Universitatea: „Transilvania” din Braşov Facultatea: „Ştiinţa şi Ingineria Materialelor” Catedra: „Ingineria Materialelor şi Sudură” Ing. Robert-Cristian ROŞCA - Rezumat - CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ŞI A PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI ANTENELOR DE TELECOMUNICAŢII RESEARCH ON IMPROVING TECHNOLOGIES OF ASSEMBLY AND CONSTRUCTION PARAMETERS OF TELECOMMUNICATIONS ANTENNAS Conducător ştiinţific Prof. Univ. Dr. Ing. Iacob Nicolae TRIF Braşov 2011 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
66
Embed
Universitatea: „Transilvania” din Braşov Facultatea: „Ştiinţa şi ...
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Universitatea: „Transilvania” din Braşov Facultatea: „Ştiinţa şi Ingineria Materialelor” Catedra: „Ingineria Materialelor şi Sudură”
Ing. Robert-Cristian ROŞCA
- Rezumat -
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ
ŞI A PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI ANTENELOR DE TELECOMUNICAŢII
RESEARCH ON IMPROVING TECHNOLOGIES OF ASSEMBLY AND
CONSTRUCTION PARAMETERS OF TELECOMMUNICATIONS ANTENNAS
Conducător ştiinţific Prof. Univ. Dr. Ing. Iacob Nicolae TRIF Braşov 2011 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” din BRAŞOV
Către .................................................................................................. Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 21.10.2011, ora 13, în sala I16, Colina
Universităţii, Braşov, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată
„CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ
ŞI A PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI ANTENELOR DE
TELECOMUNICAŢII”, elaborată de ing. Robert-Cristian ROŞCA în vederea
obţinerii titlului de doctor în domeniul fundamental „ŞTIINŢE INGINEREŞTI”,
domeniul „INGINERIE INDUSTRIALĂ”.
Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT numită prin Ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov Nr. 4734 din 01.09.2011
PREŞEDINTE 1. Prof. Univ. Dr. Ing. Mircea Horia ŢIEREAN Decan, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Universitatea Transilvania din Braşov CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC 2. Prof. Univ. Dr. Ing. Iacob Nicolae TRIF Universitatea Transilvania din Braşov REFERENŢI ŞTIINŢIFICI 3. Prof. Univ. Dr. Ing. Ion MARGHESCU Universitatea Politehnica din Bucureşti 4. Prof. Univ. Dr. Ing. Dănuţ MIHĂILESCU Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 5. Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor Pisu MACHEDON Universitatea Transilvania din Braşov În acest scop vă trimitem alăturat rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să luaţi parte la susţinerea publică a tezei de doctorat
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 1
CUPRINS
TEZĂ DE DOCTORAT Abrevieri
1. Obiectivele tezei şi fazele cercetărilor
2. Stadiul actual al tehnologiilor de montaj şi parametrii constructivi
2.1. Structura unei staţii de bază de emisie / recepţie
2.1.1. Tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile
2.1.2. Prezentarea reţelelor de comunicaţii mobile
2.2. Turnuri şi piloni în telecomunicaţii
2.2.1. Consideraţii generale
2.2.2. Construcţia turnurilor şi pilonilor pentru telecomunicaţii
2.2.3. Tipuri de turnuri cu zăbrele
2.2.4. Fazele de instalare a staţiei de bază de emisie / recepţie
2.2.5. Estetica în proiectarea stâlpilor şi turnurilor
2.2.6. Antene de comunicaţii mobile instalate pe imobile
2.3. Studiu comparativ între turnul din judeţul Tulcea şi turnul din judeţul Călăraşi -
Cercetări experimentale privind tehnologiile de montaj ale turnurilor metalice
2.3.1. Turn autoportant cu zăbrele asamblat prin sudare MAG cu transfer prin pulverizare
2.3.2. Turn autoportant cu zăbrele asamblat prin sudare manual electric cu electrozi
inveliţi
2.4. Concluzii
3. Cercetări tehnologice de fabricaţie şi montaj
3.1. Sudarea manuală cu electrod învelit a materialelor metalice
3.1.1. Descrierea procedeului manual electric cu electrod învelit. Generalităţi
3.1.2. Materiale de adaos
3.1.3. Materialul de bază
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 2
3.1.4. Defecte (tehnologice) de sudură
3.1.5. Control cu radiaţii penetrante gama
3.2. Procedeul de sudare MAG cu transfer prin pulverizare.
Contribuţii la stabilirea tehnologiei de sudare
3.3. Metode de verificare a îmbinărilor sudate
3.3.1. Control vizual
3.3.2. Lichide penetrante
3.4. Concluzii
4. Cercetări privind parametrii constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
5.1.3. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate la varianta de sudare MAG cu
transfer prin pulverizare
Particularităţi structurale la ţeava Φ108 x 4 - P255, SR EN 10216
Cordonul are o structură de recoacere de recristalizare, cu distribuţie omogenă a
constituenţilor; apare limită de grăunte, iar în partea de umplere grăunţii de ferită sunt
fărâmiţaţi;
Structura Z.I.T.-ului este deosebit de omogenă; dispare zona de supraîncălzire;
Materialul de bază are o structură fină cu aspect de restaurare, fără structuri în benzi, fig.5.7.
Particularităţi structurale la ţeavă Φ168,3 x 8 - P235, SR EN 10216
Deoarece grosimea de perete se dublează, în acest caz căldura înmagazinată în timpul
sudării nu are acelaşi efect, astfel încât cordonul este parţial restaurat; faţă de cazul precedent
cordonul este mult mai omogen, sunt desăvârşite transformările în cordonul de umplere.
5.1.4. Cercetări experimentale asupra proprietăţilor mecanice ale ţevilor sudate
Încercarea la tracţiune
Epruvetele au fost prelucrate conform SR EN 10002/1-95 şi SR EN 10002/5.-95
Prelevarea probelor de suduri cap la cap pentru testarea sudurilor s-a efectuat
conform figurii 5.5.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 43
Fig. 5.5. Locul de prelevare a epruvelelor la tevi sudate cap la cap pentru ţevi 108x4 şi 168,3x8 În urma încercării la rupere prin tracţiune s-au determinat următoarele mărimi:
limita de curgere Rp0,2 [N/mm2];
rezistenţa la rupere Rm [N/mm2];
alungirea A [%]. [36]
Rezultatele încercărilor efectuate arată că epruvetele au o rezistenţă mecanică de
valori apropiate (de ordinul zecilor de N/mm2), dar odată cu creşterea rezistenţei a scăzut
semnificativ alungirea. Pentru exemplificare se prezintă tabelul 5.1. cu valorile
încercărilor efectuate.
Tabelul 5.1. Rezultate încercări mecanice, Rm, Rp02, A Varianta îmbinării
Nesudat Sudare MAG cu transfer prin pulverizare
Sudat manual electric cu electrod învelit Ţeava sudată
În tabelul 5.2 sunt exemplificate rezultatele încercărilor la rupere prin tracţiune şi
diagramele trasate, pentru sudarea manual electric.
Tabelul 5.2 Rezultatele încercărilor la rupere Sarja nr.
Marcaj epr
Gros [mm]
Lat [mm]
Aria [mm2]
Rp [N/mm2]
Rm [N/mm2]
Alung [%]
Rp imp [N/mm2]
Rm imp [N/mm2]
A imp [%]
0 15 4,3 12,5 53,8 398,5 583,2 25,73 250 440 21,0
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 44
Fig. 5.6. Rezultatul încercării la tracţiune la ţeava 108x4 P255, varianta sudat manual electric. 1 - Curba încercării la tracţiune, 2 - Extensia palierului de curgere. Tabel 5.3 Rezultatele încercărilor la rupere Sarja nr.
Marcaj epr
Gros [mm]
Lat [mm]
Aria [mm2]
Rp [N/mm2]
Rm [N/mm2]
Alung [%]
Rp imp [N/mm2]
Rm imp [N/mm2]
A imp [%]
0 1 7,2 12,5 90 361,7 498,5 31,46 230 340 26,6
Figura 5.7. Rezultatul încercării la tracţiune la ţeava 168,3x8 P235, varianta sudat,
1- Curba încercării la tracţiune, 2- Extensia palierului de curgere
Tabel 5.4. Rezultatele încercărilor la rupere
Dimensiuni epruveta [mm] Limita de curgere Rezistenta la
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 45
5.2. Calculator pentru determinarea înălţimii antenei
5.2.1. Zona Fresnel
La frecvenţele din domeniul microundelor, atunci când se desfăşoară o legătură de
radiofrecvenţă între două staţii de bază de emisie / recepţie trebuie ca între cele două
antene să existe o linie de vizibilitate directă. Dar la aceste frecvenţe linia de vizibilitate
nu înseamnă doar că de la o antenă se poate vedea şi cealalaltă. Atunci când distanţele
depăşesc de exemplu 8 Km, trebuie să se ia în considerare următorii factori: curbura
Pământului, distanţa de la pământ / obstacol la zona Fresnel, refracţia atmosferică.
Figura 5.8 ilustrează aceste concepte cu o reprezentare exagerată a unei legături lungi
între mini-link-uri.
Fig. 5.18 Zona Fresnel
Zona Fresnel (fig. 5.8) este o elipsoidă lungă care se întinde între două antene. Prima
zonă Fresnel este astfel încât diferenţa dintre calea directă (AB în figura de mai jos) şi o
cale indirectă care atinge un singur punct la marginea zonei Fresnel (ABC) este jumătate
din lungimea de undă.
Fig. 5.9. Zona Fresnel
Calculatorul determină care este punctul din cale unde zona Fresnel este cel mai
aproape de pământ la nivelul mării. Afişează atât distanţa de la antena 1 şi distanţa dintre
pământul de la nivelul mării şi limita inferioară a zonei Fresnel. O distanţă negativă
înseamnă că zona Fresnel se suprapune cu profilul Pământului. Calculatorul determină
dacă există destul spaţiu deasupra unui obstacol din calea RF, sau alternativ, cât de sus
trebuie ridicate antenele pentru a evita obstacolul. Pentru fiecare potenţial obstacol de pe
cale este nevoie să se cunoască distanţa de la unul din punctele finale şi înălţimea
obstacolului deasupra nivelului mării. [46]
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 46
5.2.2 Calculator pentru determinarea înălţimii antenei în funcţie de zona Fresnel
Dacă o porţiune semnificativă a zonei Fresnel este obturată, puterea semnalului la
recepţie poate fi atenuat foarte mult. În general este necesar ca cel puţin 60% din prima
zonă Fresnel să fie liberă de orice obstacol pentru că propagarea undei radio să se
comporte ca şi cum ar fi în spaţiul liber.
60% din prima zonă Fresnel reprezintă o elipsoidă mai îngustă cu o rază care este
60% din raza primei zone Fresnel.
Chiar dacă la 2,4 GHz jumătate din lungimea de undă este de doar 6,2 cm, la distanţe
lungi raza elipsoidei poate fi foarte mare. De exemplu, la o distanţă a legăturii dintre
mini-link-uri de 50 Km, raza acestei elipsoide (60%) la punctul din mijloc este de 23 m.
Calculatorul se poate folosi pentru a calcula raza la orice punct dintre două antene. Se
poate de asemenea schimba valoarea procentuală a primei zone Fresnel.
Zonele Fresnel (fig. 5.10) utilizează un număr de ordine care corespunde numărului
multiplilor de jumătate de lungime de undă, care reprezintă diferenţa căii de propagare a
undei radio de la calea directă. Prima zona Fresnel este prin urmare un elipsoid a cărui
suprafaţă corespunde cu diferenţa unei căi la jumătate de lungime de undă şi reprezintă
cel mai mic volum din toate celelalte zone Fresnel. [17]
Fig. 5.10. Zona Fresnel dintre două staţii situate pe o suprafaţă echivalentă a pământului
(fasciculul de raze este drept).
Calculatorul (fig. 5.11) ajută la determinarea înălţimii antenei în funcţie de zona
Fresnel dacă există o ,,linie de vizibilitate directă” între două puncte distante, sau
alternativ, cât de sus trebuie ridicată fiecare antenă pentru a evita un obstacol.
Calculatorul ia în considerare curbura Pământului şi efectele refracţiei în atmosferă.
Dacă există o legătură de radiofrecvenţă foarte lungă între mini-link-uri, toate aceste
efecte trebuie luate în considerare. [46]
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 47
Fig. 5.11. Calculator pentru determinarea înălţimii antenei
Se notează cu:
dA, dB = Distanţa de la antena A, respectiv B la punctul M, km; f = Frecvenţa, MHz
dA + dB = d = Distanţa dintre antenele A şi B, km; R = Raza zonei Fresnel la punctul M;
Rechivalentă a Pământului = RPamânt · k (5.1)
Rechivalentă a Pământului = 6370 km ∙ 1,33 = 8472 km
Jumătatea distanţei dintre antene dmijloc = 2
d (5.2)
dmijloc =2
6= 3 km
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 48
Raza primei zone Fresnel la jumătatea distanţei dintre antene:
Rmijloc = 547 ∙df
)d(dd mijlocmijloc
(5.3)
Rmijloc = 547 ∙62440
)3(63
= 13,6 m
Raza de 60% la prima zonă Fresnel la jumătatea distanţei dintre antene
R60° mijloc = Rmijloc ∙ 60% (5.4)
R60° mijloc = 13,6 ∙100
60= 8,1 m
Înălţimea minimă a antenelor pentru ca raza de 60% la prima zonă Fresnel la jumătatea
distanţei dintre antene să nu fie obstrucţionată:
hmin = R60° mijloc + 1000 ∙ R8
d
Pamântului aechivalent
2
(5.5)
hmin = 8,1 + 1000 ∙47288
62
= 8,14 + 0,53 = 8,7 m
Raza primei zone Fresnel la punctul M: R = 547 ∙df
)d(dd AA
(5.6)
R = 547 ∙62440
)2(62
= 12,8 m
Raza de 60% la prima zonă Fresnel la punctul M: R60° = R ∙ 60% (5.7)
R60° = 12,78 ∙100
60= 7,7 m
Distanţa de la obstacol la linia de vizibilitate
h = 1000∙ R2
d
Pamântului aechivalent
2A
+hA+dA∙
d
hh AB –1000∙
R2
d
Pamântului aechivalent (5.8)
h = 1000 ∙ 47282
22
+ 35 + 2 ∙
6
35-40– 1000 ∙
47282
6
= 36,19 m
Înălţimea minimă a antenei 2: hB =((R60°+hobstacol –1000∙ R2
d
Pamântului aechivalent
2A
– hA)/dA+
+ 1000 ∙ R2
d
Pamântului aechivalent) ∙ d + dA (5.9)
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 49
hB=((7,7+25-1000 ∙47282
22
-35)/2+1000 ∙
47282
6
) ∙ 6+35 = 29,5 m
Distanţa între obstacol şi raza de 60% la prima zonă Fresnel
h60° = h – R60° – hobstacol (5.10)
h60° = 36,19 – 7,7 – 25 = 3,49 m
5.3. Aspecte privind imbunătăţiri funcţionale. Soluţii de alimentare
cu energie alternativă pentru staţiile de bază de emisie / recepţie
5.3.1. Alimentarea folosind turbine eoliene
Atunci când se planifică o staţie de bază de emisie / recepţie furnizorul de servicii are
mai multe variante pentru alimentare cu energie.
Tehnologiile de producere a energiei eoliane au progresat în ultimii ani şi costurile
acestora sunt în continuă scădere, utilizându-se tot mai mult. S-a ajuns la punctul unde
acestea pot fi considerate ca suplimentare sau chiar sursa principală de energie pentru
staţiile de bază de emisie / recepţie din zone dificile. Cum costurile pentru acestea
continuă să scadă, iar costurile şi deficitul de combustibili fosili cresc, energia eoliană sau
alte surse de energie, vor deveni din ce în ce mai eficiente din pnct de vedere al costului,
comparativ cu sursele de energie convenţionale (pe termen lung).
România dispune de un important potenţial exploatabil al resurselor regenerabile
distribuite în diferite zone ale ţării.
Ca şi în cazul energiei solare, dezvoltarea generatoarelor de energie eoliană a accelerat.
Produsele disponibile arată un grad ridicat de dezvoltare şi sunt fiabile, durabile şi
accesibile. Trebuie să fie luate în considerare, o serie de elemente în selectarea unei
turbine eoliene (fig. 5.12) pentru o staţie de bază de emisie / recepţie. Vitezele maxime
ale vântului vor determina dimensiunea structurii necesară pentru a monta turbina,
deoarece există o relaţie între înălţimea de la sol şi viteza vântului. Opţiunile pentru
montarea turbinelor includ o turbina mai mică pe un turn înalt sau altă structură, în timp
ce în alte cazuri, un turn mai mic cu o turbină mai mare (şi mai scumpă) va fi mai
rentabilă. În mod clar alegerea turbinei şi a structurii trebuie să se facă în contextul unei
staţii de bază de emisie / recepţie complete iar alegerea înălţimii turnului este dată de mai
mulţi factori.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 50
Fig. 5.12. Turbină eoliană montată pe turn metalic
Stocarea energiei. Natura sistemelor de alimentare care folosesc energie solară, eoliană
sau hidro este că vor avea perioade frecvenţe în care energia în exces va trebui să încarce
baterii de rezervă.
Tabelul tabelul 5.5 oferă câteva indicaţii despre puterea necesară şi posibile soluţii
pentru telecomunicaţii.
Aceste exemple trebuie să fie văzute ca indicatori de posibile configuraţii şi condiţiile
locale pot solicita soluţii mai mari sau mai mici.
Tabelul 5.5.
Echipament Puterea necesară staţiei de
bază de emisie / recepţie
Puterea sistemului eolian
Staţie de bază GSM 600-1800W 10kW
Staţie de bază GSM 900-2300W 12kW
Nod B UMTS 750-1000W 5,5kW
Nod B UMTS 1300-1700W 6,5kW
Staţie de bază WiMax 1,3kW (4 sectoare) 10kW
Pentru stocarea energiei electrice produse în timpul zilei sunt folosite baterii.
Alimentarea consumatorilor se face direct în curent continuu şi alternativ în mod
permanent zi şi noapte. Capacitatea sistemelor pot atinge uşor valori de zeci de kilowaţi.
[50]
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 51
Configuraţia sistemului eolian
Sunt folosite baterii pentru stocarea energiei electrice (fig. 5.13). Alimentarea
consumatorilor se face în curent continuu (DC) sau alternativ (AC). Consumatorii din
curent continuu vor fi consumatori eficienţi, pentru a realiza o diminuare semnificativă a
consumului de energie.
Fig. 5.13. Configuraţia sistemului eolian
Multe dintre antenele de telcomunicaţii utilizează un generator diesel, dar este
costisitor, deoarece preţul petrolului este mare. O variantă economică este în utilizarea
unei turbine eoliene.
Adesea, în locaţiile izolate se utilizează o soluţie hibrid de turbină eoliană, panouri
solare şi generator diesel. Combinaţia de tehnologii multiple dă o siguranţă sporită
alimentării.
Invertorul
Invertoarele sunt dispozitive care fac conversia curentului continuu DC în curent
alternativ AC asigurand calitatea frecvenţei la 50Hz, deci ele fac conversia tensiunii de
12V, 24V sau 48V, provenită de la baterii, în tensiune 220V.
În esenţă, invertoarele sunt opusul unui încărcător de baterie sau convertor.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 52
Eficienţa unui invertor depinde de cât de bine converteşte tensiunea de curent
continuu (DC) în curent alternativ (AC). De obicei, aceasta variază de la 85% la 95%,
90% fiind media.
Controlerul (regulatorul)
Dispozitivele de control a încărcării se numesc regulatoare de încărcare şi sunt
indispensabile în sistemele de energie alternativă. Fără un control precis al funcţiei de
încărcare se vor distruge acumultorii conectaţi la sursele de energie alternativă. [49]
În fig. 5.14 este prezentat un turn pe care sunt montate antene şi turbine eoliene.
Fig. 5.14. Turbine eoliene şi antene instalate pe un turn metalic
Pentru a putea fi montate antene şi turbine eoliene, s-au confecţionat suporturi speciale
(fig. 5.15).
Fig. 5.15. Suporturi pentru antene
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 53
5.4. Concluzii
Pentru ţevile laminate pe dorn din oţel carbon normativele de fabricaţie recomandă
efectuarea unei recoaceri ca tratament al produsului laminat de înlăturare a
defectelor ce pot apărea la laminare adică structurile în benzi sau de supraîncălzire de
tip Widmannstatten şi care restaurează microstructura şi pregăteşte semifabricatul
pentru sudare.
Analiza metalografică arată că defecte de sudare ca fisuri, neomogenităţi structurale,
pori, pot apărea la sudare chiar în condiţiile în care construcţia sudată nu este pusă în
exploatare, în cazul îmbinărilor sudate manual cu electrod învelit.
Structura metalografica a imbinarii sudate în mediu protector de gaz (MAG cu
transfer prin pulverizare), capătă omogenitate, astfel încât, subzonele sudurii apar
într-un număr redus din cauza recristalizării îmbinării sudate.
Stratul de rădăcină are structură fină de recoacere;
Zona normalizată are grăunţi foarte fini şi echiaxiali.
6. Concluzii finale, contribuţii personale şi direcţii de viitor
Studiul parametrilor de identificare constructivi
În lucrare s-au prezentat detaliat parametrii constructivi (greutatea proprie, greutatea
antenelor, influenţa vântului, a seismului si a zăpezii) care au o mare influenţă asupra
analizei, proiectării şi a construcţiei stâlpului şi turnului de antena.
Chiar dacă astăzi avem o cunoaştere bogată a diferiţilor factori care afectează analiza,
proiectarea şi comportamentul stâlpilor şi a turnurilor de antena, există încă zone care nu
sunt complet studiate şi care au nevoie de studii şi cercetari. Ca exemple de astfel de zone
ale constructiei antenei, pot fi menţionate următoarele fenomene perturbatoare:
evaluarea de încărcare a gheţii atmosferice şi în special combinaţie de vânt şi
gheaţă;
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 54
mişcarea în salturi a ancorelor; proiectarea teoretica fundalul teoretic; modelarea
pe computer; modalitatea de a prevedea mişcarea în salturi şi cum se previne sau
se stopează aceasta;
analiza răspunsului dinamic neliniar a stâlpului cu ancore;
instabilitate aeroelastică a diferitelor configuraţii de secţiuni de stâlp, respectiv de
antenă;
evaluare a diverşilor parametri pentru un răspuns complet dinamic şi analize de
oboseală, inclusiv, de exemplu, măsurători complete.
Studiul tipurilor de antenă şi alegerea celui mai optim
Antenele staţiilor de bază, aşa cum sugerează si denumirea lor, sunt de obicei fixate
într-o anumită zonă din reţea şi oferă conectivitate într-o zonă geografică din punct în
punct.
Antenele staţiilor de bază pot fi împărţite în două categorii generale: omni-
direcţionale şi direcţionale.
▪ Antenele omni-direcţionale emit şi recepţionează undele electromagnetice în toate
direcţiile cu excepţia planului azimut. Acest tip de antenă nu este direcţional în planul
azimut şi este direcţional în orice plan ortogonal;
▪ Antenele direcţionale emit şi recepţionează, undele electromagnetice, mai eficient
într-o anumită direcţie decât în toate direcţiile. Antenele direcţionale sunt folosite în
special acolo unde este necesar un câştig mai mare de putere transmisa şi direcţia
intre transmiţător şi receptor este cunoscută. Sunt folosite în celule şi in sistemul
dintre microcelule pentru a împărţi regiunea geografică în sectoare. Aceasta reduce
interferenţa în reţea, permiţând unui număr mai mare de echipamente mobile să fie
folosite.
În alegerea unei antene de telecomunicatii, trebuie avute in vedere urmatoarele
considerente generale: loc de amplasare, aria de acoperire, acces la depanare, protecţie,
alimentare.
Considerente constructive: înălţime, structura, secţiune, material, tehnologii de
fabricaţie, tehnologii de material, echipare, condiţii meteo.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 55
Contribuţii personale
Studiul tehnologiilor de montaj
Montajul constituie o parte importantă a procesele care au loc în ansamblul
operaţiilor de construire, fiind strâns legat de alte operaţii care se desfăşoară anterior:
proiectare, uzinare, transport, etc.
S-a urmărit ca lucrările de construcţii-montaj să fie realizate fară deficienţe, să se
evite greşelile de montare si de orice natură de stabilitate. Pentru reducerea la minim a
imperfectiunilor structurale în fabricaţie şi montaj, nivelul imperfecţiunilor se limitează
prin standarde de calitate şi norme de toleranţe, iar în proiectare efectul toleranţelor ia în
considerare coeficienţii de siguranţă prin proceduri speciale de calcul, precizate în
desenele de execuţie.
S-a urmarit realizare a unei construcţii de calitate şi de reducere a costului lucrărilor
de montaj, prin normarea raţională a forţei de muncă, a utilajelor şi printr-o bună
organizare a şantierului de montaj.
Studiu comparativ pe cele două turnuri de telecomunicaţii, au evidenţiat avantajele
unei tehnologii de fabricaţie şi montaj mai eficiente la turnul din judeţul Tulcea,
remarcate prin:
greutatea redusă a construcţiei executată din ţeavă, este mult mai mică decât
constructia din profile, cu aproximativ 20-30%. Greutatea redusă a structurii metalice
influenţează pozitiv terenul de amplasament prin soluţii de fundare mult mai
economice;
rezistenţă şi stabilitate foarte bună la acţiuni seismice, datorită ductibilităţii şi a
greutăţii mai reduse, prin realizarea unor fundatii nepretentioase;
prinderea tronsoanelor prin şuruburi permite posibilitatea de modificare şi
reconstruire creând o mare flexibilitate pentru adaptarea la nevoile utilizatorilor;
construcţia în întregime din ţeavă prezintă o rezistenţă minimă la vânt, în
comparaţie cu construcţiile din profile.
Înlocuirea procedeului clasic de sudare manual cu electrozi înveliţi cu sudarea prin
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 56
procedeul MAG - cu transfer prin pulverizare - care asigură soluţii tehnice şi economice
avantajoase, cum sunt:
– productivitate mare;
– control bun al căldurii introduse în sudură;
– consumabile relativ ieftine;
– lipsa zgurei;
– eliminarea pierderilor prin schimbarea electrozilor.
– nu se formează crestături şi creste;
– adâncimea de pătrundere este mai mare;
– viteza de sudare este mai mare;
– în metalul de bază se introduce mai puţină căldură;
– supraîncălzire mai mică şi o deformare mai redusă a piesei.
Evaluarea diferenţelor între tehnologia de sudare cu electrod invelit si sudarea MAG.
Pe lângă căldura generată , care produce cicluri termice, procedeul manual cu electrod
invelit, mai prezintă şi alte dezavantaje:
- productivitate redusă (viteză de sudare mică şi o cantitate de metal depus,
variind între 0,5 şi 1,5 g/s, precum şi timpi auxiliari mari pentru schimbarea
electrozilor şi pentru curăţirea zgurii);
- calitatea sudurii depinde şi de factori subiectivi calificarea şi cunoştinţele
sudorului, etc.).
Controlul nedistructiv (control vizual, gama şi cu lichide penetrante) precum şi
controlul distructiv (încercările mecanice şi metalografice) efectuat în proporţie de 100%
la probele din experiment, iar la turnuri în proporţie de 30%. Controlul cu raze gama la
sudurile din teavă şi cu lichide penetrante la sudurile de colţ au scos în evidenţă
deficienţe, la sudarea manuală cu electrod invelit. La sudarea MAG - cu transfer prin
pulverizare - nu s-au constatat deficienţe şi defecte vizibile.
Studiul alimentarii cu energie electrică a echipamentelor de telecomunicaţii,
folosind turbine eoliene. Această soluţie este folosită în special în zonele unde racordarea
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 57
la reţeaua naţională de alimentare cu energie electrică nu se poate face sau implică costuri
mari. Rezultatele obţinute în această lucrare pot fi folosite pentru realizarea de staţii de
bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile care să fie independente din punct
de vedere al energiei. Sursele nepoluante care produc energie vor fi tot mai des folosite în
viitor în condiţiile terminarii zăcămintelor de combustibili fosili;
Realizarea unui calculator pentru zona Fresnel şi pentru înălţimea antenei care ajută
în determinarea acestora dacă există o ,,linie de vizibilitate directă” între două puncte
distante, sau alternativ, cât de sus trebuie ridicată fiecare antenă pentru a evita un obstacol.
Calculatorul ia în considerare curbura Pământului şi efectele refracţiei în atmosferă;
Protecţia contra fulgerului pentru electronicele montate pe stâlpul de telefonie
Determinarea nivelului de protecţie necesită luarea în considerare a factorilor care pot
reduce probabilitatea loviturilor fulgerelor şi a nivelului de protecţie; în schimb, se
micşorează costul total a sistemelor de turnuri montate.
Sistematizarea cunoştinţelor privind studiul staţiilor de bază de emisie / recepţie
pentru comunicațiile mobile.
Identificarea şi analiza suporturilor optime pentru ataşarea antenelor şi a turbinelor
eoliene.
Direcții de cercetări viitoare
Rezultatele obţinute în lucrarea de faţă, pot constitui o bază de plecare pentru
construcţia turnurilor cu zăbrele sudate prin procedeul MAG cu transfer prin pulverizare,
dezvoltarea unor sisteme eficiente de alimentare cu energie regenerabilă şi alegerea
componentelor optime de instalare;
De asemenea dezvoltarea noilor materiale în special a acelora cu înaltă rezistenţă
structurală şi bună rezistivitate electrică - poate avea un efect semnificativ asupra
proiectării stâlpului şi turnului în viitor;
Preocupările şi tendinţele în dezvoltarea construcţiilor metalice pentru turnuri vor
urmari urmatorii vectori:
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 58
- realizarea unor structuri metalice care să poată fi exploatate în deplină siguranţă, la un
preţ de cost cât mai redus şi care să conducă la cheltuieli de întreţinere şi exploatare
minime;
- noi metode, de mare productivitate, prin utilizarea oţelurilor slab aliate (fonte cu un
conţinut bogat în elemente de aliere sau diferite aliaje in cantităţi prescrise), cu
rezistenţe superioare, aliajele din aluminiu, îmbogăţirea sortimentelor de laminate din
oţel şi aliaje de aluminiu şi folosirea secţiunilor tubulare;
- calculul static şi de dimensionare spre introducerea unor programe de calcul care iau
în considerare comportarea elasto-plastică şi ţin seama de conlucrarea spaţială a
elementelor şi structurilor în ansamblu;
- o bună comportare la coroziune, folosind noi mărci de oţel, care îmbunătăţesc
rezistenţa la coroziune atmosferică, prin formarea unui strat protector de oxizi pe
suprafaţa materialului de bază şi sub acţiunea condiţiilor atmosferice, (oţeluri cu
limite de elasticitate cuprinse între 235 şi 355 N/mmp şi conţin elemente de aliere P,
Cu, Cr, Ni, Mo,etc.). De asemenea se vor introduce noi procedee de protecţie a
turnurilor de antene, pe bază de polimeri, vopsele şi metalizare.
Diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse în perioada studiilor doctorale au
permis elaborarea şi publicarea, în calitate de prim autor sau coautor, a unui număr de
articole ştiintifice în buletine şi reviste de specialitate, respectiv în volumele unor
conferinţe ştiintifice internaţionale, dupa cum urmează:
- articole publicate în buletine şi în reviste de specialitate: 2;
- articole publicate în volumele unor manifestarii ştiinţifice internaţionale desfăşurate în
ţară: 4;
- articole publicate în volumele unor manifestarii stiintifice internationale desfăşurate în
strainatate: 3.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 59
Bibliografie selectivă
[1] Andrew Corporation - “Grounding and Lightning Protection Guidelines and Specifications for Communication Shelters”, Publication SP40-09, January 1992;
[17] Ericsson - WCDMA Access Transport Network Design. Microwave Network Design
[18] Eurocode 3: Design of Steel Structures, Part 3.1: Towers and Masts, ENV 1993-3-1, June 1997;
[19] Gansca Sebastian Gheorghe, Roşca Robert-Cristian, Sapariuc Florin, Trif Tudor Nicolae, Trif Iacob Nicolae - „Hybrid solutions for the autonomy of a modern telecommunications site”, Al 22-lea Simpozion Internaţional DAAAM, Viena, 2011, ISSN 1726-9679;
[20] Gansca Sebastian, Roşca Robert-Cristian, Trif Tudor Nicolae, Herăscu (Roşca) Maria, Trif Iacob-Nicolae - „The Conception of a Computer for Height Computation on Telecommunication Antennas”, A 13-a Conferinţă Internaţională de lucrări ştiinţifice, AFASES 2011, Braşov, 26-28 Mai 2011, ISSN: 2247- 3173, pag. 681-687;
[21] Johnson Richard C, "Antenna Engineering Handbook", 3rd Edition, McGraw-Hill, 1993.
[22] Joni N., Trif N. - "Sudarea robotizata cu arc electric", Ed. Lux Libris, 2005;
[23] Leuchsenring P., Støttrup-Andersen U.: “Aesthetic Approach to Mast and Tower Design”, IASS Symposium, Singapore, November 1997
[24] Machedon Pisu Teodor, Machedon Pisu Elena - “Tehnologia sudării prin topire: procedee de sudare“, Braşov, Ed. Lux Libris, 2009;
[25] Marghescu Ion - Curs "Comunicaţii mobile";
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 60
[26] Mihailescu D. - "Procedee Conexe Sudării", Editura Lux Libris, Brasov, 1997;
[27] Popescu Victor: „Construcţii metalice industriale”, Editura Tehnică, 1987;
[28] Revista Sudura, nr. 3-2007, pag. 31-33
[29] Roşca Robert-Cristian – „Cercetări teoretice şi experimentale de îmbunătăţiri constructive a antenelor de telecomunicaţii”, raport de cercetare ştiinţifică pentru doctorat 2010
[30] Roşca Robert-Cristian – „Criterii de calitate pentru elemente de reflexia antenelor”, raport de cercetare ştiinţifică pentru doctorat 2010
[31] Roşca Robert-Cristian – „Materiale specifice antenelor de comunicaţii”, raport de cercetare ştiinţifică pentru doctorat 2009
[32] Roşca Robert-Cristian, Feraru Lucian, Sapariuc Florin, Trif Iacob-Nicolae – „Metallographic Researches on Welded Construction of the Telecommunication Antennas”, A 7-a Conferinţă Internaţională de ştiinţa şi Ingineria Materialelor - BRAMAT, Braşov, 24-26.02.2011, Pag. 59-63;
[33] Roşca Robert-Cristian, Gâlea Adrian, Drăgan Adrian, Gansca Sebastian Gheorghe, Trif Iacob-Nicolae – „Modern Welding Technology of Metal Telecommunication Towers”, A şasea conferinţă internaţională „Mecanică şi Organe de Maşini”, Sofia, 4-6.11.2010, ISSN: 1314-040X, pag. 91-97;
[34] Rustako A.J., Amitay J., Owens N., Roman G. J., “Radio propagation at microwave frequencies for line-of-sight microcellular mobile and personal communications”, IEEE Vehicular Technology Society, ISSN: 0018-9545, 1991;
[35] Smith B.W., Stottrup-Andersen U. - ”Towers and Masts: The Past, Present and the Future”, IASS Colloquium, Madrid, April 1997;
[36] SR EN 10002/ 1/95 Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1 13920/1998;
[37] SR EN 1321:2000 - Sudarea metalelor. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate;
[38] SR EN 1991-1-4:2006/NB2006 - Acţiuni în construcţii. Încarcari date de vânt;
[39] SR EN 1993-1-10:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oţelului
[40] SR EN 1993-3-1:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea a 3-a: Turnuri, piloni şi coşuri;
[41] SR EN 970 : 1999 - Examinări nedistructive ale îmbinarilor sudate prin topire. Examinare vizuală;
[42] Stottrup-Andersen U, “Analysis and Design of Masts and Towers”, Structural World Congress, San Francisco, 1998;
[45] Zoican Roxana, Zoican Sorin – Sisteme celulare de telecomunicaţii, Editura Matrix Rom, 2003;
[46] www.afar.net
[47] www.antennenturm.de
[48] www.kathrein.com
[49] www.lpelectric.ro
[50] www.motorola.com - "Alternative Power for Mobile Telephony Base Stations" - Solutions Paper
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 61
Rezumat
Obiectivul principal al tezei este studiul îmbunătăţirii construcţiei şi a tehnologiilor de
fabricaţie a antenelor de telecomunicaţii pentru realizarea staţiilor de bază de emisie /
recepţie destinate comunicaţiilor mobile, astfel încât sa fie asigurată stabilitatea,
fiabilitatea construcţiei, autonomia alimentării cu energie electrică, funcţionarea şi
realizarea ei în condiţii economice.
În teză se tratează tehnologiile şi parametrii constructivi, cu vizibilitate la stadiul
actual, studiind tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie, modele constructive de turnuri
şi antene pentru telecomunicaţii. La studiul de caz sunt tratate două turnuri pentru
telecomunicaţii existente. Direcţia de cercetare tinde spre o analiză comparativă, între
două procedee de sudare, cel clasic MMA (manual cu electrod învelit) şi MAG (metal
activ gaz) cu transfer prin pulverizare.
Lucrarea prezintă cercetările efectuate în domeniul propagării undelor
electromagnetice radio şi modul de dimensionare a înălţimii antenelor, pe baza
parametrilor specifici, elaborându-se în acest scop un program de simulare şi proiectare.
Cercetările experimentale sunt axate pe procedeul de sudare MAG cu transfer prin
pulverizare aplicat structurii metalice a turnului de antenă. Sunt propuse îmbunătăţiri
funcţionale şi de autonomie a alimentării cu energie electrică a staţiei de bază de emisie /
recepţie, prin turbine eoliene.
Abstract
The main objective of the thesis is to study construction and manufacturing
technologies improvements of telecommunications antennas for mobile communications
Base Transceiver Stations, providing construction stability, reliability, autonomy of
power supply, operation and its implementation in economic conditions.
The thesis studies the technologies and constructive parameters, on the current status
visibility, types of Base Transceiver Stations, constructive models of telecommunications
towers and antennas. The case study treats two existing telecommunications towers.
Research direction tends towards a comparative analysis between the two welding
processes, the classic MMA (Manual Metal Arc) and MAG (Metal Active Gas) with
spray arc.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 62
The thesis describes research on the propagation of radio electromagnetic waves and
how to size the height of antennas, based on specific parameters, developing for this
purpose a simulation and design software.
Experimental research are focused on MAG with arc spray welding process applied
to the metal structure of the antenna tower. Functional and autonomy improvements of
Base Transceiver Station’s power supply using wind turbines are proposed.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 63
CURRICULUM VITAE
Date personale: Nume: Roşca Prenume: Robert-Cristian Data naşterii: 4.06.1981 Adresa domiciliu: Str. Aleea Borcea, nr. 6, bloc 16, scara 1, ap.15, sector 4, Bucureşti
Studii: 2006 – 2008 Diplomă Master „Radiocomunicaţii, Microunde şi Comunicaţii Optice”, Facultatea de „Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei”, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti 2005 – 2007 Diplomă Master „Marketing şi Negocieri în Afaceri”, Facultatea de „Management Turistic şi Comercial”, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti 2000 – 2005 Diplomă inginer - Facultatea de „Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei”, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti 1996 – 2000 Diplomă bacalaureat - Liceul teoretic „Gheorghe Şincai”, Bucureşti Cursuri de specializare: 2008 – 2009 Curs postuniversitar „Pregătire psihopedagogică, pedagogică şi metodică”, Departamentul pentru „Pregatirea Personalului Didactic”, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti; Cursuri Ericsson: Prezentare generală GSM, Semnalizarea GPRS, Planificarea reţelei GSM – Dimensionarea nodurilor hardware, Introducere în GSM/WCDMA MSS R5, Optimizarea reţelei radio GSM OSS-RC, Managementul configurării GSM RAN folosind OSS-RC, Introducere în GSM MSS R4, Managementul performanţei GSM/WCDMA M-MGw R4, Măsurarea performanţei GSM/WCDMA MSC/MSC-S, Operarea şi configurarea M-MGW R4, Prezentare generală GPRS, Administrarea sistemului OSS RC R2, OSS-RC R3 Delta, Prezentare generală OSS-RC R4, Workshop de introducere în RadioCommander, Workshop de SIGTRAN; Cursuri Nokia Siemens Networks: Prezentare generală SBS BR7.0, Măsurarea performanţei SBS BR7.0, Parametrii radio ai reţelei GSM - SBS BR7.0, Planificarea şi optimizarea reţelei radio BSS, Planificarea şi optimizarea reţelei radio BSS GPRS/E-GPRS, Măsurarea performanţei utilizând Spots; Curs TeleScope: Planificarea reţelei 3G CS/PS Lucrări publicate: 9 Experienţă profesională: 7.11.2005 – prezent: Inginer planificare – sistem comutaţie Cosmote Romanian Mobile Telecommunications S.A. Abilităţi Limbi straine: Engleza Cunoştinţe PC: Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint, Outlook), Open Office (Writer, Calc, Impress, Draw), Microsoft Project, AutoCAD, Microsoft Visio, Adobe Dreamweaver, Microsoft Expression Web
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 64
CURRICULUM VITAE
Personal information First name: Roşca Surname: Robert-Cristian Date of birth: 4.06.1981 Address: 6 Aleea Borcea street, block 16, 1th entrance, 3rd floor, apartment 15, 040421 district 4 Bucharest, Romania
Education 2006 – 2008 M.S. diploma: "Radiocommunications, Microwaves and Optical Communications", Faculty of "Electronics, Telecommunications and Information Technology", "Politehnica" University of Bucharest; 2005 – 2007 M.A. diploma: "Marketing and Negotiation Technics", Faculty of "Tourism and Commercial Management", "Dimitrie Cantemir" Christian University of Bucharest; 2000 – 2005 Engineer diploma: B.S. "Electronics, Telecommunications and Information Technology", "Politehnica" University of Bucharest; 1996 – 2000 "Gheorghe Şincai" National College, Bucharest Courses: 2008 – 2009 Postgraduate course "Psycho-pedagogic, Pedagogic and Methodology Training", "Teacher Training" Department, "Politehnica" University of Bucharest; Ericsson courses: GSM System Survey, GSM / WCDMA MSS R5 Introduction, GSM Network Planning – Node Hardware Dimensioning, GSM OSS-RC Radio Network Optimization, GSM RAN Configuration Management using OSS-RC, GSM MSS R4 Intoduction, GSM / WCDMA M-MGw R4 Performance Management, GSM / WCDMA MSC / MSC-S Performance Measurement, M-MGW R4 Operation & Configuration, GPRS System Survey, GPRS Signaling, OSS RC R2 System Administration, OSS-RC R3 Delta, OSS-RC R4 Overview, RC On-Site Introduction Workshop, SIGTRAN Workshop; Nokia Siemens Networks courses: SBS BR7.0 System Overview, SBS BR7.0 Performance Measurement, SBS BR7.0 Radio Network Parameters for GSM, BSS Radio Network Planning and Optimization, BSS GPRS / E-GPRS Radio Network Planning and Optimization, Spots Performance Measurement Operation; TeleScope course: 3G CS/PS Network Planning. Papers published: 9 Work experience: 7.11.2005 – present: Switching planning engineer Cosmote Romanian Mobile Telecommunications S.A. Personal skills and competences Foreign languages: English Computer skills: Office software: Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint, Outlook), Open Office (Writer, Calc, Impress, Draw), Microsoft Project, Autodesk AutoCAD, Microsoft Visio, Adobe Dreamweaver, Microsoft Expression Web.