5 UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Ing. CSÓK B. ERZSÉBET CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI DE VARZĂ, ÎN CONDIłIILE SPECIFICE PODIŞULUI TRANSILVANIEI REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT Conducător ştiinŃific, PROF. UNIV. DR. AL. S. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA 2009
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
5
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE HORTICULTUR Ă
Ing. CSÓK B. ERZSÉBET
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIET ĂłII PRODUCłIEI DE VARZ Ă, ÎN
CONDIłIILE SPECIFICE PODI ŞULUI TRANSILVANIEI
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător ştiin Ńific, PROF. UNIV . DR. AL . S. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA 2009
6
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
PhD SCHOOL HORTICULTURE FACULTY
Ing. CSÓK B. ERZSÉBET
RESEARCH CONCERNING THE POSSIBILITIES TO INCREASE THE EARLY CABBAGE YIELD, IN
TRANSILVANIEI SPECIFIC CONDITIONS
SUMMARY OF PhD THESIS
Scientifically Coordinator Prof. PhD. Silviu Al. APAHIDEAN
VERZEI ŞI A POSIBILIT ĂłILOR DE SPORIRE A TIMPURIET ĂłII PRODUCłIEI ...................................................................
1.1. SituaŃia şi perspectivele culturii de varză albă............... 1.2. ImportanŃa culturii......................................................... 1.3. Valoarea terapeutică...................................................... 1.4. Mase plastice utilizate în legumicultura protejată.......... 1.5. Alte materiale utilizate în acoperirea directă a culturilor Cap. 2. STUDIUL CONDIłIILOR PEDO-CLIMATICE DIN
3.1. Scopul şi obiectivele cercetării...................................... 3.2. CondiŃii de desfăşurare a experienŃelor......................... 3.3. Material şi metodă......................................................... 3.4 . Organizarea şi amplasarea experienŃelor....................... 3.5. Tehnologia de cultură aplicată 3.5.1. Tehnologia de cultură în solar 3.5.2. Tehnologia de cultură în câmp Cap. 4. REZULTATE OBłINUTE ÎN EXPERIEN łELE (I şi II)
PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUC łIEI DE VARZĂ ...........................................................................
4.1. ExperienŃa I - Cercetări privind posibilitatea sporirii
timpurietăŃii producŃiei la cultura de varză în solarii.....
4.1.1. EvoluŃia temperaturii atmosferice şi din sol..... 4.1.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol......... 4.1.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase......................... 4.1.4. Determinarea gradului de îmburuienare a
culturii de varză................................................
8
4.1.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor...... 4.1.6. Dinamica recoltărilor........................................ 4.1.7. ProducŃia extratimpurie.................................... 4.1.8. ProducŃia totală................................................. 4.1.9. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză...... 4.2. ExperienŃa II - Cercetări privind posibilitatea sporirii
timpurietăŃii producŃiei la cultura de varză în câmp......
4.2.1. EvoluŃia temperaturii atmosferice şi din sol..... 4.2.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol......... 4.2.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase......................... 4.2.4. Determinarea gradului de îmburuienare a
culturii de varză................................................
4.2.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor...... 4.2.6. Dinamica recoltărilor........................................ 4.2.7. ProducŃia extratimpurie.................................... 4.2.8. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză..... Cap. 5. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND ĂRI BIBLIOGRAFIE ....................................................................................
9
C O N T E N T S
INTRODUCTION .......................................................................... Chap. 1. ACTUAL STUDY OF THE RESEARCHES CONCERNING
THE CABBAGE CULTURE AND THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE EARLY PRODUCTION ................................
1.1. Status and expectations of white cabbage crop……….......... 1.2. Importance of crop................................................................. 1.3. Medicamentary value............................................................. 1.4. Plastics used in protected vegetable growing........................ 1.5. Another material used in direct cover of crops..................... Chap. 2. THE STUDY OF PEDO-CLIMATIC CONDITIONS FROM
2.1. Geographical localization....................................................... 2.2. Climatic conditions................................................................. Chap. 3. OWN RESEARCHES CONCERNING THE
POSSIBILITIES OF INCREASE THE EARLY PRODUCTION…………………………………………………..
3.1. The aim and objectives of research........................................ 3.2. Conditions of experiment……………………..…................. 3.3. Material and method…………………………....................... 3.4. The arrangement and the position of experiences.................. 3.5. Crop production technology 3.5.1. Crop production technology in film tunnel 3.5.2. Crop production technology in field Chap. 4. OBTAINED RESULT IN THE FIRST AND SECOND
EXPERIENCES CONCERNING THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE CABBAGE YIELD .........................................
4.1. First experience - Research concerning the possibilities of
increase the early production of cabbage crop in film tunnel......................................................................................
4.1.1. The evolution of air and soil temperature………... 4.1.2. The evolution of air and soil humidity…………….. 4.1.3. The evolution of light intensity………………......... 4.1.4. Determination the rate of weed in cabbage
culture………………………………………………
4.1.5. Plants growth and head shaping…………..………..
10
4.1.6. The harvest dynamic………...................................... 4.1.7. Early production……................................................ 4.1.8. Total yield………………………………………..… 4.1.9. Chemical compounds of cabbage heads…..……….. 4.2. Second experience - Research concerning the possibilities
of increase the early production of cabbage crop in field…
4.2.1. The evolution of air and soil temperature…..……… 4.2.2. The evolution of air and soil humidity…………… 4.2.3. The evolution of light intensity………………….. 4.2.4. Determination the rate of weed in cabbage culture... 4.2.5. Plants growth and head shaping………………..….. 4.2.6. The harvest dynamic………………………..……… 4.2.7. Early cabbage yield................................................... 4.2.8. Chemical compounds of cabbage heads………........ Chap. 5. GENERAL CONCLUSIONS AND RECOMMENDATION ... BIBLIOGRAPHY .........................................................................................
11
I N T R O D U C E R E
Studiile efectuate pe plan internaŃional şi naŃional atestă importanŃa şi
larga utilizare a produsele legumicole, care participă din ce în ce mai mult în
hrana omului, alături de carne, lapte, ouă, cereale, completând necesarul de
proteine, care se remarcă printr-o digestibilitate bună, de 70-75%, şi printr-o
calitate ridicată conferită de aminoacizii esenŃiali (BUTNARIU şi colab., 1992).
Din analiza compoziŃiei chimice a legumelor rezultă, că ele conŃin
aproximativ 78-93% apă şi 7-22% substanŃă uscată. ConŃinutul cel mai ridicat în
substanŃă uscată îl au legumele din grupa cepei (13,5% praz, 38% usturoi), iar cel
mai scăzut castraveŃii, salata, marula (după LORENZ 1988), iar după BIELKA
(1965) şi MAIER (1969), legumele sunt produse alimentare suculente, cu un
conŃinut ridicat de apă şi redus de substanŃă uscată; fiind alimente hipocalorice
Cât priveşte influenŃa factorului desime asupra producŃiei extratimpurii,
la varza cultivată în solar, constatăm că producŃia extratimpurie de 32,32 t/ha,
obŃinută la o desime de 62.500 pl/ha, saltă la 36,77 t/ha la 71.500 pl/ha cunoscând
o creştere foarte semnificativă, din punct de vedere statistic (Tabelul 5.).
Media anilor 2006-2007 arată că, protejarea dublă cu Agryl P-19
influenŃează pozitiv şi foarte semnificativ producŃia extratimpurie, care creşte de
la 33,36 t/ha la 35,73 t/ha, realizând o diferenŃă de producŃie de 2,38 t/ha, foarte
semnificativă faŃă de martor (Tabelul 6.).
30
Tabelul 5.
ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa desimii plantelor Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under density
ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa desimii plantelor Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under density influence
DL (p 0,1%) 2,02 Datele din tabelul 9 confirmă încă odată efectul protejării suplimentare
cu Agryl P-19, în prisma mediei celor doi ani de experienŃă, însumând o
producŃie totală medie de 70,14 t/ha, şi o diferenŃă de producŃie de 3,13 t/ha.
Tabelul 9.
ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa metodei de protejare Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under protecting method's
Datele din tabelul 13. confirmă încă odată efectul protejării suplimentare
cu Agryl P-19, prin prisma mediei celor doi ani de experienŃă, însumând o
producŃie medie de 56,50 t/ha, şi un spor de producŃie de 4,0%, foarte
semnficiativ.
Tabelul 13.
ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa metodei de protejare Total yield of cabbage cultivated in field under protecting method's influence
Analizând compoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză timpurie din câmp,
se pot trage următoarele concluzii: valorile cele mai ridicate ale conŃinutului în
substanŃă uscată solubilă, se înregistrează la variantele cultivate în sistemul
neprotejat, la desimea de 71.500 pl/ha, atât la hibridul Surprise (6,40%) cât şi la
hibridul Santorino (6,33%) care depăşesc media experienŃei cu 9,2 şi 8,0%.
39
Analizând rezultatele privind conŃinutul în substanŃă uscată totală, se
constată că valorile cele mai ridicate ale acestui caracter, se înregistrează în
sistemul protejat,în cazul hibridului Surprise (7,15%) şi Santorino (6,97%), la
desimea de 71.500 pl/ha.
Aciditatea căpăŃânilor de varză oscilează între 0,11% acid malic, la
hibridul Surprise, în sistemul de cultură neprotejat, cu o desime de 71.500 pl/ha şi
0,19% acid malic, la hibridul Santorino, în sistemul protejat, la desimea de 62.500
pl/ha, valoare care depăşeşte media experienŃei cu 26,7%.
În ceea ce priveşte conŃinutul de vitamina C a căpăŃânilor de varză, se
constată că, valoarea cea mai ridicată (31,68 mg/100 g substanŃă proaspătă) se
înscrie, la hibridul Santorino, în sistemul neprotejat, la o desime de 71.500 pl/ha,
depăşind media experienŃei cu 44,5%.
ConŃinutul în nitraŃi oscilează între 42,15 mg/kg la hibridul Surprise,
cultivat la desimea de 62.500 pl/ha, în sistemul neprotejat şi 82,60 mg/kg la acelaş
hibrid, cultivat în sistemul protejat, cu desimea de 62.500 pl/ha, valori ce se
încadrează la limitele inferioare datelor din literatura de specialitate (30-580
mg/kg).
40
C a p i t o l u l 5
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND ĂRI
Analizând rezultatele obŃinute, în urma cercetărilor efectuate, în perioada
2005-2007, în cadrul UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-
Napoca, privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei de varză, în
condiŃiile specifice Podişului Transilvaniei, se desprind următoarele concluzii:
1. Acoperirea culturii de varză timpurie cu prelate textile influenŃează
mult micro-climatul spaŃiului de cultură. Temperaturile din solar şi câmp au cele
mai ridicate valori, în primele 10 zile de la plantare, sub materialul de acoperire.
Astfel, în solar media tem-peraturii aerului este mai ridicată cu 1,75ºC la ora 8oo
şi cu 2,25ºC la ora 12oo, sub mate-rialul de acoperire, iar în câmp, diferenŃa dintre
temperatura aerului în liber şi cea de sub Agryl, prezintă o medie 2,15ºC la ora 8oo
şi de 2,40ºC la ora 12oo .
Acoperirea culturii de varză timpurie, cu agrotextile a influenŃat pozitiv
şi evoluŃia temperaturilor din sol, cu diferenŃe medii de 2,15ºC între solul
acoperit, la ora 8oo şi de 2,50ºC la ora 12oo, la cultura din solar şi de 1,37ºC la ora
8oo şi 1,70ºC la ora 12oo, la cultura din câmp.
Analizând efectul materialului de protejare, asupra umidităŃii atmosferice, se
constată că, acest parametru a prezentat valori mai ridicate, atât în solar cât şi în
câmp. Astfel, diferenŃa medie, dintre cele două metode de protejare, cât priveşte
umiditatea relativă atmosferică este de 16,2%, la ora 8°° şi de 24,3% la ora 12oo,
iar la cultura din câmp diferenŃa medie de 11,0%, s-a înregistrat la ora 8°° şi de
17,4% la ora 12oo.
Umiditatea solului, din solar, a evoluat astfel: la o adâncime cuprinsă
între 0-10 cm, în medie, umiditatea a fost mai ridicată cu 7,82%, în cazul
acoperirii cu Agryl, iar la adâncimea cuprinsă între 10-20 cm, diferenŃa medie a
umidităŃii a fost de 3,44%, faŃă de cultura neacoperită. La cultura din câmp,
diferenŃa medie a umidităŃii din sol, a fost de 5,1%, la o adâncime cuprinsă între
41
0-10 cm şi de 8,3% la adâncimea de 10-20 cm, în avantajul culturii acoperite şi s-
a păstrat mai constantă în cursul vegetaŃiei.
În urma observaŃiilor efectuate asupra intensităŃii luminoase, atât la
cultura expe-rimentală din solar cât şi la cea din câmp, se reliefează faptul că,
variantele acoperite cu Agryl P-19, beneficiază de o cantitate de lumină mai
redusă, decât cele neacoperite, astfel că în medie se constată o diferenŃă zilnică de
1.544 lucşi, la ora 8°° şi de 2.536 lucşi, la ora12°°. La cultura de varză timpurie
din câmp, se înregistrează o diferenŃă medie zilnică de 1.347 lucşi, la ora 8°°, iar
la ora 12°°, între cele două sisteme de cultură, se constată o diferenŃă medie de
2.016 lucşi, în avantajul plantelor neacoperite.
2. Acoperirea culturii de varză timpurie încă de la plantare cu prelate
agrotextile are efecte favorabile asupra creşterii şi dezvoltării plantelor, astfel că
toate caracterele morfologice (diametrul rozetei, înălŃimea plantelor, numărul de
frunze din rozetă, greutatea căpăŃânii, greutatea frunzelor) au fost influenŃate
pozitiv şi au înregistrat valori mai ridicate, atât în solar cât şi în câmp, faŃă de
culturile neacoperite. ObservaŃiile biometrice au fost efectuate la 19-28 zile de la
plantare.
În cultura înfiinŃată în solar, diametrul rozetei frunzelor înregistrează
valori medii de 43,6 cm sub influenŃa acoperirii cu Agryl şi numai 36,6 cm, la
plantele neacoperite. La culturile din câmp, acoperirea directă sporeşte diametrul
rozetei la 30,4 cm faŃă de numai 23,2 cm, la martor.
Lungimea tulpinii înregistrează o uşoară alungire în culturile acoperite,
prezentând în medie, o talie de 7,4 cm, faŃă de 5,93 cm, la martor. Această
alungire se pune pe seama deficitului de lumină, la plantele cultivate în spaŃiul
acoperit cu Agryl. În câmp, lungimea tulpinii este mai redusă decât în solar; la
cele protejate cu Agryl, acest caracter a avut o medie 4,25 cm, iar la variantele
neacoperite o medie de 3,65 cm.
Acoperirea plantelor cu Agryl influenŃează în mai mică măsură numărul
de frunze din rozetă, la plantele cultivate în solar. La variantele acoperite plantele
au în medie 11,9 frunze, iar la variantele neacoperite, un număr de 10,7. În câmp,
42
diferenŃele sunt mai mari de 13,5 frunze în rozetă, iar la variantele neacoperite
10,5 frunze.
Acoperirea culturii de varză timpurie cu Agryl influenŃează mai puŃin
greutatea medie a căpăŃânilor, în solar fiind 0,98 kg, la variantele acoperite şi de
1,02 kg, la cele neacoperite. În cultura din câmp, greutatea medie a căpăŃânilor
înregistrează valori foarte apropiate de 0,80 kg, la variantele protejate şi de 0,75
kg, la variantele neprotejate.
Greutatea totală a plantei şi a frunzelor exterioare, sunt mult mai ridicate
în cultura acoperită cu Agryl şi ajunge la 1,94 kg, respectiv 0,99 kg, iar la variantele
protejate simplu 1,84 kg, respectiv 0,79 kg, la cultura din solar. La cultura din câmp
valorile sunt mai reduse de 1,46 kg respectiv 0,39 kg la variantele acoperite şi 1,38
kg, respectiv 0,38 kg, la variantele neacoperite.
S-au determinat 32,6 frunze în căpăŃână, la variantele protejate dublu şi
30,2 frunze, la variantele protejate simplu.
Alungirea coceanului interior, la plantele acoperite, se datorează deficitul de
lumină, de sub prelata de acoperire, care imprimă o uşoară tendinŃă de alungire a
tulpinii în perioada de creştere şi înregistrează următoarele valori medii: 7,78 cm, la
variantele protejate dublu şi 6,53 cm, la variantele protejate simplu din solar şi
5,70 cm, respectiv 5,12 cm la cultura în câmp.
3. Gradul de îmburuienare al culturilor de varză, din cele două variante
de cultură a verzei, atât în solar cât şi în câmp, este mai redus când se foloseşte
materialul de acoperire de tip Agryl. În solar, protejarea a redus cu aproximativ
50% numărul de buruieni, iar în cultura din câmp, acoperirea directă a determinat
un grad mai redus de îmburuienare cu aproximativ 23,8%.
4. Dinamica recoltărilor la cultura de varză timpurie din solar, arată că
cel mai bun start al recoltărilor, în anul 2005, s-a înregistrat în a treia decadă a
lunii mai, în cazul în care s-a utilizat o desime de 71.500 pl/ha, cu protejare
simplă. În anul 2006, recoltele cele mai timpurii, s-au obŃinut în a doua decadă a
lunii mai, la desimea de 62.500 pl/ha, iar în anul 2007, beneficiind şi de condiŃii
43
climatice favorabile, recoltele au început în prima decadă a lunii mai, la variantele
cu o desime de 71.500 pl/ha.
Dinamica recoltărilor la cultura din câmp, arată că, producŃiile cele mai
ridicate, la primele recoltări, se înregistrează la variantele acoperite cu Agryl,
cultivate la o desime de 71.500 pl/ha. La culturile neacoperite cu prelate textile,
recoltarea întârzie cu 4-7 zile faŃă de culturile acoperite.
5. În ceea ce priveşte influenŃa hibridului asupra producŃiei extratimpurii, se
constată că, cele mai ridicate producŃii s-au înregistrat la hibrizii Surprise şi
Santorino, care au obŃinut producŃii medii de 39,63 t/ha, respectiv 39,29 t/ha.
ProducŃii extratimpurii foarte bune se obŃin în cazul în care se utilizează
o desime de plantare de 71.500 pl/ha. Această desime de plantare a determinat, în
medie, producŃii extratimpurii de 39,29 t/ha, cu un spor foarte semnificativ de
13,8% faŃă de cultura cu o desime mai redusă.
Acoperirea cu Agryl P-19, îşi arată efectul în anii 2006-2007, când
această măsură tehnologică de sporire a timpurietăŃii generează producŃii
extratimpurii medii de 35,73 t/ha cu o diferenŃă foarte semnificativă de 2,38 t/ha,
faŃă de variantele protejate simplu. Aceste rezultate pot fi atribuite şi faptului că
în aceşti ani cultura a rămas acoperită o perioadă de numai 30 zile de la începutul
vegetaŃiei.
6. ProducŃiile totale cele mai ridicate, la unitatea de suprafaŃă, în anul
2005, s-au obŃinut obŃin la hibrizii Resistor şi Parel, iar în anii 2006-2007, cu
valori foarte apropiate, la hibrizii Santorino (70,68 t/ha) şi Surprise (69,03 t/ha),
producŃii mai ridicate la o desime de 71.500 pl/ha.
Metoda de protejare suplimentară cu prelate de Agryl a verzei în solar
sporeşte producŃia totală în medie cu 4,7%, determinând o diferenŃă de producŃie
foarte semnificativă de 3,13 t/ha, faŃă de variantele protejate simplu.
La cultura din câmp, cei mai productivi au fost hibrizii Santorino (56,99
t/ha) şi Surprise (56,78 t/ha), la desimea de 71.500 pl/ha, în variantele acoperite
cu agrotextile, o perioadă de 30-40 de zile.
44
7. Factorii cercetaŃi influenŃează într-o măsură mai mică sau mai mare şi
compo-ziŃia biochimică a căpăŃânilor de varză.
Astfel, în culturile acoperite cu Agryl conŃinutul de substanŃă uscată
solubilă este mai scăzut datorită condiŃiilor de lumină reduse, în special în solarii
unde aceasta este filtrată prin două straturi de acoperire.
ConŃinutul de vitamina C este influenŃat în acelaşi sens, valorile cele mai
ridicate de 31,68 mg/100 g substanŃă proaspătă înregistrându-se la cultura din
câmp, în varianta neacoperită cu Agryl, iar cele mai scăzute, la cultura în solar, la
plantele acoperite cu Agryl (21,2 mg/100g s.p).
Hibridul Santorino se remarcă printr-un conŃinut mai ridicat de substanŃă
uscată şi vitamina C, faŃă de celelalte cultivaruri.
În general, toate caracterele biochimice, la varza cultivată în câmp, au
prezentat valori mai ridicate decât la varza cultivată în solar, iar conŃinutul de
nitraŃi a fost mai redus, faŃă de căpăŃânile analizate din solar. În spaŃiile protejate,
datorită condiŃiilor de luminozitate mai redusă varza acumulează cantităŃi mai
ridicate de nitraŃi (110,7 mg/kg), valori ce se găsesc la limita inferioară a
conŃinutului specificat în literatura de specialitate (30-580 mg/kg) şi mult sub
limita maximă admisă pentru acest produs alimentar.
Pe baza rezultatelor obŃinute, în urma cercetărilor întreprinse şi a
concluziilor des-prinse se pot face următoarele recomandări :
1. Cultivarea în continuare pe suprafeŃe mai mari acoperite cu solarii şi în
câmp a hibrizilor Surprise şi Santorino având în vedere buna lor
comportare în sistemul de cultură de acoperire cu Agryl şi datorită
producŃiilor ridicate, timpurietăŃii şi conŃi-nutului de substanŃe utile.
2. Folosirea în cultură a unor desimi mai mari de plantare de până la 71.500
pl/ha, atât în culturile acoperite cu Agryl cât şi în cele neacoperite.
3. Aplicarea, materialului neŃesut de tip Agryl P-19, la culturile în solarii şi
în câmp, în scopul protejării plantelor, la începutul perioadei de
vegetaŃie, ca urmare a influenŃei favorabile asupra creşterii şi dezvoltării
plantelor şi a protecŃiei împotriva dăunătorilor, pentru crearea unui
45
microclimat favorabil proceselor fiziologice a plantelor şi pentru
reducerea gradului de îmburuienare a culturilor;
4. Se recomandă ca materiale de acoperire să se utilizeze în condiŃii
climatice nefavorabile şi să menŃină aproximativ 30 de zile la culturile
înfiinŃate în solar şi între 30-40 zile la culturile înfiinŃate în câmp.
5. Verificarea şi introducerea altor materiale neŃesute, pentru acoperirea
directă a culturilor legumicole, cum ar fi Agribon AG-15 şi Reemay,
materiale cu capacitate mai ridicată de transmisivitate a fluxului luminos
(90%).
46
BIBLIOGRAFIE 1. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, 1995, Lucrări practice de
legumicultură, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 2. APAHIDEAN, AL. S., 1996, Cercetări privind consumul de apă şi regimul de irigare al
culturilor de ceapă şi varză semănate direct în câmp, în condiŃiile Podişului Transilvaniei, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
3. APAHIDEAN, AL.S., MARIA APAHIDEAN, 1999 - Materialele plastice în legumicultură - o alternativă la utilizarea produselor chimice de combatere, Rev. ProtecŃia plantelor, 35.
4. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2000, Legumicultură specială, Vol. I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
5. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, MANIUłIU D., GANEA RODICA, PAVEN I., 2001 - InfluenŃa soiului şi desimii plantelor la cultura verzei în solarii, Lucrări ştiinŃifice, Vol. I, 44, USAMV Iaşi, 39-42.
Proiect finanŃat prin Phare. 8. APAHIDEAN, AL. S., 2004, Cap. 14 - Plante legumicole din grupa verzei, din „Tratat
de legumicultură” de RUXANDRA CIOFU şi colab., Editura Ceres, Bucureşti. 9. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2004, Cultura legumelor şi ciupercilor, Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca. 10. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA GANEA, I. PAVEN,
DIANA FICIOR, MARIANA BOBĂILĂ, 2004, InfluenŃa metodei de protejare la varza cultivată în solar, Buletinul USAMV-CN nr. 61/2004.
11. APAHIDEAN, AL.S., MARIA APAHIDEAN, F. PĂCURAR, 2005, Experimental results on the possibilities of vegetable growing in the area of Western Carpathian mountains from Romania, Lucrări ŞtiinŃifice, seria Horticultură, anul XLVIII (48), 2005, vol.. 1 si 2. ISSN 1454-7376, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, USAMV Iaşi.
12. APAHIDEAN, AL. S., 2007, CAP. XII - Legumele din grupa verzei, din „Cultura legumelor” de D. INDREA şi colab., Editura Ceres, Bucureşti.
13. ARDELEAN, M. ŞI R., SESTRAŞ 1999, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Osrama, Cluj - Napoca.
14. ARDELEAN, M., R., SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2002, Tehnică experimentală horticolă, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
15. BĂLAŞA, M., 1973, Legumicultură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 16. BENOIT, F., N., CEUSTERMANS, K., VLASSAK, J., ROUCHAUD, 1984, Influence of
direct plastic covering upon the quality of carrots and lettuce, ISHS Acta Horticulturae 154: II International Symposium on Plastics in Mediterranean Countries, ISBN 978-90-66054-11-0, Hammamet, Tunesia.
17. BENOIT, F., N., CEUSTERMANS, 1994, Ecological leek growing with plastic, ISHS Acta Horticulturae 371: International Symposium on Timing Field Production of Vegetables; ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.
18. BECKER-DILLINGEN, J., 1956, Handbuch des gesamten gemüsebaues, Paul Parey, v., Berlin.
19. BERAR, V., şi colab., 1997, Vademecum Horticol, Ed. de Vest, Timişoara. 20. BERAR, V., 1998, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara. 21. BERAR, V., MARIA BĂLA , E. DRĂGĂNESCU, M. GOIAN, A. MOISUC, G. NEDELEA, I.P.
47
OTIMAN , I. PĂLĂGEŞIU, F. SALA , N. SÂNEA, 2002, Horticultură, Ed. De Vest, Timişoara.
22. BERAR, V., MARIA BĂLA, E. DRĂGĂNESCU, 2005, Ghid practic de horticultură, Ed. de Vest, Timişoara.
Bucureşti, Vol. II. 26. BLAGA, GH., 2004, Pedologia, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 27. BRACY, REGINA, R.L., PARISH, W.A., MULKEY , 1991, High-density planting in a
precision cultural system for vegetable production, HortTechnology 1, pp. 54 - 58. 28. BUNESCU, V. şi colab., 2005, CondiŃii ecologice şi solurile din Podişul
Transilvaniei, Ed. AcademicPres, Cluj. 29. BUTA (CSOK), ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2008,
Studies concerning the influence of „non woven” cover on early cabbage production cultivated in plastic tunnels, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 65 (1), pag. 470, ISSN 1843-5254.
30. BUTA (CSOK), ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, MIHAI BUTA, IOAN
PAVEN, 2008, Influence of the protecting method on early cabbage (Brassica oleracea L. var. capitata) Production, 43rd Croatian 3rd International Symposium on Agriculture, ISBN 978-953-6135-66-0.
31. BUTNARIU, H. şi colab., 1992, Legumicultură, EDP, Bucureşti. 32. CALANCEA, L., 2002, NitraŃi, nitriŃi şi nitrozamine, Ed. Casa cărŃii de ştiinŃă, Cluj-
Napoca. 33. CARABULEA, VERA, 2007, DicŃionar botanic - Cele mai cunoscute plante din flora
României, Ed. Ametist 92, Bucureşti. 34. CEAUŞESCU, I., 1973, Producerea industrială a legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti, pag.
34-39. 35. CERNE, M., 1994, Different agrotextiles for direct covering of pickling cucumber
ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.
36. ČERVENSKI, J., DJ. GVOZDENOVIĆ, D. BUGARSKI, M. VASIĆ, 2007, Combining abilities for head height and head width in cabbage (Brassica oleracea var. capitata L.), ISHS Acta Horticulturae 729: III Balkan Symposium on Vegetables and Potatoes, ISBN 978-90-66057-39-5, Bursa, Turkey.
37. CEUSTERMANS, N., BENOIT F., CALUS A., 1981, Optimization of covering time with perforated plastic on early carrots (Daucus carota L.). ISHS Acta Horticulturae 122: Symposium on timing on field production vegetables, ISBN 978-90-66050-01-3, Nyborg, Denmark.
38. CHABLE, V., CONSEIL, M., SERPOLAY, E., LE LAGADEC, F., 2008, Organic varieties for cauliflowers and cabbages in Brittany: From genetic resources to participatory plant breeding, Euphytica 164 (2), pp. 521-529.
44. CHIŞ, MARGARETA, ELENA MERCE, 1999, Agricultura spre economia de piaŃă, Ed. Altheia, BistriŃa.
45. CHUNNASIT, B., HADLEY , P., 2006, Determination of the optical properties of plastic films used as cladding materials in novel energy efficient greenhouses, ISHS Acta Horticul-turae 710: International Symposium on Greenhouses, Environmental Controls and In-house Mechanization for Crop Production in the Tropics and SubTropics, ISBN 978-90-66055-19-3, Cameron Highlands, Pahang, Malaysia.
46. CIOFU, RUXANDRA, BURZO, I., BULIGA A., CHIRIAC V., MIHĂILĂ MARIANA , 1996, Preli-minary studies regarding the influence of photoselective PEJD foils on protected lands, International Conference on Environmental Impact of polymeric Materials, May 12-16, Israel.
47. CIOFU, RUXANDRA, şi colab., 1999, Utilizarea foliilor fotoselective PEJD - metodă posibilă de îmbunătăŃire a calităŃii răsadurilor de legume, Lucrări ştiinŃifice, USAMV, Timişoara.
48. CIOFU, RUXANDRA şi colab., 2004, Tratat de legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti. 49. CIUCIUC, ELENA, BĂLAŞA M., 1999, Cercetări privind stabilirea unor metode pentru
obŃinerea de producŃii extratimpurii la pepene galben cultivat pe soluri nisipoase. Revista Hortinform, nr:10/86, Bucureşti.
50. CONOVALI, V., 2007, InfluenŃa materialului de acoperire „Agryl” asupra precocităŃii şi eficienŃei economice la varza timpurie, Simpozionului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol. 15 (2), pag. 279-282, Chişinău, Rep. Moldova.
51. CRĂCIUN, T. - Geniul genetic şi ameliorarea plantelor, Ed. Ceres, Bucureşti, 1987. 52. CROITORU, FLORICA, SCURTU I., 1998, “Hibridul” - Factor important de producŃie în
cultura tomatelor timpurii, Revista Hortinform, nr:3/67, Bucureşti. 53. CSOK, ERZSEBET, 2005, Măsuri tehnologice privind sporirea producŃiei timpurii la
unele specii legumicole, Referat nr. 1 (bibliografic) 54. CSOK, ERZSEBET, 2006, Studiul condiŃiilor pedoclimatice specifice zonei Podişului
Transilvaniei, Referat nr. 2 55. CSOK, ERZSEBET, 2007, Rezultate parŃiale privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii
producŃiei de varză, în condiŃiile specifice Podişului Transilvaniei, Referat nr. 3 56. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2007, Research
concerning the influence of temperature and protecting methods on morphological characters at early cabbage (Brassica oleracea L.), Conservation of horticultural germplasm achievements and prospects, pag. 244, Editura Todesco, Cluj-Napoca.
57. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2007, Studies concerning the influence of environmental conditions and protecting method on early cabbage production cultivated in open field, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 64 (1-2), pag. 729, ISSN 1843-5254.
58. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, RODICA SIMA , M. BUTA, 2007, Research concerning the influence of temperature and protecting methods on morphological characters and chemical composition at early cabbage cultivated in polyethylene film greenhouse, Proceedings of the International Conference „Research people and actual task on multidisciplinary sciences”, Lozenec, 6-8 June, Bulgaria, Vol. 1, p. 47-52.
59. CSOK, ERZSEBET, APAHIDEAN, AL. S., APAHIDEAN MARIA, BUTA, M., 2007, Cercetări privind sporirea producŃiei timpurii de varză în zona Podişului Transilvaniei, Simpozio-nului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în
49
horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol.15 (2), pag. 275-278, Chişinău, Rep. Moldova.
60. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA SIMA , DIANA FICIOR, V. LAZĂR, M. BUTA, 2006, Cercetări privind sporirea timpurietăŃii la varza cultivată în câmp, Analele UniversităŃii din Craiova, Vol. nr. XI (XLVII).
61. CSOK, ERZSEBET, MARIA APAHIDEAN, AL. S. APAHIDEAN, V. SINGUREANU, 2007, Techno-logical measurement aimed at increasing cabbage yield on the Transylvanian Plateau, 42nd Croatian and 2nd International Symposium on Agriculture, Proceedings, pag. 369-372, Opatija - CroaŃia.
62. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA GANEA, DIANA FICIOR, I. PAVEN, YANMING GAO, 2005, The influence of plant protection on cabbage cultivated in open field, Buletinul USAMV Cluj-Napoca „Prospects of the Agricul-ture of the 3rd Millenium Science” Vol. 62, p. 135.
63. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, DIANA CENARIU, V
SINGUREANU, G. MOLDOVAN, M. BUTA, 2006, InfluenŃa protejării la varza cultivată în solar, Buletin USAMVCN vol. 63/2006, Cluj-Napoca.
64. DAVIES, J.S., J.K. HEMBRY, 1994, Weed control strategies under film crop covers, ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.
65. DICKERMAN, J. M., S. LIBERMAN, 2006, Studies on the chemical nature of an antibiotic present in water exteacts of cabbage, Journal of Food Sciences, Volume 17 Issue 1-6, Pages 438-441.
66. DUMITRESCU, M. şi colab., 1998, Producerea legumelor, Ed. Artprint, Bucureşti. 67. ECHIM, T., 1996, Soiul hotărăşte competivitatea pe piaŃa europeană cu legume,
Revista Hortinform, nr.7, Bucureşti. 68. FERNANDEZ, GINA, E., 2001, Fall-applied rowcovers enhance yield in plasticulture
straw-berries, HortTechnology, 11, pp. 440 - 444. 69. FILIPOV, F., TOMIłĂ O., LUPAŞCU ANGELA, 2004, Procese de degradare a solurilor
din sere. Factorii şi procese pedogenetice din zona temperată, Ed. UniversităŃii „Al. I. Cuza” Iaşi. Vol.3, Serie nouă, pag. 219, 224, ISBN 1582, 4616.
70. FLOREA, N., MUNTEANU I., şi colab., 2003, Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, Ed. Estafalia, Bucureşti.
71. FLOREA, N. I., 1967, Solurile din Podişul Transilvaniei, Revista Natura nr. 1. 72. FOURY, C., 2003, Direct cover: Actual status and prospects, ISHS Acta
Horticulturae 614: VI International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climate: Product and Process Innovation, ISBN 978-90-66053-00-7, Ragusa-Sicily, Italy.
73. FRANTZ, J. M., WELBAUM , G. E., SHEN Z., MORSE, R., 1999, Comparison of cabbage seedling growth in four transplant production systems, HortTechnology, 9 pp. 133.
74. GIMENEZ, C. R.F. OTTO, N. CASTILLA , 2002, Productivity of leaf and root vegetable crop under direct cover, Scientia Horticulturae, vol.94, Issues 1-2, p.1-11.
75. GLĂMAN , GH., NICULINA POPA, 2005, Comportarea unor soiuri/hibrizi de varză albă în condiŃiile pedoclimatice de la ferma Ciolpani-Ilfov. Revista Hortinform, nr. 2/150.
76. GOGOCI, I., N. TRANDAFIR, 1997, Măsuri pentru obŃinerea de răsaduri sănătoase, Revista Hortinform nr. 1, Bucureşti.
77. GRUDZIEN, K., 1994, Timing of early carrots by means of direct covers, ISHS Acta Horti-culturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.
50
78. GUTTORMSEN, G., 1990, Effect of various types of floating plastic films on the tempera-tures and vegetable yield, ISHS Acta Horticulturae 267: VI Symposium on the Timing of Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66051-34-8, Wageningen, Netherlands.
79. GUŞ, P., T. RUSU, ILEANA BOGDAN, 2003, Agrotehnică - Îndrumător de lucrări practice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
80. GYÖRGY, S., 1996, Fóliasátrak, Revista Erdélyi Gazda, nr.2, Cluj-Napoca. 81. HARRISON, HELEN C., 1990, Growth, yield, quality, and insect control of cabbage as
influenced by floating row covers, mulch, and color, HortScience 25, pp. 1131. 82. HERNANDEZ, J., T. SORIANO, M. I. MORALES, N. CASTILLA , 2004, Row covers for
quality improvement of Chinese cabbage (Brassica rapa var. pekinensis), New Zealand Journal of Crop and Horticultural Science, Vol. 32, p. 379.
83. HOZA, GHEORGHIłA, 2003, Sfaturi practice pentru cultura legumelor, Ed. Nemira, Bucureşti.
84. HOYT, G. D., 1999, Tillage and cover residue affects on vegetable yields, HortTechnology 9, pp. 351 - 358.
85. HSU, J., JAYASHREE ARCOT, N., ALICE LEE, 2009, Nitrate and nitrite quantification from cured meat and vegetables and their estimated dietary intake in Australians Food Chemistry, Volume 115, Issue 1, Pages 334-339.
86. HUMMEL, RITA L. , W. C. ANDERSON, 1991, Effect of row covers on winter hardiness and seed yield of Brunswick and Golden Acre cabbage (Brassica oleracea L. var. capitata), Hortscience 26, pp. 759.
87. IBURG, ANNE, 2006, Remedii naturiste, Ed. Allfa, pag. 262-263, Bucureşti. 88. INDREA, D., 1992, CAP. III - RelaŃia plantelor legumicole cu factorii de mediu, din
„Legu-micultură” de BUTNARIU şi colab., Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.
89. INDREA, D. şi colab., 1979, Legumicultură, EDP, Bucureşti. 90. INDREA, D., 1965, Cercetări privind regimul de călire şi vârsta răsadului de varză
timpurie, Lucrări ştiinŃifice, Seria Agricultură, Vol. XXI, Cluj-Napoca. 91. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, 1997, Cultura legumelor timpurii, Ed. Ceres,
Bucureşti. 92. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, 2004, Ghidul cultivatorului de legume, Ed. Ceres,
Bucureşti. 93. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA SIMA ,
2007, Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti. 94. JITĂREANU, G., TOMIłĂ O., FILIPOV F., 2004, SoluŃii posibile pentru ameliorarea
solurilor degradate din seră Copou, Iaşi prin măsuri hidroameliorative şi agrotehnice. PublicaŃie SNRSS, nr. 34 A Ed. Solness Timişoara.
95. KARMACSI, B., 1955, A káposztafélék termesztése, Mezıgazdasági Kiadó, Budapest.
96. KARUS, A., KARUS, V., LEIS, L., LEPIKU, T., NÕMM, V., DRIS, R., 2000, Influence of storage conditions on vitamin C content of white cabbage, Refrigeration Science and Technology Proceedings, 1, 272-275.
97. KOLE, CH., 2007, Genom mapping and molecular breeding in plants-Vegetables, vol. 5, Springer-Verlag Berlin, Heidelberg.
98. KOLOTA, E., K., ADAMCZEWSKA-SOWINSKA, 2002, Cover plants in leek production and their residual effects on cabbage yields, ISHS Acta Horticulturae 571: Workshop Towards and Ecologically Sound Fertilisation in Field Vegetable Production, ISBN 978-90-66058-15-6, Wageningen, Netherlands.
99. KUNICKI, E., S. CEBULA, 1996, The influence of row cover on the development and
51
yield of broccoli in spring production. ISHS Acta Horticulturae 407: ISHS Brassicas Symposium-IX Crucifer Genetics Workshop, ISBN 978-90-66057-48-7, Lisbon, Portugal.
100. LAMONT, W. J., 2005, Plastics: Modifying the microclimate for the production of vegetable crops, HortTechnology, 15, pp. 477 - 481.
101. LAROUSSE, 2007, Medicini alternative, Enciclopedia Rao, Bucureşti. 102. LAZĂR, V., 2007, Efectul unor măsuri tehnologice asupra valorii alimentare la trei
hibrizi de varză, cultivaŃi în solar, Simpozionului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol.15 (2), pag. 283-286, Chişinău, Rep. Moldova.
103. LIBIK , A., P. SIWEK, 1994, Changes in soil temperature affected by the application of plastic covers in field production of lettuce and water melon, ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.
104. LORENZ, O.A., 1988, Handbook for vegetables growers, SUA. 105. MA, C.H., KALB, T., 2006, Development of starter solution technology as a balanced
fertilization practice in vegetable production, Acta Horticulturae 700, pp. 167-172. 106. MAIER, I., 1969, Cultura legumelor, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti. 107. MARCA, GH., V. LAZĂR, ADELINA DUMITRAŞ, 2001, Tehnologia produselor horticole,
Lucrări practice, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 108. MASAMBA, K.G., NGUYEN, M., 2008, Determination and comparation of vitamin C,
calcium and potassium in four selected conventionally and organically grown fruits and vegetables, African Journal of Biotechnology 7 (16), pp. 2915-2919.
109. MĂNIUłIU, D., 2006, Produse legumicole, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca. 110. MICELI, A., F. D’ANNA, 2003, Effect of different plastic cover films on the
production of some vegetable crops. ISHS Acta Horticulturae 614: VI International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climate: Product and Process Innovation, ISBN 978-90-66053-00-7, Ragusa-Sicily, Italy.
111. MIHALACHE, M., 2003, Consumul de legume proaspete, o necesitate pentru sănătatea omului, Revista Hortinform nr. 10/134, Bucureşti.
112. MIHALACHE, M., 1999, Un îndemn pentru cultivatorii de legume individuali, folosiŃi pentru culturi, numai seminŃe selecŃionate, Revista Hortinform, nr:6/82.
113. MIHALACHE, M., 2001, Ce aşteaptă consumatorii, de la producătorii de legume în anul 2001. Revista Hortinform nr:2/10, Bucureşti.
114. MIHU, G., 2000, Cercetări privind elaborarea tehnologiei de producŃie a seminŃelor hibride de varză albă, Brassica oleracea var. capitata forma alba D.C. Teză de doctorat, USAMV Iaşi.
115. MIRON, V., V. RĂDOI, 1994, Legume proaspete în perioada toamnă-iarnă-primăvara timpurie, Revista Horticultura, nr.8-9.
116. MIRON, V., V. RĂDOI, V IRGINIA TEODORESCU, 1996, SubstanŃe biostimulatoare în sprijinul legumiculturii, Revista Fermierul, nr. 4, Bucureşti.
117. MIRON, V., 2004, Cultura legumelor în solarii, Revista Horticultura nr.1. 118. MIRON, V., 2004, Cultura legumelor în solarii. Revista Hortinform nr: 3. 119. MOCHIZUKI, M.J., RANGARAJAN A., BELLINDER R.R., BJÖRKMAN T., VAN ES, H.M.,
2007, Overcoming compaction limitations on cabbage growth and yield in the transition to reduce tillage, HortScience 42 (7), pp. 1690-1694.
120. MONTERO, J.I., A. ANTÓN, J. HERNÁNDEZ, N. CASTILLA , 2001, Direct and diffuse light transmission of insect-proof screens and plastic films for cladding greenhouses, ISHS Acta Horticulturae 559: V International Symposium on
52
Protected Cultivation in Mild Winter Climates: Current Trends for Sustainable Technologies, ISBN 978-90-66059-34-4, Cartagena, Spain.
121. MORARIU, I., 1973, Botanică generală şi sistematică, Ed. Ceres, Bucureşti. 122. MOURÃO, I., M., BRITO, 2001, Effects of direct film crop cover and top dress
nitrogen on earliness and yield of broccoli crop (Brassica oleracea var. italica Plenk), ISHS Acta Horticulturae 563: International Conference on Environmental Problems Associated with Nitrogen Fertilisation of Field Grown Vegetable Crops, ISBN 978-90-66059-74-0, Potsdam, Germany.
123. MUNTEANU, N., TIMOFTE, VALENTINA , 1987, Rezultate experimentale privind comportarea unor soiuri de varză şi conopidă în vederea utilizării acestora şi în procesul de ameliorare, Analele I.C.L.F.Vidra, vol.VIII.
124. MUNTEANU, N., SAVIłCHI, P., 1992, Studiu bibliografic privind cercetări ştiinŃifice la plantele legumicole din grupa verzei în Romania, USAMV Iaşi.
125. MUNTEANU, N., T. STAN, 2004, Folosirea textilelor neŃesute în horticultură, Rev. Hortinform nr. 6/142, Bucureşti.
126. MURAKAMI , K., S. INOUE, H. KUMAKURA , Y. ARAKI, 2001, Effect of plastic films and row covers on growth and quality of winter spinach, ISHS Acta Horticulturae 559: V International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climates: Current Trends for Sustainable Technologies, ISBN 978-90-66059-34-4, Cartagena, Spain.
127. MURAKAMI , K., K., OKADA , H., IKOMA, 2006, Effect of fertilization technique and cultivar on uniformity of cabbage, ISHS Acta Horticulturae 700: International Symposium Towards Ecologically Sound Fertilization Strategies for Field Vegetable Production, ISBN 978-90-66052-60-4, Perugia, Italy.
128. NISSEN, D.I.A., 1966, The choice of covering material for greenhouses in connection with the geographical situation, ISHS Acta Horticulturae 4: Symposium On Vegetable Growing Under Glass, Vol. I., ISSN 0567-7572, The Hague, The Netherlands.
129. OROIAN, I., V. FLORIAN, L. HOLONEC, 2006, Atlas de fitopatologie, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
130. ORZOLEK, M.D., J.H., MURPHY, L. OTJEN, 1996, Nonchemical weed control in cabbage, HortScience 31, pp. 577.
131. PÂRVU, C., 2006, Universul plantelor, Editura ASAB, Bucureşti. 132. PETRESCU, C., 1999, Legumele, aliment şi medicament (II), VARZA, Revista
Fermierul, nr.1. 133. POPESCU, V., 1996, Legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti. 134. POPESCU, V., ANGELA POPESCU, 1997, Grădina de legume, Vol. I, II, Ed. Grand,
Bucureşti. 135. POPESCU, V., ATANASIU N., 2000, Legumicultură vol.2, Ed. Ceres, Bucureşti. 136. POPESCU, V., ANGELA POPESCU, 2003, Cultura tomatelor în câmp şi solarii, Ed. MAST,
Bucureşti. 137. POŞTA, GH., V. BERAR, 2006, Researches concerning the yield performances of the
early cabbage hybrid cultivated in the field production, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Vol. 63, p. 101-105.
138. POŞTA, GH., V. BERAR, 2007, Researches concerning the yield performances of the early cabbage hybrids cultivated in the field conditions, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Horticultura Vol. 64 (1-2), p. 113-117.
139. POŞTA, GH., V. BERAR, 2008, Studies of the analysis of morphological characters from a range of late cabbage hybrids cultivated in the field conditions, Bulletin UASMV Cluj-Napoca, Horticulture Vol. 65 (1), p. 153-156.
53
140. RADOVICH, T.J.K., M.D., KLEINHENZ, J.G., STREETER, M.A., BENNETT, 2004, Irrigation timing effects on cabbage (Brassica oleracea, L. capitata Group) head traits and sugar concentrations, HortScience 39, pp. 763.
141. RADU, GR., 1984, Folosirea peliculei de polietilenă perforată pentru obŃinerea legumelor timpurii, Revista Horticultură şi Viticultură, nr.1.
142. RADU, GR., 1992, Legumele din grupa verzei din „Legumicultură” Cap. VII, de BUTNARIU şi colab., Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.
143. RADU, GR., CHILOM PELAGHIA, 1993, Îndrumător pentru lucrări practice, EUC, Craiova. 144. RĂVĂRUł, M., şi colab., 1967, Botanică, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti. 145. REINERS, ST., J., P., NITZSCHE, 1993, Rowcovers improve early season tomato
production, HortTechnology 3, pp. 197-199. 146. ROSA, E., DAVID , M., GOMES, M.H., Glucose, fructose and sucrose content in
broccoli, white cabbage and Portuguese cabbage grown in early and late season, Journal of Science and Food and Agriculture 81 (12), pp. 1145-1149.
147. RUMPEL, J., 1994, Plastic and agrotextile covers in pickling cucumber production, ISHS Acta Horticulturae 371: International Symposium on Timing Field Production of Vegetables; ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.
148. SALVADOR , F.R., G., SCARASCIA, MUGNOZZA, G., VOX, E., SCHETTINI, M., MASTRORILLI, M., BOU JAOUDÉ, 2008, Innovative photoselective and photoluminescent plastic films for protected cultivation, ISHS Acta Horticulturae 801: International Sympo-sium on High Technology for Greenhouse System Management: Greensys 2007, ISBN 978-90-66056-21-3, Naples, Italy.
149. SANTOS, G.M., L.T. BRAZ, G.V.G. GRILLI , C.C. COSTA, 2003, Effects of protecting broccoli plants with nonwoven polypropyleno, ISHS Acta Horticulturae 607: IX Interna-tional Symposium On Timing of Field Production in Vegetable Crops, ISBN 978-90-66059-86-3, Piracicaba, Sao Paulo, Brazil.
150. SAVIłCHI, P. şi colab., 1995, Studiul bibliografic privind cercetări ştiinŃifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan internaŃional. Centrul de multiplicare, Institutul Agro-nomic, Iaşi.
151. SCURTU, I., CROITORU FLORICA, 1996, Folosirea intensivă a solariilor acoperite cu folie cu durată lungă de exploatare, Revista Hortinform nr. 5/46, Bucureşti.
152. SCURTU, I., 1996, Folosirea maselor plastice în legumicultură, Revista Hortinform nr. 3/44, Bucureşti.
154. SIMA , RODICA, MĂNIUłIU D., 2006, Practicum de legumicultură, Ed. Accent, Cluj-Napoca.
155. STAN, N., STAN T., 1999, Legumicultură, vol.I, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. 156. STAN, N., MUNTEANU, N., 2001, Legumicultură, vol.II, Ed. Ion Ionescu de la Brad,
Iaşi. 157. STAN, N., MUNTEANU, N., T. STAN, 2003, Legumicultură, vol.III, Ed. Ion Ionescu de
la Brad, Iaşi. 158. STEPANOVIC, MARINA V., V., BJELIC, D., VESNA DRAGICEVIC, 2000, Effect of crop
density on morphological characteristics and yield of cabbage, ISHS Acta Horticulturae 533: VIII International Symposium on Timing Field Production in Vegetable Crops, ISBN 978-90-66059-42-9, Bari, Italy.
159. SUCIU, Z., PLEŞCA T., GOIAN M., 1987, Cultura legumelor în grădină, seră şi solar, Ed. Facla, Timişoara.
160. TĂTARU, 1985, ContribuŃii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbunătăŃirii tehnologiei de producere a seminŃelor la varza timpurie. Teză de
54
doctorat, Institutul Agronomic, Bucureşti. 161. THORUP-KRISTENSEN, K., 2001, Root growth and soil nitrogen depletion by onion,
lettuce, early cabbage and carrot, ISHS Acta Horticulturae 563: International Conference on Environmental Problems Associated with Nitrogen Fertilization of Field Grown Vegetable Crops, Potsdam, Germany.
162. THORUP-KRISTENSEN, K., 2006, Root growth and nitrogen uptake of carrot, early cabbage, onion and lettuce following a range of green manure, Soil Use and Management 22 (1), pp. 29-38.
163. TRDAN, S., DRAGAN ŽNIDARČIČ, MILICA KAČ, MATEJ V IDRIH, 2008, Yield of early white cabbage grown under mulch and non-mulch conditions with low populations of onion thrips (Thrips tabaci Lindeman), International Journal of Pest Management, Volume 54, Issue 4, pages 309-318.
164. VALNET, J., 1986, Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale, Ed. Ceres, Bucureşti.
165. VAUGHN, E.A., 1992, Nonwoven fabric primer and reference sampler, INDA Association of Nonwoven Fabrics Ind., Carey, North Carolina.
166. VERESS, I., INDREA D., TÜZES K., 1961, Zöldségtermesztés, Mezıgazdasági és Erdészeti Könyvkiadó, Bukarest, 131-139 oldal.
167. V IMALA , P., M.K., ILLIAS, H., SALBIAH , 2006, Effect of rates of organic fertilizer on growth, yield and nutrient content of cabbage (Brassica oleracea var. capitata) grown under shelter, ISHS Acta Horticulturae 710: International Symposium on Greenhouses, Environmental Controls and In-house Mechanization for Crop Production in the Tropics and Sub-Tropics, ISBN 978-90-66055-19-3, Cameron Highlands, Pahang, Malaysia.
168. VLĂDUł, M., 2003, Minunata legumă - Varza şi neamurile ei, Rev. Hortinform nr. 12/136, Bucureşti.
169. VOICAN, V., LĂCĂTUŞ V., 2002, Cultura protejată a legumelor în sere şi solarii, Ed. Ceres, Bucureşti.
170. VOINEA M., 1983, Cultura legumelor în zonele premontane şi montane, Ed. Ceres, Bucureşti.
171. VOINEA, M. şi colab., 1977, Criterii pentru zonarea legumiculturii, Ed. Ceres, Bucureşti.
172. VOX, G., E., SCHETTINI, L., STEFANI, M., MODESTI, E., UGEL, 2008, Effects of agroche-micals on the mechanical properties of plastic films for greenhouse covering, ISHS Acta Horticulturae 801: International Symposium on High Technology for Greenhouse System Management: Greensys 2007, ISBN 978-90-66056-21-3, Naples, Italy.
173. WATERER, D., 1992, Demonstration of multirow floating covers for vegetable crops, University of Saskatchewan, Canada.
174. WATERER, D., 2000, Effect of soil mulches and herbicides on production economics of warm season vegetable crops in a cool climate, HortTechnology, 10, pp. 154 - 159.
175. WENNBERG, M., GABRIELE ENGQVIST, MARGARETA NYMAN , 2002, Effects of harvest time and storage on dietary fiber components in various cultivars of white cabbage (Brassica oleracea var. capitata), Journal of the Science of Food and Agriculture, Volume 82, Issue 12, pp. 1405-1411.
SUGIURA, 2007, Effect of nitrogen fertilizer on cell size and sugar accumulation in the leaves of cabbage (Brassica oleracea L.), HortScience 42, pp. 1490-1492.
55
177. http://en.wikipedia.org/wiki/Brassica 178. http://static.howstuffworks.com 179. http://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclopdia_Britannica/Cabbage 180. http://images.google.com 181. http://aic.ucdavis.edu/profiles/Cabbage_2006.pdf 182. http://istis.ro/files/folders/catalog_istis_2008/entry394.aspx 183. http://www.evenimentul.ro 184. http://www.Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2007 185. http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap14.pdf 186. http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Cabbage 187. http://www.plasticulture.org/history_season_extension.htm 188. http://www.ziarulgorjului.ro/ar/magazin/totul-despre-varza/ 189. http://www.terapii-naturiste.com/ 190. http://www.phoenixorganics.com/ 191. http://www.agriculturesolutions.com/Row-Covers/Agribon-AG-15 192. http://www.southernexposure.com/ 193. http://www.fao.org/ag/AGL/aglw/cropwater/cabbage.stm 194. http://urbanext.illinois.edu/veggies/cabbage1.html 195. *** 1987 - Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea I - p. 192, Partea II -
p. 349, Partea III - p. 226, ICPA Bucureşti. 196. StaŃia meteorologică a Disciplinei de Fizică şi Agrometeorologie a FacultăŃii de
Horticultură din Cluj-Napoca. 197. Disciplina de Pedologie din cadrul FacultăŃii de Agricultură, Cluj-Napoca.