Maladiile i traumele ftului i nou-nscutului
Maladiile i traumele ftului i nou-nscutuluiMaladiile
caracteristice ftului i nou-nscutului prematur,Maladiile
caracteristice ftului i nou-nscutului matur, Moartea antenatal a
ftului, traumele fatului i nou-nscutului.Traumele fatului i
nou-nascutuluiI. IntroducereTraumatismele fatului i nou-nascutului
snt de cele mai multe ori consecina forelor mecanice (compresiune
sau traciune) care acioneaz asupra fatului n timpul naterii. Aceste
traumatisme pot fi rezultatul deficienei actului medical sau pot
aprea chiar la un practician competent i calificat. Traumatismele
obstetricale snt de natura mecanic, dar pot fi i de natur chimic
(hipoxic). Incidena: estimat la 2-7 de nou-nscui vii. Aceasta
valoare este n scdere datorit progreselor i perfecionrii asistenei
la natere. De asemenea se datoreaza performantelor tehnologice ce
permit medicilor obstetricieni sa recunoasca riscurile pentru
trauma la natere prin USG i monitoringul fetal pina la
natere.Mortalitatea: 2-3% din totalitatea deceselor neonatale,
5-8/100.000 prin traumatism obstetrical i 25/100.000 prin
hipoxie.II. DefinitieTermenul de traumatism al fatului este
utilizat pentru a desemna leziunile mecanice, hipoxice, ishemice la
care nou-nascutul a fost supus in procesul travaliului i
nasterii.III. Clasificarea leziunilor traumatice1.Leziuni ale
tesuturilor moi Abrazii Petesii eritematoase Echimoze Laceratii
Necroza tesutului adipos subcutanat2.Hemoragii intracraniene
Subarahnoidiana Epidurala Subdurala Cerebrala Cerebelara3.Hemoragii
extracraniene Cefalohematom Hemoragie subaponevrotica (subgaleala)
Fracturile liniare ale craniului4.Leziuni ale nervilor periferici
Pareza nervului facial Pareza unilaterala a coardelor vocale Pareza
nervului radial Pareza plexului lumbosacral5.Leziuni ale maduvei
spinarii Hemoragie epidurala a maduvei in regiunea
cervicala6.Leziuni musculo-scheletale Fracturi de clavicula
Fracturi ale oaselor lungi Ruptura a muschiului
sterno-cleidomastoidian7.Leziuni la ochi Hemoragie subconjunctivala
Hemoragie in retina8.Leziuni ale organelor parenchimatoase
intraabdominale Hematom hepatic Hematom in splina Hemoragie in
suprarenale Hemoragie renala9.Dislocari10.Torticoliza (in urma
hemoragiei in muschiul sternocleidomastoidian)IV. Etiologie.
Factorii de risc.Factorii de risc ai traumatismelor obstetricale
sunt: Canal de natere rigid: la primipare, multipare cu virsta
avansata, cu bazin mic anomalic, Dereglari de adaptare adecvata a
canalului de natere: prezentatia pelvina, naterea prolongata sau
rapida, natere obstructiva; Fat macrosom carespunzator
dimensiunilor canalului de natere: macrosomia la mamele diabetice,
disproportia cefalo-pelviana, statura joasa a mamei ( 150 cm),
anomaliile pelviene la mama, dimensiunile mari ale capului fatului;
Prezentatii anormale ale fatului: faciala, transversa Utilizarea
forcepsului in partea medie a cavitatii sau vacuum-extractia,
dificultati in versiune i extractie: tractie anormala sau excesiva
in natere; Prematuritate: nou-nascut cu greutate foarte mica la
natere sau cu prematuritate extrema; Anomalii la fat.V.Leziuni
traumatice ale capuluiV.1 CefalohematomulDefinitie: Cefalohematomul
reprezinta o colectie de snge provenita din hemoragia vaselor
sangvine situate intre periost i osul cranian, delimitata de
suturile craniene. Cefalohematomul poate avea dimensiuni diferite i
poate fi chiar bilateral. Mai fregvent este parietal, mai rar
occipital.Incidenta: 0,2-2,5% nasteri cu copii viiCauze:
Cefalohematomul se dezvolta ca urmare a nasterii obstructive i
folosirii interventiilor instrumentale in natere.Manifestari
clinice: inflamatie fluctuanta demarcata de suturile craniene. Nu
exist decolare la nivelul scalpului i tumefierea nu este de obicei
vizibil dect dup cteva ore de la natere, deoarece sngerarea
subperiostal este un proces lent i de durata. Complicatii:
hemoragia severa poate cauza anemie i hipotensiune. Reabsorbtia
sngelui din hematom timp de citeva saptamini este asociata cu
hiperbilirubinemie. Cefalohematomul se poate complica rar cu
meningita sau osteomielita. In 5-20% cazuri se poate asocia cu
fracturi liniare ale craniului.Diagnostic: nu necesita examinari de
laborator. Radiografia craniului sau tomografia computerizata, daca
sunt prezente semnele neurologice sau daca este asociata cu
fractura prin compresiune a craniului. Se preleveaza testele de
coagulare.Managementul: In cazul dimensiunilor mici i evolutie
necomplicate nu este nevoie de un tratament, in afara de observare,
convorbire cu parintii i calmarea lor. Stimularea contactului cit
mai timpuriu intre mama i nou-nascut i alaptarea precoce.
Cefalohematomul se reabsoarbe timp de 2 saptamini pina la 3 luni,
pot aparea calcificari dupa 2 saptamini. Oricare tratament, cum ar
fi aspiratia, drenarea, aplicarea pungii cu gheata i alte procedee,
sunt contraindicate, pot fi periculoase in plan de reaparitie a
hemoragiei sau infectare. Icterul cauzat de resorbtia sngelui din
hematom poate necesita fototerapie. Indicatii catre fototerapie in
acest caz la un nou-nascut sanatos este nivelul bilirubinei de 260
mmol/l (in ziua a 2-a); 310 mmol/l (in ziua a 3-a); 340 mmol/l (in
4 zile). In prezenta factorilor de risc (greutatea la natere 2,5
kg, prematuritate) drept indicatie serveste nivelul bilirubinei 220
mmol/l (2 zi); 270 mmol/l (3 zi); 290 mmol/l (4 zi). Daca
colectiile sngelui sunt mari (Hb100 g/l, Ht30%), poate fi nevoie de
transfuzie de snge.
Fig.1 Diagnostic diferenial al bosei sero-sanguinolente (sus) cu
cefalhematomul (jos)
Tabel 1Diagnosticul diferential: cefalohematom, bosa
sero-sanguinaCefalohematomBosa sero-sanguina
Se dezvolta ore sau zile dupa natereEste prezenta la natere
Limitat ntotdeauna de aria unui os cranian, nedepind niciodat
linia suturilorEste difuz, uneori echimotic, tumefacie edematoas a
esuturilor moi de la nivelul prii prezentate a craniului. Se poate
extinde peste linia median i peste liniile de sutur.
Elastica, nu lasa urme la presiuneLasa urma la presiune
Dispare in citeva saptaminiDispare in citeva zile
V.2 Hemoragia subaponeurotica (subgaleala)Definitie: Acumularea
unei cantitati mari (260 ml) de snge sub scalp in spatiul
subaponevrotic (se extinde de la occiput pina la arcada
supraorbitala in directia anteroposterioara i lateral pina la
insertia fasciei temporale).Cauze: Se intilneste foarte rar. In 90%
cazuri rezulta din aplicarea vacuum- extractorului. Hematomul
subgaleal este asociat frecvent cu trauma craniana (40%), asa ca
hemoragia intracraniana sau fractura craniului.Semne clinice:
paloare, tahicardie (FCC160/min), tahipnee (FR60/min), alungirea
timpului de recolorare a tegumentelor semnul *petei albe*,
hipotensiune i hipotonie. Rar socul hemoragic (paloare a
tegumentelor, FCC180/min, stupor, coma) i anemie.Diagnosticul este
numai clinic. La examinare se observa o masa fluctuanta sub scalp,
care se extinde deasupra ochilor pina la insertia muschiului
trapez. Hemoragia creste treptat timp de 12 72 ore dupa natere
(cresterea perimetrului cranian ) sau poate avea o crestere rapida
dupa natere.Diagnosticul de laborator consta in evaluarea Ht in
serie. Masurarea circumferintei frontal-occipitale care creste cu 1
cm la acumularea a 40 ml snge in spatiul subgaleal. Din cauza
consumului factorilor de coagulare se poate dezvolta coagulopatia i
SCID de aceea se vor preleva factorii de coagulare (protombina,
timpul partial tromboplastinic, fibrinogenul, trombocitele). Din
cauza dezvoltarii hiperbilirubinemiei se va determina bilirubina
totala.Diagnosticul diferential se efectueaza cu cap succedaneum.
In cazul hemoragiei subgaleale colectia de snge creste in volum
dupa natere, acopera fontanela i se raspindeste deasupra suturilor
(semn distinctiv cu cefalohematomul).Monitoringul progresului
hemoragiei: FR i Ps la fiecare ora; TA pentru evaluarea
hipovolemiei; Perimetrul cranian la fiecare 6 ore; Hb i Ht dupa
natere i peste 24 ore; Saturatia sngelui in oxigen, cu
administrarea oxigenului suplimentar i ventilare mecanica la
necesitate; Monitorizarea volumului infuziei; Monitorizarea
volumului eliminarii urinei; Monitorizarea cresterii ponderale pina
la i dupa infuzie.Daca copilul este stabil, se monitorizeaza:
Perimetrul cranian o data in zi; Culoarea tegumentelor (paloare),
Ps, FR la fiecare 3 ore; Daca Hb100 g/l i Ht30%, apreciati nivelul
lor peste 3 i 6 zile; Daca perimetrul capului se micsoreaza,
observati copilul nu mai putin de 4 zile pina nivelul Hb se
stabilizeaza i copilul nu necesita transfuzii de snge.Managementul:
Acces venos imediat; Daca Hb 100 g/l i Ht30%, substitutia de volum
a hemoragiei prin infuzii de snge testat la HIV-SIDA i hepatita, de
acelasi grup i Rh (in caz de urgenta se va folosi snge de grupul
O(I), Rh negativ sau masa eritrocitara in volum de 20 ml/kg timp de
4 ore; In caz de lipsa a sngelui/ masei eritrocitare pina la
primirea acestora se va folosi serul fiziologic 10-20 ml/kg;
Corectia acidozei metabolice cu bicarbonat de Na 1-2 mEq/kg; Pentru
substituirea factorilor de coagulare Vit K 1 mg i/m sau i/v, daca
este posibil, transfuzii de plasma proaspat congelata 10 ml/kg i/v;
In caz de hiperbilirubinemie fototerapie; Daca copilul suge bine,
el se va alapta sau va fi alimentat cu lapte matern stors. Daca el
nu este in stare sa obtina volumul necesar de lapte prin alaptare
sau metodele alternative de alimentatie diferenta necesitatilor
fiziologice se compenseaza prin administrarea i/v a
lichidelor.Externarea.Se efectueaza dupa stabilirea Ps, FR, daca
opilul se alapteaza la sin i daca nu are alte probleme de
sanatate.Pronosticul pe termen lung este favorabil.VI.Traumatismele
intracranieneDefinitie: Lezarea traumatica a creierului copilului
este conditionata de trauma mecanica in procesul nasterii la baza
careia se afla ruptura vaselor i dezvoltarea hemoragiilor
intracraniene (HIC).Traumatismele intracraniene includ hemoragiile
epidurale, subdurale i subarahnoidiene i, mai putin tipic cele
intraventriculare, intracerebrale i intracerebrale.Incidenta HIC
crete odata cu scderea in greutate a nou nascutilor: -60-70% din
nou-nascuti cu masa 500 - 750-g i -10-20% din cei cu 1.000 - 1.500
g. HIC este rareori prezenta la natere, cu toate acestea, -80-90%
din cazuri apar pina la a 3-a zi dupa natere. -50% au loc n prima
zi dupa natere. -20% pn la 40% din cazuri progreseaza n timpul
primei saptamini a vieii. -Hemoragia ntrziat se poate produce n
10-15% cazuri dup prima saptamina de viata.Cauze: 1. Compresiunea
brusca i decompresia capului in naterea precipitata i naterea in
prezentatie pelvina.2. Compresia marcata de catre forceps sau in
disproportia cefalopelvina.3. Fracturile craniului.Factorii
predispozanti:1. Prematuritatea datorata hipoprotrombinemiei
fiziologice, vasele sangvine fragile i labilitatea catre trauma.2.
Asfixia datorata anoxiei peretelui vascular.3. Boli de snge.VI.1
Hemoragiile epiduraleHemoragiile epidurale sunt rare i insotite
frecvent de fracturiliniare ale oaselor craniene in regiunea
parieto-temporala.Simptomatologia de focar: Semne precoce ale
hipertensiunii intracraniene (bombarea i pulsarea fontanelei,
largirea suturilor, etc); Hiperexcitibilitate (neliniste, tremor al
extremitatilor, dereglari ale somnului); Letargie; Convulsii;
Dilatarea unilaterala a pupilei pe partea hemoragiei.Diagnostic: la
TC ce manifesta ca o acumulare epidurala convexa caracteristica de
snge.VI.2 Hemoragiile subdurale.Hemoragia subdurala este masiv,
adesea asociat cu rupturi ale cerebelului. Hemoragia apare la
nou-nscutul la termen ct i la prematur i este rezultatul rupturii
unor vene mari i sinusuri venoase, asociat cu ruperea dura mater de
pe o emisfer cerebral sau cerebeloas. Apare mai ales n
disproporiile ft-bazin cnd structurile pelvine snt extrem de
rigide, ca la primipare n vrst, cnd durata travaliului este fie
scurt, fie nu permite dilatarea suficient a structurilor pelvine,
fie prea lung supunnd capul fetal la compresiune prelungit. n
aceste condiii se produce o alungire vertical excesiv a capului cu
elongaie fronto-occipital.Variantele clinice:a) Hematom in fosa
posterioara craniana datorat laceratiei tentoriului cu ruptura
sinusului drept, venei Galen sau sinusului transversal sau datorat
osteodiastazei occipitale;b) Lezare tentoriumului cerebelar cu
ruptura sinusului sagital inferior;c) Ruptura venelor cerebrale
superficiale de legatura.Semnele clinice apar in primele 24 ore
dupa natere i includ: Convulsii focale sau generalizate, Tulburari
de cunostinta; Iritabilitate; Semne neurologice de focar in functie
de localizarea hematomului (hemipareza, convulsii tonice, dereglari
bulbare, dilatarea pupilei pe partea hematomului (nu-i permanenta,
hipertensiune intracraniana progresiva).Hemoragia subdural deasupra
convexitii cerebrale se asociaz cu cel puin 3 grade clinice: Gradul
I: grad minor de hemoragie fr semne clinice aparente, Gradul II:
pot aprea semne de leziuni cerebrale, n special convulsii ce pot fi
focale i deseori se asociaz cu hemiparez, cu devierea ochilor de
partea hemiparezei sau ochi ,,de ppu. Gradul III: faza clinic ar
putea fi reprezentat de apariia unei hemoragii subdurale n perioada
de nou-nscut, cu puine semne clinice (tahipnee, copil suferind),
care dezvolt n urmtoarele cteva luni efuziuni subdurale cronice.
Hematomul in fosa cerebrala posterioara se manifesta prin: Nivel
alterat al cunostintei cu deviere laterala a ochilor i pupile de
dimensiuni diferite; Semnele cresterii presiunii intracraniene;
Semnele compresiunii bulbului rahidian care pot progresa pina la
dezvoltarea apneei i bradicardiei (in cazul implicarii partii de
jos a bulbului); Semne cerebrale bilaterale (convulsii i
slabiciunea/hipotonia focala) apar in ruptura falxului, sau ultima
poate evolua asimptomatic.VI.3 Hemoragiile
subarahnoidieneHemoragiile subarahnoidiene se intilnesc
preponderent la nou-nascuti prematuri. Daca sunt limitate evolueaza
asimptomatic, iar aspectul copilului este satisfacator. In cazul
hemoragiei extinse are evolutie catastrofala i se manifesta prin
urmatoarele semne clinice: Hiperexcitare/iritabilitate;
Hiperestezie; Convulsii ; Hidrocefalee acuta externa; Inhibare ;
Precoma sau coma (inhibare pronuntata a copilului, inhibarea
tuturor functiilor SNC, convulsii tonice).Managementul HIC include
recunoasterea, monitoringul i tratamentul lor i a consecintelor
serioase.Criteriile de laborator i instrumentale ale HIC:
Neurosonografia la patul nou-nascutului nu intotdeauna vizualizeaza
hematoamele localizate in nemijlcita apropiere de os. Metoda este
efectiva in diagnosticul HIVE. Examenul neurosonografic precoce se
efectueaza in hemoragiile intracraniene, examenul tardiv pentru
identificarea chisturilor sau ventriculomegaliei. Punctia lombara
(PL) este efectuata la nou-nascutii fara semne de presiune
intracraniana ridicata pentru depistarea lichidului xantocrom,
eritrocitelor, cresterii proteinei in lichidul cefalo-rahidian.
Tomografia computerizata noncontrast in caz de antecedente de
trauma obstetricala, hematocrit jos sau coagulopatie in caz de
disponibilitate. Screening-ul factorilor de coagulare: protrombina,
timpul partial tromboplastinic, fibrinogenul, trombocitele pentru
diagnosticul diferential cu defectele congenitale de coagulare,
SCID in urma socului, trombocitopeniei izoimune (in special la
copiii care nu au antecedente de traumatism
obstetrical).Monitoringul starii nou-nascutului cu HIC: Monitoring
cardiorespirator permanent pentru identificarea apneelor,
respiratiei periodice, hipotensiunii i dereglarilor de ritm
cardiac; Examenele clinice repetate pentru stabilirea: nivelului de
cunostinte, prezentei hipotoniei/slabiciunii musculare de focar,
semnelor compresiunii creierului sau nervilor, activitatii
convulsive; Examenele Hb i Ht in serie pentru evaluarea pierderii
de snge; Monitoringul dezvoltarii hiperbilirubinemiei (Bi totala
din ser); Masurarea circumferintei craniului pentru detectarea
precoce a hidrocefaleei post-hemoragice. Cresterea perimetrului
cranian cu circa 1 cm/saptamina indica pretenta patologiei i
necesita investigatii suplimentare.Prevenirea HIC:Incidenta
hemoragiei intracraniene poate fi redusa prin:-management corect in
naterea cu disproportie cefalopelvina i pritr-o natere
operativa.-Hemoragia neonatala care sa datoreaza purpurei
trombocitopenice idiopatice materne sau trombocitopeniei aloimune
poate fi prevenita prin tratamentul mamei cu: steroizi,
imunoglobulina i/v sau transfuzia de trombocite la fat.-Incidenta
HIC poate fi redusa de asemenea prin administrarea antenatala a
steroizilor i postnatal doze mici de indometacina. Vit K ar trebui
sa fie administrata inainte de natere tuturor femeilor care au
primit pe parcursul sarcinii fenobarbital sau fenitoin.Ingrijirea i
tratamentul HIC:1. Asigurarea regimului protector de ingrijire,
miscari minime in cazul ingrijirii copilului (partea de la cap a
patucului ridicata cu 30 grade, capul copilului in pozitie de
retroflexie usoara).2. Resuscitare primara i transportare
protectoare a copilului;3. Asigurarea accesului venos cu
administrarea i/v a solutiilor in primele 12 ore dupa natere in
volumul necesitatilor fiziologice. Daca starea copilului ramine
grava, terapia de infuzie se continua in volumul necesitatilor
fiziologice (alimentare + infuzie). Primele 3 zile pentru infuzie
se foloseste sol. 10% glucoza. Incepind cu ziua a 4-a de viata la
volumul necesitatilor fiziologice de infuzie se adauga 20 ml/kg de
ser fiziologic (in ziua a 4-a necesitatile de solutii constituie
120 ml/kg/zi + 20 ml/kg) 140 ml/kg; pentru infuzie se foloseste 120
ml/kg din volumul pregatit)4. Corectia hipovolemiei i fluctuatiilor
tensiunii arteriale: infuzii ale serului fiziologic 10 ml/kg. Daca
hipotensiunea i perfuzia nu se normalizeaza peste 30 min, se repeta
in volum dublu (30 ml/kg volum total). Nu exizta indicatii pentru
transfuzia sngelui sau preparatelor de snge (masa eritrocitara).
Daca TA nu s-a normalizat dupa infuzia 30 ml/kg ser fiziologic,
trebuie exclusa coagulopatia i evaluata performanta miocardiaca;5.
In caz de insuficienta a contractibilitatii miocardului /
insuficienta tranzitorie a valvulei tricuspidale se administreaza
dopamina 5-10 mg/kg/min.6. Oxigeno-terapia care depinde de starea
copilului (de la metodele de administrare in flux liber pina la
VAP). Mentinerea SaO2 in limitele 90-95%;7. Metode alternative de
alimentare cu laptele matern stors prin metode alternative (primele
3-5 zile), in caz de precoma sau coma alimentatie parenterala;8.
Administrarea analgezicelor: in caz de durere de intensitate medie
analgezice antiinflamatorii paracetamol 15 mg/kg per os cu interval
de 6-8 h (nu va depasi 70 mg/kg/zi) in durere puternica -analgetice
narcotice: morfina 0,1 (0,05-0,2) mg/kg fiecare 2-4 h i/v, i/m, i/d
sau fentanil 1-2 mg/kg/ la fiecare 4-6 ore i/v incet sau c/s sau in
picuratoare in perfuzie 2 mg/kg/ora;9. Terapia convulsiilor:
preparatul de prima linie fenobarbitalul se administreaza in doza
de start 20 mg/kg i/v incet, timp de 5 minute. Daca convulsiile nu
se cupeaza timp de 30 minute, doza se repeta 10 mg/kg i/v sau i/m,
in caz de necesitate, fenobarbitalul se repeta in aceeasi doza inca
peste 30 minute. Daca convulsiile nu se repeta dupa prima doza,
doza de mentinere se poate administra peste 8-12 h. Nou-nascutii
care primesc fenobarbital sunt monitorizati permanent fiindca
supradozarea lui provoaca dereglari respiratorii (apnee) i stop
respirator.10. Punctiile lombare sau ventriculare
curative:extragerea zilnica a cite 10-15 ml/kg de lichid
cefalo-rahidian contribuie la diminuarea largirii ventriculelor i
cresterii perimetrului craniului, dar nu a inflentat dizabilitatile
neuromotorii. In caz de edem cerebral cu semne de compresiune a
trunchiului cerebral punctiile lombare sunt contraindicate.11.
Administrarea diureticelor (inhibitorilor carboanhidrazei) per os
pentru reducerea producerii lichidului cerebro-spinal: acetozolamid
(100mg/kg/zi) i furosemid (1-2 mg/kg/zi) numai in faza tardiva cind
are loc formarea hidrocefaliei posthemoragice.12. Tratamentul
chirurgical in cazul lipsei efectului de la masurile
sus-mentionate. Drenajul direct chirurgical se face in cazul
cresterii presiunii intracraniene in hematoamele subdurale convexe
sau hemoragiile epidurale. Drenaj de urgenta in hemoragiile in fosa
posterioara cu semne de compresiune progresanta a creierului.13.
Vit. K in doza curativa (1-5 mg) i/v.14. Transfuzie de snge/masa
eritrocitara in caz de anemie (Hb100g/l i Ht30%).Contraindicatii
catre transportarea copiilor cu HIC: dereglari grave respiratorii i
cardiovasculare; sindrom hemoragic; precoma, coma; sindrom
convulsiv; insuficienta suprarenala.Criterii de externare:
Externarea la 5-7 zile de viata in cazul traumatismelor
intracraniene usoare i medii grave.Dezvoltarea copiilor cu HIC: In
hemoragiile subarahnoidiene i subdurale convexe dezvoltarea este
normala, fara convulsii, cite odata se dezvolta hidrocefalia sau
simptomatologia de focar persistenta; In caz de hematom subdural in
fosa craniana posterioara deces in urma compresiunii bulbului
rahidian, hidrocefalie, complicatii neurologice.VI.4 Hemoragiile
intraventriculare i periventriculareDefiniie: reprezint hemoragiile
periventriculare (HPV) i intraventriculare (HIV) a SNC, mai
frecvent ntlnite la prematuri (90%), i pot aprea ocazional la
copiii la termen, care sunt depistat la examen USG a creierului,
fiind nsoite de sechele neurologice grave.Hemoragia intracranian
neutraumatic a ftului i nou-nscutului, cuprinde: hemoragia
intracranian datorit anoxiei sau hipoxiei. HPV i HIV este cauza
principal a letalitii i a dereglrilor psihoneurologice la
prematuri. Letalitatea n urma HPV i HIV este de la 25-50%, iar la
25% a supraveuitorilor ulterior dezvolt hidrocefalie progresiv.
Incidena HPV i HIV: copii cu masa mai mare de 2000 g 10-20% copii
cu masa mai mic de 2000 g 30-65% Sursa HPV i HIV este matricea
germinativ, care funcioneaz n creier din perioada embrional.
Maximal aceast structur este prezent la feii de 12-16 s.g, evoluia
progresiv se petrece pn la 6 lun de dezvoltare intrauterin cu o
involuie la 32 s.g. Matricea germinativ este sursa de material
plastic neuronal i glial pentru cortexul cerebral. Vasele au lumen
larg, nu au membran bazal i fibre musculare. Acest zon are
insuficient strom, iar activitatea fibrinolitic este nalt.
Vulnerabilitatea acestei zone n caz de asfixie se lmurete prin
vascularizarea bogat din bazinul arterei crebrale anterioare i
ramurile terminale a arterei laterale striate i arterei anterioare
coroidale. Drenajul venos se efectueaz de vena terminal, ce ntr n
componena venei cerebrale. n timpul perioadei de hipertensie
arterial apare depirea limitei fiziologice de autoregulare
cerebral. Autoregularea cerebral este capacitatea de meninere a
stabilitii de umplere vascular independent de perturbaiile
tensiunii arteriale sistemice. Localizarea Localizarea primar a
hemoragiilor este stratul subependimal a matricei germinative
(sursa neuroblatilor cerebrali). La prematurii de 28 s.g, hemoragia
primar este localizat n corpul n. caudat, iar la copiii mai mici de
28 s.g n capul n. caudat. Hemoragiile n matricea germinativ pot
aprea imediat dup natere, dar mai frecvent n primele 4 ore de via.
La copii cu masa mai mic de 700 g HPV i HIV apar n primele 18 ore
de via. HPV i HIV se asociaz cu SDR (hipoxie, hipercapnie i acidoz)
i cu circulaie fluctuent din cauza dereglrilor de autoregulare a
circulaiei cerebrale. 1) Factorii intravasculari: Autoreglarea
cerebral dereglat Fluxul sangvin cerebral fluctuant (legat de
tensiunea arterial fluctuant) Fluxul cerebral sangvin sporit (din
cauza hipercarbiei, a excesului de substitueni de volum) Presiunea
cerebral venoas crescut (n caz de pneumotorax, insuficien cardiac n
asfixie) Hipotensiunea i reperfuzia Dereglrile de coagulare 2)
Factorii vasculari: Matricea germinativ, o structur foarte
vascularizat cu suport capilar insuficient, este prezent la