UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SISTEME DE PROCESARE SI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR AGROALIMENTARE PLANTE CONDIMENTARE SI AROMATIZANŢI COORDONATOR : TOFANĂ MASTERAND : RENTEA MARIA ANA DATA : 14.05.11 1
20
Embed
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
5/12/2018 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - slidepdf.com
Omul a descoperit prima data remediile naturiste, aflând că anumite plante pecare le-a consumat întâmplător i-au îmbunătăţit starea de sămnătate. Astăzi sunt
cunoscute o sumedenie de plante medicinale cu efecte diverse, care pot fi folosite ca
tratament sau adjuvant în diferite boli. Dintre toate acestea am să vorbesc despre una
dintre cele mai comune şi cunoscute plante medicinale, folosită atât în sănătate cât şi
în cosmetică (creme, măşti, etc), aromaterapie şi chiar în alimentaţie (gumă de
mestecat, bomboane, arome, sucuri, etc ).
Este vorba despre o plantă frumos mirositoare: menta, sub denumirea căreia se
ascund mai multe varietăţi de astfel de plante, cele mai cunoscute fiind Mentha
piperita şi Mentha spicata.
1.2 Legenda mentei
Cunoscuta probabil cu mult inaintea celor care i-au “descoperit” legenda, mentaisi are originile legendare in mitologia greaca. Mentha era o frumoasa nimfa de care
zeul infernului (intunericului) s-a indragostit nebuneste. Sotia sa, zeita Persephona,
geloasa fiind pe frumoasa nimfa, a urmarit-o pe nefericita fata si a ingropat-o.
Impresionat de suferinta nimfei, Pluton a transformat-o intr-o planta frumos
mirositoare ce avea sa impresioneze simturile multor oameni si sa aline suferintele
multor bolnavi.
4
5/12/2018 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - slidepdf.com
L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil.
Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. Pe
lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui, d-izomentol, d-neomentol şi d-
neoizomentol, la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil.Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Conţinutul în
mentol total variază intre 45 şi 70%, iar cel în mentonă între 8 si 24%.
Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic, mento-furanul. În
cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. În cantitate
mai mare degradează uleiul volatil, scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust
amărui.
Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi
terpenitice ca α- şi β-pinen, α -felandren, α -terpinen, camfen, limonen şi alţii. De
asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli, printre care α -terpineol, citronelol,
cariofilen-alcool, hexanol, trans-sabinen hidrat.
Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în
uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă,
pulegonă, camfor, 2-metilfuran, 1,8-cineol.
În uleiul volatil s-au mai găsit esteri şi
fenolii timol şi carvacrol.
În frunze s-au mai găsit lipide β -
sitosterol, acizii ursolic şi oleanolic,
taninuri, acizii cafeic, clorogenic, p-
cumaric, ferulic şi rosmarinic, flavonoide, în
special 7-ramnoglucozida luteolinei,
mentozida, mentogenina, piperitozida.
În materia vegetală s-au identificat glucide, al căror conţinut variază cu
provenienţa, acizi organici ca acidul piruvic, a-cetoglutaric, colina. După unii autori s-
au găsit în frunze carotenoide ca α - şi β -carotină, cripto-xantina, enzime, vitamine
ca acid ascorbic, vitamina D2, vitamina PP şi tocoferoli.
Frunzele de mentă au o acţiune stomahică, antispastică, carminativă, uşor
analgezică, coleretică şi stimulentă, datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. Are
acţiune colagogă şi spasmolitică, care se datorează prezenţei polifenolilor şi
taninurilor.
7
Structura mentolului
5/12/2018 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - slidepdf.com
* Cancerul de colon, cancerul pulmonar, cancerul pielii - studii recente de medicina
experimentala arata ca animalele carora le-a fost administrata sistematic menta, in
cure de 3 luni, dezvolta mult mai rar tumori cu localizarile anterior mentionate. Asa-
numitul perilil alcool, continut in frunzele de menta, este o
substanta cu efecte antioxidante si antitumorale, impiedicand formarea si proliferarea
tumorilor. Asadar, se recomanda consumul regulat de menta, sub forma de ceai ori
chiar ca aliment, pentru prevenirea acestor forme de cancer. Cel mai bun moment
pentru cura cu menta este vara, cand planta este proaspata si contine maximum de
principii active.
* Sindromul colonului iritabil - observatii statistice facute in tarile din Orientul
Mijlociu, unde menta este consumata frecvent sub forma de ceai sau de salata, arata
ca persoanele care o consuma macar de 3 ori pe saptamana sunt mult mai putin
predispuse.la.aceasta.afectiune.
* Gastrita hiperacida, ulcerul gastric - mentolul, principiul activ care da mirosul atatde caracteristic mentei, are efecte antiinflamatoare si calmante asupra mucoasei
gastrice. Consumul de ceai de menta si de menta ca aliment este un foarte bun
tratament de preventie al acestor boli gastrice, mai ales in perioadele de trecere de la
anotimpul.rece.la.cel.cald.si.viceversa.
* Infectiile tractului digestiv si infectiile urinare - studii facute inca din anii '80 arata
ca menta administrata intern previne infectiile cu ciuperci parazite si bacterii, blocand
multiplicarea acestor microorganisme. "De vina" pentru acest efect sunt substantele
volatile din menta, care au efecte antibiotice si fungicide.
* Epuizare, oboseala cronica - inhalarea uleiului esential de menta, consumul deinfuzie combinata de menta si baile cu aceasta planta sunt un excelent mijloc de
relaxare si regenerare, in special psihica si mentala. Marele avantaj al acestei plante
relaxante este ca nu induce o stare de somnolenta, ci din contra, pastreaza mintea
lucida si capacitatile intelectuale nealterate. Ca atare, folosirea ei interna si externa
este un foarte bun mijloc de regenerare rapida dupa eforturile fizice si psihice, precum
si dupa efortul fizic facut in soare ori la temperaturi ridicate.
Tratamente interne cu mentăMentha spicata
* Sindromul colonului iritabil, colon spastic - doua studii realizate in China, in 1997,
si in Spania, in 2007, arata ca uleiul de menta administrat intern reduce simptomele si
elimina chiar aceste afectiuni ale colonului. Pacientii care au luat cate 2 picaturi deulei volatil, de 3 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, au raportat o frecventa mult mai
mica a crampelor abdominale, a balonarii, a tulburarilor de tranzit intestinal. De
asemenea, bolnavii care au facut tratament cu menta au prezentat, gradat, o mult mai
mare toleranta la alimentele considerate pana atunci iritante.
* Indigestie, dispepsie - se administreaza o combinatie in proportii egale de tinctura
de menta si de chimen (Carum carvi), din care se ia cate o lingurita, de trei-sase ori pe
zi, inainte si - daca simtiti nevoia - dupa masa. Testele clinice facute in Germania, in1999, sub conducerea dr. A. Madisch, au aratat ca aceasta combinatie de plante are
efecte comparabile in dispepsie cu cisaprida, un medicament de sinteza folosit
frecvent in aceasta afectiune. Diferenta este ca menta si cu chimenul nu au efectele
adverse ale cisapridei, nu dau dependenta, iar efectele lor ca tonice digestive sunt mai
ample.* Gastrita - se bea infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in cure de 2-3
saptamani. Are efecte calmante, antiinflamatoare, reduce intensitatea durerilor de tip
arsura, dar si frecventa crizelor de gastrita. Pentru efecte mai puternice, puteti adauga
in infuzia combinata de menta si flori de tei (Tilia argentea), pentru efectul anti-stres,
ori de musetel (Matricaria chamomilla), pentru amplificarea actiunii antiinflamatoare.
* Infectie cu Helicobacter pylori - se face o cura de 3 saptamani, timp in care se
administreaza zilnic o combinatie de uleiuri volatile de menta si de cimbru (Thymmus
vulgaris), in proportia de 2:1. Pe timpul tratamentului, se iau cate 4 picaturi din
aceasta combinatie, de 3 ori pe zi, cu putina apa. Uleiul esential de menta stopeaza
diviziunea bacteriei Helicobacter pylori si amelioreaza simptomele infectiei (arsurile
la stomac, refluxul gastric, senzatia de jena gastrica inainte sau dupa masa etc.).
* Sughit, spasme gastro-intestinale - pentru a opri accesele de sughit se bea repede,
dar cu inghitituri mici, un pahar de apa in care au fost puse 2-3 picaturi de ulei
esential de menta. Este un tratament ce poate parea banal, dar care este foarte bine
documentat stiintific. Un colectiv de medici japonezi, sub conducerea dr. N. Hiki, a
constatat prin experimentele pe pacienti efectul puternic antispastic digestiv si anti-
vomitiv al uleiului de menta. Studiul lor, publicat in anul 2003, deja este aplicat in
spitale din toata lumea pentru a usura gastroendoscopiile ori unele interventii
stomatologice, unde efectul antispastic digestiv al mentei este foarte necesar.
* Voma, stari de greata - tot un studiu japonez, de data aceasta facut in 1997, sub
conducerea dr. M. Inamori, arata ca pacientii cu interventii chirurgicale recente au
mult mai rar accese de voma sau stari de greata daca le este administrata menta. Se
recomanda tratamentul cu pulbere de menta (4 lingurite rase pe zi) ori cu infuzie
combinata (un litru pe zi, consumat in 4-6 reprize). Efecte terapeutice surprinzator de
bune s-au obtinut si cu... mestecarea indelungata de guma mentolata, de catre pacientii
cu interventii chirurgicale recente pe colon.
* Cistita, nefrita, pielonefrita - se face un tratament cu o combinatie clasica in
fitoterapie, si anume, cea dintre uleiul volatil de menta si cel de cimbru (Thymmus
vulgaris), in proportii egale. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, la intervale de 6 ore,in cure de 10 zile. Menta are proprietati antibacteriene (contra Staphylococcus aureus,
12
5/12/2018 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - slidepdf.com
in special), reduce inflamatia epiteliilor urinare, reduce senzatia de arsura si de jena la
urinare. Pentru sporirea diurezei, se poate bea si infuzie combinata de menta, cate un
litru.pe.zi.
* Adjuvant in febra - una-doua cani de infuzie combinata de menta au un usor efect descadere a temperaturii organismului si, cel mai important, face accesele de febra mai
suportabile, reducand senzatia de vertij si de confuzie mentala. Se foloseste mai ales
in accesele de febra asociate infectiilor acute.
Mentha arvensis
Tratamente externe* Mancarimi ale pielii, arsuri usoare - se pun comprese reci cu infuzie combinata de
menta, in care se adauga si o picatura de ulei volatil din aceasta planta. Menta are
efecte calmante locale asupra mancarimilor, avand si o actiune antiinflamatoare, utila
in eczemele alergice, urticarie etc.
* Respiratie urat mirositoare - se fac de 5-6 ori pe zi clatiri ale gurii cu cate jumatate
de pahar de infuzie combinata de menta si ceai verde, in care s-au adaugat cate doua
picaturi de ulei volatil de menta si de lamaie. Un studiu american, publicat in
"Phytoterapeutical Resources", din iulie 2007, a aratat ca acest tratament natural da
rezultate foarte bune, dupa doar doua saptamani de aplicare.
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata eventual
de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa de pulbere (aproximativ 1,5
grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa. Se
administreaza.pe.stomacul.gol,de.3-4.ori.pe.zi.
Infuzia.fierbinte
Se foloseste (desi nu are bogatia de principii active a infuziei combinate) pentru a
debloca rapid caile respiratorii, element foarte important in tratarea bronsitelor
infectioase, precum si a manifestarilor alergice la nivelul cailor respiratorii. Se prepara
simplu, prin oparirea a doua lingurite de frunze maruntite cu o cana de apa clocotita,
dupa care se lasa un sfert de ora sa infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte posibil, asa incat efectul decongestiv, calmant si antispastic sa fie maxim.
Infuzia.combinata
Cum arata si numele, ea combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand la
conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de iarba de menta
maruntita se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa rece, de seara pana
dimineata, cand se filtreaza; lichidul se strecoara, iar maceratul ramas se opareste cu
inca o jumatate de cana de apa fierbinte, se lasa 20 minute la infuzat, dupa care se
filtreaza; se combina cele doua extracte; preparatul se bea inainte de masa cu un sfert
de.ora.Doza-3.cani.pe.zi.
Tinctura
15
5/12/2018 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - slidepdf.com