir de Semendria, pentruci nuerir titularul de Belgrad,
cdci nu seadmite, ca in aceiagi circumscriptiunemitropolitul si
aibh mai multe titlurimitropolitane, sh se numeasci odatid. e.
mitropolitul de Semendria, altf,-dati mitropolit de Belgrad.
Impreju-rarea accentuati de Dr. Bunea, cI
' intre episcopiile intemeiate de Sf. Sava(1219), dupl expunerea
lui Nilles, nuse glsegte episcopie de Semendria,nu poate servi de
dovadl in contraexistin{ei acesteia la 1451, adeci dupndoul sute de
ani, mai ales cl prin ri-dicarea Arhiepiscopului de lpec
lademnitatea de Patriarh la 1346, bise-rica Serbiei a primit o noui
organi-zare. Titulatura mitropolitului Atana-sie: m.etropolitani de
Zendrau (Szen-d16) dovedegte clar existin{a aceleieplscopll-
Dr. Bunea il face cu de-a sila pemitropolitul Atanasie din
Semendriatitularul de Belgrad, atagat la curtealui Georgiu
Brancovici, ca si-l poatiplimbn cu despotul prin mogiile lui
81 -*
din Banat gi Ungaria pdni la Baia-mare, gi a-l aduce in legituri
ierar-hice cu RomAnii, indeosebi cu Ma-ramurigenii, clci *despotii
sArbegti peteritorul Ungariei pAni la 1505 aufost to{i din "familiu
lui G.orge Bran-covici,'dela care au mogtenit ei gi o-biceiul de a
{ine}r la casa lor Pe e-piscopul Belgradului, gi a fo_st- apoiin
inieresul Episcopilor din Belglad,ca leglturile odata incopciate cu
Ro-mAnif din Banat, gi dela granila Ar'dealului, pAna in Maramurig,
si lecultive pinl la 1479 qi Poate PAnila moaitea lui Matia,.') In
adevirfrumoasi 9i romantich escursiune, nu-'mai cit escursiunile
romantice au uncusur: nu pot fi luate drePt escur-siuni istorice,
pentru care se cer dategi documente, -care iar[gi nu Pot
fiinlocuite cu plizmuirile fantastice alescriitorului.
Dr. Bunea nu ne arat5, gi nu ein stare si ne arate, micar un
sin-gur nume de episcop din Sarbia, culurisdic{iune episcopall la
curtea gi pemogiile despotului George Brancovici,sau'altui despot
sirbeit pe teritoruiUngariei, pentruch astfel de episcop
1) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor, p. 154,155, 158.
6
liII
i
-A
-
82-
n'a existat gi n'a putut si existe dinmotive poliiice Si
canonice. Canoanelebisericei opresc adeci episcopului e-parhial si
-resideze in afari de peri-ieria eoarhiei rrentru care s'a
hiroto-nisit, i"u sa-$i intindi iurisdic{iuneapeste hotarile
eparhiei sale. Episcopiibi mitropolitii din Sirbia mai erau
sub-ordinatii patriarhului de lpec, iar pa-triarhatul
- de lpec, duPi cum arathinvi{atul teolog sArb, ArhimandritulDr.
Emilian Radici, a rimas intact 9idupice {ara gi poporul sirbesc
ci-zuia sub jugul turcesc. Turcii au con-firrnat iurisd-icfiunea
sa, ne-spune acelinvitat. asuDra tuturor bisericilor' carese uituu
in' legituri cu patriarhatul.Chiar cdnd pahiarhul Arseniu IIl.
dupanereusita riscoalei Sirbilor in contraTurcilbr, a emigrat in
Austria cu 40.000familii (anul 1-691) guvernul turcescn'a voit'a
zgudui pozi{iunea patriar-hatului. Caci dintr'un Berat, dat
deSultanul Mahmud patriarhului Arse-niu IV. in an, 1731, se vede,
c5 Pa-triarhul puteir si exerciteze cu toatilibertatei
iurisdictiunea sa asupra tu-turor bisericilor sale, ba chiar
asuprabisericei latine din Bosnia.')
t) Emilian Radici: Die Verfassung der or-todox-ierbischen
Particular-Kirche von Karlovitz.Biserica ort. rom. ao. V. P-
114-
83-Este neadmisibilh deci 9i Presu'
punerea numai, ca regele ungar sf, to-iereze gi s[ intireasci
unui mitro-politsirbesc' supus patriarhului din I.P.9'supusul
sriltanuiui turcesc, iurisdic{i-unea asupra bisericei ortodoxe
dinUngaria, -cand acel mihopolit eri tot-odala gi supusul
despotului CeorgeBrancovici,
-care dupl anul 1444 numai luh parte in campaniile militareale
lui Ion Hunyadi in contra Tur-cilor, ci denegindu-i expres
concursul,s'a ficut gpionul Turcilor, conspirAndcu ei in ibntra
Ungurilor.') Dar e-xisth Ei o dispozi{iune pozitivi,
de-cretul'regelui Albert din 1439 aft.25,prin care- este interzis
despotului sdr-'besc sa (ind pe n199iite, in
-cetdlile ;i.oragele slale itin Ungaria funclionarivenetici pi
strdini, fdrd numai unguri,(ne joveveny ds idegen,
.hanem ma-gyar tisztvisel6ket tartson).'9) lar prtnEixdi{iunile
de pace, incheiati
.cu lonHunyldi la 7451 in Semendria, ase-men6a se indatoreazh
despotul Bran-covici s[ {ine pe mogiile qi in ceti-tile sale diri
Ungaria cipitani iarigi nu'mai dintre nobil"ii poseiori
maghiari-')
) Pesty, ib. p. 31-fr1.') SzalaY, A magYarorsziigi szerbpagina
7.3) Pesty, ib. p. 37.
telepek
63
l
-
-84-Din acestea urmeazl dar Prea inve-derat, ci dacf, despotului
sirbesc nui-a fost permis sa jinl pe moqiile giin cetitiie sale
func{ionari gi clpitanioameni'striini, cu atAt mai pu{in i-afost
permis si {ini la curtea 9i Pemogiiie sale din
.Ungaria_ un d-ignitar
striin, cum erir mitropolitul de Bel-grad, cu dreptul celui mai
inalt dire-Eator de a ciispune asupra supugilorungari de religiunea
ortodoxi..
Prin urmare este o consecinthfireascl constatarea ce o face
Bohm,ch SArbii emigrali in Ungaria, sub re-gele Matia n'aveau
episcop propriu,')5i ceeace zice Raici, ci Sdrbii locui-iori tn
Sirmiu pe timpurile acelea nuau avfi Arhiereul lor, cf,ci
CleorgeBrancovici, nepotul despotului cu ace-lasi nume
cilugirindu-se sub numeledd Maxim in inul 1486 gi voind ase preo{i,
a fost nevoit s5. roage Pemitiopoiitul din Sofia, ca sh vini
laKupinik (Kupinovo) cetatea dqspo-tiloi in Sirmiu si-l
hirotoneasci intruirreot (ieromonah).2) N'a fost insi hi-
1) Bohm Lenhard: D6lmagyarorszitg, vagy azrisvnevazett Bdnsig
kiilontdrt6n'ete p- 162 la Teo-o5i V. Pacllian: Istoriografi vechi
p- 85.
'r) Raici: Istoria rasnYich Slavenskich naro-dov. Cirtea X. c. 6
in ,,Sp6ran!a" din Arad 1871p. 145.
-85-rotonit ca episcoP de Sirmiu,
-9in'a putut si 'devirii episcop acolo,nici dupi retragerea sa-
din scaunulmitropdlitan al Ungro-Vlachiei penhucare se hirotonise
Ei-l ocupase in douirAnduri, dela 1508 Pini la 1513, chciregele
Vladislau II. nu i-a recunoscutde"mnitatea de episcop gi nu i-a
in-siduit si exercifeze jurisdic{iune inSiserica ortodoxl din
Ungaria. ,''Re-sele unsar. zice PestY, nu Si-a dat'consenti"meitut
la numirea lui' Maximde episcop, constitulia maghiard n'aluat'act
despre aceasta, 9i astfel ori'cdt de cu dimnitate pi'a purtat
Maximfunctia de prelat(in Jard-RomAneasci)tn s'irul eiiscopilir
Ungariei nu poatefi irecut".') Si acum' d-ace lui Maxim,iratele
dedpotului loan Brancovici (f1503) nepotul lui George Brancovicicel
iu mbgiile intinse dela Semend{a,Belgrad gi'prin Ungaria PSne in
Ma-ram"urig,'caie aveh 9i el titlu de des-pot, nti i-a permis
regele ungar sl'exerciteze iufisdicliune episcopali inUngaria, cum
se poate !nc-hipu.i' cii-ar-fi permis-o aceasta altui episcopdin
Siibia? Dr. Bunea mistifici 9iintortocheazh, ca si-gi fhureasci
do-
') Pesty: A sz0r6nyi brinsrlg I. p. 347-3'18.t. V. Pecaliai:
lstoriografi vechi p. 86.
.W
-
86 --
vezi pentru ficfiunea, ch loanichie afost mitropolit de
Belgradul sirbesc,gi cl RomAnii din Maramurig erausupugi acelui
mitropolit, zicind: uloa-niihie a existat ca ..mitropolit,
(recteepiscop) de Belgradul sArbesc pe la7479, intocmai cum a
existat unuldintre antecesorii sii, Atanasie, pe la1451, gi precum
a existat dupl el al-tul in Sirmiu, Maxim, intre anii 1496gi 1516,
care pe timp scurt, numaide un
.an (1507) a ocupat gi scaunulmitropolitan al Ungro-Vlachiei
(Jerii-RomAnegti)".) Am dovedit insl maisus, ci Atanasie n'a fost
titularul deBelgradul sArbesc, ci mitropolit deSemendria, precum gi
aceea, c5. Maximn'a fost gi n'a putut fi episcop deSirmiu.
El a trecut, precum spune Raici,ca ieromonah in
Jara-Romdneasch,unde il vedem la 1507 simplu cilu-ger, nu
mitropolit, cum niscocegteDr. Bunea, mijlocind pacea intre
Radu-cel-mare principele Munteniei gi Bog-dan principele Moldovei,
gi numaidupi-moartea mitropolitului Niton la1508 fu hirotonit
episcop gi ridicatin scaunul mitropoliei Jerii-Romd-
) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 161-2.
d
87-
negti.) Maxim s'a intors la 1513 inminlstirea Crugedol din
Sirmiu, in'temeiatS. de dAnsul cu ajutorul binescal Voevodului
romdn Neagoe Basa-rab, unde a Ei murit la 1516 ca mi-tropolitul
lirii-RomAnegti in retra-gere.'?)
Episcopatul de Sirmiu, intre. anii14gO $i tSiO, a lui MgxiP cu
.juris-dictiurie asutlra bisericei romdneqtidin'regatul ungar, in
special asupracelei d'in Mara-murf,E, este o scorni-turi a dlui
Bunea,. dovedita gi Princontradic{ia flagrant[ in care se
.Pu.lecu o alti'scornituri, c6 Rominii dinMaramurf,g, Prin
decretul lui Vladis-tau din t494, ar fi fost supugi
arhie-piscopului latin de Alba-lulia, pentruchMrru*utisenii nu
puteau fi supugi inacelasi timp titularului de BelgradulsArbe'sc
Ai' arhiepiscopului latin deBelsradul' ardelenesc.'
Concluziuneaadeiarati este deci aceasta: Ioanichien'a existat ca
mitropolit de BelgradulsArbesc pe la 747g,intocmai cum n'aexistat
inainte de el Atanasie, 9i dupiel Maxim ca mitropoliti de
Belgradul
') A.469, 506.
') E.covici, V.Nota 3.
D. Xenopol: Istoria Rominilor II. p.
Picot. Cenealoqie de la famille Bran-Mrngt"t Sava" II.
Brancovici P. 34
-
88-
sirbesc, deoarece cum constatS. Dr.I. Mihrily: ,,tn Ndndor-Alba
nu seponenepfe sd fi existat tn secolul XV.'scaun
arhiep iscop esc s au mitropo litan",-
gi n'a existat, pentruch Belgradul sAr-besc dela 1427 fiind
ocupat de Ur.-guri pdnl la 7521, din'cauza aceas'taepiscopul
sirbesc din Belgrad, du_piplrerea dlui Bunea, s'a
_mutat il S.-mendria, dar la 1459 Semendria gitoati tara cade in
mAnile Turcilor, deaci in6olo localitatea in care s'a adi-postit
fictivul titular de Belgrad estenecunoscuth, crede insi Dr.
Bunea,ci dupi catastrofa din 1459 SArbiirefugia{i pe pdmintul
Ungariei auavui sub regele Matia gi urmltoriilui o organiza(ie
politicd Ei religioasaproprie,-stAnd in capul celei
politicedespotul, iar in capul organizatiei re-ligioase
mitropolitul din Belgradulsirbesc.') Dar despotului sdrbesc, cumam
ardtat, flu i-s'a ingiduit a {ineinici mlcar functionari de alt
neampe mogiile sale din Ungaria, decAtUnguri; in urmare a vorbi de
orga-nizaliune politici a S?rrbilor pe pa-mdnt unguresc, cu despoli
in frunte,este abera{iune, mai vdrtos, ci. Sarbiire{ugiafi, ei
singuri, cit gi de regii un-
1) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 156--8.
89-
gari, se considerau numai provizor co'ionisati in Ungaria.
Acehsta se vedelimurit din diploma regelui Matia dela7464, prin
caie se intiresc privilegiileacordate Sirbilor refugiati la 1404
inKevi (RAckeve) prin diploma lrri Vla-dislau'din 1455,' ca si
poati locui 9ia trli cu libertifile 9i privilegiile avutein oragul
Koviir, de unde
-a -venit,insl nirmai "pdnd atunci, cdnd tnce'tdnd frica dd
Turci, se vor tntoarce tn
natrih lor, tn Kiivin."1 Diplomele pri-vilegiale, date nu pentru
Sarbii dilalte-localiti{i, ci exclusiv pentru celdin Kevi, sunt
dovadh documentali,cl oe atunci Sarbii nu aveau alti co--une
constituitl Ei recunoscutl cacorpora{iune moral5 in regatul
un-gar'; gnipuri de familii, care au emi-Erat duph anul 1459, s'au
aqezat res-f-irati prin Sirmiu, comitatele B6cs EiCscinfrrid. In
Banat intllnim intdia-oara-Sarbi la 1481 sub conducerealui Paul
Chinez.') Regele Matia prindecretul V. art. 3 qi 4 din acel
an(l48l) ii scuteqte de plltirea zeciuieliiinsh onu pentru toate
timpurile 9i nupentru totdeauna, ci numai in curs. r) Szalay: A
magyarorszigi szerb telepekP. 5,6'
') SzalaY ib. P. 7, 8.
i
N
-
90-de cdlivaani,in mod interimal, anvmqpin5'cAnd astfel de
strdini 5i fugari3e se ageze (coloniseze) cu deabinelein Ungaria gi
pe teritoriile supusesfintei coroane>) etc.) De aci vedem,ci
privilegiile SArbilor din Kevi nu seintiirdeau asupra Sdrbilor in
general.
Tracta{i ca shd.ini $ fugari (ide'genek ds szokevdnyek) dupe
dreptulpublic ungar, SArbilor refugia{i in Un-garia regele Matia nu
le di privilegii;regii ungari nu le ingadue nici un felde
organizafie, nici politich, nici bi-sericeasc5. Iati de ce in
veacul XV.n'a existat gi nu gisim nici un epis-cop sirbesc in
Ungaria. Un mitro-polit sau episcop sirbesc refugiat, erigi el un
strd.in Ei fugar, care nu pu-teh si exerciteze drepturi
cetifenegti,jurisdic{iune episcopali, in statul un-gur. De aceea in
diplomele privile-giale ale lui Ladislau V. din 1455 9iMatia din
1464, gi in alte documenteoficiale, nu se men{ioneazi nici unnume
de episcop, care ar fi interve-nit la regeie ungar in favorul
emi-gra{ilor shrbi. Mitropolitul lovanychikNdndor Albensis,
intervine numai infavorul preo{ilor romAni din Maramu-
1) Teodor V. Pdcnfan: Istoriografi vechip. 70,71. Szalay ib.
91 -
rA$. Despre relaliunile iui cu. Sarbiirefugia{i, sau despre.
vr9-g acttune tnfavo"rul' ior, nu se gtie nimic, nu existhnici un
document, Ei nu avem nlcl omdrturie. $i a9a riu fhrh temei senune
intrebarea: Dace acest mitro-bolit a fost mitropolit al
Belgraduluiiatb..., ori peste'tot mitropolit sAr-besc, cum s^e
face, ci el s9 intere-r.uth gi intervine la regele Matianentru
usurarea sortii preof-ilor romAnihin Mutimuriq, iar'de cona{ionalii
siiSarbi, refugiali in Ungaria- de groazasemilunei, iu'gi-a adus de
loc aminte,nentru ei n'a i:erut nici un favor delaiesele Matia ?
')o
Rispunsul este foarte natural' loa-nichie nu eri mitropolit
sdrbesc, saustrdin Ei fugar, ci ceti{ean ungar 9lsupus crehiilcios
regelui, fiq/lt nostri,.uitt il numegte Mitia in diploma dini+lg.
Un mitropolit sdrbesc din Bel-sradul SArbiei sau dela curtea
despo-iului de pe teritorul unguresc nu ericetilean $i supt s
ungar,- 9i reg.ele Ma-tia riu p,iteu'se numEasch credinciosulsau pe
eptscopul, care apartinei SAr-bilor deciara{i'prin decretul din
148lde
"str5,iniu gi *fugz1iu in {ara ungu-reascl, cari agteptau
momentul numat
') T. V. Plcifian: Vechii istoriografi, pg'69,70.
4
-
92
pentru eliberarea patriei de sub jugulturcesc, ca s5 se intoarci
la vetrelelor. Acel mitropolit lovanychik Ndn-dor Albenslb, din
diploma regelui Ma-tia din 7479, nu poate fi deci altuldecit
loanichie mitropolital Romdnilordin BAlgradul Ardealului, un
Mara-murigan, cum zice Dr. I. Mihrily, carese ingrijii de soartea
clerului romd-nesc de acolo, clci uNdndor-alba, nu-mai din gregal6
de chncel5rie s'a scris,in loc de
"Alba-luliau cum observhochiul ager al lui Petru Maior, ceeacese
dovedegte gi prin imprejurarea, c[decretul dat la mAnile
arititoruluiIoanichie nu a fost descoperit in Bel-gradul sdrbesc,
ori in altl localitate,unde se presupune a-gi fi avut locu-in{a gi
regedin{a mitropoli{ii sArbegti,ci a fost descoperit in
Alba-Iulia,unde au rezidat mitropolifii bisericeiromAne.l)
Istoriogra.ful rus Golubinski,scriind istoria bisericei Sarbilor,
peIoanichie nu-l glsegte intre mitropo-litii Sarbi, ci il pune gi
el intre mi-tropoli{ii Ardealului.,) $i Oolubinskiva gti de sigur
at|ta istorie sArbeascicAti gtie Dr. Bunea.
') T. V. Picilian: Istorioqrafi vechi p. 71.") E. Colrrbinsiri:
Privire s"curtA asupri isto-
riei bisericei romine ort. p. 53. 54.
VI.Mitropolie romdneasci inainte de
Mihai Viteazul in Alba-lulia.Existenla arhiepiscopului gi
mitro-
politului de legea greceasci in secolulhl cincisprezecelea in
Ardeal, desprecare regii Ungariei
"cu cinste pome-neau in hrizoavele lorr, cum zice P.Maior, in
seculul al gashsprezeceleaare continuitate dovediti in
titulatu-rile mitropoli{ilor. Intre anii 1577-8existi un mitropolit
de Ardeal care seintituli:
"I(yr Daniil, mitropolit deSeverin Si de Ardeal.') La 1580 unalt
mitroirolit se intituleazl: ,,Etf, osfin-titul mitiopolit Kr
Ghenadie al Ar-'dealulub,,' supranumit in prefala Evan'gheliei cu
tnia(aturd a diaconului Co-iesi
"luminatul mitropolitul mareleGhenadie din tot tinutul
Ardealului siit Oiirfi,, ') Avem verificat aga dirtitlul
archiepkcopus vero de Transyl'vania din decretul lui Vladislau
din
') I- Boqdan : Relatiile firii-Romiineqti cuBragovul 9i U-ngaria
p. 3OS- Di. Bunea: lerarhiaftomdnilor p. 22.
') Bianu-Hodo;: Bibliografia romAneasci p-84. 91.
ii8
-
94-1494 prin apariJia a doi mitropoliti deArdeai in i.cotut XVI,
inainte' deMihai Viteazul. Existen{a acestor mi-tropoli{i este
documentati, titlul lorinctr este documentat, in consecin{itrebue a
se recunoagte existenta mi-tropoliei insagi, cici unde e
mitropolit,acolo e gi mitropolie.
Pus in fa{a documentelor dove-ditoare, ci Rominii din
Transilvaniagi inainte de Mihai Viteazul au avutmitropoli{i, Dr.
Bunea tigiduegte a-cum legalitatea titlului de mitropolit,afirmAnd
ci titulatura de mitropolita lui Daniil eri o ugrandomanie
sir-beasc5,, cI lui Ghenadie ui-au datoamenii titlul de mitropolit
dupa obi-ceiul abuziv al SArbilor,. Apoi adaugi:"Gregegte deci dl
Gr. G. Tocilescu,cind din titlul abuziv de mitropolit allui
Ghenadie din prefa{a Cizaniei de-duce, in.contra acfulor oficiale
ale po-testd{ii de stat, cI ar fi existat din ceamai deplrtati
vechime. .. . o arhiepis-copie a {hrii Ardealului gi a
parfilorUnguregti, pe cum a binevoit d-sa asus{inea in darea de
sami despre
"Ve-chile episcopii, inaintea academiei ro-mdne".')
95-Dar dl Bunea nu dovedegte, cl
in biserica sirbeasci s'ar fi urmat insecolul al XVI-lea
nobiceiul abuziv,ca episcopii cu dela sine putere sf, senurneasci
mitropoli{i, gi nu dovedegteci obiceiul acesta ar ti trecut gi
inbiserica romAneasci, in urmare, afir-ma{iunea, ci mitropoli{ii de
Ardeal,Dairiit gi Ghenadie, s'ar {i intitulat mi-tropoli{i' dupl
uobiceiul abuzivu alSarbilor, este gi rimAne o curati ni-scocire.
Exemplul luat din istoria bi-sericei sArbegti din seculul al
XIV-lea,prin care se sforleazf, ca si-;i dove-deasci afirma{iunea,
nu se Poate a-plica. lati pentru ce. ln anul 1346iarul Dusan a
convocat in ScoPia unsinod (sabor {arstva), la care_ au luatparte
to{i episcopii sirbi, in frunte cuiratriarhul Bulgariei gi
arhiepiscopiidin Sarbia, lpec ai Ochrida, in cares'a oroclamai
autocefalia bisericei sAr-beqdi, gi arhiepiscopia de lpec s'a
inhl-tat' la patriarhat, di.ndu-i-se arhiepis'iopului sArb
loanichios titlul de Pa-triarh. Patriarhii din orient insi
auconsiderat acest patriarhat sArbesc canecanonic, gi atr pronun{at
asupra-ianathemi.r) Pentru a restabili rela{iu-
) Dr. Bunea: Ierarhia Romdnilor. p.2l-22. ') E. Radici ib.
ilt
-
96._
nile canonice cu biserica ecumenicd,despotul Ugliieza adresazi
patriarhuluidin'Constiniinopol in 13-68 o scri-soare, in care zice,
cA' Duqan
-
a inte-meiat un patriarhat anticanonic, 9i qrlpit patriarhiei
din Constantinopoluri numhr insemnat de mitropolii, pecare le-a
supus noului patriarh (sAr-besc). NedrePtatea aceasta el nu opoatb
toler), 'ci restitue cu 'dela sinebutere domneascl bisericei
ecumenicebin Conttantinopol toate bisericile 9imitronoliile si
doate drepturile avuteusuprh lor.') Aci se
-vo1b99!e insi dearhiepiscop care s'a intitulat patriarh,si do
epis'cor:i cari s'au intitulat mi-ironoliti tn'urma hotdfirei
sinoduluitnti'esei biserici sdrbqti' nu cu delasine"nutere sau
duph
"bbiceiu abuzivu'Ci batriarhul din Constantinopol a.ontid.tut
patriarhatul sArbesc ca ne-canonic, ac'easta e altl chestiune'
Bi-serica iarbeasca insh gi-a men{inutorsanizatia sa autocefali, 9i
numaiOtfre uliima emigrare a SArbilor inUrigaria sub pat-riarhul
Arseniu IV'ta ilSl guverriul turcesc a decis des-fiinfarea
-patriarhatului
,
dela lpec, pecare prln un act dela 11 SePtemvrie
') Dr. Bunea: ib. p. 145. T. V' Plcilianu:ib. p. 9). 91.t) E.
Radici ib.
tf
*s7-1766 l-a unit cu patriarhatul din Con'stantinopol.')
Pentruce ar fi greqit dar dl. To-cilescu, iar dl Bunel ar-fi
negregitor?Pentruca urmind marilor dascili aineamului romAnesc: S.
Clain, $incai,i;.
'-rtrrior, Laurian, CiPariu, trtr P{i-
meste erezia istoricf,, 9i nu propovi-dueste mincinoasa teorie
prin care seiiiiittttord existen{a mitrof o liei Rom'a-nilor d.in
Trarniliania pe mot[u., c!mitronolitii ei n'aufost recunoscu{!
pnryiih Sfitiole ale poiesta(ii de stat'! Chciin chipul acesti
cineia poate si t[-"eOuidt.a si
existenta bisericei cregtinein cei dintai trei sdcoli, pentruci
sta-tul roman numai dela Cbnstantin celmare a recunoscut oficial
religiunea.i.tiina, poate s5 tlgiduiasci exis-i;;h bisericei
catolice in Franta, dup4ref'uruliunea ei de stat, fiindga-
statuln,i
-ui recunoaqte biserici giierarhiebiiericeasca. A'pretinde deci
docu-mente oficiale d-espre recunoaqtereamitropolifilor
ortodocEi.in
.l ransrlvanla
lin t'utt.h statului, in'timpuri cAnd re-lisiuhea ortodoxi
insaqi nu eri recu-;At;;it in stat, ci nuinai tolerati 9ibiserica
perzecutath chiar, este o apu-
-
98-ctrturtr cu tenden{I de a duce in rfl-ticire 9i a prejudeci
cercettrrilor me-nite si scoati adevirul la lumini, cf,cifunctiunea
mitropolitului nu e func-{iune de stat, ci e funcfiune gi
dem-nitate bisericeascS" care se conferi gii-se recunoagte unui
episcop sau alteipersoane clericale de citri autoritateacompetenti
bisericeasci, in {irile undebiserica nu e recunoscutl oficial,
in-dependent, daci statul recunoagte, orinu recunoagte pe titularul
mitropolit.
Dar Dr. Bunea nici pe mitropo-litii institui{i de autoritatea
cornpe-tenttr bisericeasci in Transilvania nu-irecunoagte de
mitropolifi, pentrucizice dsa; uin decretele principilor ar-deleni,
nici unul, dar nici unul nu estenumit umitropolitr, ci numai
episcop,gi nu a putut fi mitropolit gi arhie-piscop un arhiereu,
care a cipdtatnumire ,numai de episcop, insag mi-tropolia'
Bllgradului, intemeiati deMihai-Viteazul, nu a fost
mitropolieadafirdtd, ci o simpld epismpie, pre-cum au numit-o
corect arhiereii dinBucuregti, cari au sfinlit in 22 lanua-rie 1698
pe Atanasiu, zicind:
"Devreme ce arhiereului, care er?r mai di-nainte vreme la
epismpta Ardealului,anume Teofil, i-s'a sfArgit vieala, gi
99-
episcopia a rhmas vhduvf,u etc. (Ci-pariu: Acte gi fragmente p.
240).')
Daci Dr. Bunea n'ar'fi teolog deRoma, aceastl teorie
nebisericeascigi anticanonici nu m'ar surprinde. InCondica sfdntd a
mitropoliei Ungro-Vlachiei insi, arhiereii predecesori luiAtanasiu
to{i sunt numi{i gi iscilescjurimAntul ca mitropolili ai sf.
mitro-polii a Ardealuluz, cu excepliunea luiloasaf, care iscilegte
grecegte
"ipop-sifiu" al prea sfintei mitropolii Albei-Iulieiu.')
Acestea sunt dovezi neindoioase,c[ titlul gi demnitatea de
mitropolits'au conferit mitropolililor Ardealuluiin toate timpurile
prin autoritatea le-giuitl bisericeasc5, pa