I VI Uni un ea E ur op ea nd - i ns ti tu ti i si me can is me §14. .Pachetul Delors". Acordul de la Bruxelles (1988) 16 §I S. T ra t at ul dela Maastric ht ( 19 92 ) . C re ar ea U ni un ii E ur op en e 17 §16. Al treilea impas inst itu tio nal: p ro bl em a m i no ri ta ti i de bl oc aj in Consiliul U .E . C om pr or ni su l d e l a I o an ni na (1994) 19 §17.,,Europacelor IS"- adem F in l an da, SuediasiAustr ia(1995) 20 §18. Tratatul de la Amsterdam (1997) 21 §19.Fina1iza reaprocesulu i de rea1izare a uniunii econornice ~i monetare (U.E.M.). Treeerea la moneda unica., 22 §20. Tratatul de la Nisa (2001) 23 §21. Extinderea spre Est. De la stabiJirea "Criteriilor de la Copenhaga" (1993)la ,, Europacel or 25" ~ila ,,Europa c el or 2 7" 24 §22. Expirarea Tratatului C.E.C.O. (2002) 29 §23. Viitorul Uniuni i E u r o pe n e . C on v e n ti a . e ur o p e an a §i adoptarea Proiectului Constitutiei U .E 29 § 24 . I nv i ta re a T ur ciei - 0decizie istorica 33 §25. Impasu l cre at de res pin ger ea tratatului con sti tuti onal in unele state membre ,.. , 34 Capitolul II. U ni un ea E ur op ea nl i ~ i s is te mu l s iu Instltu ional 37 Sec tiunea 1. Uniunea Europeans ; 37 §1. T errninologie. Natura juridica a U niunii Europene 37 §2. Obiectivele Uniunii Europene 38 §3 , Mijloacele de realizare a obieetivelor Uni uni i Eur opene - ceitrei .piloni" ai UniuniiEuropene " 38 §4. Uniune a Europeans - e ad ru compl ex ~ i a t ip i c de funcj:ionare a institutiilor comunitare , 40 §5 . Aderarea la Uniunea Europeana, Excluderea ~iretra ger ea din Uniunea Europeana .., 40 §6. Uniunea Europeanll- un proces evolutiv 42 Sectinnea 2. Sistemul institutional al U niunii Europene 44 §I. Cornisia europeans 44 a cornisarilor europeni 44 1.2. Atributiile Cornisiei Europene 47 1.3. Functionarea Cornisiei europene 50 104. Rolul Comis iei Europ ene inansamblul institu tiilor comunitare 52 1.5, Refonna Cornisiei europene 53 Cuprins VI I §2. Consiliul U niunii Europene 53 2.1., Preciziiri terrninologice 53 2.2. Structura Consiliului Uniunii Europene 54 2.3. Functionarea Con siliului Uni unii Europe ne 56 2.4. COREPER. 58 2.5. Atributiile Consiliului Uniunii Europene 59 §3 . Parlamentul european 61 3.1. Preci zari terrninologice 61 3.2. Structura Parlarnentului european 61 3.3. Des emn are a par lament ari lor europe ni 63 3.4. Statutul parlamentarilor europeni 64 3.5. Fun ctionarea Par lame ntului eur ope an 65 3.6. Atr ibutiile Par lamentului eur ope an 65 §4. Curtea Europeana de Justitie 67 4.1. Rolul Curtii E uropene de Justitie 67 4.2. Componenta Curtii Europene de Justitie 68 4.3. Funct ionarea C u r t ii E u r o pe n e de Justitie 69 404. Cornpetenta Curj:ii de Justitie 71 4. 5. T ri bu nal ul d e P ri m a Instanta,.. 72 4. 6. Re lat i a d in tr e C ur t ea E ur op ea na d e J us ti t ie §i Curtea Europeana a Drepturilor Omului 73 4.7. Viitoru! Curtii Eu opene de Justitie 7 §5 . Cur tea de con turi 75 5.1. Rol ul Curtii d e c on tu ri ' " 75 5.2. Structura 76 §6. Consiliul european 77 6.1. Constitu rea Consiliului european (1974) 77 6.2. Natura j uridica a Consiliului european 77 6.3. Functionarea Consiliului european 78 6.4. Rolul Consiliului european 78 §7. Organele comunitare 79 7.1. Precizari preliminare 79 7. 2. Cor ni t et ul e co no mi c ~ i s oc ia l ( E CO SO C) ~iCornitetul stiintific ~i tehnic al Euratom 79 7.3. Banca Europeana de Investitii (B.E.!.) 81 704. Cornitetul regiunilor 82 7.5. Agentiile europene speeializate 84 7.6. COREPER ( Cor ni te tu l R epr ez ent an ti lo r Pe rm an en ti ) 84
81
Embed
Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
§1. srar~ituleelui de-al doilea rizboi mondial'. PlanulMarshall ~iteama de comunism. Problema germani
Finalul celui de-al doi lea razboi mondial a gasit Europa devastata ,
divizata intre doua grupe de interese: cele ale S.U.A., care doreau impul-
s ionarea t ll ri lor din vest spre 0 revenire rapida, menita a s topa expan-
s iunea comunismului sovietic, s i interesele U.R.S.S., care dorea ext in-
derea influentei sale siin vestul Europei.
Aceste doua surse de presiune au determinat eoalizarea Europei occiden-
tale, pe de 0parte pentru a face fata dominatiei crescande a Uniunii Sovietice
manifestate cu pregnanta in estul Buropei ', i ar pe de alta par te , pentru acontracara 0intllrire prea mare a influentei americane in zona europeans.
Pe de alta parte, relatiile postbelice dintre {lirile europene nu puteau sa
nu f ie inf luentate de preocuparea, jus ti ficata de alt fe l, de a preveni orice
posibilitate ea Germania sa provoace un alt razboi.
Doua solutii erau posibile din acest punet de vedere: divizarea
Germani ei , re al iz at a dej a, sa fi e dub la ta de 0 inapoiere economics a
Germaniei de Vest, in asa fel incat potentialul sau mil itar sa f ie compro-
mis definitiv, sau, dimpotriva, dezvoltarea ei economics sa fie impulsio-
nata, pentru a rezista expansiunii comunismului.
1 "Ca ta li za to ru l" integ ra ri i europene a fos t, Int r-o abo rdare mai mul t s au mai
put in s impl is ta ~ i s imbo lica , n imen i a ltul d ed it Ado lf Hit le r, c are, i zbut ind sareuneasca prin forta armata majoritatea statelor care in prezent forrneaza Uniunea
Europeanl i, a d is trus ine rede rea in s in e a s ta te lo r n at iona le rec reate dupa 1945 -
Dick Leonard, Gui de t o t he Eur opean Uni on. The Economi st News pape r Lt d,
1998, p . I I (ve rs iunea in l imba romans a fo st pub lica ta laEd . Teo ra in 2001) .2 In 1948, U .R.S.S . s i- a impus dominat ia eu for ta In Cehos lovacia ( "Iov itura
de la Praga"), stamind ingrijorare in vestul Europei.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
4 l storicul formari i Comunitat ilor Europene # a Uniunii Europene
. ' in ~rezent, O.E.C.D. activeaza in scopul concertarii politicilor econo-
~ce . .d in s ta~~eAme~re , p rin reuniun i min is te riale anuale, ~ia monito-
r i z a r ii evo lupe i mreg r s tr a t e de economiile in cauza' .
2.2. Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.)
A 0altii initiati~ii de apropiere din punct de vedere economic ~imilitar
mtre. s ta te le occ l~en ta le a re loc in 1948, cand Marea Britanie, Franta,
Belgia, Olanda ~I Luxemburg semneaza la Bruxe lles un tra ta t pe50 de
aru: e~n?scut sub ~enumirea de Uniunea Europei Occidentale. Sase ani
mal t.arz~ueelo~ 5.h seAaliiturli. Gerrn:mia ~i Italia, ~i ulterior, Portugalia,
Sparua §I Grecia, msli ID p r a cn c a Un i un e a este Inlocuita t ot mai mu lt de
nou creata N.A.T.O. (1949)2.
Consideratii, mult timp, .frumoasa din padurea adormita a organizatii-
I~r europene", datoritii rolului sa u redus in arhitectura europeanli, U.E.O.
si-a . regl is lt rolul dup ii semnarea Tra ta tu lu i de la Maastrich t, conform
caruia este c he m at a s a devinli "brapd inarmat" al Uniunii Europene' ' .
' .Membrii O.E.C.D. sunt.Austria, Belgia, Danem a rc a , F r a n ta , Grecia, Elvetia,Tw:e1a. I rla.nda. Islanda: I t~l1a, Luxemburg. Pinlanda, Norvegia, Olanda, Por tu-
galla, Suedia, Marea Britanie, Germania, Mexic, Cehia, Polonia, Ungar ia, Coreea
d e Su d. S.U.A. , C an ad a, Ja po ni a, Au str al ia , Nou a Zeelanda - G. Ferreol
(coord.}, op. cit., p, 118.
• 2 ~anizapa Tratatului Atlanticului d eNord a luat fiinlll in'1949 in urma negoc ie -
nlor .dinlre S.u.A., Canada, Norvegia, lslanda, Por tugalia, Marea Britanie, F r a n t a .
Bel~a, ? I a n ~ Luxemburg, Danemarca, I talla, Germania, ulter ior aUlturfuldu-se
Turcia ~I Grec ia , recent Cehia, Polonia ~i Ungaria, ia r in 2004 au fas t rat if ieate
tratatele de aderare a statelor baltice, Sloveniei, Slovaciei, Bulgariei ~iRomaniei,
Pac tu l Nord-At lant ic i ns ti tu ti onal izeaza l egatur a de apara re I nt re S .U.A. ~ i
Ellf()pa. statuand i n a rt . 5 e~ "un atac i na rmat lmpot ri va une ia s au mai mul to r
p l\ rt i, s ur venind in Ameri ca de Nord s au Europa, va fi conside ra t un a tac tmpo-
tnva t u tu r o r pa r ti l or , i n acest caz , est e autorizata luarea tuturor masur ilor consi-
derate necesare, inclusiv utilizarea fortei armate."
In 1950. oda ta cu i zbueni rea r azbo iu lu i d in Cor eea, N .A.T .O est e dot at a cu 0
s t ruc tu r a m i l i ta r a , c om anda t a tntotdeauna de un general american.
t n u lt im ii ani . N .A.T .O a d ipat at a tr ibut ii t n imp lement ar ea Acordului de l a
Da~on asupr a Bosni ei ( 1995), ~ i s -a imp li ea t t np r ob lemele d in Kosovo (1999).A ~ vedea P. Fontaine, Construct ia europeans de la 1945 pilnil in zilele noastre,
Ed. Ins ti tutul European. Ias i, 1998, p. 7; G. Ferreol (coord.), o p. c it ., p. 2 44 ;
A. Profiroiu, M. Prof iroiu, op.cit.,p. 15 .
§2. Primele o r ga n i za { ii e u ro p e ne : a b o rd a re a i n te r gu ve l7 U 1 ln entalii 5
NINlemulU.E.O. cuprinde patru grade de asociere: membri e fect iv i
( 1 ." 1 , , 10 state membre ale U.E. si ale N.A.T.O.), membri a soci a ti ( s ta t e le
INlilhre N.A.T.O. dar nemembre a le U.E - Islanda , Norvegia § iTurcia) ,
, lI r tl '" l lr i a s oci a t i (state care nu sunt nici membre N.A.~.O. si ni~i membre. 1 . I.Ii.) ~istate ce au statut de observator (Danemarca ~llrlanda) .
1.~. Consiliul Europei
1.11propunerea Frantei, 10 t l i r i europene semneazii in 1_949Trata~ul de
I . I .ondru, pe baza carui a ia fi int li Consi liul Eur opei, cu sediul la
"lIn_I",urg2. ln prezent, organizat ia cuprinde majoritatea sta~elo~ euro-
I lI 'l Ir (prin tre care s i Romania ); toa te s ta te~e membre a le Umunu Euro-
,lI'lIr Nun!~imembre ale Consiliului Europel: .. • ."For de cooperare interparlamentarli, de dialog politic Invederea ~ream
..Mlldi Europe" federale. Consiliul EUI'~pei a : e un rol. :o~SUltatlV.;cu
IlInlr ncestea , o rgan lzat ia se poa te rnandri cu cateva reah~ deosebrt de
l lI1l 'l lf llmte, d in tre care se detqeaza adoptarea Conventie~ Europene a
Illrplnrilor Omului (1950), urmata de constituirea Curtii E~ropen~ a
I)trpturilor Omului (C.E.D.O), mecanism juridic ce garante~z~ un .~lVe~
minim de respectare a drepturilor fundamentale de clitre adIIllmstratlll~ ~I
lrihllllulele democratiilor europene. §i permite examinarea recursurilo~
IllIlividuale ale cetatenilor lmpotriva propriilor jurisdictii nationale. Mal
11'1I111rcllmemnarea in 1980 a Conventiei privind cooperarea iransfron-
tMllcrlla colectivitli\ilor locale. .' .I>intre nerealiziirile acestei organizatii pot fi enumerate: rensiunile exis-
t,,"te lncllin problema minoritlltilor din state ca Belgia, tfuile bal~ce; esecul
Nlnhililiiprin compromis a frontierelor geografice dintre Europa ~I A~la,.~la
Inl"lIllrllriifostelor state sovietice lntr-un continent sau altul, problema direct
Irl(lIllIde accesul acestor state in Consiliul Europei cu drepturi depline'',
•• 1 V . V e s e , A.L I van, Istoria integrarii e u ro pe n e , E d . Presa Universitarli C1uj eana,
ItX)1.p. 218;N. Piiun, A.c. Pilun, op. cit., p. 216. _ _ . .J W. Weidenfeld , W. Wessels, op. c it ., p . 8; N. Piiun, A.c. Paun, op. c it ., p . 25,
IIntbere, op. cit., p. 27. .'. 'Slatutul de membru al Consiliului Europel comports trei aspecte: ~e~~e ~~
,/r(l'luri depline s un t s ta te le s emnata re a le C.E .D.O ~~car e s e s upun }unsd lc !l el
1 ' 1 1 1 ' \ ; ; de la Strassbourg. membre asociate s un t s ta te d in a fa ra ~uropel , cum ar ft
S I I. A . • iar membre cu s ta tu i speci al d e i nv it at sunt s tatele candidate la s tatutul de
uu-mbru deplin.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
Situata In planul opus doctrinei integrarii interguvernamentale, inte-
grarea comunitara (supranationalitatea) are la baza principiul conform
caruia s ta te le renunta la 0 parte d in suveran itatea lor, delegand-o unui
organism international atipic, cu prerogative specifice de decizie in dome-
niul si iu d e s pec ial izare ~ ic u p er sona li ta te jur idi ca di st in ct a de cea a
s ta te lo r membre s i partial superioara acestora. Trans fe ru l unor respon-
sabilitati statale catre institutii supranationale implica, in mod necesar,
ingradirea suveranitatii nationale, instituirea unor restrictii pentru statele
membre In ceea ce priveste abili ta tea lor de a actiona independent si la
propria lor initiativa'',
In 1950, economistul f rancez Jean Monner', sesizand ineficienta
Consi li ului Europei si a O .E.C.E. in inc ercarea de a int eg ra pol it ic ~ i
IA sevedea ~iV. Vese. A. L. [van, op.cit., p. 52 ~iurm.
2 A se vedea L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors), Developments in the
European Union, St.Martin's Press,New York, 1999,p. 5.
3JeanMonnet (1888-1979) a avut0 cariera remarcabila, dedicatain intregirne
cooperarii intemationale. Functionar de stat francez Insarcinat cu coordonarea
efortului comun de razboi franco- britanic, a indeplinit in perioada interbelica
functia de secretargeneraladjunct al LigiiNatiunilor; in tirnpul celui de-aldoilea
razboi mondial este din nou coordonator pentru Marea Britanie ~iFranta, duparazboi fiindnurnitmernbru in guvernul de Gaulle.
La 3 mai 1950el intocmeste un "Memorandum" ce va sta labaza Planului
Schuman de integrare europeana, in care aratacil "Irebuie abandonate formele de
cooperare din trecut, create conditii economice de bazii comune, ~i instalate
autoritatinoi, acceptatede suveranitatilenationale; Europa nu a existat niciodata,
Europa trebuie creata cu adevarat" - dupa P. M. Defarges, op. ci t, p . 3 6. A se
vedea si N. Piiun, A. c. Pdun, op. cit., p. 61~iurm.
§4. Tratatul de laParis7
- . I a'" dustriilor siderurgiceIII'IlIullllic l!'lrile europene. ~anseaza I.d~e:u~~~~:e:: unei singure organi-
" "I, 'hnn if erc a le Fran t ei ~I Germanlel I d oltarea acestorattl care sa c ont ro ez e ezv .
fI,1I IlU cur act er supras a a , . I reconcilierii franco-
1 . J M net care a netezit ca ea"I' llpuncrea Ul eanl
_ ?n : . o lut ii ul ter io are cat re un it at ea eu ro-and baze e mtregu ev ..
.. nnnll~,pun . . trul de Externe francez, Robert
",."ft. II I;nst pusa in p~tacdteic~d~:~n:~umii responsabilitatea politica a"fhllmlln , care, cucen , y
Iplkftrllncesteia. 1 d I ul Schuman de integrare europeanii""rncntatll sub nume e e ..p an .' I Germaniei al
t1~ u ma i 1950\ initiativa franceza3a captlat :aPdldlm~:eps~ocupat de ~ro-
'I K d Adenauer ,era a ran us ..Ilal1'I runcc ar, onra . d s igurarea reintegrl ir il1 1 1 ' 1 1 1 1 ' rcconcilierii f ranco-germane, precum ~I e a
,a, II "IIIetntre statele vestice dezvoltate.
§4. Tratatul de la Paris .Crearea Comunitatli Econonucea Carbunelui ~iOtelului (1951t
. . . .• i alte state europene sa Ii se aliiture inJirllll\lI ~l G~rmanla mvita \ t r s i tarile Benelux (Be lg ia , Olanda,
11I1\llItivaor; raspund prompt ala y, • .. 5
' ,IIKfmhurg), in timp ceMarea Britanie refuza saparticipe .
. ane In Lorena deci era inIR. Schuman a crescut la granitele franco-germ .j I' J Monn et _ a se
lIIa'III'A sa aprecieze la adevarata lor valoare propunen e Ul .
•••Irul'i V, Vese, A. L. Ivan, op.cit.,Pd'571,tll Ziua Europei si este sarblltoritiica
J In 1985, ziua d e9 mal a fo st e c ara
M I . , . pe i nt reg t eri tori ul comunitar . f c t ca un oponent al l ui Hitl er,
, Cuncelaml Konrad Ade~~uer~'in~t ::o~~:tUreconcilierii franco-germane aIII"d inchis pentm acest mouv; spnjim bu i • se d espa rt apentru totdeauna
. eli Gerrnama tre me sa1'"l1li,'dela convmgerea sa :' 'He orientale ale trecutului, transformand nece-. 1 1 ' viscle blestemate, de ambl\1. ilii du-se cuFran ta"- a se.lIull'" in optiune, ancorandu-se In OCCident,reconct m
vrdeu 1'. More au De f arge s, op . ci t, p . 89 '1 18 'l ie 1951 si a int rat efe ct iv inIT rat atul de la Paris a fast semnat a apn
,IV-"U rC la 10august 1952. .. d erioritate fa la denouaorganiza \ieIMareaBritanie a adoptat 0pozitie e sr~~ultiidintr-o declaratie cu caracter
,I Inl~de celelalte state europen~h~:C~~ (1952): "iubesc Franta si Belgia, darIU'llriciala premtemlm Wmston
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
realizat cu un an si jumatate mai repede, la fel procesul de int roducere a
tarifului vamal extern comun'.
Maianevoioasa a fost realizarea unui alt obiectiv economic al Tratatului
d~ la Roma, ~ianume politica agricola comurui (PAC). Politica din agri-
cultura se baza mai mult pe protectionism decat pe comertul liber, datoritainfluentei pregnante a Frantei, care dorea sa-si protejeze fe~erii . De ~t~el:
problema PAC va deterrnina disensiuni permanente in sanul Comunitatii
europene, pe toata perioada evolut ie i acesteia, pana in zilele noastre . .
Problema de la care a pornit dificultatea realizarii PAC a fost cresterea
spectaculoasa, in anii 60'-70' a productiei agricole in Comunitatea euro:
peana, depasindu-se cu mul t nevoi le de consum ale s tate lor membre, ~I
scaderea drast ica a numarului celor care lucrau in agr icul tura . Stoparea
acestei evolutii a constituit una din preocuparile institutiilor comunitare,
care adopts un plan de acordare a unor stimulente financiare ~ubstan\iale
pentru cresterea dimensiunilor fermelor, mecamzarea agr icul turi i ~I
renuntarea la cultivarea unor terenuri mai putin fertile2.
~gresul economic inregistrat de .Cei Sase" a provocat invidia Marii Bri-
tanii, care, de tearnade a nufi lasara pe din afara din s f er a c om er t ul u i european,
a initiat crearea Asociatiei Europene a Liberului Schimb, alaturi de Austria,
Danemarca, Elve t ia , Norvegia, Portugalia si Suedia (Stockholm, I960i.
A.E.L .S. nu a asigurat insa 0 l egatura la fel de s transa int re s ta te lemembre in comparatie cu Comunitatile europene.
IP. Moreau Defarges, op. c it , p . 24; P. Fontaine, op. c it ., p . 19
2 Planul apartinea comisarului responsabil cu prob1emele agricu1turii, o lan-
dezul Sico Mansho lt , u lt er io r numit p re sedinte a1Comisiei europene - a sevedea
G. Ferreo1 (coord), op. cit., p . 139.
3 N. Deaconu, op. ci t. , p. 10; P. Fontaine. op. ci t. , p. 24; V. Marcu, Drept
institu tional coniunitar, editia a IT-a,Ed. Lumina Lex, 2001, p. 31;. F. Pop, Comu-
nitatile europene si realizarea Spatiului Economic European, Revista Transilvana
de Sti in te Admin is tr at iv e, n r.2(8) /2002, p . 115 s i u rm; O. Bibere, op. CIt., p . 41;
O. Manolache, op. c it ., p . 6 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
§7. Tratatul de la Bruxelles privind fuziuneaexeeutivelor (1965)
12 I st or ic u l f o r m ar ii C om un it a ti lo r E u ro p en e s i a U n iu n ii E u ro p en e
Cele tre i comunitat i - C.E.C.O., C.E.E. s i EURATOM, au functiona t
separat din 1958 pana in 1967, cand a intrat in vigoare Tratatul de fuziune
a executivelor, semnat la 8 aprilie 1965.
De la acest moment, comunitat ile, des i raman dis tinc te d in punct de
vedere juridic (fiecare avand propria personalitate juridica), vor.avea ca ~i
institutii comune Comisia europeand (fermata din fuziunea Inaltei Auto-
ritati eu Comis ia C.E.E.) , Consiliul Comunitdtilor Europene, Curtea
Europeand de Justitie si Adunarea parlamentara',
Datorita fap tu lu i c ll numai s is temul ins ti tu tional a l celor tre i comu-
n itat i a deven it eomun, fara ca acestea ,sa fu; ioneze integra l, in docu-
mentele ofieiale s-a pastrat denumirea de Comunitdtile europene, insa in
mod uzu al pa na l a crearea Uniuni i eu rop en e a fo st u ti li zat a sint agma
Comunitatea europearui, si abrevierile C.E.E., respectiv C.E.
§8.Primul impasinstitutional: politica ,,scaunutui got"(1965)Compromisul de la Luxemburg (1966)
Conform Tra ta tu lu i de la Roma, in perioada de tranz it ie , care e ra pro-
gramata sa se incheie in 1965, Consiliul Comunitatilor europene, format
din mini st ri i d e exteme a i st at elor membre, t rebuia sa i a major it at ea
deciziilor cu unanimitate de voturi. Exact atunci cand aceasta perioada de
tranz it ie urrna sa se inche ie , iar dec iz ii le sa inceapa sa f ie lua te cu majo-
ritate calificata de voturi", izbucneste 0 criza majora intre Franta condusa
de presedintele de Gaulle si ceilalti membri ai Comunitatilor europene.
De Gaul le nu era di spus s a a cce pte ca votul Frant ei sa f ie ignorat in
ehestiunile majore; in 1965, propunerile presedintelui Comisiei europene,
IAdunarea parlamentara a inceput sa foloseasca, treptat, denumireade Parla-
ment european, insa consacrarea express a acestei denurniri este facuta doar in
1986,prin ActulUnic European.2 Sistemul de decizie era mult ingreunat de cerinta votului unanim, prin
urmare se dorea eficientizarea activitatii decizionale - a se vedea pentru detalii
P . de Schout hee t e, op. cit., p.9.
§9."Europa celor 9":adera Mar ea Br i ta n ie , I r la n d a s i Danemarca (1973) 13
Wal ter Hal ls tein, d e finan tare a PAC , de c rea te a p rop ri il or r esur se
financiare ale Comunitatilor europene si de extindere a puterilor bugetare
ale Parlamentului european se lovesc de opozitia Frantei, care boicoteaza
in urmatoarele 6 luni lucrarile Consiliului Comunitatilor europene, adop-
tand asa-numita politica a "scaunului gol",Deoarece prezenta Frantei e ra conside ra ta esentia la in angrena ju l
Comunitat ilor europene, celelal te s ta te cedeaza s i se inche ie Compro-
misul de la Luxemburg , care, .cons te tand un dezacord"l, s ta tueaza , in
ese nta, c a or ic are din "Ce i S as e" a u drept d e ve to a tun ci c and le sun t
a fectate interesele lor cele mai importante. Aceas ta va f i regula pana la
Actul Unic European din 1986.Criza a produs perturbarea activitatii Consiliului Comunitatilor Euro-
pene, intarind interguvemamentalismul in detrimentul adancirii proce-
sului integrarii si a abordarii comunitare''.
§9. "Europa eelor 9": adera Marea Britanie,Irlanda ~iDanemarea (1973)
a) Incerca ri le de adera re a le celor tre i ta n au debutat in 1961. Marea
Britanie s i-a reconside ra t poz it ia f al ii de Comunitatea europeana , con-
vinsa fiind si de faptul ell A.E.L.S. este 0organizatie prea slaba pentru a-i
satisface interesele economice4•
Cererea de adera re s -a lov it insa de opozitia f erma a Frantei , a l carei
prese dint e, Char les d e Gau ll e, n u ved ea cu och i buni a propierea prea
stransa intre Marea Britanie si S.U.A., precum si incercarile acesteia de a
obtine facilitati vamale ~ieconomice pentru celelalte state din A.E.L.S.
IW. We i de n fe l d , W . We s se l s, op.cit.,p. 10;P . More au De f arge s, op.cit,p. 25.2 Ca urmare a solutiei care da castig de cauza Prantei, Walter Hallstein,
concluzionand in mod just ca acest compromis subrnineaza arributiile si rolul
Comisiei europene de initiator al politicilorcomunitare, tsi da demisia din fruntea
institutiei comunitare - D. Leonard, op. cit., p. 18.J W. Cairns, Introducere in Iegislatia Uniunii Europene, traducerea in limba
rornana la Ed. Universal Dalsi,2001, p. 34;N. Deaconu , op. cit., p.28; V . V e se ,A. L. Ivan, op.cit.,p. 109.
4 De altfel, dupa aderare, Marea Britanie si Danemarca au padisit A.E.L.S.,
mratnsa a roperelatiile economiceeu statele membre aleacesteiorganizatii.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
14 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene $ia Uniunii Europene
Din nou , celelal te s ta te membre a le Comunitat ilor europene au cedat
in fata punctului de vedere f rancez , cu toa te a rgumente le care existau in
favoarea admiterii Marii Britanii. In consecinta, Irlanda si Danemarca si-
au retras si ele cererile de aderare.b ) 0 a doua incerca re de adera re a celor tre i candida te a re loc in 1967,
insa finalul negocierilor este acelasi,
c ) in f ine, demis ia s i u lterio r decesul presedintelui de Gaulle desch id
ca le a a derar ii c elor t re i st at e eu ropene , ac ce ptat a d e noul p re se dint e
f rancez , Georges Pompidou. Semnate la Bruxe lles , in 1972, tra ta te le de
adera re intra in v igoare la 1 ianuarle 19731•
§10. Conferinta de la Paris·(1974). CreareaConsiliului european ~ia F.E.D.R.
Sef ii s ta te lo r membre dec id la aceas ta intrunire inf iintarea Fondulu i
european pentru Dezvoltare Regionala, ce are ca scop reducerea decalajelor
intre regiunile mai favorizate ~icele mai dezavantajate ale Cornunitatii.
Cu acelasi prilej s-a hotarat crearea unui forum de discutii si consultari
i nt re se fi i de st at e s i d e guv erne, Consilfui european, cu intalniri t ri -
anuale. Ulterior, intalnirile s-au redus la doua pe an.
§11. AIdoilea impas comunitar: renegocierea
conditiilor de aderare a Marii Britanii (1975).
Compromisul de la Fontainebleau (1984)
Diferen te le de opinie existen te intre Marea Britanie s i res tu l s ta te lo r
membre nu inceteza oda ta cu adera rea acesteia. Chest iunile bugetare au
fo st ee l mai g re u d e s urmon ta t, d eo arec e Marea B ri ta ni e c on tr ib ui a c u
sume foarte marl la bugetul comunitar , in t imp ce che ltuiel ile bugetare
e rau a loca te in mare masura sprij in ir ii agricultu ri i, a spec t d in care bri ta -
nicii nu castigau prea multe, ei f iind marl importatori de produse agricole.
IDanemarca ~iIrlanda au aprobat chiar in acel an, prin referendum, aderarea, Insa
Ma re a B ri ta ni e a o rg an iz at r ef ere nd um d e a pr ob ar e r et ro ac tiv e n umai I n 1 975 .
Ratificarea aderarii s-afacut, asadar, In 1973 numai de catre Parlamentul britanic.
§12... Europa celor 10" si ..Europa celor Ti" 15
Solutia provizorie este gasita in 1975, printr-un "mecanism corector"
des tu l de complex , care reaseza sarcini le comunitare datorate de Marea
Brit~nie, insa care e ra in ace lasi t imp 0 incalcare a principiului sotida-
r it at ii comun it are' : i n c el e d in u rma, in 1984 , 1 aFon ta in eb le au , su bpre~dintia francez~ a Consiliului C.E., problema bugetara este rezolata,
p rin reducerea contributii lo r f inanciare a le Marii Bri tanii, reducerea
fondurilor pentru agricultura si sporirea resurselor proprii ale Comunitatii
europene/.
§12. "Europa celor 10" ~i"Europa celor 12"
- adera Grecia (1981), Spania ~iPortugalia (1986)
Grecia s i-a depus candida tura in 1975 ~inegoc ie ri le au durat des tu l de
putin, datorita concesiilor facute de guvernul elen, dornic sa intreca membru
cu drepturi dep line cat mai rap id . In consecinta, la 1 ianuarie 1981 Grecia
devine efectiv membra cu drepturi depline a Cornunitatilor europene.
Candida turi le Spaniei s i a Portuga liei , \ar i abia ies ite de sub reg imuri
dictatoriale, depuse in 1977, au starnit reactia fermierilor francezi, care se
temeau de concurenta fermierilor d in aceste tari3; de aceas ta data, insa,
Franta se rezuma la intarzierea negocierilor, ilira a folosi dreptul de veto",
ader~rea celor doua candidate avand loc in 1986.
§13. Actul Unic European (1986)
Semnat la Luxembur g, Actul Uni c Eur opean a avut menir ea de a
amenda t rat at el e ins ti tut iv e al Comun it at il or e uropene , d e a da un nou
IG. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 30.
2 P. Moreau Defarges, op. cit, p. 32; W. Weidenfeld, W. Wessels, op. ci t. ,
p . 1 4; G . Ferreol (coord.), o p. c it ., p . 1 7.
J P. Fontaine, op. c it ., p . 27
4 Ade ra re a S pa ni ei s i P ort ug al ie i a fo st i nt arz ia ta s i de p ie di ci le p use d e
g uv er nu l gr ec , c are a c on di ti on al s emna re a t ra ta te lo r d e a de ra re a c el or d ou a d ep ri rn ir ea unor s ume subst an ti al e d in par tea Comun it at ii eur opene. Cer er il e g re -
c il or au fos t accep ta te , f ii nd creat e P rogr amele med it er aneene Int eg ra te , d in car e
a u b ene fi ci at i nsa s i z on el e d e s ud a le I ta li ei s i a Frante i ,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
ins tal at i n st at el e membre f us es e a limentat de st agna re a ec onomics a
Cornunitatii in comparatie cu S.U.A. siJaponia' .
S unt vi za te as pec te c um ar f i d es av ar si rea p ie tei u ni ce , p ol it ica d e
cerce ta re ~i dezvoltare, s is temul monetar european (SME), extinderea
votului majoritar in cadru l Consiliului C.E., intarirea rolului Pariamen-
tului european etc.
Programul de rea liza re a p ie te i interne unice , ce urma sa f ie f inal izat
pana In decembrie 1992, cuprindea un set de 300 de rnasuri , v izand lnla-
turarea barierelor ce Inca existau In calea comertului intracomunitar.
De asemenea, programul de cercetare tehnologica viza aducerea Comu-
nitatii europene laegalitate cu Japonia si S.U.A., state avansate in domeniul
tehnologic si beneficiare ale "celei de-a ~eia revolutii industriale".
§14. "Pachetul Delors". Acordul de la Bruxelles (1988)
Criza bugetara dec lansata dupa intra rea Spaniei s i Portuga liei In
Comunitate a determinat Comisia sa adopte 0 serie de masuri, la initiativa
presedintelui acesteia, Jacques Delors ...Pachetul Delors", menit sa asezefonduri le comunitare pe baze mai solide, a fos t adoptat dupa mai multe
discutii contradictorii intre Marea Britanie si partenerii europeni; in cele
din u rma, s- a semna t Aco rdul de l a B rux el le s, c are prev ed ea dublarea
fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere
economic, dar si controlul rnai strict al cheltuielilor destinate agriculturii.
De asemenea, tot in 1988 serepune pe tapet ideea Uniun ii Economice
si Monetare, U.E.M., presedintele Comisiei Jacques Delors fiind insarci-
nat cu coordonarea unui comitet de pregatire a realizarii acesteia.
I A se vedea G. Isaac. Dro it gener al communaut ai re , Ed. Armand Col in ,
Par is , 1998, p . 23; O. Tinea, Drept comun it ar gener al , op. c it ., p . 14; 1. Rideau,
o p. c it ., p . 3 9. A cum i nc ep e e ta pa n um it a " Eu ro pa c e1 ei d e-a d oua g en era ti i" ,
dupa cum apr ec iaza autor ii V. Vese si AL Ivan, op. cit., p. 145. Actul Unic
European a fos t p re fi gu ra t de Rapor tu l Comit et ului Dooge (dupa numele p rese -
dintelui saul, insarcinat cu identif icarea modalitat ilor de reformare a ansamblului
ins ti tutional s ifunctional comunitar - V. Marcu, op. c it ., p . 37.
2 G. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 13; P. Moreau Defarges, op. c it , p . 48 .
§ 5. Tratatul de faMaastricht (1992). Crearea Uniunii Europene
§15. Tratatul de la Maastricht (1992). Crearea
Uniunii Europene
Guvernu l f rancez s iee l german au colaborat in mod eficien t in scopulconvingerii celorlalti parteneri europeni de necesitatea organizarii a doua
Conferinte interguvernamentale, una dedicata uniunii economice si mone-
tare, si a doua vizand realizarea uniunii politice, astfe l ind it p rocesu l de
adancire a integrarii europene sa fie impulsionat.
Cele doua Confe rinte interguvernamenta le au avut ca rezulta t redac-
tarea unui proiect de modificare a tratatelor institutive, care a fost analizat
de Consiliul european in 1991.
Adoptat in 1992, la Maastrich t, Tra ta tu l p rivind Uniunea Europeana
este considerat "cea mai importanta reusita din istoria Comunitatilor euro-
pene de la sernnarea Tratatului de la Roma"'. El reprezinta, alaturi de Actul
Unic European, a doua revizuire fundamentala a tratatelor constitutive',
Structura tratatului poate fi cornparata cu un .remplu", format dintr-un
.frontispiciu'' (care enumera obiectivele sale: cetatenia europeans, piata
unica, integrarea economica si politica extema comuna), si trei "piloni" -
se face pen tru prima data referire lace i tre i .piloni'' pe care se intemeiaza
Uniunea Europeana':a) primul, cu caracter comunitar, releva in esenta "Comunitatea euro-
peand (sau, mai exact , "Comuniti ll ile europene"), pun ilnd accen tu l pe
principiul subsidiaritatii, recunoscu t in relat ii le d in tre Uniune ~is tatele
membre, pe c rearea une i cetiitenii europene", pe uniunea economicd $i
1 D. Leonard, op. cit., p. 30; W. Weidenfeld. W. Wes se ls , op. c it., p. 16;
D. Mazilu, op. c it ., p . 49 .
2 Tra ta tu l de l aMaas tr icht nu a inlocui t cel e t re i t ra ta te i ni ti al e, a sa cum sus ti n
unii autor i ( I. P . F il ipes cu , A . Fue rea, Drept ins ti tutional comunitar european,
Ed. Act ami, Bucur es ti , 2000, p . 167 ), c i l e- a mod if icat - a s evedea O. Manolache,
o p. c it ., p . 1 1.
3 A se vede a Anexa nr.1; V. Vese, A. L. Ivan. o p. rc it ., p . 1 69 ; N. Paun,
A. C. Piiun, op. c it ., p . 146 ; V. Marcu, op. c it ., p . 40; C. Leicu, Drept comunitar,
Ed. Lumina Lex , 1998, p . 21.
4 Orice cet at ean a l unu i s ta t membru dobandest e de d rept cet at en ia european.
- C. Leicu, 1. Leicu, I ns ti tu ti il e comun it ar e, Ed. Lumina Lex , 1996, p . 20. Cet a-t en ia europeana da d reptul per soanei r es pect ive s ii c ir cu le t iber s i s a munceas ca
pe ter itor iul Uniunii , sa voteze s i sa candideze la alegeri1e municipale s i europene,
17
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
18 Istoricul formdrii Comunitii ti lor Europene si a Uniunii Europene
monetarii'; pe une le domenii specializate (cultura, protectia consume
torului), si pe intarirea controlului exercitat de ParLamentuL European.
b) a l doilea "pilon" a re un carac te r interguvernamenta l, s i se refers III
politica externd si de seeuritate comuna';c) in s fa rs it , a l t re ilea "pilon", de asemenea cu carac te r interguverna
mental", contribuie la consolidarea politicilor dinjustitie si politie, pent!"!'
a permite libera circulatie a persoanelor.
Merita mentionate, in acest con text , s i principiile Uniunii Europenc,
inserate in a rt . 6 d in tra ta t: "Uniunea este intemeiata pe princ ip ii le l ibcr
tatii, dernocratiei, respectului faliide drepturile omului si a libertatilor sal
fundarnen ta le , p recum s i pe s ta tu i de drept , p rinc ip ii care sun t cornunv-
tuturor statelor membre,,4.
sa fie proteja t de autoritatile diplornatice ale orica rui stat membru, etc. -
J .P . F il ipes cu , A . Fue rea, op. cit ., p . 168; I . Muraru, E. Simina Tdndsescu,
G. Iancu, $. Deaconu, M. Har ia Cue , Cetat en ia europeans , Ed. All Beck, 2003.
, A se v ed ea M. 1. Baun, An Imper fect Union : The Maast ri ch t T reaty and the
New Polit ics of European Integration, Westview Press , Colorado-Oxford, 1996.2 React ia deosebi t de e te rogena a s ta te lo r eur opene l a p rimu l r azbo i d in Gol f'
(au fost adoptate 12 raspunsuri diferite la comunica te le de declansare II
ra zb oi ul ui ), l a c ri za d in Bal ca ni si l a c e a p ri le ju it a d e e el d e-a l d oi le a r az bo i d in
Golf, arata eficacitatea l imitata a proceduri lor interguvernamentale ~ineces itatcn
i nc lu de ri i a ce st ei p ol it ic i i n p il on ul p rima r, e el c omuni ta r - a se v ede a in a ce st
sens, A. Topan, op. c it ., p . 53.3 Procedurile comunitare sunt caracterizate prin decizii luate ell majoritatc
cal if icat a, cu imp li ca rea accen tuat a a ins ti tu ti il or cor nuni ta re , i n t imp ce proce-
durile interguvernamentale p re su pu n l ua re a d ec iz ii lo r c u u na nim it at e, p ri n
imp li ca re a d epl in a a g uv er ne lo r n at ion ale ~ i imp li ca re a mai r ed usa a i ns ti tu -
tiilor comunitare.
4 Val ori le c omune p ro cl ama te In a rt . 6 d in t ra ta t a u fo st p us e l a l n ce rc ar e i n
cazul .Af acer ii aus tr iece" d in 2000. Formarea guvernu lu i d in Aus tr ia de cat re 0
c oa lit ie fe rm at a d in e xt rema dr ea pt a si c ons er va to ri (f or te c on si de ra te o st il e
va lo ri lo r d emoc ra ti ce si d re pt uri lo r omu iu i) a d et ermin at re ac tia c elo rl al te
pai sp rezece s ta te membre, car e au dec i s , i ndependent de 0 react ie oficiala cornu-
n it ar a, s a puna In p ract ica s anct iuni cum ar f i s us pendar ea con tact el or b il at er al e
c u Aus tr ia sa u r ef uz ul d e a su st in e c an di da tu ri le a ust ri ec e p en tru p os tu ri le
comun it ar e ~ i i nt er na ti onal e - a s e vedea C. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, Droit
i ns ti tu ti onne l de l 'Union Europeene , Ed. Hache tt e L iv re , Par is , 2000, p .41 .
/ " 1 1 1 , • • /1,'" hnpas institutional: problema minoritdtii de bloeaj inConsiliul U.E. 19
I " ' 1 1 1 1 1 1 1 Ii,) III Maastrich t a intra t in v igoare la 1 noiembrie 1 993, d u p a
.I1II1)11'lI II Ii, '~lre toate statele membre'.
I ' 1 1 1 1 1 1 1 ' " '1 1 II fosr facila in cazul majoritatii statelor, insa a intampinat
1 1 1 1 . IIII II II I)lIllcmarca, care, dupa 0 tentativa nereusita de ratif icare inI • I ~"III' In ~iobtine anurnite derogari si c1auze exceptionale, referen-
1 1 1 1 1 1 1 1 1 ii, nulflcure fiind reluat cu succes in 1993 2. Marea Britanie a obti-
tltli , I' , I. II~IIi 'rogllri, privind adoptareamonedei unice europene.
20 I storicul formdri i Comunitdt ilor Europene si a Uniunii Europene
int ent ia de a se opune la adopt area actului comunit ar. In acest caz,
Consiliul va face tot pos ib ilul pen tru a a junge in tennen rezonabil s ira ra a
prejudicia interesele comunitare, la 0 solut ie sat is faca toare, ce poa te f i
adoptata cu 64 de voturi" (nu cu 62, c ii t a r f i fos t regula) . Compromisulnu a fost insa pus in practica niciodata pana in prezent'.
§17. "Europa celor IS" - adera Finlanda, Suedia
si Austria (1995)
Stat el e memb re a le A.E.L.S. , manate d e do rint a de a nu ramane in
afara relatiilor economice stabilite intre tarile membre ale V.E., accepta,
la ini tiat iva lui Jacques Delors, sa participe impreuna cu s ta te le V.E. la
crearea unui Spatiu Economic European, in care sa f ie implementata
politica de infaptuire a pietei unice europene".
Treptat insa, patru dintre ele incep negocierile cu Uniunea Europeana,
i ar t rei dint re el e (Au st ri a, F inl and a, Suedia) sernne az a t ra tat el e d e
aderare in 1995.
Norvegia, desi semneaza tratatul de ' ade ra re , nu reuseste sa-l ratificeprin referendum (52% voturi irnpotrivaj'' . Celelalte state din A.E.L.S. fie
fac parte d in Spa tiul Economic European insa nu doresc adera rea la V.E.
- Islanda , Lichtenstein, f ie au respins prin referendum Tra ta tu l p rivind
Spatiul Economic European (1992) - Elvetia".
IA sevedea P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 52.
2 P. Fontaine, op.cit.,p. 29;F. Pop, art .cit., p. 115si unn.3 Norvegia este tnsa un stat asupracaruia legislatia comunitara areun impact
deosebit; astfel, intre 1997 ~i2003, Norvegia a transpus In dreptul intern peste
18% din legislatia Uniunii Europene. In parte, aceasta activitate normativa este
determinata de participarea larii la Spatiul Economic European si de accesulliber
pe care-l arela piatainternacomunitara.
4 Elvetia reuseste sa se tina In continuare In afara Uniunii Europene, desi
legaturile economice cu Uniunea sunt tot mai stranse; atuul elvetienilor este
traseul marfurilor din Uniune, care trece prin zona Alpilor; mai mult, prin
Acordurile bilaterale semnate In 2002 ~i2004, Elvetia a reusit sa-si reinnoiasca
privilegiile, fiira a contribui eu nimic la suportarea cheltuielilor extinderii spreEst, asacum a fost obligatiiNorvegia, si,pe deasupra, fiiraa renunta la pastrarea
secretuluibancar,chestiune asupra careia UE a facut presiuni.
§J8. Tratatulde laAmsterdam (l997j
Noua extindere este benef ica pen tru Comunitate, deoarece cele tre i
s~ate sunt dezvoltate economic, nu sunt 0 povara pentru bugetul comu-
mtar. Inconvenien te le nu intarzie insa sa apara : s is temul ins ti tu tional
neces ita reforma , f iind amenintat de paral iz ie , iar noile rnembre sun tdes tu l de ref ractare la ideea adanc irii integra ri i europene s i la cea a dez-
voltarii unei politici de aparare comune.
§18. Tratatul de laAmsterdam (1997)
Conferinta interguvernamentala inceputa la Torino (1996) ~ifinalizata la
Amsterdam (1997), convocate pentru a analiza rezultatele implementarii tra-
tatului de_Ia Maastricht, s-a transfonnat intr-un forum de dezbatere asupra
transfonnanlor pe care trebuie sa Iesufere Uniunea Europeana siinstitutiile
acesteia in vederea functionarii eu 15membri, respectiv 27sau 28 in viitor.
Se incerca obtinerea unor solutii la probleme cum ar fi:
. - elir ninarea. ultimelor obstaeole in calea liberei circulatii a bunurilor
~I serviciilor, pnntr-o mai buna colaborare statala in cadrul Europol-ului.
- neces itatea u ti liza ri i mai f recven te a votului majoritar in Consiliul
C.E., deoarece unanimitatea era tot mai greu de obtinut:- ponderarea voturilor in Consiliul C.E., astfel incat' aliante ale statelor
r nai mici sa nu depaseasca voturile statelor mai mari;
- a l~area locurilor in Comis ia europeans - f ieca re s ta t a re dreptul la
un cormsar, sau numarul acestora trebuie limitat?
- politicile in justitie si afaceri interne trebuie rezervate in continuare
procedurilor interguvernamentale, sau sa revina spre decizie institutiilorcomunitare?
Marea Britanie s -a opus vehement sch imbari i modalitat ilor de vot in
cadrul Consiliului V.E., adoptand chiar 0 politica apropiata de politica
"scaunulu.i .g~I" franc~za; astfel, in mod bizar, ministrii britanici s-au opus
tuturor initiativelor ajunse pe masa Consiliului, incIusiv a celor avansate
d e Marea Br it an ie. In c el e din urma, ve ni rea l a putere a lui Tony Blai r a
22 lstoriculformiirii Comunitdtilor Europene si a Uniunii Europene
f i e liminarea u lt imelor obs taco le in calea l iberei c ircu la ti i a persoaneku
(statele sun t impulsionate sa colaboreze mai st rans in cadrul Europol
u lu i) , cr ea rea uno r ins ti tu ti i comuni ta re ca re s a f ac a fa ta un ei Uniunl
Europene largite, cuprinzand ta n d in Europ a c en tr al a s i d e e st (dec iz iI
luate cu majotitate calificata, numirea presedintelui Comisiei cu aprobn
rea Parlamentului european, etc.) I.
Tra ta tu l introduce de asemenea un concept nou , cooperarea fntarilll ,
menit a incuraja s ta te le membre d ispuse sa faca e forturi mai mati pe calcn
i nt eg rar ii eu ropen e. Act ion and in domeni i c are nu ap ar ti n e xclus iv
Uniunii Europ en e, u ne le s ta te po t merge mai de par te in ce ea ce pr ivesn-
r eali zar ea obiect ivel or Uniuni i, insa numai dad acest l ucru nu esir
pos ib il a f if acu t deUniune , caun tot unita r.
§19. Finalizarea procesului de realizare a uniunii economice
~imone ta re (U.E.M.) . Trece rea la moneda unica
Procesul realizarii Uniunii Economice si Monetare a fost gandit in 1 1 " 1
etape: armonizarea prealabila (liberalizarea totala a circulatiei capitalutil or i n Vniune , dezvoltarea fonduri lo r s truc tura le , pen tru r educercu
dezechilibrelor reg iona le ), convergen ta rea la s i rodajul noilo r ins ti tu li l
( in te rz icerea def ic itelor bugetare exces ive s i inf iintarea Ins ti tu tu lu i
Monetar European, format din guvematotii bancilor centrale nationale).
respectiv introducerea progresiva a monedei unice europene, euro.
Ce-a de -a t re ia e ta pa a p ro ces ului d e crea re a uniun ii ec onomic e ~i
monetare a reprezentat -0 asadar introducerea monedei unice europenc,
bazata pe ECV - unita tea monetara europeana folos ita pana la acea datlt
pentru ca1culul platilor din cadrul bugetului V.E.
Reuniune a l a va rf d e l a B ruxe ll es , d in 1998, a ap robat p ropuner il ·
Comis ie i europene s i a le Ins ti tu tu lu i Monetar European' ca II d in tre celc
15 \a ri membre sa intre in aceas ta a tre ia e tapa s isa adopte moneda unic
inc epand cu I i anuar ie 1999. Gre ci a a f os t e xc lu sa deoarec e nu ind e-
r ef er in ta I n p rocesu l i nt eg ra ri i eur opene, .Revi st a de d rept comer ci al " n r. 2/1999,
pp. 63-69; J. Rideau, op. c it ., p . 43.IA s evedea G. Ferreol (coord), op. c it ., p . 240.
2 Institutul Monetar European a fos t inlocuit In 1998 cu Banca Centrals Euro-
peana ,
§20. Tratatul de laNisa (2001) 23
1 1 1I 11 , I ll Ud ll il 1 de convergenta' prevazute in Tratatul de la Maastricht,
1 . 1 1 1 1 1 I I Illilllnie, Danemarca si Suedia au refuzat sa participe.
I i i I ! 1 1 i 1 " ,,2001, Gr ecia a i nt rat la r andul ei in zo na eu ro , i ar la
I 1 "1 1 11 1 11 1 1 J ()02 , s ta te le membre, cu excep tia Danemarce i, Suediei2 s i
lilll 1 11 11 ", ,1 \ uu [recut la utilizarea efectiva a monedei unice europene".
§20. Tra ta tu l de la Nisa (2001)
II Ii 1 1 1 1 1 .ontinent Europa a fost mart or ul unor eveniment e l ar a
I' I III Iii III ultirnele doua decenii: caderea comunismului si destramarea
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 nllvl 'l i .e, care au bulversat o rd inea geopoli tica existen ta pe p lan
" , , , 0 1 1 1 1 1 P,O ' csul integra ri i europene a inreg is trat , ca urmare a acestor
I,"I 1111111I, pa$i repezi inainte.
1 1 1 1 I l I d l ' '' ' '' tOrilor din Europa centrals s i de est , p recum s i a Cipru lu i,
Iill! I ,I ' I'urciei In ca1culele de extindere, constituie 0 actiune de 0
1 1 1 , 1 1 , I lv III p ropus neces ita sch imbari des tu l de importante In meca-
,I 1111, i li l Iunc tionare a le Uniun ii , acesta f iind argumentu l pen tru care a• I 1111111'Wn Conferinta interguvernamentala de la Nisa, din anu12000.
I "I II "d ll lo avea ca scop discu ta rea amendamente lo r la Tra ta tu l de la
1.·1 lilt iii C ' su nt necesare a f i facute in vederea functionarii Uniunii cu
'I I, V , , , ' , , " despre s tabil itatea preturi lor ( rata inf latiei), rata dobanzilor , def i-
11,11,111'11,,0'ir at el e de s ch imb - P. Fontaine, op. c it ., p . 71.
III•• prcmbrie 2003, Suedi a a r es pins d in nou , p ri n r ef er endum, adopt ar ea
It.dlllllll 'c curopene,
, ,I I 1 ,,1 st at e a u f ac ut u z d e c la uz a opting out, c l a u z a d e sc ut ir e c e Ie per-
I I ' '' ' nA In a fa ra s ist emul ui mon ed ei u ni ce . P ra ct ic a opting out (ut il izata s i
, I " '" t I " " " ilc d in tr e acest e s ta te , eu p ri vi re l a pol it ica s oc ia la a T ra ta tu lu i de l a
I , I II ,101~1111a cetatenia europeana) este cri ticata de adeptii adancir ii integrari i
It ' I" HI. t h: lwrcce creeaza 0 "Europa ell doua vite ze": pe de 0 parte nucleul
1 ,, , O il" "1 '101 ' ce dor es c int eg ra rea europeans avans at a, s i pe de a lt a par te g ru -
I ,I 1,,1,II" prcocupat e de pas tr ar ea ident it at ii nat iona le s i de int ar zi er ea p roce-
,1111il 1111ware europeans - C. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 184; J . P. Jacque,
I , ,1I11I.II II Il ionnel de l 'Union Europeenne, Dalloz, 2001, p. 132., / AI, /I f l1I. I Defarges, o p. c it , p . 39; C. N. Chabot, o p. c it ., p . 53; A. Szdsz;
I " "" I " ' European Monet ar y Union , MacMi ll an P ress L td ., London, 1999,,Ilv J!tI, Pandora M., Targoviste, 2002, pentru traducerea in l imba romans.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
24 l storicul formari i Comuni td t ilor Europene $i a Uniun ii Europene
m a i m u lt d e 15 memb ri . L u cr a ri le s a le a u f os t i n ch e ia r e d e Cons il iu l e u ro -
p e a n, i n tr un i t t ot l a N i s a, s i c a re a r e a fi rma t impo r ta n ta i st or ic a a l a rg i ri i,
p r inc ipiu l in teg ra ri i d i fe r en ti a t e , in func t ie d e pe r fo rman te l e f i eca r e i t a r i,i ns a s i p e a c el a a l p os ib il it at ii p e c a re 0a u s ta t el e c a nd id a te d e a r e cu pe r a
t e r enu l p i e rdu t in p rocesu l in teg ra ri i1•
T ra ta tu l d e l a N i sa 2 cont ine p revede r i men i te s a adanceas ca in teg ra r ea
e u ro p ean s, p r in p e rf e ct io n ar e a mecan is mul ui d e ci z io na l , i n p e rs pe c ti va
l a rg ir ii Un iu ni i l a 2 7 d e s ta t e. M a jo r it at e a i ns ti tu ti il or Un iu n ii Eu ro pen e
a u s uf er it m od if ic ar i, a ta t i n p ri vi nt a o rg an iz a ri i l or , c at ~ i a c or np et en -
t e lo r : a c r es cu t n uma r ul p a rl amen ta r il or e u ro pen i, s -a s ch imb a t p o nd e re a
v ot ur il or i n Cons il iu l U .E . , n uma r ul c om i sa r il or e u ro p en i p oa t e f i s ch im -
ba t p r in dec iz i a Consi l iu lui U .E . e t c' .
o a lt a r ea li za re i mp or ta nt a a C on fe ri nt ei i nt er gu ve m am e nta le d e l a
N i sa , d in 2 00 0, e ste a do pta re a C ar te i D re ptu ri lo r F un da me nta le d in
U ni un ea E ur op ea na , i ns pi ra ta d in C on ve nt ia E ur op ea na a D re pt ur il orO mu lu i, d a r a v an d un c on ti nu t ma i e x ti ns d e ca t a c ea s ta .
§ 21 . E x tin de re a s pr e E st
D e l a s ta bi li re a "Cri te rii lo r d e l a Co penh ag a" ( 19 9 3)
la " E ur op a c elo r 2 5" ~ i l a " E ur op a c elo r 2 7"
E xt in de re a U ni un ii E ur op en e a j uc at u n r ol i m po rt an t i n d ez vo lta r ea
sa istorica, De l a c e le s as e s ta te i ni ti a l impl ic a te i n p r oc e su l d e i nt e gr a re ,
s- a a ju ns i n p re ze nt la 2 5, si se p re fi gu re az a c hi ar 0 U niun e cu 2 9 de
m e mb ri . L a 0 a na liz a m ai a te nta , se p oa te con sta ta ca , de pa rte de a
Incetini r it mu l d e a da nc ir e a i nt eg ra ri i, e xt in de re a c on ti nu a a U n iu ni i a
f a vo r iz a t a c es t p r oc e s, e x ti nd e re a ~ i a d anc ir e a i nt e gr a ri i f ii nd p r in u rma r e
complementare, nu contradic tori{
IA s e v ed ea V . V es e. A. L. Ivan . op . c it ., p . 2 2 4.
2 T ra ta tu l d e la N i sa a f os t s em na t la 2 6 fe br ua ri e 2 00 I , ~ i a i ntr at i n v ig oa re
l a I f eb ru ar ie 2 00 3; r ati fi ca re a s a a i nta mp in at d if ic ult ati i n I rla nd a, c ar e a
r es pi ns p ri n r efe re nd um t ra ta tu l i n 2 00 1. ~ i l -a a cc ep ta t c u 6 2% v otu ri d oa r i n
o c tombr i e 2 0 02 .
3 A s e v e d ea O. T in ea , T r at at ul d e l a N i s a, .Dreptul" n r .9 /2 0 01 , p . 1 4 .
4 A s e v ed ea , i n a ce st se ns , M. 1. Baun, A W i de r E ur op e: T he P ro ce ss a nd
P ol it ic s o f E ur op ea n U ni on E nl ar ge m en t, R o w ma n & L it tl ef ie ld P ub li sh er s,
§2I. ExtindereaspreEst 25
D e si t oa te s ta te le c an di da te a u p or ni t l a d ru m c u s an se e ga le , a cc e-
d er ea l or i n s tr uc tu ri le c om u ni ta re s e v a f ac e g ra du al , d e o ar e ce n u p ot f i
i gn o ra te d i fe r e nt e le s en si bi le d e p r og r es e c on om i c s pr e 0 e c on om i e d ep i a ta v i ab il a in r egi s tr a t e d e ac es tea 1.
a) Acordur ile de asociere . Majo r it at e a s ta t el or c a re a u f a cu t p a rt e d in
b locu l co rnun is t au s e rnna t cu Comun it a ti l e eu ropene as a numi te l e .acor-
du r id e asoci e r e", d evenind as tf e l {ariasociate l a Un iunea Eu ropeana .
A co rd ur il e d e a so ci er e a u m e ni re a d e a a pr op ia p ol it ic ~ i e c on om i c
s ta te le c an di da te d e U ni un e, d e a s ta bi li u n c ad ru a de cv at p en tr u i nt e-
g ra r ea g radua l a a ac esto ra in Comuni t a te .
A c or d ur i d e a s oc ie r e a u f os t s e rn na t e c u T u rc ia (1987)2, Cip ru , Mal ta
(1990), Ungari a , Po lon ia (1994), Bulga r i a, Roman ia , S iovac i a , Es ton ia ,
Letonia,Lituania, (1995), Ceh ia , S loven i a (1996).
b) Consi l iul european de LaCopenhaga, di n 1993, a r e i te r a t p r in c ip iu l
c on ti nu a ri i l a rg i ri i Un iu ni i c a tr e E s t, s ta b il in d s i c ri te r ii le p e c a re s ta t el ec an di da te t re bu ie s a I e i nd ep li ne a sc a p en tr u a f in al iz a p er io ad a d e t ra n-
z i ti e s i a d even i memb re c u d r ep tu ri d e pl in e a l e C omun it a ti i' :
- c ri te ri ul p ol it ic : s ta bi li ta te a i ns ti tu ti il or , c ar e s a g ar an te z e d em o -
c ra ti a, s ta tu i d e d re pt , d re pt ur il e f un da m en ta le a le o rn ul ui s i p ro te ct ia
minoritatilor;
L an ha m - B ould er - N ew Y or k - O xfor d, 2 00 0, p . 5 ~iurm.; M. Emerson. Th e
w i de r E ur op e a s t he E ur op ea n U ni on 's F ri en dl y M o nr oe D oc tr in e, C E PS P ol ic y
Brief no.2712002, http: //www.ceps.be.
I I nt eg ra re a s ta te lo r a so ci at e a re a va nt aj e s i d ez a va nt aj e p en tr u U ni un ea
Eu rop ea n s: a s tf el , d e si p opu la ti a Un iu n ii E u ro p en e c r es te o d at a e u p r imu l v a l d e
a de ra re c u 2 5% , p ro du su l i nt er n b ru t v a c re st e c u d oa r 5 % ; r eg iu ni 1e m a i p ut in
d ez vo lt at e d in G re ci a, P or tu ga li a, S pa ni a, e ar e b en ef ic ia u p an a a cu m d e m a jo -
r i ta te a f on d ur i lo r s tr u ct ur a le d e st in a te d e zvo lt a ri i r e gi o na le , n u vo r ma i f i e li g ib i le
p e nt ru a e es te f on d ur i , l oc u l l o r f i i nd l ua t d e r e gi u ni le d i n s t a te le n ou i n t ra te i n U .E.
2 I nt ra re a T ur ci ei I n U ni un e, I n c iu da a li ni er ii e eo no mi ee a a ce st ei a la
c er in te le U .E ., a f os t s to pa ta p an a I n p re z en t d in m o ti ve p ol it ie e ( co nf li et uJ e u
popo r ul ku rd , s i s p ri ji n ul a c or d at t ur c il or d i n C ipr u ).
3 Aces te e r it e ri i s un t c u no s cu te ~ i s u b n ume J e d e .criteriile de LaCopenhaga"
- 1. Painter, N e w G eo gr ap hi es o f D em oc ra cy i n C on te mp or ar y E ur op e, i n
R . Hu ds on . A . M . W il li am s. Divi d ed Eu rop e: So ci e ty a n d Te rr i to r y, S a ge Publ ic a -
ti on s, L on do n - T ho us an d O a ks - N e w D el hi , 1 99 9, p . 1 22 ; G . Ferreol (coord.) .
o p. c it ., p . 1 3; P. Fon ta ine , op . c i t. , p . 3 1 .
26 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene $i a Uniunii Europene
- c ri te riul economic: existen ta une i eeonomii de p la ta functiona le s i a
capacitatii de a face fata presiunii ~iconcurentei economice din Uniunea
Europeana,- c ri te riul referitor la capac itatea de a adopta acquis-ul comunitar -
legislatia primara si derivata care guvemeaza functionarea Uniunii. Statui
ca ndida t t rebuie sa se al in ie ze ce lo rl al te s ta te membre In p ro ces ul de
desavarsire a uniunii politice, economice si monetare.
c) Consiliul european de la Essen (1994) a stabilit strategia de preade-
rare a s ta te lo r asociate, bazata pe programul Phare I,ca principal instru-
ment financiar.
d) Agenda 2000, document a l Comis ie i europene publica t In 1997,
care trateaza problema finantarii Uniunii In perioada 2000-2006, perioada
marii extinderi spre est , p ro iecteaza anumite princ ip ii de actiune pen tru
v ii to r, p rintre care se numara s i largirea Uniun ii2 Se conside ra ca nego-
ci er il e d e ad erare pot f i i ni ti at e mai int ai cu Cehia, Polonia, Ungar ia ,
Estonia si Slovenia.
Ata t aceste lari, cat s i celelal te s ta te candida te , au primit 0 . foaie de
parcurs" care traseaza drumul de unnat In vederea adoptarii acquis-ului
comunitar.e) Consi liul european de la Luxemburg (1997) aproba concIuziile
Comis ie i p rezentate In Agenda 2000, s i dec ide ca negoc ie ri le vor incepe
c u 6 s ta te (ce le enumerat e In Agenda 2000, p lus C ip ru ) - cunos cu te de
acum ina in te ca s i "Grupul de la Luxemburg".
f) La propunerea Frantei, In 1997 Consiliul U.E. accepta organizarea
unor Conferinte europene, care sa insoteasca procesu l de largire ; la Con-
ferin te vor participa , pe langa membrii U.E., reprezentan ti i la n ivel ina lt
ai statelor asociate U.E.
Confe rintele sun t anuale, p rima f iind organ izata la Londra, In 1998, s i
const ituie un forum de discu ti i cu privire la polit ic ile d in jus ti tie, reg io-
nale, de aparare comuna etc.
IAcronimul "PHARE" provine de la initialele Polonia si Ungaria (Hungary),
Asistentd pentru Restructurarea Economiilor , program lansat In 1989. Ulterior.
programula fost extinsla toate statelecentralsi esteuropene.2 L. Dubois, L'Union europecne, Ed. Documentation francaise, Paris, 1999,
p . 54; L. Mathieu, Quelle Union pour l'Europe?, Ed. Documentation francaise,Paris, 1999,p. IS;P. Moreau Defarges, op. cit,p. 77; N. Deaconu, op. cit.,p. 13;
O. Manolache, op. cit.,p. 13.
§21. Extinderea spre Est 27
g ) Negocier il e d e ad erare ince p In 1998 cu tar il e din Grupul de la
Luxemburg. Accentul este pus pe adoptarea acquis-ului comunitar', desi
se admite ca aderarea este posibila chiar daca sunt aspecte ale acquis-uluineadoptate, u rmand ca aceste l ipsuri sa f ie acoperi te Inee l mai scurt t imp
de la a de ra re . De as emene a, e st e a dmisa posibi li tat ea uno r pe rioa de
tranzitorii, In domenii limitate ca numar ,
Negoc ie ri le au Ioc prin Confe rinte interguvemamentale b ilaterale In
care ministrii seintftlnesc la 6 luni, iar ambasadorii lunar.
h) Comisia europearui W a suma rolul d e a intocmi , anual , u n raport
de evaluare a progresului inreg is trar de f ieca re lara candida ta In ceea ce
priveste indep linirea c ri te ri ilor de la Copenhaga , pe care sa-l p rezinte
Consiliului european.
In unna raportului intocmit, Comisia poate propune Consiliului euro-
pe an Inc ep erea n ego cier il or eu un al d oi le a v al d e l ar i c andidat e, s au ,
dimpotriva, reducerea sau sistarea ajutorului financiar de preaderare".
i) Consiliul european de la Berlin (1999) hotaraste crearea a doua noi
instrumente financiare de preaderare: ISPA - instrument structural desti-
nat inves ti ti ilor d in domeniu l transporturilor s i mediu lu i, s i SAPARD -
instrument pentru agricultura, care sa completeze programul PHARE.
j) Consiliul european de la Helsinki (1999) decide sa initieze Confe-
r int e int erguvemamen tal e b il at er al e c u t ar il e din e el d e-al d oi le a v al
(Romania, S iovacia, Leton ia , Lituania, Bulgaria s i Malta ), cunoscu te de
acum sub denumirea de "Grupul de la Helsink i" , In vederea desch iderii
negocierilor pentru aderare.
k) Consi liul european de la Laeken (2001) a luat act de rapor tul
Comisiei europene, conform caruia .vdaca p ro ce su l d e n egocier i s i de
refonne continua in acelasi ritm, tarile candidate (cu exceptia Romaniei,
Bulga ri ei s i Turci ei ) v or f i p re ga ti te pe nt ru a de ra re l a sf ar si tu l a nu lu i
2002. lata ca, In acest moment, une le s ta te d in eel de-al doilea val sede ta -
seaza de "colegele de grup", trecand in primul val de aderare.
IAcquis-ul comunitar reprezinta ansamblulreglementarilor din dreptul cornu-
nitar, care confera drepturi si impun obligatii statelor membreale Uniunii Euro-
pene,cetatenilor europeni ~icompaniiloreuropene.
2 Primele rapoarteau fostintocmiteIn 1998,eeldin 2004fiindal saselearaport.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
28 Is to ri cu l f orma ri i Comunit at il or Eu ropen e si a Un iuni i E urope ne
Cat despre Bulgaria s i Romania, se spera deschiderea tuturor capito-
lelor de negociere pana la sfarsitul anului 20021.
I) Consiliul european de la Copenhaga (2002) anunta Incheierea
negoeieri lor de aderare eu 10 state : Cipru", Cehia , Siovacia, Estonia ,
Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Malta, Slovenia; tratatele de aderareau fost sernnate in apr il ie 2003, la Atena, iar s ta te le candidate au devenit
membre cu drepturi depline din mai 2004.
Noile membre ale U.E. au participat, astfel, la alegerile pentru Parla-
mentul european din 2004: in acelasi timp, au intrat in vigoare dispozitiile
privind noua modal itate de vot din Consi liul U.E . s i noua componenta a
Comisiei europene, prevazute in Tratatul de la Nisa.
In f ine, noi le s ta te membre au par ticipat la Conferinta interguvema-
mentala, programata sa aiba loc dupa aderare, si alcarei scop a fost amen-
darea tratatelor institutive in vederea functionarii Uniunii Europene cu 25
de membri (si, in viitorul apropiat, eu 27 sau 28 de membri).
Documentul oficial adoptat la Copenhaga arata ca lncheierea nego-
cierilor eu eele 10 state confera un nou dinamism negocierilor de aderare
pur tate eu Romania s i Bulgaria, ea par te a aceluiasi proees i revers ibil de
largire a Uniunii Europene. in consecinta, se stabileste ea data probabila
pentru aderarea eelor doua state anul 2007.La 25 apr il ie 2005, la Luxembourg, Romania s i Bulgaria au sernnat
Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, care contine lnsa si0clauza de
salvgardare , ce poate f i act ivata in cazul in care eele doua state nu inde-
INegocierile cu Turcia, datorita problemelor politice relative la respectarea
d reptur ilor omu lu i s i l a p ro te ct ia minor it at ilor n at iona le , s -au a flat in impas ;
r ecen t insa, r efuzul d e a colabora dep lin cu S.U .A. in razbo iu l con tra I raku lu i a
decl an sat un va l de s impat ie di n par tea st at el or eur opene pent ru Tur ci a, car e
redevine un candidat preferat pentru accederea in U.E.
2 Prin documen tu l adoptat l a Copenhaga , Cip ru a fos t inv itat s a-~i rezolve
problemele interne existente tntre comunitatile greaca si turca pana in februarie
2003, i n a sa fe l t nca t l a dat a ader ar ii uni tat ea st at ul ui ci pr iot s a nu f ie de ni ci 0
man ie ra pusa in per icol . Se a ra ta ca, d ad nu e ra pos ib ila inche ie re a une i intele-
geri intre cele doua cornunitati , aplicarea acquis-ului comunitar va fi suspendata
i n par tea de nor d a Ci pr ul ui , pana l a noi de ci zi i. Di n pac at e, i n urma unui re fe -
rendum desfasurat in 2004, reunificarea insulei a esuat, datorita votului negativ alc ip riot ilor g reci (75%) . Prin u rmare, doa r par te a ocupa ta de comun itatea g reaca a
devenit membra cu drepturi depline a U.E. sub denumirea de "cipru" .
§22. Expirarea Tratatului C .E .C .O . ( 2002) 29
plinesc in 2007 condi ti il e de aderare , s icare se t ranspune in amanarea cu
un an a integrarii efective in Uniune.
§22.Expirarea Tratatului C.E.C.O. (2002)
In 23 iulie 2002 a expirat termenul de 50 de ani pentm care a fost
instituita Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului; toate activele
s i sursele f inanciare ale acesteia au t recut, incepand cu aceasta data, in
proprietatea celorlate doua Comunitati rarnase, reunite sub denumirea de
Comunitatea europeana, iar juridic domeniul carbunelui si otelului va fi
guvemat de dispozitiile Tratatului C.E.E.
§23.Viitorul Uniunii Europene.Conventia europeanii ~iadoptarea Proiectului
Constltutiel Uniunii Europene
a) Propunerea Fischer1• La 12mai 2000, cu ocazia unui discurs ros ti t
laBerlin, Ministrul de externe al Germaniei, Joschka Fischer, a dezvoltat
o teorie propr ie refer itoare la Federat ia europeans . Propunerea sa fede-
ralista este considerata una dintre cele mai elaborate si avand un caracter
profund "integrationist".
Dupa Fischer, proiectul integrarii europene gandit de Monnet ~iSchuman
si -a a ti ns fi nal it at ea pr in Tra tat el e de la Maas tr icht s i Amst er dam; i n
pr ezent , pe rspec ti va exti nderi i Un iunii l a 27 sau chia r 30 de membri
impune reformarea ins ti tutionala a Uniunii , pentru a nu se ajunge la 0
disolutie a acesteia.
Solutia preconizata era formarea unei federatii europene, bazata pe un
tratat constitutional, care sa fie condusa de un Parlament cu rol legislativ'
I A se vedea G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 276, C. Brice-Delajoux,
J.P. Brouant, op. cit., p. 63. .
2 Par lament ul ar urma s a fi e a lcat ui t di n doua camer e: una compus a di n
deputati alesi, care apartin in acelasi timp ~iparlamentelor nationale , si cealalta, 0
cor nbi nat ie in tr e s enat or i a lesi pr in v ot di rect di n st at el e membre (model ul
Senatului american) si 0 camera a statelor (similara Camerei superioare germane,
cu reprczentanti ai land-urilor).
." ,.... --! . J ~ ~~. . ;, I '. • .- ~
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
30 lstoriculformiirii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene
s i un Guvem cu sar ci ni execut ive'. 0 sol utie a lte rna ti va pen tru la tur a
executiva ar f i Prcsedintele U.E. , a les direct s i investi t cu pleni tudinea
puterilor executive.
Constructia europeans ar fi cladita pe ideea partajului de suveranitate
intre statele natiuni si Europa federala si pe principiul subsidiaritatii . De
asemenea, F is che r incur aj eaza c rea rea "nuel eu lui dur " al st at el or
europene, care au capacitatea s i vointa de a inainta lnt r-un r itm mai rapid
pe calea integrarii, siin jurul carora sagraviteze celelalte state membre.
Propunerea ministrului german a fost primita diferit de statele membre
ale U.E.: cele sase state fondatoare ale Comunitatilor europene s-au pro-
nuntat favorabil, statele mai mici, cum ar fi Portugalia, Austria, Irlanda,
Gre~ia, au react ionat negat iv, avand temerea ca vor f i , ,inghi \i te" int r-o
federatie dominata de .uriasi"; scepticilor li se adauga si statele care tradi-
tional s-au opus integrarii europene accentuate, si anume Marea Britanie si
tarile nordice. Dintre statele nou intrate, Ungaria este favorabila federali-
~arii , in timp ce Polonia se aliaza custatele nordice, respingand ideea.
b) Dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene. Declartuia privind
viitorul Europei (2001). Istoria Uniunii Europene a fost marcata, in timp,
asa cum am ararat, de revizuiri succesive ale tratatelor comunitare (Actul
Unic European, Tratatul de la Maast richt, Tratatul de la Amsterdam,Tratatul de la Nisa) . Unele mcununate de succes, cum este Tratatul de la
Maast richt, a ltele mai put in relevante in ceea ce priveste adancirea inte-
grarii si rezolvarea problemelor politice ale Uniunii (Amsterdam siNisa),
toate revizuirile au lasat nerezolvate doua aspecte esentiale pentru evita-
rea disolut ie i in vii tor a Uniunii Europene: asigurarea funct ionali ta ti i
unei Uniu~i cu peste 25 de state membre, respect iv conferi rea de legit i-
mit at e i ns ti tu tiil or comunita re car e tr ebuie s a r ep rezin te s ta te le si
popoarele europene.
Propunerea Fischer, precum si alte luari de pozitie ale personalitatilor
marcante din viata politica europeana, au relevat necesitatea deschiderii
unei discutii mai ample asupra viitorului Uniunii Europene si asupra unei
noi revizuiri a tratatelor comunitare, considerata necesara si inevitabila.
In dezvoltarea acestor initiative, Consiliul european de la Laeken din
decembrie 200 I, convins dej~ de timiditatea reformelor institutionale pre-
vazute in Tratatul de la Nisa, a adoptat Declaratia asupra viitorului
1 Guvernul european ar urrnasa fieurmasul actualului Consiliu alU.E., fiind
format prinurmare din reprezentanti ai guvernelornationale,
§23 . Viitorul Uniunii Europene. 31
Europei, prin care s-a afirmat angajamentul Uniunii Europene de a deveni
mai democratica , mai t ransparenta s i mai eficienta , De asemenea, este
afirmata pentru prima data intentia de a se adopta 0 Constitutie
europeanaI,
in confonnitate cu dorinta exprimata de popoarele europene.c) Convent ia europeand (2002-2003) . Este evident ca integrarea
europeans este si 0 problema a popoarelor europene si prezenta acestora
la dezbaterea privind vii torul Uniunii este indispensabila. Deoarece
metoda revizuirii tratatelor comunitare in cadrul unor Conferinte intergu-
vemament ale , cu pa rtic iparea doar a s efil or de s ta t s i de guveme si cu
excluderea cetatenilor europeni, a dat loc multor critici, Consiliul euro-
pean a gandit pentru prima data 0alta forma de revizuire a tratatelor.
Astfel, in vederea realizarii unei Conferinte interguvemamentale cat
mai t ransparente s i mai deschise, a fos t const itui ta 0 Conventie euro-
peana, ca re a r eunit p rincipal ii a ct ori a i dezba te rii pr iv ind v ii to ru l
Uniunii : reprezentanti i Guvemelor celor 15 state membre si ale celor 13
candidate (primele 10 cu drepturi depine, iar ultimele 3 - Turcia,
Romania §i Bulgaria, cu statut de observator); reprezentantii pariamen-
telor nationale din cele 15state, precum si din statele candidate; reprezen-
tanti ai Parlamentului european si ai Comisiei europene; 13 observatori
din par tea Comitetului regiuni lor s i a Comitetului Economic si Social;Mediatorul european, reprezentanti ai partenerilor sociali europeni.
Conven tia avea men ir ea de a aduce impr euna, pent ru pr ima oa ra in
istoria constructiei europene, toate punctele de vedere nationale si euro-
pene, intr-o dezbatere deschisa. Cei 105 de membri trebuiau sa identifice
si sa analizeze principalele problerne institutionale ridicate de viitoarea
dezvoltare a Uniunii2
s i s a r edact eze un documen t cu so lut ii pen tr u
aceste probleme, document care sa s tea la baza negocieri lor din cadrul
Conferintei interguvernamentale de revizuire a tratatelor, unde se va lua
decizia finala.
1 Pentru discutii in legatura cu necesitatea unei Constitutii europene, a se
vedea D. Grimm, Does Europe neeed a Constitution?, si 1. Habernas, Reply to
Grimm, in P. Gowan, P . Ander son (ed itor s) , The Question of Europe, Verso,London-New York, 1997,p. 239 ~iurm.
2 Unele dintre aceste problemeau fost identificate chiar de Consiliul european
de la Laeken: distribuirea cornpetentelor Uniunii intre institutiile comunitare,
simplificarea tratatelor, simplificarea modalitatilor de actiune a Uniunii, asigu-rarea unei transparente decizionale s po ri te , a eficacitatii activitatii comunitare.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
II34 lstoricul formarii Comunitii ti lor Europene si a Uniunii Europene
Cipru') si a majoritatii cetatenilor europeni la aderarea Turciei (metoda
eea mai simpla de blocare a aderarii este referendumul national in statele
membre, aceasta masura fiind anuntata deja de Franta).
Mai mult, imediat dupa aceasta decizie, s-a conturat posibilitatea ca
efectele ei adverse sa se faca simti te ehiar eu pri le jul votului referendar
asupra proiectului de Constitutie, preconizat a fi organizat in unele state
europene, in sensul ca cetatenii europeni ar putea vota contra Constitutiei
pentru a transmite un mesaj in privinta deciziei vizand Turcia.
§25. Impasul creat de respingerea tratatului
constitutional in unele state membre
Confirmand, din pacate, previziunile analistilor, referendumurile orga-
nizate in unele state europene pentru aprobarea proiectului constitutional
au seos la lumina nemultumiri mai vechi ale cetatenilor europeni fa\a de
"birocra\ii de la Bruxelles" si fa\a de decizia de a accepta Turcia la
negocierile de aderare. La aceste nemultumiri s-au adaugat altele, legate
de politica interna a unor state membre, motiv suficient, in opinia electo-ratului , pentru a da un vot negat iv oricarei propuneri sus tinute de guver-
nele nationale, indiferent de obiectul acesteia'.
Astfel, referendumurile constitutionale organizate in Franta si Olanda
in mai-iunie 2005, au ararat 0 ruptura semnificativa intre politieienii euro-
peni s i cetatenii europeni. Franta a respins eu aproape 55% rat if iearea
tratatului constitutional, in timp ee in Olanda proeentul a fost si mai mare,
de 62%.In eiuda faptului ea alte state au aprobat prin procedura parlamentara
sau referendara proiectul constitutional (Spania, Italia, Germania, Austria,
44 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional
Sectiunea 2 . S i st emu l institutional al Unlunii Europene
§1. Comis ia europeana
1.1. Structure. Numirea ~idemiterea dinfunctie a comisarilor
europeni
Comisia europeana l, ee a mai originala dintre institutiile comunitare',
este fermata in prezent din 25 de comisari desemnati de guvernele
st at el or memb re, "a carer independents e ste in a fa ra oricarui dubiu'", pe
baza competentei lor generale, profesionale.
Tratatul de la Nisa4, ul timu l t ra tat c omuni tar ce amende a z a tratatele
institu tive din anii '50, reglementeaza desemna rea Comis ie i europene a st fe l:
a ) Consi liul europeans hotaraste desemna rea une i personalitati ee
urmeaza a fi numita presedinte a l Comis ie i, Par lamentul european apro-
band aceasta desemnare;
b ) Consi liul U .E. (eu major it ate calificata) impreuna CII viitorul prese-
dinte aI Comisiei, desemneaza comi sa ri i pe baz a pr opune ri lor veni te di n
partea guvernelor nationale,
c) comisarii, impreuna cu presedintele aeestora, sunt supusi, In ealitate
de organ eolegial, aprobarii Parlamentului European",
1 Denumirea de "Co rn is ie europeana" a fos t adoptata numai dupa Tra ta tu l d e
la Maastricht privind Uniunea Europeans, anterior fiind folosita sintagma "Comi-
s ia Comun itat ilor Europene" . Cu toa te ca denumirea s -a sch imba t, in documen -
tele oficiale se intalne~te in eontinuare si veehea denumire.
2 O. Bibere, op. cit., p . 135.
J Art. 10al Tratatului de fuziune a executivelor.
4 Pentru modalitatile de desemnare anterioare Tratatului de la Nisa si evolutia
l or, a se ve dea D. Leonard, op. cit., p. 41; G. Ferreol (coord), op. cit., p. 37;
W. Weidenfeld, W. Wessels , op. c it ., p .41; N. Deaconu, op. c it ., p .70.
S V. Duculescu, Tra ta tu l d e la Nisa s i r eforma ins ti tu tionala a Uniun ii Euro-
pene, in Rev is ta de d rept comercial , n r. 3/2001, p . 50. In sen su 1ca nu este vorba
de 0 int runi re a Consi liului european, c i d e 0 reu ni une Ia ee l mai i nat ni vel a
Consi liului U .E., a se vedea O. Manolache, op. c it. , p. 93. In ce ne p ri ves te, ne
ral iem p rime i opini i, d eoarece Consi liul U .E. nu se poa te reuni d ed it I a n iv elul
min is tr ilor d e externe ( sau in Consi li i special iz ate) , nu s i la n iv elul s ef ilor d e s ta t
side guvern, in caz contrar diferentierea intre cele doua organisme fiind inutila .6 In doc tr in a se sub liniaza ca aceas ta p rocedu ra nu ech iv aleaza cu 0 inves-
titura a Cornisiei de catre Parlament - deoarece guvernele nationale desemneaza
§1. Comisia europeand 45
d) Comi si a e urop eana i n i nt re gime es te numi ta i n f unct ie de Cons il iul
U .E., eu majoritate calificata.
• Comi sar ii sunt cetateni a i s ta te lo r membre, si In prezent pot fi eel
mult doi di n aceeasi tara'. Numarul lor este stabilit de Consiliul VE, eu
unanimitate de voturi.
Ma ndat ul comi sar il or e ur openi e st e de 5 ani, si sunt reeligibili. Desi
sunt desemnati de guvemele nationale, nu pot fi demisi de acestea.
Sinzura institutie care are dreptul de a demite un comisar este Curtea
13urop:anade Justltie2, in timp ce Comisia in intregime, ea organ eolegial,
poate fi demisa de Parlamentul european, prin motiune de cenzura,
adoptata cu votul a doua tre imi din voturile exprimate, si in acelasi timp a
majoritatii membrilor (majoritate destul de greu de obtinut, Insa care
putea f i realizata in 1999, daca demis ia Comis ie i San te r nu a r f i interveni t
tn timp utiJ).
• E st e de l a s ine i nl el es ca ext inde rea Uni uni i l a 27 de state presupune
modifiearea strueturii institutiilor eomunitare si a modalitatilor de desern-
nare a acestora.
.Ast fe l, in 2004, a fost fermata prima Comisie dupa largirea Uni uni i e u
.primul val", ea fiind compusa dintr-un r epr ezent ant al fiecarui stat
membru, numarul comisarilor putand f i modi fi eat de Cons il iul U.E. pr in
vot unanim (Tratatul d e la Nisa) .
membr ii Comi si ei - c i doa r ampl ifi ca r ol ul P ar lament ul ui s i a l vot ul ui sa u de
tnc rede re in p roce su l d e numire a corni sa ri lo r - C . Lefter, op. c it ., p. 111. I n c e ne
priveste, nu vedem deosebiri esentiale intre aceasta procedura ~icea nationals de
I nves tir e a Gu vemul ui de ca tre Par lamen t; pe de a lt a pa rt e, nu i nt el egem de c e
votul aprobator al Parlam~ntului european nu poate fi considerat 0 tnvestitura a
omi si ei i n func ti e. In s ens ul ca s ist emul de des emnar e a Comi si e se apr opi e
de eel dintr-un r egim par lament ar c Ia si c, a se vedea s i G. Ferreol (coord.),
op. c it ., p . 37.
J acques San te r a fos t p rimu l p re sedinte desemna t care a avu t p robleme in ce
p rive ste obt in erea aprobar ii Par lamentului european, c andida tu ra sa t re cand la
limita in 1994. .
I De obicei, comisarii europeni sunt politic ieni din statele membre, de regula
di n pa rt idul af lat I a guvema re ; exce pt ie fa ce Mar ea Br it ani e, c are numes te
constant comisarii d in opozitie - D. Leonard, op. c it ., p .40 .
2 In ace st c az , p en tru numirea unu i nou comisar se parcu rge d in nou int re agapr ocedur a de numi re ; comi sar ul a st fel nur ni t va a vea tn sa un mandat r edus , el
Incheind mandatul celui demis.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
46 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional
Imedi at i nsa dupa ce Uniunea se va ex ti nde la 27 de s ta te , numarul
membrilor Comisiei va f imodi ficat in asa fel incat saf ie eel mul t egal cu
27, deci va putea f i chiar mai mic decat numarul s ta te lor membre1. Prin
urmare, ii va reveni Consi liului U.E. sarcina de a respecta egali ta teadintre state, desemnand in asa fel cornisarii lncat diferenta dintre numarul
total al mandatelor detinute de reprezentantii diferitelor state sa nu fie mai
mar e de un mandat , i ar Corn is ia s a re fl ec te permanent s i de 0 maniera
satisfacatoare evantaiul demografic si geografic al statelor membre/.
Conducerea Comisiei este fermata din:
a) Presedintele Comisiei. Desemnat cu 6 luni inainte ca mandatul sau
sa lnceapa, acesta este consultat in legatura cu desemnarea celor la lt i
comisari. Numirea sa se face pentru un mandat egal cu eel al Comisiei.
Presedintele Comisiei europene este f igura cea mai proeminenta a
Uniunii Europene, cea mai mediatizata persoana din angrenajul institutio-
nal comunitar . Nu este de mirare, asadar, ca toate comisii le care au func-
t ionat pana i n pr ezen t au purt at nume le p re sedin ti lo r l or - de exemplu
Comi si a Jenki ns , Comis ia Thorn, Comi si a De lo rs, Comis ia San te r,
Comisia Prodi, Comisia Baroso3.
Presedintele Comisiei are, teoretic, rol administrativ si protocolar, el
reprezentand Comisia in fata celorlalte institutii eomunitare, preeum si inrelatiile cu tertii. Influenta presedintelui poate fi insa, in practica, destul
de mare, fapt demonst rat de per ioada Delors, s i confi rmat prin modif i-
carea Regulamentului intern al Comisiei, prin care sunt recunoscute largi
puter i discret ionare presedintelui in atr ibui rea sareini lor in inter iorul
institutiei (comisarilor), siin revizuirea acestora',
Continuand pe linia acestei orientari, Tratatul de la Nisa a intarit rolul
presedintelui Comisiei europene in raport cu ceilalti comisari: el defineste
IConcept ia dupa care t rebu ie numit c are un comisar d in f ie ca re s ta t membru
e ste c ri ti ca ta in doc tr in a, d eoarece in ace st f el Comis ia e ste indepar ta ta de rolul
sau prezumat, acela de institutie ce apara interesul comunitar dincolo de orice
interese nationale - P. Moreau Defarges, op. c it ., p .51 .
2 A se vedea O. Manolache, op. cit., p. 94; O. Tinea, Tra ta tu l d e la Nisa,
op. c it ., p . 16.
l Actua la Comis ie europeana , condu sa de Jose Manue l Baroso, d in Por tu -
galia, W vaincheia mandatul in 2009.
4 A s e ve dea art. 219 d in Tra ta tu l U .E.; O. Ferreol (coord), op. c it ., p. 37.
Inainte . presedintele propunea repartizarea responsabilitatilor,' s i comisarii votau
in plen aprobarea propunerilor. .
§1. Comisia europeana 47
uricntarile politiee si organizarea interna a Comisiei, asigurand coerenta,
,\ilcacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia, numeste vicepresedintii
Comisiei, si poate cere demisia unui comisarl.
b) Yicepresedlntii, in numa r de doi, sunt d e se rn na ti , a sa cum am a ra ra t ,do catre presedinte", dintre comisari. Vicepresedintii au ca rol suplinirea
presedmtelui atunci cand imprejurarile 0cer.
1.2.Atributille Comisiei Europene
a) atributii Inprocedura legislative. Comisia europeans detine mono-
polul ini ti at ivei legis la tive in sfera primului "pi lon" , eel comunitar ',
lnitiativa care este t r ansmisa spre decizie Consiliului U.E. In cazul celui
de-al doilea "pilon", Comisia este doar asociata initiativei Consiliului
U.E. , i ar i n cazul celu i de-a l tr ei le a ea impa rt e acea sta a tr ibutie cu
statele membre4•
Consiliul U.E. singur sau impreurui cu Parlamentul european adopta
nc te norma tiv e i n p ri nci pi u numai pe baza propuneri lo r inain ta te de
omisie - aeeasta este regula ins ti tuita prin t ra ta te . lata de ce Comisia
este considerata .organul motrice al integrarii europene'".
Consili ul poa te i nsa sol ic it a Comis ie i sa f aca anumite propuneri,
pcnt ru realizarea unui obiectiv comunitar. Decizia va respecta propunerea
7naintata de Comisie , nu- i va putea f i contrara; daca se dores te modi-
ficarea propunerii, singura in masura sa 0 faca este Comisia, la solicitarea
institutiilor comunitare interesate - Consiliul U.E. sau Parlamentul. Prin
cxceptie de la acest principiu, Consi liul va putea adopta, insa doar eu vot
una n im , 0decizie in care propunerea venita de laComisie se r egaseste eu
modif ica r i .
Ini ti at ivele Comisieisunt publicate in Jurnalul Oficial a l Uniunii
Europene , seria "C", fiind numite "documente COM".
Dis tinct de dreptul de a ini tia acte normative, Comisia dispune side 0
putere normativd proprie:
IArt . 217 nou a lTratatului d e laMaastricht.
2 Ina in te de Nisa, v ic ep re sedint ii e rau descmna ti d e Comis ie ea o rgan cole-
gial, dintre cornisari.
lC.J.C.E. 26 februarie 1976, cauza SAD AM; P. Fontaine, op. c it ., p .52 .
4 A s e v edea C . Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it . .p . 56.
sA s e v edea C . Lefter, op. c it ., p . 113 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
48 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional §J. Comisia europeand 49
- Inprimul rand, ca succesoare a Ina lrei Autoritat i a C.E.C.O., Comi-
s ia a re , teore tic, d rept de dec iz ie absoluta In domeniu l C.E.C.O., insa In
pract ica ea I~iexerc ita acest d rept a la tu ri de Consiliul U.E. , care emite un
aviz conform', procedura apropiindu-se astfel de cea obisnuita, din C.E.E.sau Euratom.
- In al doil ea rand, chiar si In tratatele C.E.E. si Euratom, Comisia
dobandeste putere normativa proprie , Insa numai in anumite domenii ,
strict delimitate prin textele tratatelor: uniunea vamala, concurenta,
- Comisi a are si 0 putere normativa subordonata celei a Consiliului
U.E., care-i permite executarea actelor adoptate de Consiliu.
- Comis ia poa te emite dec iz ii ind iv idua le (precum si recomandari sau
avize), adresate statelor sau intreprinderilor comunitare, prin care inter-
vine In anumite domenii, cum ar fi concentrarile economice.
b) atribtuia de "gardian al tratatelor", Tratatele institutive imputer-
n icesc Comis ia europeana sa urmareasca ~isa asigure respectarea drep-
tului comunitar origina r sau derivat , a ta t de catre s ta te le membre, d lt s ide
catre celelalte institutii comunitare.
Procedura u ti liza ta de Comis ie In cazul in care un s ta t membru omite
sau refuza sa-si indeplineasca 0 obligat ie ce decurge d in tra ta te a re mai
multe etape:- i ni ti al , Comisi a reamintest e s ta tului o bl ig at ii le pe c are Ie a re si I I
invita sa-si prezinte observatiile intr-un anumit interval de timp;
- In s itua tia in care s ta tu i nu seconformeaza, Comis ia emite 0 "opinie
motivate", prin care stabileste 0 per ioada de timp I n care st atui est e
obligat sa-si lndeplineasca indatoririle;
- daca n ic i acest termen nu este respectat , Comis ia ses izeaza Curtea
Europeana de Justitie, care constata nerespectarea obligatiilor din tratate, si
solicita, la randul ei, statului membru, sa se conformeze cerintelor Comisiei;
- ultima etapa 0constiuie actionarea de catre Comisie a statului membru
in fata Curtii Europene de Justitie, pentru incalcarea obligatiilor prevazute
Intratat, finalizata cu 0hotarare judecatoreasca de obligare a acestuia.
Pentru a-si indeplini atributia de "gardian al tratatelor", Comisia poate
cere informati i s ta te lo r, intreprinderi lo r sau persoanelor f iz ice, in scop
preventiv sau de informare/.
til f ine, mai trebu ie sub liniat f ap tu l e ll . f ieca re comisar a re a tr ibutii
pecifice, intr-un domeniu de activitate determinat', din aceasta perspec-
I l v n Comisia asemanandu-se cu un guvern national.
Dec iz ii le lua te de un comisar in domeniu l sa u de activ itate nu suntcons id erat e d eci zi il e Comis iei d ec at a tu nc i ca nd exi st a 0 delegare
I xpresa In acest sens d in partea Comis ie i, iar aceas ta delegare poa te f i
icorda ta doar in chestiuni de gestiune si adrninistrare2.
c) atributia de organ executiv al Uniunii Europene. Comisia este
nrganul executiv al Uniunii , eel care pune In executare actele normative
emise de Consiliul U.E. sau de acesta in codec iz ie cu Parlamentul euro-
pean3. ' in exerc itarea acestei a tr ibutii , de a pune in execu ta re dec iz ii le
'onsiliului V.E., Comisia dispune, asa cum am mai precizat, de 0 putere
normat ive proprie, putand adopta regulamente, di re ct ive ~ i dec iz i i ,
p r ec u m s i r e co m a nd a ri sau avize .
Domeniile In ca re Comisi a a re pu te re normat iva subo rdona ta , de
executare, sunt, conform tratatelor':
- implementarea (executia ) bugetului comunitar , a l carui pro iect este
lotde competenta Comisier':
- uniunea vamala;
- concurenta;- functionarea pietei comune (cu exceptia agriculturii);
- gestiunea fondurilor comunitare.
, D in tr e domen ii le des peci al izar e amint im: pol it ica comer ci al a comun it ar a,
probleme indus tr iale, tehnologii informationale s i de telecomunicati i, concurenta,
p l it ica ext er na s i de s ecur it at e comuna, cul tu ra ~ i audiov izua l, s ti in ta , cer ce ta re
~idezvo lt ar e, med iu l i ncon ju ra to r, pol it ic i r eg iona le , t rans po rt , p ia ta i nt er na ,
p ro tect ia consumato ru lu i, t ur ismu l, i nt repr inderi mic i ~ i mij loci i, agr icul tu ra ~ i
dezvoltarea rurala etc.
2 C.J.C.E., cauza Akzo-Chemie, 5/85 si c au za Basf AG, 137/92, in C. Brice-
Oelajoux, J. P. Brouant, op. cit ., p. 68, respectiv O. Manolache, op. c it ., p . 96.
3 J. McCormick, op. c it ., p . 97 .
4 Art. 1 24 , 1 30 b , 1 0 (2), 13 (2), 22, 89, 90, 93, 97 d in T ra ta tu l C.E .E .
s I n anu ! urmator anu lu i buget ar , Par lamentul , l a p ropunerea Consi li u! ui de
m in ist ri s i p e b az a ra por tu lu i Curt ii d e c on tu ri , d esc ar ca de g est iu ne Com isi a
europeana, cu privire la implementarea bugetului comunitar ., P.Moreau Defarges, op. c it ., p . 40 .
2 P. Fontaine, o p. c it ., p . 5 3
,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
54 Uniunea Europeand si s is temul siiu insti tutional §2. Consiliul Uniunii Europene 55
sugera cornponenta sal. De altfel, chiar in documentele oficiale, Consiliul
Uniunii Europene este deseori amint it sub t itulatura s impla de "Con-
siliul", inclinarn sa credem c a din aceleasi ratiuni. Proiectul de Consti-
tutie europeans consacra din nou termenul de "Consiliu de ministri".
2.2. Structura Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor
s ta te lor membre. Ins ti tutia poate lua forma unui "Consiliu general",
atunci cand este compus din minis tr ii de externe ais tatelor membre, sau a
unor "Consilii speciale"; .specialirate" sau .sectoriale", cand es te
compus din ministrii specializati intr-un domeniu sau altul (agricultura,
industrie, comer], etc.l
Conduce rea institutiei este fermata dintr-un presedinte, desemnat prin
rotat ie , la f iecare 6 luni" , dintre reprezentanti i s ta te lor membre, int r-o
ordine prestabilita". Astfel, in prima jumatate a anului 2003, presedintia
Consi liu lui a apa rt inut Gr eci ei , in ce-a de -a doua par te a anu lu i a fost
preluata de Italia, in 2004 au fost Irlanda si Olanda, in 2005 sunt
, In lucrarilede specialitate, se folosestefie denumireade "Consiliul Uniunii
E ur op en e" - J. Rideau,op. cit ., p.
319;G.
Ferreol,op. cit ., p.
51; C. Lefter,
op. cit ., p. 98, W. Weidenfeld, W Wessels, op.cit.,p. 57, O. Tinea, Drept comu-nitar general, op.cit.,p. 57, A. Profiroiu, M . Profiroiu, op. cit., p. 74, fie cea de
"Consiliu de ministri" - C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. cit ., p . 55;
D. Leonard, op.cit.,p. 44, P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 45, P. Fontaine, op.cit.,p. 47; 1 . McCormick, op.cit., p. 97; V. Marcu, op. cit., p. 59, C. Leicu, op. cit.,
p. 65, fi e cea de "Cons il iu a l Comunitdt ilor Europene" - D. Mazilu, op. cit.,p. 113;N. Paun, A. C. Paun, op. cit ., p. 171, fie, in fine, denumirea simpla de
"Cons il iu" - O. Bibere, op.cit., p. 130.2 Germaniaa cerut inserareain Tratatulde laMaastricht a unei formularispe-
ciale,in sensulca "din Consiliu facparte cite unreprezentant la nivelministerial
al fiecarui statmembru, reprezentant abilitat sa angajeze acel stat membru". Prin
aceasta precizare, s-a considerat ca se asigura reprezentarea statelorfederate(cumsunt Land-urile germane) la lucrarile Consiliului, atunci cand interesele acestora
o impun.
3 Schimbareaprescdintelui areloc la 1 ianuarie,respectiv I iulie a fiecarui an.
4 La inceput, rotatia se realiza in ordine alfabetic ii , insa ulterior s-a decis
amendarea acestui sistem si distantarea statelor mai mariin graficul presedintiei,
deoarece acestea urmau imediat unele dupa celelalte, si exista temerea statelormarifata de deciziile luate in timpul presedintiilor succesiveale statelor mici.
I uxcmburg si Mar ea Br itanie , in 2006 Aust ri a si F in landa , in 2007
r "'lIlania ~iPortugalia.
I II funct ie de tara care det ine, 6 luni, fotol iul de presedinte al Consi -
Ih!llliU.E., se vorbeste despre .presedintia daneza", "pre~edinlia greaca",
"I" scdintia italiana" a Uniunii Europene.
Dupa unele opinii, termenul de 6 luni este prea scurt, deoarece nu per-
1 11 11 • statului care detine presedintia sa-si finalizeze proiectele inceputc, si,
tuconsecinta, se propune marirea lui; aceasta propunere se loveste insa de
IIl'tlzi(ia statelor mici, care se tern ca, aplicandu-se 0 formula de caleul a
I""llenului care sa (ina serna de ponderea voturilor in Consiliu, ar putea fi
IIIIII(eprea mult timp departe de presedintia Uniuniil.
a lta propunere de reformare a acestei ins ti tuti i vizeaza alegerea
ill ,' 'ctll, prin sufragiu universal, a unui Presedinte al Uniunii (propunerea
II INehe r) , s au desemnarea p re sed in tel ui de catre s efi i de st at sau de
I',IIV()rn,in randul lor, caz in care eel desemnat demisioneaza din functia
11 I1I ioaias i se dedica in tm tot ul Uni un ii Eu ropene. Aceast a a doua
piopunere nu este acceptata de statele care sunt adversare federalizarii
I uropene sicare nu arpr ivesc cu ochi buni 0 eventuala legitimitate demo-
,,' lIlica europeana mai mare a presedintelui vizavi de Consiliul U.E. si de
('ousiliul european.
Pre sed in tii Consil iu lu i I si asuma de obicei mi si unea de a real iz a
•xuupromisur i dif ic ile int re s ta te le membre, in asa fel tncat sa-si lase
nmprenta asupra functionarii si evolutiei Uniunii Europene. De asemenea,
I" . sedintele Consi liului U.E este eel care reprezinta efect iv Uniunea in
•"It~iile externe, exprimand opinia acesteia la conferintele intemationale".
IIIdomeniul politicii externe si de securitate comuna, presedintele are
ntributia de a duce la indeplinire deciziile comunitare luate de Consiliul
I I .E. , devenind prin urmare organ executiv. De alt fe l, in acest domeniu
lINt\! instituta 0 conducere tripartita, asa numita "troica", cuprinzand fostul
prcsedinte, presedintele in exercitiu si viitorul presedinte, structura avand
ui cni re a de a a sigura cont inuit at ea i n ceea ce pr ivest e ge stiona rea
nfucerilor externe ale Uniunii Europene '.
,A sevedea C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op.cit., p. 63.2 T.C. Hartley, op.cit., p. 17.J C. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. cit ., p. 62; F. Hayes Renshaw, Euro-
I0UI1 Council and the Council of Ministers, in L. Cram, D . Dinan, N. Nugent,op.cit.,p. 35.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
58 Uniunea Europeand si s is temul SQU institutional
Cand vor f i 27 de s ta te membre, majoritatea cal if icata va f i obtinuta
cu 258 de voturi din 345 posibile, exprimate de 213din membri. Sia ici se
vor aplica d ispoziti ile referitoa re la intrunirea conditiei ca voturile sa
reprezinte 62% din populatia Uniunii,
c) votul unanim se cere pen tru adoptarea dec iz ii lo r d in domenii poli-t ice "sens ib ile" , cum ar f i f isca li ta tea, indus tr ia , fonduri soc ia le s i reg io-
nale, lansa rea une i noi polit ic i comunitare comune, adera rea de noi s ta te ,
amendarea tratatelor etc. Procesul de renuntare, treptata, la votul unanim
a fo st int rerup ta s i " sa botat a" in 1966 pr in Compromisu l d e l a Luxem-
burg, c on form ca re ia fi ec are st at a re drep t de v eto 1np rob leme impor -
tante, ce aduc atingere intereselor sale nationale majore I.
Relua t In 1986, acest p roces continua s i in prezent , cand tot mai multe
domenii sun t scoase de sub inc iden ta votului unanim s i trecu te la votul cu
majoritate calif icata ponderata '. Ultima modificare de acest fel s-a realizat
la Nisa, in 2000, a jungandu-se ca doar 20% din dec iz ii le Consiliului sa
mai neces ite vot unaninr '. De a ltfe l, aceas ta este s ingura solut ie compa-
tibila cu extinderea Uniunii la 27 de state.
2.4. COREPER
Sub denumirea de COREPER este cunoscu t Comitetul reprezentan-
tilor permanenti de pe langa Consiliul V.E.
Intruca t Consiliul V.E. a re 0 activ itate periodica , intermitenta - de
altfel singura compatibila cu calitatea de ministri in guvemele nationale a
membr ilor a ce stui a - i ar int egrarea comuni ta ra n ec es it a tot mai mul t
e xi st en ta unor o rg ane cu a ct iv it at e c on tinu a, z il ni ca, pr in T ra ta tu l d e
fuziune a fost creat COREPER.
Acest organ comunitar rcuneste inalti functionari si experti din fiecare
s ta t mernb ru , condu si d e un Representant permanent al acel ui st at pe
liinga Uniune, cu rang de ambasador. EI este subordonat Consiliului V.E.
s i a re rolul d e a ajut a Con si li ul i n a ct iv it at ea s a, d e a p re gat i l uc ra ri le
acestuia, s i, u lterio r, de a -i execu ta dec iz ii le . In ace lasi t imp, COREPER
IC. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. c it ., p . 95; O. Manolache, op. cit.,
p.89
2 N. Deaconu, op. cit.,p. 63
3 P. Moreau Dejarges, op.cit., p. 46.
§2. Consiliul Uniunii Europene 59
IIullzeaza 0 dubla legatura: intre reprezentantii statelor membre, si apoi
illl" fiecare reprezentant si guvernul SaUl.
1n ca drul COREPER exi st a dou a un it at i d is ti nc te , COREPER I si
('OREPER II, primul dedicandu-si activitatea chestiunilor tehnice, iar al
ilollca problemelor mai importante.Pu tine s ubiec te a ju ng p e ag end a d e luc ru a Cons il iu lu i V .E. l ar a a fi
! < ) N I discutate in prealabil in COREPER, sub toate aspectele.
Dupa primirea propunerii din partea Comisiei europene, Presedintele
( 'OREPER (care este desemnat in ace lasi mod ca s i p resedintele Consi-
l lu lu i V.E.) hotaras te dad! trimite ini tiat iva spre d iscu ti i Grupuri lo r de
1 \1 Ill, sau 0 retine in COREPER.
Problemele asupra carora in COREPER se rea lizeaza un acord , vor f i
naintate Consiliului V.E. ca probleme de categoria "A", ce nu neces ita
d lscu ti i, c i doar votarea lor; d impotriva, p roblemele delicate, a supra
l' rora acordul nu este realizat, sunt aspecte de categoria "B", si el e vor f i
d lscu ta te de experti i nat iona li de la n ivel inferio r, p il la la rea liza rea unui
neord ; daca numai cateva s ta te se opun dec iz ie i, p roblema este ina in ta ta
('onsiliului, in speranta unei negocieri desfasurate la acest nivel si care sa
tillca la decizie.
Functionari i ~i experti i care asista reprezentan ti i permanenti in act i-
v ita tea lor sun t const itui ti in Grupuri de lucru, pe domenii specializate,' 1 1 lTI ar fi agricultura (Comitetul Special pentru Agriculture"), afacerile
Interne, justitia, politica externa etc.
2 .5 . Atrlbutii le Consiliului Uniun ii Europene
a) tuributii legislative. Spre deosebire de un s ta t nat iona l, unde leg is -
luj ia este adoptata de Pariament, rolul leg is la tiv in Uniunea Europeana
npa rt in e in p rimul rand Cons il iu lu i V .E . In ul timu l t imp ins a, ac eas ta
a tr ibutie este parta ja ta cu Parlamentul european, caruia i se da 0 tot mai
mare importanta In ansamblul institutional al Uniunii.
In e xerci ta re a at ri bu ti il or l eg is la ti ve , Con si li ul V .E. a dop ta ac te
normative cu forta jurid ica obligatorie (regu lamente, d irec tive ), care se
IJ. Boulois, op.cit.,p. 90.2 Se poatespune ca existenta acestor comitete specializate submineazatot mai
mult activitatea COREPER ca organ tehniccu caracter general, ministrii agricul-
tur ii s i cei de finante folosind tot mai mult acestegrupuri de lucru in mod auto-
110m fala deCOREPER.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
60 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
impun statelor membre, celorIalte institutii comunitare ~i insu~i Consi-
liuluiU.E.
Actele normative adoptate de Consiliu fac parte d in dreptul derivat a l
Uniunii Europene, si trebuie sa fie conforme cu tratatele comunitare. Este
motivul pen tru care In l iteratura de special itate se sub liniaza ca organul
leg is la tiv a l Uniun ii nu are competente leg is la tive absolute, c i numai pe
acelea care sunt explicit prevdzute in tra ta te '. In cazurile in care tra ta te le
statueaza doar obieetivul eomunitar si neeesitatea ludrii unei decizii, fara
a preciza ins ti tu tia competenta sa faca acest luc ru (art. 235 C.E.E. s i 236
Euratom), competenta apartine Consiliului, cu unanimitate, la propunerea
Comisiei ~icu avizul Parlamentului. Actiunea Consiliului este justificata,
asadar, numai daca urmareste realizarea obiectivului comunitar prevazut
expres in tratat.
De asemenea, Consiliul poa te revizui tratatele comunitare si sa ia
decizii de natura constitutionald, c um a f ost d ec izi a p rivind a Jeg erea
parlamentarilor europeni prin sufragiu universal (sub rezerva ratificarii
acestei decizii de catre parIamentele nationale, evident).
b) politica externa 5i de securitate comund, potitica in justitie $i
afaceriinterne. Cei doi "piloni" interguvernamentali ai Uniunii Europene
sun t in sarcina Consiliului U.E., ins ti tu tia care reprezinta interesele
statelor membre in Uniune ,
Consiliul este eel care autorizeaza deschiderea negocierilor eu statele
asociate, in vederea adera ri i, s au cu a lte s ta te sau organ izat ii interna -
t iona le , in scopul inche ie ri i unor acorduri interna tionale/ , iar u lterio r
aproba acordurile internationale incheiate de Comisie.
c) atribu(ia de coordonare a politicilor economice ale Uniunii Europene,
in special pentru asigurarea functionarii uniunii economice simonetare.
Exista doua tipuri de polit ic i comunitare: cele conduse de ins ti tu ti ile
comunitare (politicile comune), respectiv cele organizate de statele rnembre,
insa care trebuie armonizate la nivel comunitar (politicile de armonizare).
1 P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 46; e. Lefter, op.cit., p. 106.
2 lnainte de a autoriza deschiderea negocierilor, Consiliul trebuie sa ceara
avizulconform al Curtii Europenede Justitie, care se pronunta asupracompatibi-
litatii acordului cu dreptul comunitar, in lipsa avizului sauin cazulin care acestaeste negativsingura modalitate de incheiere a acordului international fiind revi-zuirea in prealabil a tratatelor comunitare. . .
§3. Parlamentul european 61
'oordonarea se realizeaza printr-o diversitate de acte comunitare, de
II I dec la ra ti i paua la programe de luc ru , deoarece tra ta te le nu prevad
'i1ljloacele de realizare a acestei atributii (temeiul juridic aI acestei solutii
'~I art . 235 C.E.E.) '. L ipsa unor ins trumente precise pen tru rea liza rea
IIIcs tui o biec tiv comun it ar nu fa ce d ed it sa duca l a c re st erea rolului
t'nnsiliului european, c a orga ni sm de coope ra re pol it ica int re s tat el e
Itl mbre, singurul in masura sa realizeze consensul necesar realizarii poli-
t cllor cornunitare, tendinta nu tocmai favorabila abordarii comunitare in
lunotionarea Uniunii Europene.
d) atribu(ia de aprobare a bugetului comunitar, aI carui proiect este
tlrpus decatre Comisie, atributie pe care 0imparte cu Parlamentul european.
II) atribusia depropunere a membrilor unor organe comunitare, cum
II~fi Comitetul Economic si Social, Curtea de conturi.
§3.Parlamentul european
1.1.Preciziiri terminologice
Interesant de stiut este faptul ea denumirea oficiala a acestei institutii
romunitare, prevazutain tratatele institutive a fost .Adunarea generala";dOH!" in 1962, ins ti tu tia a dec is sa senumeasca .Parlament" , cu toa ta opo-
lilia Consiliului U.E., care-si vedea amenintate atributiile de legislator
ou rope au . De atunc i, n ou a d enumire a f os t folos it a si i n a ct el e comu -
nltare, in final fiind legiferata prin Actul Unic European.
Prin adoptarea denumirii de .Parlament european" s -a dorit sporirea
Importan te i acestei ins ti tu ti i, s i aprop ie rea e i de un parlament nationa l,
dc~irolul conferit prin tratatele institutive era doar unul consultativ'.
.1.2,Structura Parlarnentului european
Parlamentul european este format d in reprezentan ti a i popoarelor
s ra te lo r mernbre '' . Paua in 2004 a avut 626 demembri , iar d in 2004, oda ta
, G. Ferreol (coord.), op. cit.,p. 54; C.Lefter, op. cit.,p. 108.2 J. McCormick, op.cit.,p. 102.
3 J. Rideau, op. cit.,p. 299; T.e. Hartley, op. cit.,.p. 27; e. Brice-Delajoux,J.P. Brouant, op. c it ., p . 56; N. Deaconu, op. cit.,p. 99; R. Munteanu, op. cit.,
p. 224;D. Mazilu, op. cit.,p. 99; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op.cit.,p. 66.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
Parlement europeen e t son e lect ion, Ed. Bruyllant , Bruxe lles , 1979. p . IS;
J. Rideau, op. cit., p. 302.4 D. Leonard, op. ei t. , p. 5I;O. Tinea, Drept comunitar general, op. cit.,
p.78.
§3. Parlamentul european 65
3,5. Functionarea Parlamentului european
Parlamentul se tntalneste In sensiun i ord inare lunare de cate 0 sapta-
mana (cu exceptia lunii august), si In sesiuni extraordinare I.De aseme-
nea, 0mare parte a activitatii sedesfasoara in Comitete parlamentare, catedoua saptamani pe luna.
S ta te le membre nu s i-an indep lini t inca obligat ia prevazu ta in tra ta te
de a stabili un singur sediu pentru Parlament, eficienta acestuia fiind dimi-
nuata de fragmentarea geografica a activitatii sale: sesiunile plenare au loe
la Strassbourg , comitetele parlamentare se intalnesc la Bruxe lles , iar
Seeretariatul general este la Luxemburg". Lucrarile se desfasoara in cele
11limbi oficiale, cu traducere simultana, si documentele oficiale trebuie
traduse, de asemenea, in toate aceste 11limbi, fapt ce ingreuneaza destul
de mult activitatea curenta ~icreste eosturile de functionare ale institutiei.
Sed in te le sun t publice , la e le pot participa membrii Comis ie i euro-
pene, in t imp ce prezenta membrilor Consiliului V.E. este obligatorie la
sesiunile plenare.
Dec iz ii le sun t adoptate, in princ ip iu , eu majoritatea absoluta a mem-
brilor, ~iiau forma unor rezolutii. De regula, Consiliul V.E. solicita opinii
Parlamentului european; opinia este redactata de catre Comitetul parlamen-
tar specializat in problema ce face obiectul solicitarii, ~ieste inaintata spreadoptare plenului Parlamentului, in urma dezbaterilor devenind rezolutie.
3.6. Atrlbutiile Parlamentului european
a) atribtuia de supraveghere si control. In conformitate cu dreptul de
supraveghere asupra activitatii comunitare si a institutiilor comunitare,
Parlamentul:
- poate adresa interpelari Comisiei europene sau Consiliului V.E.,
- dezbate raportul anual general al Comisiei europene,
IPentru a seasigura protectia parlamentariloreuropeni prin imunitate, se con-
sidera Insa ea ses iunea parlamentara dureaza tot anul, fiind divizata In 12etape,
de cate 0saptamana.
2 Membrii Parlamentului ar putea ajunge la un compromis, In favoarea
stabilirii sediului la Bruxelles,Insa aceasta solutie nu convine guvernelor Frantei
~i Luxemburgului, care tergiverseaza luarea unei hotarari. Votul eelor douaguvemeIn Consiliul U.E. este esential, deoarece deeizia trebuie luata eu unani-
mitatede voturi.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
70 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
s i prudenta dupa incetarea funct ie i de cat re un fost comisar european;
c) cand se pronunta asupra sesizarii de catre Comisie sau Consiliu privind
comiterea de cat re un comisar european a unor greseli grave sau privind
neindeplinirea conditiilor necesare exercitarii functiei sale; d) cand ia act
de demisia unui membru al Cur ti i de conturi , care nu mai indeplinesteconditiile de exercitare a functiei,
Procedura de judecatd este contradictorie (fiecare parte i~i sustine si
argumenteaza pretent ii le), publica , mixta (cupr inde doua etape: una
scr isa' s i una orala '' ) s i inchizi torie (deoarece presupune act ivitat i de
instrumentare a cauzei, cum ar fiexpertiza siaudierea martorilor).
o condi tie destul de bizara de procedura pretinde ca par tea sa aiba
domiciliul in Luxemburg. Statele rezolva aceasta problema prin reprezen-
tantele lor diplomatice existente in Ducatul de Luxemburg, insa persoa-
nele f iz ice sau jur idice t rebuie sa apeleze la un rezident luxemburghez,
folosit ca si "cutie postala", doar pentru introducerea actiunii ' .
Del iberar ile au loc in "Camera de consi liu" , adica int r-o incapere
d ist inct a de sa la de j udecat a, la e le pa rtic ipa judecato ri i ca re au fos t
prezenti la procedura "orala", iar avocatii generali nu participa, Numarul
judecatorilor trebuie sa fie impar4
Hotararea se ia cu majoritate", Intrudl.t Statutul Curtii nu precizeaza ce
fel de majoritate, se aplica regula generala, a majoritatii simple. Indiferentde numarul de votur i favorabile unei decizii , aceasta angajeaza in mod
colectiv Curtea, opiniile contrare neputand fi facute publice sau publicate,
asa cum se i(ltampla in sistemele de drept nationale.
I
I
1 I n f az a scrisa, s e in tr od uc e c er er ea d e chernare in judecata, d ir ec t s au p ri n
posta, la primire fiind inscrisa In registrul Curtii; presedintele desernneazajude-
catorul raportor al cauzei, care urrnareste desfasurarea cauzei ~i investigheazaanumite aspecte; se notifies paratului cererea, acesta avand tennen pentru depu-
n er ea u ne i m em or iu In aparare; in f in e, f ie ca re p ar te p oa te d ep un e u n m em or iu
suplimentar, caresa precizezepretentiilerespectiv apararilelor.2 Faza orals cuprinde citirea raportului preliminar al judecatorului-raportor,
pledoariile partilor si concluziile avocatului general.J C. Lefter, op.cit., p. 127.4 Presedintele Curtii nu aredrept de veto, ci doar un votegal cu al celorlalti
judecatori
5 Hotararile sunt motivate In fapt siIn drept,si, pentru a fi aplicabile, trebuie
investite cu formula executorie dupa expirarea termenelor de contestare sau dupa
solutionarea cailor de atac. .
I
II I
I
§4. Curtea Europeand de Justitie 71
Partile sunt reprezentate in mod obligatoriu in fata Curtii, in orice faza
II procedurii. Institutiile comunitare si statele membre sunt reprezentate
prin agerui - juristii institutiilor comunitare, respectiv a Ministerului
afaceri lor exteme din guvemul s tatului membru - iar persoanele f iz ice
saujuridice, prin avocati I.Limba in care se desfasoara procesul este, de regula, limba paratului '' ;
in cazul in care parat este 0 institutie comunitara, reclamantul poate
decide .Jimba de procedura'". Odata stabilit regimullingvistic, acesta va
fi respectat pana la sfarsit , in limba respectiva fiind redactate actele proce-
durale, sustinute pledoariile si redactata hotararea. Orice versiune tradusa
it hotararii are valoare ca atare, nu ca document original.
Cuantumul cheltuiel ilor de judecata nu este s tabi li t prin hotarare,
acesta f iind lasat int r-o prima faza la acordul par ti lor; daca acestea nu se
inleleg, va decide instanta, printr-o ordonanta.
4.4. Competenta Curtli de Justitie
Curtea indeplineste doua functii , manifestandu-se in diferite moda-
lita\i, in functie de ipostaza in eare se afla:
a) 0 functie jurisdictionala: I ) a tunci cand ac ti oneaza ca 0 curte
constitutionala, judecand recursurile contra unei institutii comunitare sau
fI unui s ta t membru care nu-si respecta obl igat ii le din t rata te sau cand
interpreteaza tratatele comunitare; 2) atunci cand se comporta ca 0 curte
administrativa, controland legal itatea actelor eomunitare s i judecand
72 Uniunea Europeana si s is temul sdu institutional §4. Cunea Europearui de Justitie 73
4.5 . Tribunalul de Prima Instants
Actul Unic European a prevazut infiintarea unui tribunal, atasat Curtii
dejustitie, care sajudece in prima instants litigiile in care reclamanti sunt
persoanele fizice ~ifunctionarii comunitari. Tratatul de la Nisa aminteste,a la tu ri de Cur te , si Tri buna lu l de Prima Ins tanta ca o rgan comunit ar
chemat sa "asigure respectul dreptului in interpretarea si aplicarea prezen-
tului tratat".
Structura si functionarea Tribunalului de Prima Instanta sunt similare
celor ale Cur ti i de Justine '. Tribunalul de Prima Instants are dreptul de a-
s i s tabi li s ingur regul ile de conduita ~ide funct ionare , cu aeordul Cur ti i
de jus ti ti e s i cu aprobarea unanima a Consi liului V .E.; intrucat aceste
regul i nu au fost inca stabi li te , Statutul Cur ti i de jus ti ti e se apl ica s i In
cazul Tribunalului de Prima Instanta,
Odata eu int rarea in vigoare a 'Tratatului de la Nisa, Tribunalul va f i
format din cate un judecator din f iecare s ta t membru, iar prin Statutul
Curtii europene de Justitie poate fi prevazuta existenta avocatilor gene-
rali. Pana cand vor fi instituiti avocatii generali, atributiile aeestora sunt
indeplini te de judecator i. Judecatorul care exercita atr ibut ia de avocat
gen~ral nu poate participa la pronuntarea hotararii in cauza r~spectiva.
In competenta Tribunalului intra:- actiunile in anulare contra actelor adoptate prin codecizie de Consi-
l iul V.E . s i Par lament , a actelor emise de Consi liul V.E ., Comisia euro-
peana siBanca Central Europeana
- actiunea in carenta impotriva institutiilor comuuitare
- contenciosul functiei publice comunitare
- recursul impotriva hotararilor camerei jurisdiction ale
- chestiunile prejudiciale de interpretare si de apreciere a validitatii ,
responsabilitatea extracontractuala a Comunitatilor, precum ~i cea con-
tractuala cand s-a stabilit clauza compromisorie.
Prin exceptie de la aceste reguli de competenta, actiunile introduse de
ins ti tuti il e comunitare, de s tate le membre sau de Banea Central Euro-
peana sunt de cornpetenta Curtii Europene de Justitie.
I D. Mazilu, op. cit., p. 132; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op. cit., p. 86;O. Manolache, Compe tenta s i r egu li le d e p rocedu ra a le Cur ti i d ep rima ins tanta a
Comunitatilor europene, in .Dreptul" nr.121l992, p . 74.
Rclat ia dintre Tribunalul de prima instants s i Cur tea europeans de
III l il ie este similara relatiei dintre un tribunal si 0 curte de apel dintr-un
_Im de drept national. Astfel, hotararile Tribunalului de prima Instanta
1 ' 1 1 1 Iiatacate cu recurs, motivat numai pe probleme de drept ', in fata Curtii
II. Justitie. Dad recursul este fondat, cauza se r e judeca de catre Curte sau
I lile trimisa spre rejudecare Tribunalului de prima instants, care trebuie sa
I li n seama de modul in care Curtea a rezolvat problemele de drept.
Tribunalul judeca in Camere de cate 3 sau 5 judecator i, l ara a exista
, .'dinle ale plenului. Procedura de judecata este aceeasi, eu deosebirea ca
l'rlbunalul poate renunta la faza scrisa.
Prin Tratatul de la Nisa s-a prevazut posibilitatea infiintarii , pe langa
'I'ribunalul de Prima Instants, a unor Camere jurisdictionale, specializate
1 " anumi te domenii , s i a le caror hotarar i sa f ie supuse recursului pentru
Ihcstiuni de drept sau apelului pentru ehest iuni de fapt, in fata Tribu-
nulului de Prima Instanta'',
4,6,Relatia dintre Curtea Europeans de Justltte ~iCurtea
I':uropeana a Drepturilor Omului
Comunitatile europene nu sunt parte la Conventia Europeana a Drep-
tur ilor Omului, insa s tate le membre ale acestor Comunitat i au semnat(.onventia. Datorita acestei realitati , Curtea Europeana de Justitie a susti-
1I1 i t in deciziile sale necesitatea incadrarii drepturilor fundamentale indivi-
duale aparate de Conventie Intrc principiile generale ale dreptului comu-
uitar, idee reluatasi inserata in Tratatul de la Maastricht.
in consecinta, Conventia constituie 0 sursa importanta de inspiratie
pcntru Cur tea Europeans de Justi ti e, in privinta int inderi i dreptur ilor
individuale fundamentale aparate prin ea. Instanta comunitara nu este insa
!Inutade interpretarile date Conventiei de catre organele jurisdictionale de
la Strassbourg, Cornuni ta ti le europene nef iind par te , asa cum am mai
nratat, la Conventie.
IMotive!e pot fi incompetenta tribunalului, v iolarea dreptului comunitar de
catre tribunal, iregularita ti de procedura vatamatoare pentru parte .
2 I nt 1i nl ar ea uno r a st fel de Camer e j uri sdi ct ional e se fa ce pr in dec izi a
unanima a Consiliu!ui V.E., la propunerea Comisiei si ell avizu! Parlamentu!ui si
a Cur ti i d e Ju st it ie , s au lap ropunerea Cur ti i d e Jus ti ti e cu avizu l Par !amentului s i
a Comisiei europene.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
74 Uniunea Europeana si s is temul SQU institutional
Cu toa te ten ta ti vele de a rea liza 0 c1arificare a raporturi!or dintre cele
doua curti de jus ti tie intemationa le , s itua tia este Inca des tu l de confuza :
pr in T ra tatul d e l a Amsterdam, Cu rt ea Eu rope an s de Ju st it ie a p rimi t
anumite competente In materia drepturilor fundamentale individuale, cumar f i d reptul de azil sau libera c ircu la tie a persoanelor, insa este Inconti-
nuare doar de competenta C.E.D.O. de a se pronunta asupra drepturilor
inc al cat e d e o rg an el e d e pol it ic , In ac tivi tat ea de ment in ere a o rd in ii
publiee. De aceea, putem conc1uziona ca raporturile dintre cele doua curti
judiciare nu sunt Inca ierarhizate pe baze solide, urmand ca, In momentul
In care se vor produce confl ic te de jurisdict ie Intre eele doua, s itua tia sa
fie discutata cu mai mult interes.
o incerca re de reg la re a s itua tiei s -a rea liza t la Nisa, In 2000, cand a
fos t adoptata Carta drepturilor fundamentale d in Uniunea Europeana 1;
elaoorata de 0 conventie compusa d in 30 de reprezentan ti a i parIamen-
telor nationale, 16reprezentanti ai Parlarnentului european, 15 reprezen-
t ant i p er sona I i a i s ef il or d e s ta t s au d e guve rn si u n comisa r eu ropea n,
prin Carta s-a dorit oferirea Curtii Europene de Justitie a unui instrument
pentru analiza compatibilitatii actelor comunitare sau statale cu drepturile
fundamentale. Dintre drepturile fundamentale, amintim inviolabilitatea
domic il iu lu i, d reptul de a forma s indiea te , d reptul la respectarea v ie ti ip riva te , d reptul de a a lege s ide a f ia les e tc2
II
4.7. Viitorul Curtii Europene de Justltle
Conferinta interguvernamentala de la Nisa, din 2000, a luat In diseutie
problema reformarii Curtii Europene de Justitie, confruntata cu cresterea
eauze lor aduse In fata saspre solut ionare , de la5 In 1986, la 899 In 1999.
Reforma preconizata vizeaza deblocarea Curtii prin reducerea ches-
t iunilo r pre judiciale solut iona te la acest n ivel s i responsab il izarea
treptata a judecatorilor nationa li In procesu l de interpretare a dreptului
eomunitar; de asemenea, se dores te ses izarea d irec ta a Curti i numai eu
IV. Vese, A.L. Ivan, op. c it , p . 225 ; A.C. Pdun, o p. c it ., p . 1 2; 0. Manolache,
op. c it ., p . 23.
2 i n cazul I nc ii lc ii ri i de cat re un s ta t membru a unu ia d in tr e d reptur il e f unda-
men ta le , Consi li ul U .E . poa te a junge, I n unna une i p rocedu ri de anche ta s i r eco -
m an da ri, s a su sp en de d re pt ur il e d e v ot a le a ce lu i s ta t m embru In c ad ru l Con si -
l iu lui - a se v ed ea 0. Manolache, op. c it ., p . 22.
§5. Curtea de conturi 75
acele recursuri considerate esentiale pentru buna functionare a Uniunii
Guropene1•
§S.Curtea de conturi
5.1.Rolul Curtii de conturi
Inf iintata In 1975, Curtea de conturi , eu sed iu l la Luxembourg, este
cca mai putin cunoscuta dintre institutiile Uniunii Europene", Statutul de
..institutie comunitara" i-a fost atribuit prin Tratatul de la Maastriche.
Rolul e i este ace la de ins ti tu tie special izata In controlul f inanciar ,
cxe rc itat asupra ins ti tu ti ilor comunitare, asupra modului de incasare a
vcn iturilor comunitare s i de rea liza re a che ltuiel ilor d in bugetul comu-
nitar. De asemenea, Curtea controleaza managementul financiar alcondu-
icrilor institutiilor ~iorganismelor comunitare.
Rapoartele redactate de institutie sunt cu caracter general, anuale, pri-
vcsc modul de administrare a conturilor eomunitare si determina descar-
'urea de gestiune a Comisiei europene In privinta administrarii bugetului
omunitar, sau pot interveni pentru anumite probleme specifice, la cerereaultor institutii comunitare sau din oficiu. In activitatea de control, Curtea
po ate ce re documen te, s au s a fa ca prop ri il e inve st iga ti i; a tu nc i ca nd
Ii tioneaza pe teritoriul statelor membre, organele fiscale nationale sunt
[lnute sa-i acorde sprijinul neeesar.
Tra ta tu l de la Amste rdam a largit a ria con trolului f inanciar s i la orga-
uisrnele publice sau private beneficiare a unor fonduri comunitare".
IP. Moreau Defarges, op. c it ., p . 65 .
2 Sar cini le con tabi le s i de con tr ol f inanci ar au fos t r ea li za te , i ni ti al , s epar at i n
cnd ru l f ieca re i Comun it at i eur opene; u lt er io r, p ri n T ra ta tu l de f uz iune , s -a c reat
III) organ uni c de con tr ol f inanci ar , a sa numitul "Comi te t de r ev iz ie", t rans fonnat
II u rma Tr at at ul ui d e l a B ru xe ll es d in 1 97 5 in Curt ea de c ont ur i (s au Curt ea
( ' nzo ri lo r, cum mai est e i nt al ni ta i n une le t ex te comun it ar e s i l uc ra ri de s peci a-
lluue) - a s e vedea D. Leonard, op. c it ., p . 62.
3 D. Mazilu, op. c it ., p . 133 ; O. Tinea, Drept comunitar general , op. cit ., p. 93;
II. Munteanu, o p. c it ., p . 2 56 ; O .Manolache, o p. c it ., p . 1 17 . in se nsu I c a n u e st elustitutie comunitara se exprima I .P. Filipescu, A. Fuerea, op. c it ., p . 99 .
4 A s e v ed ea W. Weidenfeld, W. Wessels , o p. c it ., p . 6 7, 1. Rideau, op. cit .,
p. 426; c. Lefter, op. c it ., p . 138 ; A. Profiroiu, M. Profiroiu, o p. c it. , p . 9 0 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
76 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional §6. Consiliul european 77
In ciuda asemanari lor pe care Ie gasim int re Cur tea de conturi euro-
peana si institutiile similare acesteia din statele membre, primei ii lipseste
o componenta speci fica oricarei Cur ti de conturi moderne, ~i anume
atributia jurisdictionalo': Jurisdictia financiara apartine doar Curtii Euro-
pene de Justitie, rara ca in prima instanta solutionarea litigiilor fiscale saf ie incredintata unui corp special izat de judecator i f inanciar i; pc de alta
par te , t rebuie remarcat ca, in conformitate cu dispozi ti il e comunitare
adoptate la Nisa, exista posibilitatea Infiintarii unor Camere specializate
pe langii Tribunalul de Prima Instants, prin urmare putem sa presupunem
ca, mai mult ca sigur, una dintre aceste carnere specializate va avea speci . .
fic financiar si fiscal.
5.2. Structura
Curtea de conturi este compusa din cate un reprezentant alfiecarui stat
membru, numit pe 0perioada de 6 ani, al carui mandat poate fi reinnoit.
Numirea se face de catre Consiliul V.E., cu majoritate calificata, dupa
obtinerea avizului cu caracter consultativ al Parlarnentului european si pe
baza propunerilor lnaintate de statele membre.
Curte a a re un pres edi nt e al es di nt re membrii acest ei a, pent ru un
mandat reinnoibil de 3 ani.
Pentru adoptarea unor anumi te categor ii speci fice de rapoarte sau
avize, institutia I§i poate organiza, ca structuri de lucru, Camere interne
specializate.
Membrii Cur ti i de conturi , l a fel ca s i cei ai Comisiei sau ai Cur ti i de
Justitie, trebuie sa fie independenti In execitarea sarcinilor comunitare,
numai Inacest fel ins ti tutia putand funct iona in mod eficient ca organ de
control comunitar. Ei trebuie sa aiba pregatire de specialitate, corespon-
denta unui expert national dintr-un corp de control contabil extern, sau sa
fi fost membri ai Curtilor de conturi nationale/.
IA sevedeain aces! senssi V..Marcu, op,cit., p. 97.2 G. Ferreol, op. c it ., p . 57.
§6. Consiliul european
6.1. Constituirea Consiliului european (1974)
Dec iz ii le ce s e iau la n ivelu l Un iun ii Eu ropene sunt i n pr imu l rand
decizii pol it ice, Consultar ile s i negocieri le lnt re s ta te le membre, in
vederea adoptarii strategiilor privind viitorul Uniunii sau pentru surmon-
tarea dificultatilor inerente procesului de integrare, sunt necesare si intot-
deauna utile.
In acest context , s ta te le membre au insti tuit conferinte per iodiee ale
~efilor de state si guverne (summit-uri), care sa constituie cadrul organiza-
toric propice unor astfel de discutii.
IntaJni ri le la eel mai Inalt nivel au inceput sa se desfasoare din 1961,
pentru ca In 1974. la Surnmit-ul de la Paris, In urma propunerii presedin-
telui francez Valery Giscard d'Estaing, sa fie institutionalizate sub forma
Consiliului european, organism de cooperare politicd Laeel mai inalt nivel.
6,2.Natura juridici a Consiliului european
Trebu ie p reciz at de l a bun inceput ca acest fo r eu ropean de d ial og
pol it ic nu este niei ins ti tutie comunitara, cum sunt Comisia , Consi liul
U.E ., Par lamentul , Cur tea de Justutie s i Cur tea de conturi , s i nici organeomunitar cu aetivitate permanenta sau deliberativa cum sunt COREPER,
Comitetul regiunilor ere'.Consiliul european nu detine putere publica la nivelul V.E. Influenta
sa semanifests cu pregnanta insa la nivel informal, deoarece sefii de state
si de guverne sunt eei care stabilese directiile de urmat in politiea Uniunii,
U11IIiInda institutiile comunitare, In frunte eu Consiliul V.E. si Comisia, sli.
puna In aplicare, prin acre cornunitare, hotararile luate la nivelul Consiliului
european. Prin urmare, compromisurile negociate la acest nivel sunt puse in
aplicare,in concret, de ministrii de externe din statele membre, care formeaza
Consiliul V.E., forta legislativa principala a Uniunii. Numai actele cornu-
nitare adoptate de Consiliul U.E. au forta juridica pe teritoriul comunitar.
Din aceste ratiuni, natura juridica a Consiliului european este greu de
precizat.
i s. Tanleghe, Le Conseil europeen, PUF, Paris . 1993. p . 15; W. Weidenfeld.
W. Wessels, op. c it ., p .54 ; J. Rideau. op. cit., p . 291; N. Deaconu, op. cit., p. 43.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
80 Uniunea Europeand si s is temul salt institutional §7. Organele comun ita re 81
de membri, numiti de Consiliul V.E. eu unanimitate, penttu un mandat rein-
noibi l de 4 ani , pe baza l is te lor propuse de state le membre1• Presedintele
Comitetului este ales din randul membrilor, penttu un mandat de 2 ani.
Di n momentu l I n ca re Un iunea va avea 27 de state membre, votulneeesar In Consi liul U.E. pentru numirea membrilor ECOSOC va f i eel
eu majoritate calificata, iar numarul membrilor organului eonsultativ va
creste la 3442.
Membrii ECOSOC sunt l inul i sa reprezinte interesele categor ii lor
socio-profesionale s i economice din care provin, nu pe eele ale s ta tului
mernbru de origine''.
Astfel, sunt reprezentate la acest nivel cliferitele industrii producatoare
de bunuri, comerciantii, consumatorii, fermierii , midi producatori, profe-
siile liberale (avocatii , doctorii, arhitectii), membrii fiind implir\il i In trei
mari grupuri: a) patroni, b) angajati, si c) alte categorii.
Comitetul are un rol consultativ la nivelul V.E., el putand fi eonsultat
de Consiliul V.E. sau de Comisia europeana inainte de luarea unei deeizii ,
atunci cand aeeste institutii considera necesar sau cand tratatele 0 impun.
La inceput excIusiv facultativa, consultarea ECOSOC a devenit in
ultimul timp obligatorie, mai ales in domeniul piete i unice comunitare, a
armonizar ii f iscale s i a noi lor pol it ic i comunitare care sunt Iansate incadrul spatiului european comunitar, cum au fost, In timp, politiea trans-
por turi lor, pol it iea sociala , pol it ica educationala, protect ia eonsuma-
tor ilor , protect ia mediului, pol it iea industr ia ls etc . In l ipsa avizului
consultat iv al acestui organ comunitar , aetul adoptat de Consi liul V.E.
poate fi anulat de catre Curtea Europeana de Justitie,
De asemenea, ECOSOC poate emit e d in o fi ci u avize in legat ura eu
acte cornunitare aflate in diferite stadii de adoptare sau de aplieare.
IA se vedea, pentru detalii in legaturaeu functionarea ECOSOC,N. Bernard
(coord), Le Comite econcmique et social, Editions de Universite Libre de
Bruxelles, Bruxelles, 1976;A. Rigaux , Cornite econornique et social, Editions
Dalloz, Paris, 1993.2 Germania, Franta, Italia siMareaBritanie au cate 24 delocuri, Spania- 21,
Austria, Belgia, Grecia, Olanda, Portugalia si Suedia - care 12, Danemarca,
Finlanda si l rlanda - care9, Luxemburg - 6; noi i membri au : Polonia - 21,
Cehia,Ungaria- cate 12,Siovacia,Lituania- cate 9,Letonia,Sloveniasi Estonia
- cate7, Cipru- 6,Malta- 5.voravea: Romania - IS, Bulgaria- 12.3 W. Weidenfeld, W. Wessels , op.cit., p. 35.
Ca ~i aspect negat iv ce poate f i obsevat in act ivitatea Comitetului ,
remarcam lipsa de omogenitate a aeestuia, datorata intereselor de multe
ori contrare ce sunt reprezentate la nivelul lui , ~ i de aici dif icul ta tea
adoptarii unei pozitii comune cu celeritate. Faptul eli se cere intrunireadoar a unei majoritati absolute de voturi pentru emiterea unui aviz face ca
adoptarea lui sa fie usurata, §i compromisul sa f ie de cele mai mul te ori
realizabil, Totusi, in mod frecvent membrii ECOSOC prefera sa recurga
la l obby pe l anga Comis ie , a tunci cand dores c sa susti na opin ii le s i
interesele categoriei din care fac parte.
b) Comitetul stilntiflc al Euratom este similar eeluilalt comitet con-
sultativ, cu diferenta ca i~i desfasoara activitatea In dorneniul specific al
energiei atomice.
Numit pe 5 ani de Consi liul V.E . cu eonsultarea Comisiei europene,
acest eomitet t rebuie consultat obl igator iu de cat re organele de decizie
comunitara, atunci cand se intentioneaza adoptarea unui act comunitar in
domeniul sau de competenta,
7.3.Banca Europeans de Investitii (B.E.I.)
Instituita initial (1958), cu scopul sprijinirii pietei comune europene',
prin f inantarea unor proiecte de reducere a decalajelor economice int re
regiunile din spatiul comunitar, B.E.L a primit prin Tratatul de la
Maast richt s i a lte competente, legate de sustinerea s tate lor candidate la
aderare, in scopul unei mai usoare tranzitii inspre economia comunitara,
B.E.L este 0 institutie financiara independenta/, dotata cu personalitate
ju ri dic a p ropri e, cu s ed iu l l a Luxembourg, s i a re ca membri st at ele
membre ale U.E., care au subscris $icapitalul social albancir' .
Conduce rea bancii es te a si gur at a de : a ) Consiliul Guvernatorilor,
format din Ministrii de finante ai statelor membre, cu intillniri anuale,
b) Consiliul de administratie alcatuit din 24 de membri propusi de statele
membre siunul propus de Comisia europeana, ce lucreaza cujumatate de
norma ~ i c ) un Comitet de conducere cu norma int reaga, din care face
I D. Mazilu, op. cit ., p . 137; N. Deaconu, op. cit ., p . 175;A. Profiroiu,
M. Profiroiu, op. cit ., p. 95; N. Pdun, A.c. Paun, op.cit., p. 209; O. Mano/ache,
op.cit.,p. 119.
2 In sensul ca B.E.!. este institutie comunitara se pronunta, izolat, J. Rideau,op.cit.,p. 344,
3G.Ferreol (coord.), op.cit., p.22.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
86 Uniunea Europeand si sistemul SQU institutional §8. Functionarea in s ti t ut i i lo r ~io r ga n el o r Un iu n ii E u ro p en e 87
7.9. Banca Centrala Europeans
Banca Centrala Europeana a luat f iinta la 1iulie 1998pent ru a inlocui
Institutul Monetar European '.
Const itui ta cu capital subscri s de state le membre, dupa un cri teriu ce
are in vedere atat populatia, cat si PID-ul national, ea formeaza impreuna
cu banci le centrale din s tate le membre, Sis temul European al Banci lor
Centrale.
Conducerea Bancii este asigurata de un Consiliu at guvernatorilor, ce
st abi le st e o ri en tar il e gene ra le si pol it ic il e moneta re , s i un Consiliu
director, compus din presedinte ~ivicepresedinte, insarcinati cu aplicarea
masurilor decise de Consiliul guvematorilor.
Pract ic , Banca a int rat in funct iune in 1999, odatl l cu int roducerea
monedei unice europeue, EURO, in 11 dintre cele 15 state membre (au
dimas in exteriorul zonei Euro Marea Britanie si Danemarca, datorita pro-
priului refuz, Suedia, care nuintrase in Mecanismul de Schimb European, si
Grecia, care nu indeplinea conditiile cerute prin Tratatul de la Maastricht).
Din 2001, Banca a gestionat folosirea in paralel a monedelor nationale
si a euro, iar din 2002 disparitia treptata a monedelor nationale in
favoarea generalizarii euro",
7.10. Mediatorul european
Institutia Mediatorului este 0 inovatie a Tratatului de la Maastricht.
Astfel. . Parlamentul european numeste, pe toata durata legislaturii
sale, un Mediator european, dupa modelul Ombudsman-ului nordic,
care are ca si atr ibut ii primirea s i solut ionarea planger ilor cetatenilor
ICreat in 1994, Ins ti tu tu l Mone ta r European e ra condu s de un p re sedinte, d e
guver nat or ii banci lor c ent ral e di n s tat el e membr e, ca re f ormau Cons il iul
Ins ti tu tu lu i, s i d e d irec to ru l g eneral , avand ca s truc tu ri Sec re ta riatul g eneral ~ i
p at ru depar tamente. Sed iu l Ins ti tu tu lu i a fos t s tabi li t l a Frank fu rt , o rg an ismu l
avand ca rol pregatirea si definitivarea Uniunii Economice si Monetare, urrnand
ca la int rarea in cea de-a t re ia faza a realizarii UEM, e l sa cedeze locul unui
Sistem European de Banci Centrale si, u lterior, Bancii Centrale Europene.
2 Pentru detalii privind evolutia istorica a monedei unice europcne, a s e vedea
CiN. Chabot, Understanding the Euro, Edition McGraw-Hill, rcpcctiv Ed. Teora
pentru traducerea in limba romana.
europeni vizand ilegalitatile savarsite de institutiile ~iorganele comuni-
tare in activitatea lor[.
In urma sesizar ilor primi te , Mediatorul (cu sediul la Strassbourg, in
sediul Parlamentului european), intreprinde 0 ancheta administrativa ~i
redacteaza un raport, pe eare il prezinta Parlamentului european si institu-t ie i in cauza". Mediatorul nu poate impune insa nici un fel de sanct iuni
ju ri dic e in sti tu ti ei in culpa, e l f ii nd doar un organ de eonci le re si de
rezolvare amiabila a litigiilor administrative.
In fata Parlamentului Mediatorul prezinta anual un raportgeneral, in
care arata modul de solutionare a plangerilor primite.
Mediatorul poate f i demis de cat re Cur tea Europeana de Justitie, la
cererea Parlamentului, daca nu mai indeplinestc conditiile necesare exer-
citarii functiei, sau in eaz de culpa grava.
§8.Functionarea instltutillor ~i organelor
Uniunii Europene
S.l. Sediul institutiilor comunitare
Des i t ra ta te le p revad obligati a s ta te lo r membre de a se s tabi li , decomun acord, un sediu pentru Uniunea Europeana (pentru Comunitatile
Europene la acea data) , acest aeord nu a fost inca realizar' . Expl icat ia
rezida in faptul ca odata stabilit un sediu unic, acesta ar fi devenit eapitala
Uniunii Europene, statut invidiat de ceilalti parteneri europeni.
Din acest motiv, sediile institutiilor comunitare sunt impartite intre trei
orase: Bruxelles, Strassbourg si Luxembourg. Costurile mari implicate de
functionarea in acest fel a Uniunii Europene, precum si dificultatea prac-
tica de conectare a eelor trei centre comunitare au fost critieate in repetate
randuri de catre oficialii europeni, de catre Curtea de conturi sau de catre
Parlamentul european, dar rara a putea schimba ceva in mod coneret.
I1. Rideau, op. cit., p . 435.
2 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 263 ; N. Deaconu, op. ci t. , p. 130;
V. Marcu, op. c it ., p .80 ; O .Manolache, op. c it ., p . 83.
3 1. Rideau, op. c it ., p . 458 ; 1.L. Burban, op. ci t. , p. 96; V. Marcu, op. cit.,
p .51 ; O . Bibere, op. c it ., p . 119 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
88Uniunea Europeanii §i sistemul siiu institutional
§8. Functionarea institutiilor si organelor Uniunii Europene 89
Astfel: a) Consiliul U.E. se reuneste de regula la Bruxelles, eu excep-
ti a a tr ei luni pe an, cand se r eunest e la Luxembourg ; b) Comi si a euro -
peana i~i are sediul la Bruxelles; c) Parlamentul european i~i desIa~oara
sedintele in plen la Strassbourg, sedintele comisii lor de special it ate se
desfasoara la Bruxelles , in t imp ee secretariatul general este la Luxem-bourg; d) i n fi ne , Curt ea Europeana de Justi tie s i Curte a de contu ri au
sediulla Luxembourg.Cat despre celelal te organe comunitare, ECOSOC funct ioneaza la
Bruxelles, iar Banca Europeans de Investiti i i~i are sediulla Luxembourg.
8.2. Regimullingvistic al institutiilor comunitare
inmod elar ~irna echivoc, regimullingvistic al Uniunii Europene este
stabilit prin tratatele comunitare in asa fel incat fiecare stat membru sa aiba
posibilitatea sa participe la activitatea comunitara in propria limba.
Prin urrnare, in prezent exista 21 limbi oficiale ale Uniunii Europene:
90 Uniunea Europeana si sistemul siiu institutional §8. Functionarea institutiilor si organelor Uniunii Europene 91
- agenti auxiliari, care inlocuiesc titularii posturilor 0 anumita perioada
de timp sau indeplinesc atributii provizorii, de scurta durata;
- agenti temporari, angajati pentru proiecte precise, pentru 0 perioada
determinate de timp, cum ar fi cercetatorii.
Agentii comunitari se d if eren tiaza de functionari i comunitari p rinab sen ta dreptului l a c ar ie ra s i a s ta bi li ta ti i i n f un ct ie , p rec um s i p rin
durata determinata a angajarii,
Litigiile dintre functionarii publici comunitari sau agentii comunitari si
ins ti tu ti ile sau organele comunitare sun t de cornpeten ta Tribuna lu lu i de
Prima Instanta de pe HingaCurtea Europeana de Justitie.
In f ine, exista ~iagenti loeali, pentru sarcini ce trebuie indeplinite intr-
u n s ta t membru sa u int r-un s ta t d in af ara Uniuni i Europ en e, si c are se
supun dispozitiilor din drepul intern al statului de origine I.
Inca d in anii '60 , f inan ta rea Comunitat ilor europene a constitui t 0
tema de larga dezba te re intre actorii polit ic i europen i, confrun tandu-se
doua conceptii : una federal is ta , care pune pe primul p lan existen ta unui
buget comunitar autonom, format din resurse si cheltuieli proprii, comu-
n itare, s i0
a doua, clasica, ce sustine proportionalitatea contributiilorf in anc ia re a le s ta te lo r cu benef ic ii le d e ca re p ro fi ta ac es t ea (cu al te
cuvinte, f iecarui stat i se cuvin sume proportionale cu contributiile pe care
le-a avut la bugetul comunitarr'.
Negocierile permanente intre statele membre pentru dimensionarea
bugetului comunitar ref lecta modul in care se da cas tig de cauza , partial ,
uneia sau alteia dintre cele doua abordari, Bugetul comunitar reprezinta,
in cele d in urma, expresia une i solidaritat i intre s ta te le membre, une le
con tribuind mai mult s i p rimind mai putin , a llele, d impotriva, p rimind
mai mull decat contribuie.
Buge tu l comunitar este e labora t, admin is trat s i execu ta t unifo rm in
cadrul comunitatilor europene, eu exceptia eheltuielilor operationale si a
act iv itat ii B.E.L, in baza celor doua Tra ta te bugetare adoptate in 1970,
respectiv in 19773.
IC. Lefter, op. c it ., p . 158
2 P. Moreau Defarges, op. c it , p . 65.
] O. Manolache, op. c it ., p . 124 .
Activitatea Uniunii Europene presupune dona categorii de cheltuieli:
cheltuieli institutionale, menite a sustine functionarea institutiilor si orga-
nelor comunitare, respectiv cheltuieli operationale, pri n care se pun in
aplicare politicile comunitare stabilite ca obiective in tratatele comunitare.
Spre deosebire de alte organizatii internationale, Uniunea Europeanal~iobtine bugetul rnai putin din contributii statale, si mai mult din resurse
proprii . Evident ca nu a fos t de la inceput asa , inf iintarea Comunitat ilor s i
functionarea lor fiind suportata initial de statele membre, abia dupa 1970
raportul inversandu-se in favoarea resurselor proprii.
In prezent , con tributii le s ta ta le sun t des tina te in princ ipal f inan ta ri i
Fondului Europe an d e Dezvol ta re, el e nu s unt c on siderat e c a p ar te a
bugetului comunitar, ci fonduri extrabugetare.
Bugetul propriu a l Uniun ii a fos t c reat p rin Tra ta tu l de fuz iune a exe-
cutivelor din 1965'.
Resurse le proprii al e Uniun ii , c are nu pot d epa si 1,27% d in PNB a l
statelor membre, sunt formate din:
a) venituri colectate din drepturile de varna (taxe vamale), percepute la
f rontie re le exterioare a le Uniun ii pen tru marfuri le irnportan te d in s ta te
nemembre.
Intre s ta te le membre nu exista taxe vamale, e le f iind des fi in ta te oda ta
cu realizarea uniunii vamale, singurul tarif vamal aplicabil f iind eel exte-rior, pentru state din afara Uniunii2• Tariful este aplicat de statui membru
pe teritoriul caruia intra marfurile in Uniune.
b) tarif ele exteme agricole sun t aplicate la importu l p roduse lor agri-
cole din afara Uniunii, f iind asernanatoare tarifului vamal extern comun,
cu singura diferenta ca serefera strict la produse agricole.
c ) Taxa pe Valoarea Adaugata a fos t la inceput 1%, s i este, inccpand
cu 2002, de 0,75%, preconizandu-se scaderea ei la 0,50% in 2004.
IW. Weidenfeld, W. Wes se ls , op. cit., p. 26; Nc-J. Brehon, Le budget de
l 'Europe, L .G.D.J , Par is , 1997, p .45 ; A. Projiroiu, M. Projiroiu, op. c it ., p . 58 .
2 In prac tic a, ac est tarif vama l exterior unic a a juns sa fie a plicat doar in
r el at ia cu S .U.A., Afr ica de Sud , Aus tr al ia , Canada, J apon ia , Mex ic , car e denun ta
const an t . Jo rt ar ea ta p ro tect ioni st . a U.E ." r id icat a impot ri va lor . Cu cel el al te
st at e - g ru pa te i n s ta te m embr e A .E .L. S. , s ta te semn at ar e a le Con ve nt ie i d e l a
Lome, sta te in curs de dez volta re ~i state din Europa central. si estic a , sunt
s emna te Acordur i p re fe rent ia le de excep ta re de l a apl icar ea t ar if ului vamal ext er n
comun - G. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 12.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
92 Uniunea Europeanii si sistemul siiu institutional §8. Functionarea institutiilor $iorganelor Uniunii Europene 93
TVA-ul comunitar nu se ref lects msa asupra consumatori lo r, c i este
pre leva t automat d in TVA-ul colec ta t de f ieca re s ta t membru de pe pia ta
interna.
d ) resursa de ech il ib ra re este de fap t 0 taxa aplicata sumei ProduselorNationale Brute, f iind prin urmare variabila, in functie de puterea econo-
mica a statelor membre'.
Ala tu ri de surse le f inanciare comune Comunitat ilor , exista ~i surse
specifice unora d in tre e le , cum ar f i taxa speciala aplicata productie i de
carbune si otel,
Cheltuielile comunitare sunt de doua feluri:
_ cheltuieli obligatorii (e.O.), alocate in principal sustinerii preturilor
agricole, reprezentand in anul 2000 aproape jumatate d in bugetul comu-
n itar (subs tantia l mai putin tnsa decat in anii '70 , cand reprezentau 75%
din buget).
_ cheltuieli neobligatorii (C.N.O.), care cuprind creditele (fondurile) struc-
turale - sociale, de dezvoltare regionala, decercetare, pentru mediu etc.
Distinctia intre cheltuielile obligatorii ~icele neobligatorii are impor-
tanta din perspectiva institutionala, Parlamentul avand drept de ~odifi~
care a che ltuiel ilor neobligatorii , in t imp ce in privinta celor obligatorii
Consiliul U.E. are ultimul cuvanr' .
8.5. Liberul acces la Informatiile publice comunitare
Multitudinea surselor dreptului comunitar si complexitatea mecanis-
mului decizi'onal presupune, in contrapartida, existenta accesului demo-
cratic al publicului la informatiile publice comunitare.
Transparenta institutiilor comunitare are ca scop apropierea acestor~
de cetatenii europeni si eliminarea secretomaniei birocratilor europeru,
atat de criticata de populatia Uniunii Europene.
Chestiunea trebuie privita in intreaga sa complexitate, liberul acces la
informatiile publice implicand aspecte originale la nivel comunitar.
, Pentru detalii in aceasta materie, a buge tului comunitar, a se vedea
M.$. Minea, Elemente de drept f inanciar international , Ed. Accent, Cluj-Napoca,
2001, p. 70 ~iurm.
2 Y. Bernard, Economie europeene , Ed. Dal loz, Par is , 1997, p .23 ; P. Moreau
Defarges, op. cit., p. 67; G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 25; W. 'Weidenfeld,
W. Wessels, op. c it ., p . 27 ; J. Rideau, op. c it ., p . 662.
Astfel, oficialii europeni adopta adesea 0pozitie deosebit de transanta
in discursurile lor nationale, pentru ca pozitia lor sa nu mai fie sustinuta la
fel de putemic in cadru l ins ti tu ti ilor europene in care act iveaza . Dad
publicu l a r cunoaste in detal iu toa te compromisurile pe care oficial ii sainationali Iefac la Bruxelles in cadrul procesului de adoptare a unei decizii
c omuni tare, a lt a ar f i pe rc ep ti a lor d espre ac es ti of ici al i ( as a cum s-a
vazut , de fap t, cu pri le ju l referendumurilo r de rat if icare a Constitut ie i
U.E. Pastrand secretul dezbaterilor comunitare, oficialii se pot ascunde in
s pa te le votului major it ar d in Cons il iul U .E. , a tu nc i ca nd Ie conv in e
situatia, si sa-si decline responsabilitatea deciziilor dificile.
Aceste aspec te incurajeaza b iroc ra tia, abuzu l de putere s i corup tia la
nivel comunitar.
P e d e a lt a p ar te, d e mul te or i c ompromisu l est e a ta t de n ec esa r ~ id e
uti! pentru adancirea ~iextinderea integrarii europene, incat este mai bine
ca oficialii nationali sll nu fie incorsetati de transparenta adrninistrativa in
exercitarea atributiilor lor; ei trebuie de multe ori sa renunte la sustinerea
propriilor interese nationale, in favoarea integrarii europene. Daca toate
detaliile proiectelor de extindere a integrarii europene erau cunoscute de
publicu llarg, muite d in tredec iz ii le care au dus Uniunea mai departe pe
calea integrllrii ar f i fost aproape imposibil de luat.
Exi st a, i n c on cluz ie, un conf li ct i nt re impe ra tivul democ rat ic de
asigura re a accesului la informati ile publice comunitare ~i garan ta rea
eficacitatii procesului decizionalla nivel comunitar' .
Concilierea celor doua pozitii este dificila, dar nu imposibila.
Astfel, Regulamentul Consiliului U.E. statueaza ca "deliberllrile din
Consiliu se supun regulilorsecretului profesional, daca prin votul Consi-
liului nu se decide altfel".
Totodata, prin Tratatul de la Amsterdam, liberul acces la informatiile
publice comunitare ~i-a gasit consacrarea legislativa, f iind reglementat in
primul rand princ ip iu l adoptllri i leg is la tiei comunitare cu respectarea
transparentei decizionale, si, in al doi!ea rand, dreptul cetatenilor Uniunii
de a avea acces la documente le Parlamentului european, a Consiliului
U.E. si a Comisiei europene.
IC. Brice-Delajoux, J P. Brouant, op. c it ., p . 128 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
9 4 Uniunea Europeana si s is temul sdu institutional
Capitolul IIIElemente de drept comunitar european
§1. Dreptul comunitar. Concept
Drep tu l c omuni ta r' d es emne aza no rmele jur id ic e c are se ap li ca in
ord inea jurid ica a Uniunii Europene, cuprinse in tratatele institutive ale
Comunitat ilor europene - Paris s i Roma, in tra ta te le care au adus modi-
ficari t ra ta te lo r ins ti tu tive - Tra ta tu l de fuz iune , Actul Unic European,
Tra ta tu l de la Maastrich t, Tra ta tu l de la Amste rdam, Tra ta tu l de la Nisa,
pr ecum si In actele comunitare adoptate de ins ti tu ti ile comunitare -
decizii, directive, regulamente etc2
IDin tr e d if er it el e s in tagme pos ib il e - d rept comun it ar , d reptul Uniun ii Euro-
p en e, d re pt ul a pJ ic ab il Cor nu ni ta ti lo r Eu ro pe ne , d re pt e ur op ea n - n e v om opr iasupr a p rimei d in tr e e le , f ii nd vorba in def in it iv de 0 conventie de limbaj asupra
unor termeni s imilari ca inteles. Trebuie sa preci zam ins a ca, asa cum s-a obser-
vat i n doc tr ina (A.C. Pdun, Die Unionsb ri ir ge rr echt e - Dreptur il e cet at en il or
Uniu nii E ur op en e, E d. P re sa Uni ve rs it ara C lu je an a, 2 00 3, p . 8 ), si nt agma d e
"drept al Uniunii Europene" se v rea a fi mai c ompleta, deoaree e suge rea za
cup ri nder ea in ea ~i a act el or emi se in t emeiul celor la lt i doi p il on i a i U .E ., p il on ii
interguvernamenta1i, nu nurnai a actelor emise in temeiul pilonului comunitar.
Am optat pen tr u denumir ea de "dr ep t comun it ar " d in r at iuni t radi ti onal e, i ns a s i
dator it a f ap tu lu i ca, pana l a adopt ar ea Const it ut ie i UE, dear Cornuni ta ti le eur o-
pene au per sona li ta te j ur id ica, p ri n u rr na re numai e le pot emi te , p ri n ins ti tu ti il e
comunitare sau organele comunitare, acte ell forta juridica in spatiul comunitar,
or s intagma "drept comunitar" ref lecta mai bine aceasta real itate.
2 Pen tr u a lt e def in it ii a le d reptului comun it ar , a s e vedea D: Mazllu, op. cit .,
p . 54, 0. Tinea, Drept comun it ar gener al , op. c it ., p . 200 ; V. Mareu, op. c it ., p . 32.
Pen tr u det al ii p ri vind d reptul comun it ar , a s e vedea D. Vaughan, A. Robertson
(editors), Law of the European Union, Richmond, 2003; S. Weaterhill, P. Beaumont,
EU Law, Pengu in Books , 1999; J. Peterson, M . Shakleton (editors), The Institutions
o f t he European Union , Oxford Univers it y P ress , 2001; A. Amull, A. Dashwood,M . Ro ss, D. Wya tt , Eu ro pe an Uni on Law, Swe et & Maxwell, 2000; P. Craig,
G. De Burea, EU Law, 3'd edition, Oxford Universi ty Press , 2002.
I
I
i n fine , t ot confo rm Tra ta tu lui d e l a Ams te rd am, Con si li ul U .E are
obligatia, atunci cdnd actioneazii In calitate de legislator comunitar'; sa
faca publice rezultatele votului ~ideclaratiile inscrise in procesul verbal al
sedintei,
Limitarea accesului liber poate fi f acuta doar daca un interes public
sau privat 0 cere; de asemenea, un s ta t membru poa te cere ins ti tu ti ilor
comunitare sa nu divulge documente provenind de la ace l s ta t, mra acor-
dul sau prealabil. Orice limita impusa principiului liberului acces la infor-
matiile publice este supusa insa controlului jurisdictional al Tribunalului
de Prima Instanta.
in ciuda existentei acestor prevederi legale, cazurile practice in care se
solicits informatii de interes public arata 0 .secretomanie" accentuata la
nivelul institutiilor comunitare, putin dispuse sa devina transparente in acti-
vitatea lor si,prin aceasta, responsabile in fata opiniei publice europene'',
ISun t exc luse , p ri n u rr na re , de l a acces ul li be r documen tc le i nt er ne adopt at e
de Consiliul U.E., sau cele refer itoare la procedura bugetara.
2 A se vedea T Bunyan, S ec re cy a nd o pe nn ess i n t he E.U. , Kog an P ag e,
London, 1999.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
96 E l em e nt e d e d r ep t c omu n it ar e u ro p ea n §2. Dreptulcomuni tar ~ idreptul internat ionalpubl ic . Dist inct ie 97
Dreptui comunitar reprezinta 0 ordine juridica noud, autonomd fa/a.
de ordinea juridica intemationala, si totodatd integratd fn sistemul juri-
dic al statelor membre (Jurisprudents CostaiEnel).
Dreptul comunitar primar este consider at a fi format din cele treitra ta te ins ti tu tive s i d in tra ta te le modif icatoa re .i in t imp ceprin dreptul
comunitar derivat se inteleg actele comunitare, adoptate pe baza tratatelor
comunitare. Intr-un sens larg tnsa, tn dreptul comunitar pot fiincadrate ~i
regulile nescrise aplicabile relatiilor comunitare, jurisprudenta C.E.J. si
principiile de drept comune statelor membre.
La lnceput , p rimele norme jurid ice de drept comunitar au lua t nas te re
ca urmare a vointei suverane a statelor membre, care, prin intermediul unor
tratate inrernationale clasice, au acceptate sa renunte la 0 parte din suve-
ranitatea lor si sa se supuna deciziilor unor organe supranationale, Ulterior,
aceste organe cu carac te r suprastatal au creat la randul lor norme de drept
comunitar, aplicabile la nivelul intregului spatiu comunitar. Noile state care
s -a u al aturat p rime lo r s ase a u s emna t t rat at e int ernat ion al e c la si ce de
aderare la 0organizatie internationala, din acel moment intrand in spatiul
de actiune al dreptului comunitar derivat, al "acquis-ului comunitar".
o a lta c lasifica re a dreptului comunitar d is tinge lntre dreptul comu-
nitar institutional - normele juridice aplicabile organizarii si functionariiinstitutiilor comunitare, si dreptul comunitar material - regulile aplicabile
in anumite domenii , de exemplu libera c ircu la tie a persoanelor, concu-
renta comerciala etc.
avand chiar priori tate, in caz de neconcordanta, tn fata normelor juridice
interne, nationale.
Este adevarat cii si alte tratate internationale devin legislatie interna
prin ratificarea lor de catre parlamentele nationale, tnsa tn cazul dreptuluicomuni ta r, n ormele comuni ta re d ev in p ar te a d re ptului n at io nal pr in
s impla adoptare de catre ins ti tu ti ile comunitare, fua a f i necesara recep-
tarea lor prin acte normative interne.
b ) in t imp ce dreptul interna tional public reg lementeaza doar dreptu-
r il e si ob liga ti il e s ta te lo r in rapor tu ri le d in tr e el e, d rep tu l c omun it ar
reg leaza s i raportu ri jurid ice s tabili te intre persoane jurid ice sau /s i per-
soane fizice, precum siintre acestea si statele membre.
c) instrumentele dreptului international sunt tratatele internationale,
rodul vointei suverane a state lor semnatare; dreptul comunitar confers
institutiilor comunitare puterea de a adopta norme jurid ice obligatorii , in
conformitate cn interesul comunitar , care se p laseaza asadar deasupra
intereselor nationa le , a le s ta te lo r membre. Astfe l, Curtea Europeans de
Justitie a subliniat in deciziile sale faptul ca institutiile comunitare create
prin tratatele comunitare exercita drepturi suverane provenite de la statele
membre, adoptand leg is la tie in mod autonom, insa in l imitele prevazu te
de tratatele comunitare I.
d) tratatele internationale clasice care stau la baza organizatiilor inter-
nat iona le nu se ocupa prea mult de latura jurisdict iona la a functionari i
o rgan izat ie i, in t imp ce dreptul comunitar reg lementeaza mijloace de
control jurisdict iona l s tr ic t asupra gradu lu i de respectare a normelor
cuprinse in tra ta te sau adoptate de ins ti tu ti ile comunitare, in care rolul
primordial il are Curtea de Justitie,
Argumentele expuse mai sus ne due la concluzia eli dreptul comunitar
t inde sa se aprop ie mai mult de un drept intern, nat iona l, decat de dreptul
international clasic, f iind 0 constructie atipica, originala, si, paua acum,
destul de viabila,
§2. Dreptul comunitar §idreptul
international public. Distinctie
Constituirea initiala a dreptului comunitar exclusiv din norme juridice
cupr inse in tr at at e internat ionale clasi ce, face ca acesta sa poata fi
incadrat, formal, ramurii dreptului international public.
Cu toate acestea, dreptul comunitar are anumite trasaturi caracteristice
care-I diferentiaza de dreptul international public:
a ) e les te intr-o mai mare masura un drept "in te rn" a l s ta te lo r membre,
decat un drept "extern", Intre aceste state.
Asa cum vom arata in continuare, atat tratatele comunitare, cat ~idrep-
tul comunitar derivat , f ac parte d in ord inea jurid ica a s ta te lo r membre, I Curt ea E uro pe an s d e J ust it ie , d ec iz ia 6/64 Costa/Ene! - a se vedea
P . Mo r e a u D e fa r ge s, op. c it , p . 63.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
100 El emen te de dr ep l c omun i ta r e urope an §3. Caractere ledreptuluicomuni tar 101
A stfel, C ur te a E uro pea ns d e Justitie a fost o blig ata sa p re ci ze ze in
d ec iz ii le s al e, c u r ef er ir e speciala la I ta l ia , c i i r e c ep t a re a t r at a te l o r insti-
tu ti ve i n o rd in ea juridica interna p r in n o nn e nationale nu transforms
n or me le d e drept c om un it ar i n norme d e d re pt i nt er n, c i r am a n a pl ic ab il eca atare ', si, i n a lt a cauza, ca este interzisa p r el u ar e a c o nt in u tu lu i n o rm a -
t iv a l r eg ul am en te lo r i n n or me j ur id ic e i nt er ne , m e ni te " si l. p un a i n execu -
t a r e" r e gu la r n e nt u l, lnsa c ar e, i n fap t , modif icau d at a d e i nt ra re i n v ig oa re
a aces t u ia" .I n c on c1 uz ie , d re pt ul c om u ni ta r e st e d i re ct aplicabil i n o r di n ea j ur i di ci !
a s ta te lo r m e mb re imediat c e a f os t a d o pt at , ma i p r ec is p u bl ic a t i n J u ma lu l
Of ic ia l a1 U n iu n ii E u ro p en e . El isi pastreaza i n sa c a ra c te r ul d e drept comu-
nitar fata d e n or me le j ur id ic e i nt er ne , nat ionale, ~ i v a fi a pl ic at c a a ta re d e
a dm in is tr at ie s i j u st in e. A ce as tl i observatie e st e n e ce sa ra i n v ed er ea e xp li -
c li r ii , u lt er i or , a s u pr e ma ti e i d r ep tu lu i c o rn u ni ta r f a li i d e d re p tu l i n te r n.
3.3. Aplicabilitatea directa a dreptuluicomunitar
A c ea st a t ra sa t ur a a d r e p tu l u i comuni tar impl ica doul i aspectc':
a) in p rirn ul ra nd , la fel ca si a p l ic a b il i ta t e a im ed ia t li a d r e pt u lu i c o rnu -
nitar, aceasta caracteristica t r ebuie inteleasap ri n r ap or ta re l a p ri nc ip iu l
monist d e r ec ep ta re a n or me lo r internationale i n d re ptu l i nt em . Astfel ,
odata a do pt at e l a n iv el c om u ni ta r, n or m el e c om u ni ta re s e aplica in mo d
direct si n em ij lo ci t i n o rd in ea j ur id ic li nationala, a s ta te lo r m er nb re , la ra a
f i n ec es ar li p re lu ar ea l or i n norrce j u ri d i ce i n te r n e4• D e a lt fe l, asa cum a
p re ci za t C ur te a E ur op ea na d e J us ti ti e, e st e c hi ar i nt er zi sa p re lu ar ea l or i n
n o rm e i n te r ne .
Constatlim, asadar, ca p ri nc ip iu l m on is t s m l a b az a a m be lo r caracte-
r is ti c i a l e d r ep tu l ui c o mu n it ar , a p li ca b il it a te a i rn e di a ta s i cea directa, Care
este diferenta, p r in u r ma r e, intre aceste doua concepte ?
IUlterior, pr in no rm e comuni t a re s-a p r e ci z a t in mod e xp li c it c~, in cazul in
care dreptul c omuni t a r d e v ine a p l ic a b il printr-un a c ta l P a r l am en tu l u i n a t ion a l, nu
tn se am na e li e l e ma na d e l a a ce l P ar la m en tn a ti o na l , C u a l te c uv in t e , r a t if i ca r e a
u n ui t ra ta t comunitar de catre Pa r lam en tu l n a t ion a l nu f a ce ca acest tratat S adevina lege i nt er na , ega la ca f or ta juridic;;cu celelaltelegi interne, ci constituie
doar 0 procedura necesara adez iunii s ta tuluirespec t iva tratat.
2 Deciz ia 39/72, Com is ia c i it a li a .3 A s e v ed ea ~ i O. Manolache , op . c i t . , p. 56.
4 P. More au De fa rges , op . c i t, p. 73 .
D ife re nta con sta in ace ea e a p ri ma tra sa tura a re in v ed ere ra po rtu l
temporal intre a d op ta r ea d r ep tu lu i cornunitar si nasterea obligatiei de
respectare si a pl ic ar e a a ce st ui a d e catre cei vizati, 1 :n tim p ce a d oua se
refers la continutul n or ma ti v a l actelor comunita re (in s en s l ar g) i n r ap or tc u e e l a l a c te lo r n o nn a ti v e n a ti o na l e.
J ur is pr ud en ta r el ev an tl i p en tr u a ce as tl i c ar ac te ri st ic a e st e a ce ea si D ec i-
zie Costa c/ Enel din 1964.
b ) I n al do i le a r a nd , a p l ic a b il i ta t e a directs desernneaza ejectul direct al
d r e pt u lu i c omun it a r, adica p osib ilita te a ca pr in a cesta sa fie in stitu ite
obligatii sau drepturi' pentru toti subiectii ordini i juridice c om u ni ta re , n u
numa i pe n tr u s t at e le membre,
Cateva p r e ci z l ir i s un t necesare pentru intelegerea a c e st e i s i n ta gm e .
i n p r i nc ip iu , t r at a te l e internationale n u p ot c re a d re pt ur i si obligatii in
m od d ir ec t i n b en ef ic iu l s au in s ar ci na p er so an el or fi zi ce s au ju ri di ce d in
s ta te le s em na ta re , c i d oa r a s ta te lo r, e le fi in d s in gu re le s ub ie cte a le d re p-
t u lu i i n t er n a ti on al c l as i c.
A ce asta con ce ptie a fo st stirb ita i n m od ev ide nt p rin cre are a C urtii
E ur op en e a D re ptu ri lo r O rn ulu i, i n fata careia se p ot pr ez en ta cu ce re ri
p a rt ic ul ar i i d i n s ta te le semnatare a Conventiei E ur op en e a D re pt ur il or
O rnului. .. Lo vi tu ra d e g ra ti e" d ata a ce st ui p ri nc ip iu c la si c a l d re pt ul ui i nt er na -
tional a v en it i ns a d in p ar te a d re pt ul ui c om u ni ta r, c on st it ui t p e p ri nc ip iu l
o pu s, a l a p li ca bi li ta ti i d ir ec te ( ef ec tu lu i d ir ec t) . i n a ce st c az , e xc ep ti a s -a
tra nsfo rm at In re gu la , i ar sta tele rn em bre a u a cce pta t, p ri n se mn are a
t ra t at e lo r i n st it ut iv e , c re a re a d e d r ep tu r i si obligatii i n m od d ir ect, p ri n
a c te c om u n it ar e d e ri v at e, p e nt ru resortisantii lor.
Prin urmare, n o rm e le j ur i di c e comunitare su nt d ir ect a plica bile i n
ordinea juridica a statelor m em bre (sa u a u e fe ct d ire ct), ele putdnd crea
drepturi s! obl igat ii concrete pen tru resortisaru ii s ta tu lu i respect iv ,
102 Elemente de drept comunitar european §3. Caracterele dreptului comunitar 103
are eel interesat de a invoca dispozitiile normative In fata instantelor jude-
ca to re st i n at io nal e, i n fa ta Cur ti i Eu rop ene de J ust it ie, prec um ~i in
raporturile cu alte persoane fizice sau juridice.
Jurispruden tial , aceas ta trasa tu ra a dreptului comunitar a fos t consa -
crata prin decizia Van Gend et Loos, din 1962, In motivarea careia CurteaEuropeans de Jus ti tie a ret inut ca ins ti tu irea prin tra ta te le comunitare a
une i obligat ii de abtinere in sarcina s ta te lo r membre, c reeaza automat un
drept corelativ In beneficiul resortisantilor acestor state, care pot invoca
aceas ta obligat ie de abtinere a ta t in fata jurisdict ii lo r nationa le , cat s i a
celei comunitare. In concret , e ra yorba despre obligat ia s ta te lo r de a nu
introduce intre e le noi drepturi vamale sau de a Iemari pe cele existen te .
P ent ru a d ec id e as tf el , Cur tea a argumen ta t c u preambulul Tratatului
C .E .E. , c are se ad re se aza nu numai s ta te lo r membre, c i s i p opoa re lo r
a ces to ra , si c u natura specified a ord in ii jurid ice comunitare, a i carei
subiecte sunt si persoanele fizice sau juridice, nu numai statele membre.
De asemenea, ea a fos t relua ta InDecizia Franz Grad, care, referindu-
se la dec iz ie ca act comunitar , a ra ta ca "in cazul in care autoritat ile cornu-
nitare ar obliga un stat sau toate statele sa adopte un anumit comportament,
efectul util al acestui act ar fi diminuat daca justitiabilii din statui respectiv
ar fiimpiedicati sa se prevaleze de elin justitie sijurisdictiile nationale ar fi
impiedicate sa-l iaIn considerare ca element aldreptului comunitar ..."'.
Regula conform careia dreptul comunitar este d irec t aplicab il com-
porta si exceptii,
Astfel, efectul direct poate fi limitat sau chiar declarat inaplicabil prin
dec iz ii le Curti i Europene de Jus ti tie in cazul unor norme comunitare, s i
e ste yorba de ace le norme care se refera doar la ins ti tu ti ile comunitare ~i
la relatiile dintre ele - de exemplu obligatia instituta In sarcina Consiliului
U.E. de a actiona pe baza propuneri i Comis ie i europene. Particu la ri i nu
vor pu te a, p rin u rmare, sa d ea In jud ec at a Cons il iu l U .E. p en tru n eres -
pectarea acestei obligatii,
Exceptiile aparente nu sunt Insa de neglijat.
Une le acte comunitare apar, p rin natura lor, l ipsi te de efect d irec t, ~iIn
aceasta categorie se incadreaza directive le, acte prin excelenta atipice,
specifice dreptului comunitar , s i care presupun, asa cum vorn ara ta u lte-
rior, masuri nationale de aplicare",
'G. Ferreol ( coord. ), op. c it ., p . 93; J. Rideau, op. c it ., p . 151 .
2 A se vedea C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 147 .
Aceas ta a r f i concluz ia care rezulta d in interpretarea art. 245 d in
Tratatul C.E.E., tnsa nu In a ces t f el a int erpret at t ex tul amint it Cur te a
Europeans de Jus ti tie, care a conside ra t ca, des i impun ~bligal ii ~umai
statelor membre, resortisantii acestora pot invoca efectul direct vertical al
une i d irec tive relat iv la l ipsa transpuneri i e i sau la transpunerea e i defec -tuoasa prin norme nationale' . Se da astfel prioritate imperativului aplicarii
unitare a directivelor in dreptul intern.
3.4. Suprematia dreptului comunitar
Dreptul comunitar este aplicabil cu priori tate in ordinea juridica natio-
nala a statelor membre, In raport cu dreptul intern al acestora,
.Prioritatea '", "suprema\ia" sau "superioritatea" dreptului comunitar
implica doua aspecte: .a ) p rin leg i (sau a lte acte normative , evident) nat iona le pos tenoare .nu
pot f i mod ifi ca te sa u ab rog at e d is po zi ti i n orma tive c omumtare, o nce
astfel de lege fiind nula si inaplicabila; . . .b) normele comunitare posterioare pot modifica sau.face inaplicabile
norme juridice nationale. Administratia sijudecatorii nationali vor asigura
co rel area ne ce sara s i v or l asa ina pl ic ab il e, d ac a es te c az ul , no rmele
interne contrare dreptului comunitar , lara a astep ta interventia leg iu ito-
rului national de abrogare a acestora' ,
Jurispruden ta Curti i Europene de Just it ie a juca t un rol covar~it~r s i in
conturarea a ce st ei t ra sa tu ri a d rep tu lu i comuni ta r, de refe rint a fi in d
aceeasi decizie Costa c/ Enel, dar si decizia Simmenthal, considerata a fi
,,0 p ia tr a d e hotar in d ezvol tar ea pr in cipiului p rior it at ii '" . . . _
Astfel Curtea constitutionala italiana a considerat aplicabila 0 lege
interns p~s te rioa ra Tra ta tu lu i C.E.E., care continea d ispoziti i con trare
acestuia. Ses izata In legatura cu aceas ta interpretare "dualis ta", Curtea
IIbidem, p . 140 ; P. M. Defarges, op. c it . . p . 74; M. Dause~, op: c it .: p . 58.
2 A se vede a Fabriciu Gyula, Primordial itatea dreptului Uniunii Europene
fata de d reptul nat iona l a l s ta te lo r mernbre d in per spec ti va . s ta t~ lo r car e vor sa
a de re l a a ce ast a u ni un e, i n D re pt ul n r. 3 11 99 6, p . 3 ~I urm, ~I, mal recent, s tudiul
prof. M. Dauses, Prior itatea dreptului comunitar european in rapor t cu dreptul intern
al s tatelor membre ale Uniunii Europene, in Dreptul nr. 6/2003, p .47 ~lu rm.
3 A se vedea G. Ferreol (coord.). o p. c it ., p . 4 9; C. Lefter, o p. c it ., p . 6 4;
C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 6144 .
4 M. Dauses, op. c it ., p . 50.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
categorie..sunt incluse numai manifestarile de voinja realizate in scopul
produc~rn de efecte juridice in spatiul comunitar, in sensul conferirii unordreptun sau a impunerii unor obligatii.
Actele comunitar~ trebu ie sa f ie conforme cu izvoare le primare a le
dreptului comumtar ~I cu principiile de drept cornunitar,
. Actel e c omun it are poa rt a d if er it e d enumi ri ~ i i au d ife ri te f orme : in
sl st e~ul C .E .E . si EVRATO~, Cons il iu l V.E. ~i Comisia europeans
adopta regulamente, decizii ~I directive obligatorii, respectiv recomanda-;
~I av~z.erara carac_ter~bligat~ri_~;in sistemul C.E.C.O., pe de alta parte,
C:,~sla euro~e~na.elllite decizii (normative sau individuale) si recoman-dan obhgatom, in timp ce opiniile nu sunt obligatorii.
. Es~n\ia l in def in irea unui act comunitar nu este denumirea data aces-
tuia, ~l continu tu l sau , de aceea , in caz de Iit ig iu , cal if icarea unui act este
facuta de Curtea Europeana de Jus ti tie Mind in calcu l obiec tu l s i coa ti-nutul actului, nu forma acestuia.
4.3.2. Regulamentul
I~ ~onformitate cu Tratatul C.E.E. I, regulamentul poate fi emis de catre
_:olllisle ~au Consiliul V.E., are aplicabilitate generala, este obligatoriu in
mtregul sau, e_stedirect aplicabilin toate statele membre, si forta sajuridica
este supenoara celei de care beneficiaza actele normative interne/ .
• Apli~abilitatea generald desemneaza trasatura caracteristica a regu-
l ame~ tu lU ! d e a. fi f ormu la t in a bst ra ct , i n ve derea a pl ic ar ii s al e l a un
n~mar nedetenrunat de persoane, fiind corespondentul actului normativdin dreptul mtern al statelor membre ' .
De. ace~.a, regularnentul va fi, prin definitie, aplicabil in mod repetat,unor srtuatii descrise in mod obiectiv in continutul sau
. Este reg~lamen~, de eX~'_Ilplu,ac tu l co~unitar prin care sun t regula-
nza te ~~e \unle ~ne l categorii de produse , sau prin care se impun anumiteobligatii producatonlor de automobile din Vniune.
Curt~a Europeans de Jus ti tie a re menirea de a interpreta in mod adec-
vat con\m~tul unui regulament, ~ide a valida calificarea ca atare a acestui
act comumtar; cu a lte cuv in te , nu denumirea data unui act comunitar este
IArt . 249 d in T ra ta tu l de l a Roma2 .
P. M. Dejarges, o p. c it , p . 7 3; J. Rideau, op. c it ., p . 147 ' D. Mazitu op cit
p.74.. ' ,..,3 . .
A se vedea ~l C. Lefter, o p. c it ., p . 3 7 ; G . Ferreol (coord), op. c it ., p . 73.
§4. Sursele dreptului comunitar 111
esentiala, ci natura sa, ce rezulta din continutul sau, Prin urmare, un regu-
lament care contine dec iz ii ind iv idua le va f i conside ra t ca regulament
numai in partea sa normativa, excluzind deciziile individuale.
• Obligativitatea regulamentului in intregul siiu este 0 caracteristica a
acestuia menita sa-l diferentieze de directiva, care este obligatorie numaiin ceea ce priveste rezulta t~l de obtinut , nu s i in privinta mijloacelor de
realizare a acestuia.
S ta te le membre nu pot aplica de 0maniera selectiva ~i incompleta un
regu lamen t, c hi ar d aca ac es ta a f os t emis in c on siderarea unei s it u al ii
specifice unei anumite zone din spatiul comunitar, deoarece regulamentul
patrunde cu aceeasi forta jurid ica in toa te s is temele de drept nationa le ,
concomitent . Prin urmare, chiar daca e l a fos t emis pen tru 0 situatie exis-
ten ta la un moment dat intr-un s ta t, apl icarea sa se extinde la toa te s itua -
tiile similare ce vor aparea, in timp, in oricare din statele membre.
• Aplicabilitatea directa a regulamentu lu i, cea de-a tre ia trasa tu ra
caracteristica a acestui act comunitar, serefera la doua aspecte:
a ) aplicarea sa in dreptul intern a l s ta te lo r membre se face d irec t, f ara
a f i recep ta t p rin norme nationa le , Este interzisa pre luarea d ispoziti ilor
regulamentu lu i in norme jurid ice interne , deoarece in acest f el aplicarea
regulamentu lu i nu ar f i unifo rma in toa te s ta te le membre, actele norma-
t ive interne avand forta jurid ica d if erita de la un s is tem dedrep t laa l tu l.
b ) regulamentu l a re eject direct, adica este susceptib il de a confe ri
drepturi si de a impune obligatii celor vizati prin dispozitiile sale, drepturi
s i obligat ii ce pot f i invocate de cei interesat i in fata jurisdict ii lo r natio -
nale sau comunitare, si de care acestea vor line seama.
Prin urmare, nu numai beneficiarul actului 11poate invoca in instanta,
c i ~iun tert, care se preva leaza de e l pen tru a sus tine existen ta une i obli-
gatii in sarcina destinatarului actului.
De asemenea, in caw Iin care regulamentul instituie 0obligatie pentru
un stat membru, acestei obligatii Iicorespunde dreptul corelativ al resor-
t isan ti lo r s ta tu lu i de a se preva la de obligat ia respectiva in fata jurisdic-
Iiilor nationale sau comunitare, si de a obtine obligarea statului la respec-
tarea ei deplina.
In f ine, d in jurispruden ta comunitara se desprinde ideea ca efectul
d irec t a l unu i regulament des tina t s ta te lo r se produce s i pen tru resorti-
sa nt ii ac estui a in momen tu l in c are int ra in s fe ra lui d e a pl ic are; a st fe l,
obliga\ia de aremunera e ch it ab il munca eg al a p re st at a de f emei ~ id e
barba ti se impune nu numai angajatorilor publici , c i s i celor priva ti d in
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
statele membre, chiar daca destinatarele regulamentului ce reglementeaza
acest aspect sunt statele membre, deci angajatorii publici ' .
• Suprematia regulamentului fata de actele normative interne: statele
membre n~ pot adopta rnasuri nat ionale care sa f ie contrare regulamen-
tului sau sa deroge de. la ace~ta, cu exceptia cazului cand chiar regula-
men~l . prevede aceasta posibiluate . Este yorba de apl icarea in concret a
?nnClplUlU! suprematiei dreptului comunitar, de care am amintit mai susm cadrul acestui capitol.
4.3.3. Directiva
Act speci fic com~nitar , e~is de regula de cat re Consi liul V.E . dar s i
de.~OIll1Slaeuropeana, directiva este obligatorie pentru statele membre in
pnvmta r~zultatului ce trebuie atins, lasand organelor statale alegerea mij-loacelor ~I eformei de realizare efectiva.
Directivele se emi t in s is temul Tratatului C.E .E ., s i sunt adresate
nU~aJ ~tatelor membre, prin urmare numai acestora le pot fi impuse obli-gain; directiva poate fi normativa sau individuala"
• Ob~igativitatea directivei. Di rectiva f ixeaza doa r cad rul , pe car e
fiecare din.state~eme,mbre trebuie sa-l aplice prin mijloace nationale (legi,
acte admml~trallve), mtr-un anumit tennen, expres prevazur in cadrul ei.
Vneon Insa , ? en tru a s e a si gu ra ca d ir ec ti va va fi imp lemenr at a i nconfo.mutate cu mteresul comunitar, institutiile comunitare aduc limitari
libertatii statel~~ de a alege forma sau mijlocul concret de implementare a
directivei, stabilind direct anumite masuri de implementare obligatorii a fi
lu~te. Alteori, este suficienta stabilirea obiectivului de atins -libera circu-
lat ie a persoanelor , de exemplu, pentru ca act iunea de executare sa f ieintr-un fel, orientata", '
Metodele si formele de implementare a directivei trebuie alese intot-
deau~a in asa fel incat sa asigure efect iva implementare a directivei s ifunctionarea acesteia.
. lrr:_plementareadirectivei nu echivaleaza cu receptarea dreptului cornu-
~tar m nonne nationale, ci trebuie facuta distinctie intre directiva si masu-
nle de executare a acesteia, numai ultimele fiind cuprinse in nonne nationale
; Decizia 43n5. Drefrenne c/ Sabena, apud C. Lefter, op. cit., p. 40.
Concluz ionsnd , dad! in cazul regulamentu lu i e fectul d irec t este use r
de demonstra t, in cazul d irec tive lo r s itua tia trebu ie ana liza ta de la caz la
caz . De asemenea, e fectul d irec t vertica l nu este insotit intotdeauna §ideefectul direct orizontal.
Ciit despre celalalr aspec t a l aplicab il irap] d irec te - Iipsa une i masuri
de receptare interna - este admis ca dir ecti va nu est e receptata pri n
dispozitii legale sau reglementare interne, ci este doar aplicata prin astfelde mijloace.
• Aplicabilitatea imediata a directive lor cornporra aceleasi discutii ca
§ i aplicab iIitatea d irec ta a acestora, in partea referitoa re la l ipsa unor
rnasur i de receptare a directivei in dreptul intern al statului mernbru, prinurmare nu mai revenim.
• Suprematia directivelor infata dreptului national a fost confmnata
prin dec iz ii le Curti i Europene de Jus ti tie, in sensu l existen te l une i obli-
gatii pentru administra(ia sijustitia statelor membre de a interpreta legis-
latia nationala in conformitate cu dispozitiile directivelor, dupa intrarealor in vigoare.
4.3.4. Decizia
Decizia este obligatorie in intregul ei pentru toti destinatarii, indiferent
daca acestia sunt state, persoane juridice sau persoane fizice I. Suntem inprezenta unui act comunitar cu carac te r individual, prin care institutiile
concrete, determinate, §icare se aplica unor subiecte, de asemenea, deter-
m ina te . P rin d eci zi e se po t impune ob liga ti i, s e pot a utor iz a a ct iu ni , s e
po at e ref uz a ini ti er ea unei a ct iu ni in jus ti ti a c omun it ara, s au se pot daexplicatii referitor la 0alta decizie.
• Decizia este obligatorie In Intregime, din acest punct de vedere ase -
manandu-se cu regulamentul, insa indepartandu-se de directiva.
• Decizia are aplicabilitate imediata si directa. Aceas ta trasa tu ra adeciziei se regaseste in toate componentele sale:
a) decizia se integreaza in dreptul intern din momentul adoptiirii ei,
b ) rara a f inecesa re masuri nat iona le de recep ta re , s i
c ) a re e fect d irec t In persoana des tina ta ri lo r e i ~ia terti lo r care se potprevala de ea.
I W. Weidenfeld, W. Wessels , op. c it ., p . 238 ; J. Rideau, o p. c it " p . 1 56 .
§4. Sursele dreptului comunitar 11 5
4.3.5. Recomandarile §iavizele
Recomandarea este un act comunitar cu caracter neobIigatoriu, si este
u ti liza ta pen tru a sugera anumite act iuni sau mac tiun i s ta te lo r membre.
Des i nu are e fecte jurid ice, ea poa te f i folos it~ de judeca toru l com~mtar
sau national pentru interpretarea unor dispozitii din actele obligatorii, sau
din legislatia nationals. . .. . _ _ .
A v i zu l este 0 simple opinie e rnisa de msntut ra comumtara, pent ru a ~l
face cunoscut punctul de vedere in legatura cu anurmte aspec.te concrete.
Avize le pot f i emise d in oficiu sau la cererea persoanelor f iz l~e sau jun-
dice interesate, a s ta tu lu i membru sau a a ltor ins ti tu ti i comumtare , ~lnu
produc efecte juridice.
4.3.6. Actele comunitare "nenumite"
Sunt considerate a fi surse ale dreptului comunitar si regulamentele de
ordine interioara adoptate de institutiile comunitare, dec~aralllle mtennsn-
tutionale prin care se precizeaza inrelesul anumitor nO(IUmsau concepte
foios ite in actele comunitare (de exemplu , che ltuiel ile obligatorii), a lte
decIaratii sau programe de actiune rara forta juridica I. .
Sur~ele de acest fel nu pot interveni in dorneniile reze:vate pnn tratate
reg lementarii p rin acte comunitare, iar Curtea Europea~a de Just it ie a redrep tul d e a int erpret a a st fe l de s ur se in a~a f el inc at s a de te rm ine a de~
varata lor natura juridica, f iind inadmisibila dlSlmula:ea unui act com~
nitar intr-o dec la ra tie sau rezolut ie prezumata a f i lara e fecte Jund~ce . In
aceas ta s itua tie Curtea va conside ra dec la ra tia sau rezolut ia ca f iind de
fap t acte comunitare, s i se va dec la ra cornpeten ta sa se pronunte asupra
legalitatii lor.
4 .3 .7 . Importanta d ls tinc tiei tntre actele comunitare, d in perspec tiva
contenciosului comunitar
a) Prin aceea ca are caracter general, impersonal, specific actului nor-
mativ, regulamentul se deosebeste esentia l de decizie, care .are caracter
individual. . I ' .tar'Aceas ta d is tinc tie a re relevan ta in p lanu l con tenc iosu U comum .'
persoanele f iz ice sau jurid ice (desemnate cu un termen generic "partI-
IC. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 124 ; J. Rideau, op. c it ., p . 159 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
11 6 Elemente de drepl comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar 11 7
cularii") nu pot inten ta in fata Curti i Europene de Jus ti tie act iuni con tra
regulamentelor, ci doar contra deciziilor. Explicatia rezida in imposibi-
l it at ea jus ti fi car ii e xi st en tei u nu i int eres di re ct s i p er son al in c ad rul
acestor actiuni.
Dimpotriva, atunci cand 0 decizie este inclusa intr-un regulament, in
sensu l ca une le prevederi d in regulament privesc in mod direc t anumite
persoane determinate, decizia respectiva poate fi atacata, separat, in fata
instantei de judecata comunitare. Prin promovarea acestei jurisprudente,
Cur te a d e J ust it ie a inc erca t s a d es eu ra jez e ins ti tut ii le comuni ta re in
incercarea lor de a .rnasca" deciziile individuale in regulamente, pentru a
Ieface astfel inatacabile cu actiune directs in contenciosul comunitar.
b) recomanddrile ~i avizele sunt acte flira caracter obligatoriu, ele nu
produc ef ec te jur idi ce, p rin u rmare nu s un t su sc ep tibi le a fi a ta ca te p e
calea unei actiuni directe in fata Curtii Europene de Justitie,
c) regulamentele pot f i a taca te de catre particu la ri eu actiune d irec ta
numai daca au fost emise cu exees de putere.
d) directivele pot f i con testate d irec t de catre s ta te , insa nu s i de catre
particulari, atunci cand destinatari sunt statele.
Trebu ie preciza t ca tex te le tra ta te lo r nu fac d is tinc tie intre forta juri-
d ica a unui regulament, a une i d irec tive sau a une i dec iz ii , p rin urmare nu
exista 0 ierarhie intre actele comunitare'. Nu se poa te spune cu precizie
care regulament are caracter de "lege" sicare de "act administrativ".
Singura precizare 0 gas im in Regulamentu l de functionare a l Consi-
l iu lu i U.E. , .unde se a ra ta ca acesta act ioneaza in calitate de leg is la to r
a tunc i cand adopta norme jurid ice obligatorii pen tru s ta te le membre sau
pe teritoriul acestora, sub forma de regulamente, decizii cadru sau direc-
tive. Constructia pretoriana are, lnsa, un caracter imprecis si este suscep-
tibila de numeroase controverse.
4 .3 .8 . Forme procedura le cerute de tra ta te le comunitare pen tru
adoptarea actelor comunitare
a ) Forme procedura le anterioare adoptarii actului comunitar: avize ,
propuneri, solicitate de tratate si rara de care actul comunitar este anulabil
I In ansamblul dreptului comunitar, ierarhia normelor juridice este insaevidenta: tratatele comunitare, principiile de drept, acordurile internationale,
actelecomunitare- a sevedeaV. Marcu, op.cit.,p. 118.
de ca tr e Cur tea Eu rope an a de Ju st it ie. 0 a st fel de f orma p ro ce du ra la
anterioara este, spre exemplu, propunerea Comisiei europene, necesara
pen tru adoptarea actului comunitar de catre Consiliul U.E. sau de catre
Consiliul U.E. ~iParlamentul european, prin codecizie.
b ) Forme procedura le concomitente adoptarii actului comunitar:
motivarea faptica sijuridica a actului.
Mot iv area poa te fi c up rinsa si i nt r-un a ct a nt er ior , s i t re bu ie s a fi e
c la ra , sa nu lase loc la interpretari I. In l ipsa motivarii sau in cazul moti-
varii insuficiente, actul este anulabil. In aprecierea suficientei motivarii
trebuie avut in vedere caracterul normativ sau individual al actului, f iind
acceptat eliacte1e individuale necesita 0motivare mai detaliata2
c) Forme proceduraie posterioare adoptarii actului comunitar: publi-
carea si comunicarea actelor comunitare.
Regulamentele s e publ ica in Jumalui Of ic ial a i Un iuni i Europ en e,
f iind acte normative formula te in abs trac t s i aplicab ile in mod repetat , s i
intra in vigoare in 20 dez ile de la aceas ta data, daca prin d ispoziti ile sale
nu a fost prevazut un alt termen.Deciziile si directivele se comunica persoanelor interesate, respectiv
statelor membre, si se publica In acelasi Jurnal Oficial, producand efecte
juridice de la data notificarii. Publicarea in Jurnalul Oficial este necesara
pentru ca tertii sa ia cunostinta de actul comunitar'.
4 .3 .9 . Execu ta rea actelor comunitare care impun obligat ii pecunia re
In cazul in care actul cornunita r impune anumite obligat ii pecunia re
unor persoane f iz ice sau jurid ice, cum ar f i amenz ile, penalitat ile e tc ,
pentru executarea acestor obligatii sunt aplicabile regulile procedurale
interne ale statului membru.
Responsab ile cu emite rea "ordinu lu i" care dec lanseaza procedura
n at io na la d e ex ecu ta re sunt ins a au to ri tat i d ife ri te, de l a s tat l a st at :
Ministerul de exteme, Ministerul justitiei, Grefierul sef al Curtii de apel,
Curtea Suprema sau Primul Ministru etc",
IJ. Rideau, op. cit., p. 131; e. Lefter, op. cit.,p. 48; 0. Manolache, op.cit.,
• s a adop te actu l cu amendamente le di n av iznl Par lament ul ui, cu
majoritate calificata, sau
• sa formuleze 0 "pozilie cornuna", care este trimisa Parlamentului,
Par lamentul are untennen de 3 luni, dupa care:
IPentru a respinge pozitia cornuna este necesara majoritatea absoluta,
2 Sunt astfel de politic i: politica din sanatate, politica din cultura, din invata-ma nt , pol it ic a t r ans por tu ri lor , p ol it ic a pr ot ect iei consumat or il or e tc. '
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
120 Elemente de drept comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar 121
I
I
I~
- aproba .pozitia comuna" siastfel actul comunitar este implicit aprobat;
- respinge cu majoria tte absoluta poz it ia cornuna s iIn acest caz actul
comunitar nu mai poate fi adoptat.
- p ropune amendamente la "pozi\ia comuna"; In acest caz , Cornisia
t rimi te p rop ri il e o bse rva ti i l a amendamen te , i ar Con si li ul U .E . a re untermen de 3 lun i pen tru a adopta una d in urmatoare le masuri:
- aproba amendamentele si actul este adoptat;
- r es pinge amendamen tel e, e az In c are int ervine Comitetul de
conciliere. Comitetul este eompus dintr-un numar egal de reprezentanti ai
Parlamentului si Consiliului U.E., ~i a re ca seop rea liza rea concilierii
intre cele doua institutii cornunitare, doua rezultate fiind posibile:
• obtinerea acordului parti lo r asupra unui anumit con tinu t a l actului
c ornun it ar , c az In c are a ctul s e s upune aprob ar ii In fi ec are inst it ut ie ,
conform procedurii obisnuite (majoritate calificata In Consiliu, respectiv
majoritate absoluta In Parlament)
• nu seobtine acordul parti lo r, s ia tunei actul nupoate f i adoptat .
4.4. P rinc ip ii le ge neral e d e d re pt ~ id re ptur il e omu lu i - i zvoa re
a le dreptului comunitar
Jurispruden ta Curti i Europene de Jus ti tie a fos t cea care a impus une le
princ ip ii generale de drept ca izvoare a le dreptului comunitar , In coneret
f iind vorba de princ ip ii ca respeetarea dreptului la apara re , p rinc ip iu l
legalitatii, al bunei credinte, al echitatii, al dreptului la recurs, al ierarhiei
normelor juridice, principiul autoritatii de lucru judecat etc '.
Confe rinta interguvernamenta la de la Nisa, d in 2000, s -a solda t ~icu
adoptarea Cartei drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana' ', care
a fos t e labora ta de 0 conventie cornpusa din 30 de reprezentanti ai parla-
mentelor nationale, 16 reprezentanti ai Parlamentului european, 15repre-
zen tanti persona li a i sef ilor de s ta t sau de guvern s i un comisar european.
Prin proclamarea Carte i, s -a dorit punerea la d ispozitia Curti i Europene
de Justitie a unui instrument pentru analiza cornpatibilitatii actelor comu-
nitare sau statale eu drepturile fundamentale. Dintre drepturi Iefundamen-
IA s e v ed ea , p en tr u d et al ii O . Manolache, o p. c it. , p . 2 0; .f. Boulais, op. cit .,
p. 222; T.e. Hartley, op. c it ., p . 131 ; 1. Rideau, op. c it ., p . 181 .
2 V. Vese, A.L. lvan, op. c it ., p . 225 ; A.C. Palin, o p. c it ., p . 1 2: O .Manolache,
op. c it ., p . 23.
tale, arnintim inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a forma sindicate,
d reptul la respectarea v ie ti i p riva te , d reptul de a a lege ~ide a f i a les e tc '.
4.5. Surse le "complementare" a le dreptului comunitar
Sur se le c omplemen t a re al e d rep tu lu i c omuni ta r s unt a co rdu ri le
internationale, incheiate fie de Uniune, fie de statele membre.
In primul rand, Uniunea Europeana, prin institutiile sale, poate incheia
ac ordu ri i nt erna tion al e cu a lt e st at e, a ces te a cordur i d ev enind p ar te a
dreptului comunitar d in momentu l intra ri i lor In v igoare . Important de
ret inut In legatura cu aceste acorduri este fap tu l ca e le au forta jurid ica
supe rioa ra dreptului c omun it ar d er iva t sa u a ltor s ur se d e d rep t, Insa
inferioara dreptului comunitar primar ~iprincipii lor generale de drepr',
Acordurile interna tionale ea sursa a dreptului comunitar pot f i de mai
multe feluri:
- a co rdur i d e a soc ie re cu s ta te c are se p re ga te sc p en tru a derarea l a
Uniune,
- aeorduri de coopera re cu s ta te nemembre, inche ia te de ins ti tu ti ile
cornunitare;
- acorduri eomerciale eu grupari sau organ izat ii interna tionale (spre
exemplu , eu GAIT - Acordul General pen tru Tarif e ~iComert) .
Alaturi de acordurile internationale incheiate de institutiile comuni-
tare, exista s i acorduri intre s ta te le membre, pen tru anumite obiec tive
determinate In tratate, sau chiar In lipsa unor astfel de prevederi; la aceste
acorduri pot participa ~is tate nemembre, cum ar f i cazul Acordurilor de
la Schengen' privind trece rea l ibera a f rontie re lo r interne s i intarirea
controlului la frontierele externe.
! in cazul incalca rii de c atre un s ta t m er nb ru a u nu ia d in tr e d re pt uri le
f undament al e, Consi li ul U .E . poa te a junge, i n u rma une i p rocedu ri de anche ta s i
recornandari, sa suspende drepturile de vo t ale acelui stat membru in ca drul
Consi li ul ui - a s e vedea 0.Manolache, op. c it ., p . 22.
2 C. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, o p. c it ., p . 1 24
3 C. Lefter, op. c it ., p . 50.
4 Acordur il e de la Schengen ( locali tate s ituata in Luxemburg, la inrersectia
frontierei cu Franta si Germania), sunt formate dintr-o conventie de 33 de
a rt ic ole , se rn na ta i n 1 98 5 d e F ra nt a, G erman ia s i st at el e Ben el ux , si u na d e 1 42
de art icol e, s er nnat a i n 1990; s ta te lo r i ni ti at oa re I i s - a a la tu ra t i n 1990 I ta li a, i n
1991 Spani a s i Por tuga li a, I n 1992 Greci a, i n 1995 Aus tr ia , i n 1996 Danemar ca ,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
Categorii de actiuni si exceptii ce pot fi exercitate,
respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie si
a Tribunalului de Prima Instants
5.1. Actlunea in anulare
Prin actiunea in anulare reclamantul contests legalitatea actului comunitar.
Ac tu l comuni tar , pe nt ru a fi c on tes tab il p e ac ea st a cal e, t re buie s a
iudeplineasca mai multe conditii:
- s a f ie erni s d e a institutie comunitara;
- sa se incadreze in categaria actelor susceptibile a fi atacate cu actiune
directa in anulare, acte prevazute Iimitativ in art. 173 al Tratatului C.E.E.
s i in a rt . 33, respectiv a rt . 38 a le Tra ta tu lu i C.E.C.O. Este vorba de actele
adoptate in comun de Parlamentul European s i de Consiliul U.E., actele
proprii ale Consiliului, Comisiei, Bancii Central Europene, altele decat
recornandarile si avizele, precum si actele Parlamentului European desti-
nate a produce efeete fata de terti 1;
Fi nl an da , Isl an da , No rv egi a s i S ue di a, ia r I n 2 00 5 El ve ti a, Con ve nt ii le a u c a
obiectiv armonizarea polit icilor judiciare, pol it ienest i s i administrative, ill
vederea luptei irnpotriva crirninalitatii internationale; s e in st it uie d e a se me ne a u n
sistem de libera trecere a frontierelor, r a r a controale sistematice, urmand ea
acestea sa fie declansate numai la apari tia indicii lor unei infractiuni s au ab a te r i;
i n f in e, s un t stabilite conditiile d e i nt ra re a cetatenilor d in s ta te terte, atribuirea de
v ize pen tr u acest ia l a i nt ra rea I n s pa ti ul Schengen. Dis pozi ti vu l Schengen a int ra t
10 vigoare in 1995 .
De remar ca t ca s pa ti ul Schengen con ti ne s i s ta te nemembre a le U.E ., dar car e
fa ce au pa rt e d in S pa ti ul Ec on omi c Eu ro pe an s au d in Con fe de ra ti a Nord ic a, c e
a pl ic a un s is t er n a se rn an ato r. Pe nt ru d et al ii , a se v ed ea V. Hreblay, La I ib re
circulation des personnes, Les accords de Schengen, PUF, Paris, 1994;
G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 182; P. Moreau Defarges, op. cit, p. 136;
P. Fontaine, op. c it ., p . 39 .
I Sunt exceptate, prin unnare, actele emise de statele membre, ca subiecte ded re pt d e s ine st at at oa re - 0. Manolache, op. c it ., p . 498 ; T.C Hartley, op. cit .,
p.349.
§S. Contenciosul comunitar 123
- sa produca efeete juridice', prin elinsusr' .
Referitor la calitatea de parat a Consiliului european (compus din sefii
s ta te lo r membre a le Uniun ii Europene), s -a dec is ca nu poa te f i p romo-
vata 0 actiune v izand un act emis de acesta, dat f iind fap tu l ca e l nues te
cupr ins in enumerarea l irni tat iva a a rt .l 73 din T rat atul C.E.E. ; mai
mult, Aetul Unic European (1985) ~iTra ta tu l de la Maastrich t exc lud in
mod expres competenta jurisdictiei eomunitare de a controla legalitatea
aces tor acte'.
Rec lamant poa te f i o rice persoand fiz ica sau jurid icd din statele
membre a le Uniun ii Europene, daca actul comunitar a taea t a re carac te r
individual si 11priveste in mod direct pe reclamant, indiferent daca ii este
adresat sau nu4• In s is temul Tra ta tu lu i C.E.C.O., in p lus fa\a de aceste
conditi i, e ste necesar ca rec lamantul (dad este a asociatie sau intreprin-
dere) sa a iba un obiec t de activ itate c ircumscris domeniu lu i sec to rial a l
t rat atului - i ndu st ri a carbunelui si ot elului . Aetel e comun it are nor -
mative, sau "cu carac te r general", pen tru a f i con testate de persoanele
priva te , t rebu ie sa f i fos t emise cu exces de putere (de turnare de putere)
fata de reclamant5•
De asemenea, actiunea poate fi promovata de un stat membru sau de 0
alta institutie comunitara.'· Cel mai frecvent se gasesc i n poziti a de
1 Sunt exc1use, astfel, actele care nu exprima 0 pozitie definitiva a institutiei
cornunitare, ci sunt d o ar a c te pregatiroare, exploratorii, p ar te a u nc i p ro ce du ri c e
imp li ca mai mul te e tape , p recum s i ac te lc r evocat e de ins ti tu ti a e rn it en ta , chi ar s i
I n cur su l p rocedu ri i I n f a ta Cur ti i Europene de J us ti ti e - C Leicu, op. c it ., p . 183 ;
O. Manolache, op. cit., p. 498; S. Van Raepenbusch, Dro it i ns ti tu ti onne l de
l 'Uni on e t de s Cornmunautes europeennes, 3eedi ti on , De Boeck Universite,
Bruxelles , 2001, p. 489.
2 Sunt inadrnisibile actiunile in tr od us e p en tr u a nu la re a u ne i d ec iz ii c on -
firmative, in conditiile in care prima decizie nu a fost atacata in termen -
O. Manolache, op. c it ., p . 500 .
3 O. Manolache, op. c it . . p . 500 ; C Lefter, op..ci t. , p. 131.
4 1. Boulouis, o p, c it ., p . 3 52 ; 1 . Rideau. op. cit., p. 709; C Leicu, op. cit .,
p. 183; V. Marcu, op. c it ., p . 209. S -a dec is , a st fe l, ca 0 decizie adresata unui s tat
p oa te p ri vi d ir ec t 0 persoana f izica sau jur idica, insa nu aceeasi c on cl uz ie s e
poat e sustine 1 11 ca zu l u ne i d ec iz ii c ar e acorda s ta t ul ui m emb ru p u te ri discretio-
nare - O. Manolache, o p. c it. , p. 5 05 ; I n a ce st u lt im c az , p re ciz am noi, d oa rn on ne l e i n te r ne , nationale, p o t a f ec t a d ir ec t persoanele private.
5 S. Van Raepenbusch, op. c it ., p . 489; 1 . Boulouis, op. c it ., p . 353.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
124 Elemente de drept comunitar european §5. Con tenciosu l comun ita r 125
reclamant, in astfel de litigii, Comisia Europeana, Consiliul V.E. si statele
membre 1. De altfe l, e ste de remarca t ca sub iectele de drept "inst itul io -
n al e" sunt c on side rat e ca " re c1amante p rivi leg iat e" , de oarec e el e nu
trebuie sa demonstreze existenta unui interes, acesta fiind prezumar' .
Termenul de contestare a actelor comunitare in fata Curti i Europened e Ju st it ie es te de 2 lun i d e l a publ ica re a ac tu lui , no ti fi ca re a lui c at re
rec1amant, respectiv de la e fect iva lua re la cunos tinta a actului (atunci
cand beneficiar este un alt subiect de drept)",
Horararea Curti i a re ca s i f inal itate, in cazul admiterii act iunii dec la -
rarea nulitat ii de~iz ie i a taca te , cu efecte pen tru trecu t s i pen tru v ii to r4.
Exceptie fac e fectele actelor normative deja produse , f ata de care nulita-
tea se acopera . Curtea trebu ie insa saprec izeze de f ieca re data cand efec-
tele unui regulament sedefinitiveaza, care sunt aceste efecte.
Anul ar ea actului poat e fi si part iala, insa i n ni ci un caz Cur tea nu
poa te recurge la injonciiuni' la adresa institutiei comunitare emitente, la
modificarea sau inlocuirea directa a actului acesteia. Problema va reveni
spre rezolvare legal a t ot i ns ti tu ti ei c omun it are a l c arei ac t i leg al a fo st
anu la t. Nu trebu ie insa inteles ca ins ti tu tiei emitente nu-i incumba obli-
gat ia respectarii conditi ilor legale la emite rea unui a lt act , care sa-l inlo-
cuiasca pe eel anu la t, p recum ~ila emite rea unor acte u lterioare conexe.
In s itua tia pas iv itat ii ins ti tu tiei de a inlocui d ispoziti ile s imilare d in a lteacte, rarnase in v igoare , remediu l jurid ic este promovarea une i act iuni
interneiate pe art.175 din6Tratatul C.E.E. (relativa la abtinerea institutiilor
comunitare de a actiona) .
In f in e, p rec iz am ca functionarii publici comunitari (categorie care
c up rinde o fi ci al ii Cornuni ta ti lor , al ti fu nct io na ri , p re cum s i ce i ca re
reclama acest statut') au 0 legitimare procesuala activa specials, rezultand
, e. Leicu, op. c it ., p . 183
21. Boulouis, op. cit., p. 353 ; O. Manolache, op. c it ., p . 501 ; TiC. Hartley,
op. c it ., p . 349 .
3 Art . 1 73 a li n. 4 d in Tr at at ul C .E. E. A se v ed ea ~ iJ. Rideau, op. cit ., p. 733;
V. Marcu, op. cit., p. 209
4 T. < ; : . Hartley, op. c it ., p . 431
5 Injonctiunea se r ef er a l a obligarea institutici sa faca ceva, exercitarea de
p r es iu ni a s up r a a c es te ia , s au o rd o na re a realizarii unui an um i t lucru.
6 S. Van Raepenbusch, op. cit., p. 489; J. Boulouis, op. cn., p . 3 56 ;
O. Mono/ache, op. c it ., p . 510
7 O. Manolache, op. c it ., p . 550 .
nu din tratatele constitutive, ci din Statutul functionarilor comunitari 1, de
a se p lange impotriva sanctiunilo r d iscipl inare ce Ie-au fos t aplicate, sau
impotri va modul ui de r ezolvar e a unei petit ii pe care au inai ntat-o
"autorita!ii investite cu puterea de numire,,2.
. Doct rina ap re ci aza ca s un tem tot in prez en ta une i actiuni in anulare';i po te ze le p e c are fu nct io nar ii c omun it ar i t rebuie sa Ie aiba in vedere
pen tru a inten ta 0 actiune de acest f el f iind urmatoare le : a ) autoritatea
inve st it a cu pu te re a d e numire a emis 0 decizie care-I nemultumeste, in
urma exerc itarii de catre acesta a dreptului de petit ionare ; b ) autoritatea
investita cu puterea de numire emite din oficiu un act prejudiciabil pentru
functionarul public. La randul ei, ultima ipoteza presupune doua aspecte:
f ie autoritatea emite un act , f ie se abtine de la a -I emite , des i e ra obligata
prin Statut sa 0faca".
Acc esu l I a just it ia c omun it ara e st e c ondi ti ona t d e e fe ctua re a unei
proceduri prealabile administrative, in fata autoritatii investite cu puterea
de numi re , ca re po at e f i c hi ar s up er io ru l i er arhi c a1 functionarului in
cauza". Termenul de ses izare a ju risd ic tiei comunitare este de 3 lun i de la
primirea raspunsului (explicit sau implicit) la procedura prealabila admi-
nistrativl{ Daca intervine 0 decizie explicita ulterior deciziei implicite,
ac eas ta v a d et ermina c urgerea unui nou termen de 3 lun i, d es ig ur d ac a
termenul anterio r de 3 lun i nuexpirase lada ta emite ri i e i.
" A se vedea , pen tr u dezvo lt ar i p ri vi toar e l a f unct ionari i pub li ci cor nuni ta ri ,
C. Calinoiu, v. Vedinas, Teori a f unct ie i pub li ce comun it ar e, Ed. Lumina Lex ,
Bucurest i, 1999.
: e. Calinoiu, v. Yedinas, op. c it ., p . 192 ; 1. Rideau, op. c it ., p . 773.
O. Manolache, o p. c it ., p . 5 50 . i n s en su l c a a ce as ta a ct iu ne f ac e p ar te d in
r andu l p rocedu ri lo r s peci al e, a s e vedea J.P. Filipescu, A. Fuerea, Drept institu-
l IOn:1comumtar european, edi ti a a V-a , Ed. Act ami, Bucur es ti , 2000, p . ' 141 .
C. Calinoiu, V. Yedinas, op. c it ., p . 190 .
5 A se v ed ea p en tr u d eta lii si D.e. Dragos, Recursul administrativ s i conten-
ciosul adminis trat iv, Ed. All Beck, 2001.
6 Prin excep ti e, daca f unct ionaru l u rmar es te s us pendar ea execu ta ri i act ului
ataeat, act iunea poate fi f ormu la ta imedi at ce a f os t s es izat a autor it at ea inves ti ta
c u p ut er ea d e n um ir e - C . Cdlinoiu, V. Vedinas, op. c it ., p . 194 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
Dupa efectua rea proceduri i admin is trat ive prealab ile obligatorii , s i
numai in cazul in care aceasta nu sefinalizeaza cu exprimarea unei pozitii
de catre institutia comunitara - caz in care este deschisa calea unei actiuni
in a nulare - r ec laman tu l a re l a d is poz it ie un termen de 2 luni in c are sa
s es iz ez e Cur te a Europe an a de Ju st ine . Termenul inc ep e sa c urga d e l aexp irarea unui a lt termen de 2 lun i, illcare institutia cornunitara trebuia sa
raspunda la recursul administrativ prealabil.
5.3.Exceptia de ilegalitate
Exceptia de ilega li ta te este u ti la datorita l imitarii , in t imp, a pos ib i-
litatii introducerii actiunii in anulare, precum si datorita faptului ca actele
normative nu pot f i con testate decat de s ta te le membre sau de ins ti tu ti ile
comunitare. Se pune problema cese intampla cu un act normativ i lega i, in
momentul executarii lui printr-un act individual.
P er so ane le fi zi ce sa u jur idi ce vor pu te a, i n a ce st c az , sa c on te st e
de ci zi a de ex ecu ta re a regu lamentului sa u a or ic arui a lt a ct n orma tiv
rid icand in cursu l procesu lu i excep tia de ilega li ta te a actului normativ' .
Actul normativ devine inaplicabil in speta, ramanflnd insa sa-si produca
efectele jurid ice in continuare, rara a f i anu la t. Va f i anu la ta doar dec iz ia
emisa in temeiul actului normativ' .
Exceptia de ilegalitate este 0procedura accesorie cererii principale de
anula re a dec iz ie i ind iv idua te ', s inu poa te f i r id icata de particu la ri impo-
triva unui act care putea f icontes ta t pe calea une i act iuni in anula re , dar aexpirat termenul legal".
Creata in princ ip iu in favoarea persoanelor care nu au actiune d irec ta
in contra actelor normative , excep tia de ilega li ta te poa te f i u ti liza ta de
IArt. 184dinTratatul C.E.E.
2 S. Van Raepenbusch, op . c it ., p . 5 72 ; T'C. Hartley, op. c it ., p . 3401;
1. Rideau, op. cit., p. 749; V. Marcu, op. c it ., p .224; C Leicu, op. cit.,p. 185;C Lefter, op. cit., p. 134.
3 V. Marcu, op. CiL,p. 225. Ca ~iconsecinta a caracterului sAuaccesoriu,
excep tia de ilega li ta te trebu ie sa a iba ca obiec t un act normativ a flat intr-o
legatura suficienta cu actul individual contestat pe cale principala, Prin urmare,
daca sunt doua decizii individuale, constituind un totunitar, este suficientca doar
unadintreele sa comporte 0 legaturajuridica cu dispozitia normativa in cauza=-1. Boulouis, op.cit.,p. 391.
4 O. Manolache, op. cit.,p. 517
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
orice parte a unui l it ig iu comunitar ': ea poa te f i invocata, p rin unnare, s i
de un stat membru, care are la dispozitie si actiunea In anulare",
5.4. Recursul in interpretare (decizia in chestiuni prealabile)
Tratatele3 consacra posibilitatea formularii unei cereri de interpretare a
unu i a ct comuni ta r, ca re es te a dres at a d e c at re un orga n de jur is di ct ie
nationa l Curti i Europene de Jus ti tie, s i a re ca obiec t obtinerea une i hota-
rari p re liminare cu privire la valid itatea sau sensu l acestuia. Tribuna lu l
nat iona l poa te act iona la cererea orica re i p liqi , f ie ea persoana jurid ica,
fizica, sau institutie publica nationals".
Suntem In prezenta unei adevarate "ac\iuni prejudiciale'", ce implica
organele de jurisdictie statale ~i cele comunitare. Hotararea preliminara
obtinuta pe aceasta cale obliga organul jurisdic,p0nal national la solutio-
na re a c au zei c u resp ec ta re a int erpret ar ii d at e . P re ci zam tnsa c a e st e
yorba de 0 dezlegare a problemelor de drept a le pricini i, Curtea Euro-
peana de Justitie neavand competenta de a verifica faptele.
5.5. Actlunea in daune contra Instltutlilor comunitare
to prezenta conditiilor generale ale raspunderii extracontractuale pentru
daune (existenta prejudiciului, existenta unui actcomunitar culpabil sau a uneiomisiun i culpabile ~i legatura de cauza li ta te d in tre cele doua e lemente) ,
reclamantul poate obtine compensarea daunelor cauzate prinactul comunitar'.
IC. Leicu, op. cit., p. 185;C. Lefter, op,.cit., p. 134.
134 Sintezi: a Constitutie i Uniunii Europene §5. Apartenenta fa Uniunea Europeana 135
II
I
- competente exclusive, care apart in numai Uniunii , ~ icare includ
comertul cu state terte siconcurenta in piata interna,
- cornpetente par ta ja te de Uniune cu state le membre, care sunt exer-
c it at e de Uni une numai in cazu ril e s i in masur a i n ca re ac ti unea sa es te
mai eficienta dedit cea a statelor menbre. Domeniile in care se manifesta
acestea sunt cele mai impor tante: piata interna unica, pol it ica agr icola
comuna, pol it ica mediului, pol it ica in t ransportur i, pol it ica de azi l s i de
imigratie, cooperarea politieneasca sijudiciara,
- competentele rezervate - ele apartin in continuare statelor membre,
Vniunea putand doar sa sprijine realizarea unor actiuni in aceste domenii,
t ara a avea puterea de armonizare a legis la tiei interne. Raman in cornpe-
tenta statelor cultura, educatia, sportul, protectia civila,
In alte domenii insa, cum ar f ipoli ti ca ocupari i for te i de munca, pol i-
tica sociala sau politica economica, statele membre considera ca Vniunea
este chemata sa Ie coordoneze politicile nationale, Prin urmare, Vniunea
nu a re d rep tu l s a l eg if ereze uni ta r, c i sa coordoneze anumi te e fo rtu ri
nationale in vederea realizarii mai eficiente a scopului propus.
In fine, Vniunea dobandeste competcnte siin domeniul politicii exteme
si de securitate comuna, fiind abilitata sa urmareasca realizarea acesteia in
baza solidaritatii tuturor statelor membre, in scopul final al realizarii uneiaparari comune.
In scopul ins ti tuir ii unei anumi te f lexibi li ta ti in s is tem, proiectul
prevede ca, Consiliul V.E., votand cu unanimi tate s i dupa obt inerea
avizului conform al Parlamentului european, este abilitat sa "umple" orice
goluri ce vor aparea in ceea ce priveste cornpetentele unionale stabilite de
Constitutie, atunci cand 0 act iune la acest nivel este necesara in vederea
realizarii obiectivelor prevazute de Constitutie.
P rinci piu l subs ld iar it at il, Menit sa as igure exer cita rea corecta a
puter ilor conferi te Vniunii prin Const itut ie , principiul presupune ca
Vniunea sa act ioneze doar in masura in care act iunea sa este necesara s i,
in acelasi timp, mai eficienta decat cea a statelor membre; de asemenea, el
are ca scop rnent inerea decizie i la nivelul eel mai apropiat de cetatean,
verificand constant daca actiunea comunitara este mai eficienta decat ce
se poate intreprinde la nivel national, regional sau local.
Principiul proporponalitapi, ca parte a principiului subsidiaritatii , are
meni rea de a veghea ca act iunea cornun ita ra s a nu depaseasca, p rincontinut sau forma, ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivuluicomunitar.
Proiectul urrnareste intar irea acestor dona principii , cerand ca de
fiecare data cand Comisia europeana face 0propunere de act normativ, ea
sa explice in ce fel a luat in considerare cele doua principii . Pentru prima
data, de asemenea, parlamentele nationale primesc dreptul de a examina
orice propunere a Comisiei, din aceeasi perspectiva, si sa emita 0 opinie
motivata; daca 0 t re ime din par lamentele nat ionale au aceeasi opinie,
Comis ia va fi nevoit a sa -s i revizuia sca p ropunerea. I n fine, Cur te a
Europeana de Justitie poate fi sesizata pe motivul incalcarii principiului
subsidiaritatii,
Spre 0 Vniune legit ima ~i democratica , Proiectul de Const itut ie
def ines te pentru prima data bazele democratice ale Vniunii s i consoli -
deaza expresia lor tangibila.
Astfel, sunt prevazute noi obligatii in sarcina institutiilor europene in
ceea ce priveste consultarea societatii civile, transparenta decizionala,
accesul la documente de interes public s i protect ia datelor personale . Se
r ecunoast e ro lul important a l par tener il or soci al i si a b is eric il or, i ar
cetatenii primesc dreptul de a provoca, prin s trangerea unui mil ion de
sernnaturi, redactarea de catre Comisie a unei propuneri de act normativ.
§5.Apartenenta la Uniunea European!
Poate adera l a Vniune orice s ta t european care- i impar taseste s i res-
pecta valorile. Accederea in aceasta structura este votata cu unanimitate
de Consiliul V.E., trebuie aprobata de Pariamentul european si ratificata
de toate statele membre. .
In cazul in car e un s ta t membru v io leaza per si st ent s i i n mod ser io s
valorile Vniunii, Consiliul V.E., votand cu unanimitate (rara a considera
votul statului in cauza), cu aprobarea Parlamentului european (vot de doua
treimi), poate suspenda drepturile statului membru in cadrul Vniunii.
Orice stat membru se poate retrage din Vniune, prin utilizarea mijloa-
celor juridice consacrate de dreptul sau national; in acest caz, conditiile
de retragere si relatiile viitoare dintre acest stat si Vniune vor fi stabilite
intr-un Acord adoptat de Consiliu cu majoritate calificata dupa aprobarea
Par lamentului european. Const itut ia inceteaza sa se mai apl ice s ta tuluiret ras din momentul in care int ra in vigoare Acordul de ret ragere , sau, in
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
138 Sinteui a Constitutiei UniuniiEuropene §7. S imp li f i ca rea mi j loace lor de a c ti un e a Un iu n ii 139
Por tugalia - 12; Danemarca, I rlanda, Slovacia, Finlanda Lituania - 7;
Letonia, Cipru, Slovenia, Estonia, Luxemburg - 4; Malta - 3.
Comisia europeana. Creat a ca organ i ndependen t ce r ep rez in ta
interesul comunitar, ea este chernata sa asigure aplicarea Constitutiei si sa
vegheze la aplicarea ei de catre celelalte institutii comunitare. Cornisia are
d rep t de in itia tiva legis la tiva, u rmand ca Parlamentu l si Consil iu l sa
adopte impreuna legislatia, Cornisia asigura formularea si implementarea
politicilor comunitare, administreaza bugetul si programele comunitare,
cu ajutorul administratiilor nationale.
Cornisia reprezinta Uniunea in negocieri le internationale din toate
domenii le , cu exceptia domeniului pol it ic ii externe 's i de secur itate
comuns, unde intervine Ministrul de externe al Uniunii.
Cornisia decide cu major itate s impla s i este responsabila colectiv in
fata Parlamentului european, care poate adopta 0motiune de cenzura,
Pen tr u 2009 , Corn is ia va fi compusa a st fe l: Co leg iu l va cupri nde
Presedintele Cornisiei, Ministrul afacerilor externe ca vicepresedinte, si
13 cornisari europeni, selectati din s tate le membre pe baza unui s is tem
echi tabi l de ro ta ti e. Din s ta te le membre care nu au corn is ar i i ntr -un
mandat, Presedintele Cornisiei va desemna cornisari rara drept de vot.
P res edi nte le Corni si ei va fi nu rni t ca s i pana acum, i ns a Consil iu l
european va t rebui sa t ina seama in propunerea pe care0
face Parlamen-tului european de rezultatul alegerilor europene. Nurnirea cornisarilor de
cat re Presedinte va f i facuta de pe l is te de cate 3 candidati ( In care sa f ie
~i0 femeie, sau, invers, siun barbat), propuse de fiecare stat membru.
Minis trul de externe al Uniunii . Una dintre cele mai spectaculoase
inovatii ale Proiectului constitutional vizeaza acest post, care se vrea a fi
unul care sa dea consistenta pol it ic ii externe si de secur itate comuna a
Uniunii, si sa promoveze 0 persoana in care statele terte sa identifice mai
usor .vocea" Uniunii pe plan international. '
Ministrul va fi nurnit de Consiliul european cu majoritate calificata, cu
aprobarea Presedintelui Cornisiei . Aceasta dubla condi tie la nurni re
reflecta dubla functie pe care persoana in cauza 0va avea: reprezentant al
Consiliului pentru politica externa, respectiv vicepresedinte al Cornisiei.
Curtea de Justitie. Curtea va cuprinde actuala Cur te Europeana de
Justitie, Tribunalul de Prima Instanta (denurnit de proiect Inalta Curte), si
tribunale sau curti specializate.
Atributiile Curtii vizeaza solutionarea litigiilor dintre statele membre,dintre Uniune si s ta te le membre, dintre ins ti tuti il e unionale s i dintre
par ticulari s i Uniune. Ea rezolva de asemenea cerer ile de interpretare a
dreptului comunitar adresate de tribunalele nationale, necesare In vederea
aplicarii unitare a dreptului comunitar pe teritoriul unional.
Impor tant de ret inut este s i faptul ca, pot rivi t proiectului de Const i-
tut ie , cetatenii europeni vor putea contesta mai usor reglementar ile
Uniunii , chiar daca nu- i privesc personal, posibil it ate care nu exista in
conforrnitate cu tratatele comunitare aplicabile In prezent. De asemenea,
statelor membre Ie vor fi impuse sanctiuni mai drastice pentru nerespec-
tarea dreptului comunitar si a deciziilor Curtii de Justitie,
Banca Centrald Europeand. Creata in vederea gestionarii procesului
de t recere la moneda unica, Banca dir ijeaza prin organele sale Sis temul
European de Banci Centrale, format din aceasta sidin bancile centrale din
s tate le membre care au adoptat euro, s i care are sarcina de a adrninist ra
dezvoltarea sistemului monetar unie, de a mentine stabilitatea preturilor,
precum si functionarea sistemului de plati intracomunitare.
Curtea auditorilor monitorizeaza veniturile si cheltuielile eomunitare,
fiind institutia de audit financiar a Uniunii.
Comitet~l regiunilor reprezinta autoritatile locale si regionale, fiind
consultat de Consi liu s i Par lament in domenii cum ar f i educatia, sana-
tatea publica, coeziunea economics si sociala.
Membrii sai sunt numit i de Consi liu pentru un mandat de 5 ani , f iindin numar de maxim 350.
Consi liul Economic s i Social, format din reprezentanti a i organi-
zatiilor econorniee si soeiale si ai societatii civile, este consultat de regula
in p rocedura legi sl at iva, f iind fo rma t to t d in maxim 350 de rnembri ,
numiti de Consiliu pentru 5 ani.
§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a Uniunii
Majoritatea calificata. Cand Consi li ul eu ropean sau Cons il iu l de
min is tr i vor lua deeiz ii eu maj or it at e ca li fi ca ta , aeea sta va f i de 232
voturi, reprezentand 55% din nurnarul statelor membre, si totodata 65%
din populatia Uniunii.
Atunei cand Constitutia nu conditioneaza decizia Consiliului european
sau a eelui de minis tr i de propunerea Comisiei, ori de ini tiat iva Minis-trului unional de externe, majoritatea calificata de 232 voturi va trebui sa
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
140 Sintera a Constit iqie i Uniunii Europene§7 . Simplificarea mij/oacelor de ac ti une a Un i un i i 141
reprezinte 2/3 din numarul s ta te lor membre, s i In acelasi t imp eel put in3/5 din populatia Uniunii.
Aeeste dispozipi vor int ra In v igoare la 1 no iembrie 2009, dupaalegerile pentru Parlamentul european.
Legislatia Uniunii. Tipologia actelor eomunitare (identifieate ea fiind
aproximat iv 35 la numar I n p rezent) va fi limit ~ta la sase instrumente
legis la tive s i reglementare: legea, legea eadru, regulamentul, decizia ,
reeomandarea siopinia. Ierahia acestora este identica eu eea din sistemele
nationale de drept: preeminenja au legile, actele eomunitare trebuind sa Iise conformeze,
Legea va de te rmina a speet el e es ent ia le al e une i anumite p roble -
mat ic i, urmand ca aspeetele tehnice sa f ie delegate spre regIementare
Comisiei europene, sub supravegherea celor doi co-legislatori: Consi-liul si Parlamentul.
Procedura Iegislativa ordinarii sau obisnuita va fi considerata
eodecizia, iar procedua legislativa speciala va impliea adoptarea legilor
exc1usiv de catre Consiliu, sau, mai rar, exc1usiv de catre Parlament.
Deeizia cu major itate cal if icata in Consi liu ( in noua ei formula _ 55%
din numarul s ta te lor, s i In acelasi t imp 65% din populat ia Uniunii ) a fos t
ext insa la alte 30 de domenii , pentru care in prezent se cere vot unanim.
Statele i~i mentin Insa un drept de veto pentru anumite domenii, fapt ce va
duce probabilla blocaje in functionarea Consiliului.
Votul Inprocedura legislativa. In cazurile In care Constitutia prevede
( In par te a a I II -a ) adopt area de cat re Consi li ul de minis tri a unor l egi
cadru comunitare sau a unor legi eomunitare cu respeetarea proceduri i
legislative speciale, Consiliul european poate permite, printr-o decizie
adoptata dupa 0 per ioada de gratie de eel put in 6 luni, votand In unani -
mitate si la propria initiativa, dupa consultarea Parlamentului european si
informarea parlamentelor nationale', adoptarea acestor legi prin proce-dura legislativa obisnuita.
De asemenea, daca in aceeasi par te a I II -a , Const itut ia prevede nece-
sitatea votului unanim In Consiliul de ministri intr-un anumit domeniu,
Consiliul european poate adopta, din proprie initiativa ~icu unanimitate,
o decizie europeans prin care sa permita Consiliului de ministri sa voteze
cu majoritate calificata in acel domeniu. Parlamentele nationale trebuie
informate de initiativa Consiliului european eu eel putin 4 luni inainte de
materializarea ei in decizia europeans.
Cooperarea intarita. Venind sa eompleteze dispozitiile Tratatului de
la Amsterdam privind cooperarea intarita, proiectul de Constitutie pre-vede un numar l imi ta de s ta te ca re pot porn i pe aces t dr um, si anume 0
treime din membri, precizand de asemenea ca celelalte state sunt bineve-
nite sa Ieurmeze atunci cand sunt dispuse sicapabile sa faca acest lucru.
Bugetulcomunitar. Se in tr oduce un documen t l egal nou, "Cadrul
financiar multianual", adoptat de Consiliu si care va guverna plafonul
anual al cheltuiel ilor comunitare. Comisia va implementa bugetul , sub
supravegherea Consiliului si a Curtii auditorilor. Bugetul comunitar va fi
format din resurse propr ii , const itui te din cote din TVA-ul nat ional,
preeum si din cote din PIB-ul national, in conformitate cu decizia Consi-
liului ratificata de statele membre.
Relatii le externe ale Uniunii Europene. Prevederile din tratate referi-
toare la relat ii le externe ale Uniuni i au fost grupate sub un singur t it lu ,
dobandind astfel coerenta.
Domeniul in discutie ramane supus, in mare par te , deeizie i unanime a
Consiliului, fapt ee poate fieonsiderat ea un esec alConventiei europene,
ca re avea sa rci na de a t re ee si a ce st a spect in sf era vot ul ui maj or it arealifieat; bloeajul decizional este previzibil, asadar, intr-o Europa units eu
25 sau 30de state membre.
Inovatia ramane doar noul post de Minis tru de externe, insarcinat
printre al~eleeu eoordonarea delegatiilor unionale din peste 125 de state
terte, sieu reprezentarea Uniunii in Consiliul de Seeuritate al ONU.
Negoeierea acordurilor intemationale se face de catre Comisie sau de
catr e Min is tr ul de ext erne, s i r ezulta tu l e st e ap robat de Consi li u s i de
Parlament.
Politica de apdrare comund a Uniunii incepe, de asemenea, sa prinda
contur, respectand insa diferitele angajamente externe ale statelor membre,
cum ar fi.NATO sau relatia privilegiatii a Marii Britanii cu SUA.
Se va inf iinta 0 Agen tie a Armamen tu lui , pentr u a s e ev it a, sp re
exemplu, paralel ismele din programele mil itare a unor s ta te membre si
eheltui rea inuti la a fonduri lor nat ionale pe programe ee pot f i realizate
impreuna. Este reafirmata, In acelasi timp, solidaritatea militara a statelor
membre in eaz de atae terorist sau de dezastru natural.
I Parlamentele nationals (0 treime dinnurnarul lor) au laindemana un asazis
"cartona~ galben", prin care pot cere revizuirea proiectului legislativ ~ KirstyHughes, Europe's Constitution - onecheer fordemocracy,CEPS, 2003,p. 2.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
144 S i nt er a a C o ns ti tu t ie i U n iu n ii E u ro p en e
larli Indoiala, una dificila. Compromisul, exceptarile, irnperfectiunea erau
inevitabile. Prin urmare, textul asupra caruia guvernele europene au cazut
de acord In 18iunie 2004 este cea mai buna var ianta ce se putea obt ine Inasemenea circumstante.
Insa, dincolo de n~gocieri si interese, care sunt motivele fundamentale
care au stat la baza acestui arnbitios demers?
Un prim motiv pent ru ca re se impunea e labor ar ea une i consri tu ti i
pentru Uniune este nevoia de coerenui ~iclaritate In procesele de guver-nare de lanivelul acesteia '.
Noua const itut ie este un document mul t mai coerent dedit predece-soarele sale (tratatele institutive ~isubsecvente).
In p rezen t, Uni unea es te guvernat a de doua set ur i de t ra ta te car e s e
suprapun, care creeaza trei .piloni", mal multe modalitati de legiferare §i
un sis tem de votare caruia I i I ipseste 0 baza rat ionala (Gennania , cu 0
populatie dubla dedit a Spaniei, are cu doar 7% mai multe voturi).
Nu exista 0 declaratie clara , formala , refer itoare la natura ~i rolul
Uniunii Europene . .Pr incipi i fundamentale, precum eel al suprematiei
dreptului comunitar sau eel al competenlei sale exclusive asupra conser-varii marine nu sun! mentionars In tratate.
Acum, in partea I Constitutiei va fidesavarsit lucrul de care Uniunea
avea nevoie de atata t imp: clari ta te s i coerenta refer itor la sursa puter iisale ~ila modul de luare a deciziilor.
Avand doar 59 de art icole, aceasta par te s tabi leste cadrul general al
Un iunii . Se e limina or ic e idee ca Uni unea ar fi un super st at feder al.
Statele membre sunt cele care confera competentele/puterile lor Uniunii,
.pentru a atinge obiective pe care acestea Ie au In comun" (ar t. I ).
Principiul puter ilor conferi te , insemnand ca acestea der iva de la s ta te le
membre, este unul fundamental , cerand Uniunii sa act ioneze In l imitele
competen(elor conferi te de cat re s ta te le membre. Competentele care nu
sunt astfel conferite raman la nivel national. Tot pentru prima datil apare 0
procedura explici ra pentru orice s ta t membru care dores te sa se ret raga
d in Un iune, dovada, daca ma i e ra nevo ie, c a Un iuea Europeana es te 0
organizatie de state care coopereaza liber consirntit.
Const itut ia refonneaza, de asemenea, s is temul presedint ie i In UE.
Orice organizape complexa in care presedintia se transmite la fiecare sase
luni §irilndul fieearui stat vine la fiecare doisprezeee ani sijumatate este
IA se vedea "The Economist", to iulie2004,p. 30.
§9. Aprecieri asupra tex tuluiconst i tut ional 145
o reteta s igura a insuccesului. Automat , puterea efect iva t rece In mana
celor eu oareeare permanenta, Acest s is tem era destul de efieient cand
Comunitatea avea sase membri. Cu 25 de membri insa, era necesara 0
a st fe l de r ef orma inst it ut ional a, c are c reeaza poz it ia permanen ta de
presedinte al Consiliului european (sefi de state §iguverne) pentru a punein apl ic are deci zi il e sa le I n ceea ce p rives te d ir ec ti a s tra teg ica a UE.
Totodata, incepand cu 2014, sereduce dimensiunea Comisiei.
Un alt mot iv alaces tui demers era nevoia de eficientizare a proceselor
de luare a deciz ie i la nivel comunitar. Proiectul se concentreaza asupra
unei probleme reale: cum sa usureze procesul de luare a deeizie i int r-o
Uniune largita,
In aceasta privinta, tratatul este 0 imbunaratire clara fala de aranja-
mentele anter ioare. Noul s is tem de vot este mal corect, mal f lexibi l, mai
functional decat formula stabilita prin tratatul de la Nisa din 2000.
h t ace st s ens , e ra nece sa r acordul eu p ri vi re la p roblema care a f os t
cauza esecului din decembrie 2003: ponderea votur ilor . Sub prcsiunc
puternica din par tea celor la lte s ta te membre, Polonia s i Spania au ace p.
tat un nou sis tem de votare cu dub la m a j or i ta t e , care I e d i lu e uz a P lI !. ·1 "'II~i
i nf luent a, I ns a li n anumit g rad de confuz ie I n nOlia p revcde rc face en
schimbarea sa f ie mai usor de aeceptat. Planul ini ti al era ca 0 lege sn fit)
adoptata daca intruneste suportul a jumatate din statele membre, care s nreprezinte 60% din populat ia Uniunii . Noua intelegere r idica pragut de
vot la 55% dintre s ta te le membre, reprezentand 65% din populat ie , eu
adaugarea prevederii ca 0 minor itate de blocaj t rebuie sa provina din
patru sau mai multe state. Aceasta prevedere permite Poloniei si Spaniei
sa blocheze legi pe care nu Iedoresc, dar nu permi te celor t re i mar i s ta te
membre (Marea Britanie, Franta, Gennania) sa faca acest lucru singure.
Insistenta Marii Britanii de a mentine dreptul de veto In multe domenii
a fost un alt obstacol in calea suceesului Summit-ului de laBruxelles,
Astfel, in materie de impozite, prevederile privind armonizarea comu-
nitara prin vot major itar au fost excluse, ceea ce a reprezentat 0 usurare
pentru s tate precum Siovacia, a carer economie se bazeaza pe impozitescazute,
In rnaterie de pol it ics externa, proiectul anter ior prevedea ca, daca
noul minis tru de externe facea 0 propunere, Uniunea decidea daca sa 0
adopte sau nu prin vot majoritar. Acum, ministrul de externe poate face 0
propunere numai dad guvernele statelor membre cer acest lucru cuunanimitate.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
146 Sinteza a Constitutie i Uniunii Europene§9.Aprecieri asupra textului constitutional 147
Comisia trebuie sa revizuiasca propunerea. in teorie, Comisia ar putea s aramana la propunerea ini tial s, insa, in pract ica, acest lucru este pul i~
probabil. Daca 0 treime dintre parlamentele nationale sunt impotriva up~J
propuneri , a tunci s i guvernele s ta te lor respect ive vor adopta 0 pozipe
similara ~i propunerea Comisiei nu va int runi major itatea cal if ica1i!necesara pentru a 0adopta.
Noul tratat face un pas inainte siin sensul conferirii unui sentiment de
control asupra procesului de guvernare la nivel european cetaleniJO(
uniuonali . Noi le prevederi refer itoare la subsidiar itate sunt int roduSe
pentru a fi folosite. Depinde de parlamentele nationale, cele mai eficien'' '
voci ale cetatenilor europeni, sa faca aceste prevederi s i acest pr inc ipi"
functionale.
Cea mai mare inovatie ramane Car ta Dreptur ilor Fundamentale din
VE, care are 0 arie de cuprindere foarte larga, de la dreptul la viata Ie
dreptulla greva etc.
Aceasta insa se va apJica s tate lor membre numai cand acestea impW
menteaza dreptul comunitar; se mai face referire la nevoia de a interpret"
drepturile in concordanta cu traditiile ~ipracticile nationale (lucru care U
linistit nemultumirils britanicilor).
Totodata, oficial ii bri tanici au pregati t 0 explicatie exhaust iva n
acestor drepturi, prin care incercau sa arate ca ele exista deja intr-o fonrl~sau a lt a f ie in d reptu l comun ita r, f ie in conven tii la ca re Vni unea es l. ~
par te . Ideea era de a sublinia ca nou inclusa Car ta nucreeaza dreptur i nO) '
lntr-un efort de a fixa acest lucru, Marea Britanie a obtinut 0noua clauZ~'
care dispune ca ins tanta de judecata comunitara, Cur tea Europeana d~Justitie, sa acorde atentia cuvenita acestor explicatii, De fapt, britaniC!j
doreau 0prevedere care sa arate ca introducerea Cartei nu schimba ninJI~
(daca au reusit sau nu este discutabil). Secretarul general al Congresulv'
Sindicatelor Europene arata ca britanicii au lipsit de putere Carta, la care
sindicatele britanice sperau sarecurga pentru a ataca legislatia muncii dio.
perioada thatcher-ista, adica dispozitii legale ca cele care interzic piche~
tarea, lnsa acest lucru nu ar mai fi posibil acum). .
Cu toate acestea, impactul Cartei va fi larg ~ieste imposibil de antiC'l
pat. S-a exprimat opinia ca ar trebui sa existe 0prevedere legala la mvel~
V.E. care sa constituie 0 piedica in calea recursuri lor pe baza Car tel:
Daca un r ec lamant poat e a rat a ca un s ta t membru sau Vniunea inca lCil
Alte probleme au fost rezolvate prin exceptari. Conform proiectului
initial al Constitutiei, VE avea dreptul sa armonizeze prin vot major itar
aspecte ce tin de dreptul penal; 0prevedere noua precizeaza insa ca, daca
unul d in tr e st at el e membre consi der a ca 0 lege europeans ameninta
. aspec re fundamenta le a le s is temu lu i de j ust iti e in mat er ie de d rep t
penal", poate aplica 0 "frana" de urgenta , Pentru Inceput , acest lucruintarzie adoptarea legii . Daca nu se poate ajunge la un acord asupra unei
noi versiuni, cei care se opun pot f i exceptati de la apl icarea respect ivei
masur i, permi tand unui grup mai mic de state sa mearga inainte . Aceasta
toleranta a unei integrari accentuate in cadrul unui grup de state membre
este 0 alta modal itate prin care se incearca usurarea proceselor deci-
zionale . 0 "fran a" de urgenta s i mai puternica se va apJica pentru dome-niul asistentei sociale.
o alta justificare pentru demersul ambitios asumat de statele membre
este ideea si necesitatea de a apropia Uniunea de cetateni. Declaratia de
la Laeken din decembrie 2001, care a lansat procesul elaborari i unei
const itupi pentru a inlocui t ra ta te le existente , mentiona ingnjorar ile
populare in legatura cu faptul ca prea multe puteri sunt exercitate la nivel
european ~inu la nivel nat ional, despre l ipsa unui control public demo-
cratic, despre institutii ~ipractici europene rigide si dificil de intelcs.
Acest deziderat este partial reaIizat prin coerenta superioara a tratatului
fala de documentele anterioare, insa claritatea proceselor nu este suficienta,Ccnst it ut ia c lar if ic a, daca ma i er a necesa r, c a su rs a put er ii s al e 0
reprezinta statele mernbre, ~ica Vniunea este 0 organizatie de state care
cooperaza pe baza consirntarnanrulu] Iiber al acestora si alcetatenilor lor.
Reputatia Vniunii a suferit in trecut datorita faptului ca exercitarea si
t ransferul puter ilor parea sa funct ioneze int r-un singur sens: dinspre
statele membre inspre Vniune. Acum, Constitutia contine inovatii care fac
ca acest transfer sa functioneze in arnbele sensuri. Cornpetentele partajate
(unele dintre ele) pot fi transferate inapoi statelor membre. Parlamentele
nat ionaie sunt insarcinate cu asigurarea conformitat ii cu principiulsubsidiaritatn.
In prezent nu exista nici 0 obl igape in sarcina Comisiei de a informa
parlamentele nationale despre propuneri legislative comunitare si cu atat
ma i putin se p revede vr eo i nf luent a a aces to ra i n p rocesul l egi sl at iv .
Conform noilor prevederi lnsa, toate parlamentele nationale trebuie sa fie
informate despre propunerile legislative si au la dispozitie sase saptamani
pen tru a r aspunde, Daca 0 t re ime dintre acestea obiecteaza, atunciI"The Economist", 26 iunie 2004, p . 32.
)(
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos