Helicobacter Pylori De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare , căutare Helicobacter pylori Clasificare științifică Regn : Bacteria Încrengăt ură : Proteobacteria Clasă : Epsilon Proteobacteria Ordin : Campylobacteral es Familie : Helicobacterace ae Gen : 'Helicobacter ' Specie : ''H. pylori'' Nume binomial ''Helicobacter pylori'' ((Marshall et al. 1985) Goodwin et al. 1989) v • d • m Helicobacter Pylori este o bacterie care infectează mucoasa stomacului și a duodenului . Denumirea ei provine de la forma de helix, formă care se pare că este responsabilă de adaptabilitatea
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Helicobacter PyloriDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare
Helicobacter pylori
Clasificare științifică
Regn: Bacteria
Încrengătură: Proteobacteria
Clasă: Epsilon Proteobacteria
Ordin: Campylobacterales
Familie: Helicobacteraceae
Gen: 'Helicobacter'
Specie: ''H. pylori''Nume binomial
''Helicobacter pylori''((Marshall et al. 1985) Goodwin et al. 1989)
v • d • m
Helicobacter Pylori este o bacterie care infectează mucoasa stomacului și a duodenului. Denumirea ei provine de la forma de helix, formă care se pare că este responsabilă de adaptabilitatea și capacitatea de infectare în mediul puternic acid de la nivelul stomacului.[1].
Cuprins
[ascunde]
1 Istoric 2 Patogenia infectiei cu H. Pylori 3 Raspunsul gazdei la H.Pylori 4 Concluzii:
Deși identificată încă din anul 1875 de savanți germani, care nu o pot crește în condiții de laborator, primul care o studiază mai în amănunt este doctorul Giulio Bizzozero, pentru ca în anul 1889 profesorul Walery Jaworski (Universitatea Jagellonă-Cracovia), care studia sedimentele rezultate în urma spălaturilor gastrice, să identifice aceste bacterii cu formă caracteristică de helix (pe care le numește Vibrio rugula), ca fiind responsabile de patogenitatea afecțiunilor gastrice. Observațiile sale rămân în mare parte necunoscute pînă în anii 1980, ani în care patologul australian Robin Warren (1979) și Barry Marshall (1981), reușesc să izoleze bacteria de la nivelul stomacului, și mai mult să o cultive în medii de cultură propice. Tot ei sunt cei care incriminează bacteria ca fiind răspunzătoare de infecțiile gastrice [2].
[modificare] Patogenia infectiei cu H. Pylori
Mucoasa gastrica este bine protejata impotriva infectiilor bacteriene. Helicobacter pylori este bine adaptat la aceasta nisa ecologica, avand caractere unice, care ii permit intrarea in mucus, atasarea la celulele epiteliale, evitarea raspunsului imun si in consecinta colonizarea persistenta si transmiterea.
Dupa ce este ingerata, bacteria trebuie sa eludeze activitatea bactericida a continutului gastric si sa patrunda in stratul mucos. Productia de ureaza si motilitatea sunt esentiale pentru acest prim pas al infectiei. Ureaza hidrolizeaza ureea in dioxid de carbon si amoniac, permitand Helicobacter pylori sa supravietuiasca in mediul acid. Activitatea enzimatica este reglata de un canal unic pH dependent, care se deschide la pH scazut si blocheaza influxul de uree la pH neutru. Motilitatea este esentiala pentru colonizare.
Tulpinile de Helicobacter pylori au virulenta variata si o ampla diversitate genomica, dar majoritatea pot fi subclasificate in raport cu expresia toxinei vacuolizante VacA si citotoxinei asociate CagA in 2 fenotipuri: I (VacA+, CagA+) si II (VacA-, CagA-). Tulpinile tip I induc un raspuns inflamator gastric mai intens si se asociaza mai frecvent cu ulcerul, cancerul gastric si limfomul MALT.
[modificare] Raspunsul gazdei la H.Pylori
Helicobacter pylori determina o inflamatie continua a mucoasei gastrice la toate persoanele infectate. Acest raspuns inflamator consta initial in recrutarea neutrofilelor, urmate de limfocitele T si B, plasmocite si macrofage, cu alterarea stratului epitelial. Cum Helicobacter pylori rareori invadeaza mucoasa gastrica, raspunsul gazdei este initiat de atasarea bacteriei la celulele epiteliale. Agentul patogen se poate lega la moleculele complexului major de histocompatibilitate MHC de clasa a II a la suprafata celulelor epiteliale gastrice, inducandu-le
apoptoza. Ureaza produsa de Helicobacter pylori poate contribui la extravazarea si chemotactismul neutrofilelor.
Infectia cu Helicobacter pylori induce un raspuns imun umoral sistemic si al mucoasei gastrice destul de sustinut. Aceasta productie de anticorpi nu duce la eradicarea infectiei, dar poate contribui la alterarea tisulara. Unii pacienti infectati cu Helicobacter pylori au un raspuns autoimun impotriva ATP-azei H/K din celulele parietale gastrice, care se coreleaza cu atrofia corpului gastric.
Expunerea persistenta a mucoasei gastrice la H. pylori determina deci aparitia unui raspuns imunologic specific, mediat printr-o bogata mixtura de citokine. IL-12 este o citokina produsa indeosebi de fagocite (neutrofile, monocite, macrofage) ca raspuns la bacterii. Ea stimuleaza producerea de g-interferon, favorizeaza activitatea citotoxica a celulelor NK (natural killer) si diferentierea limfocitelor T helper din subsetul Thl. Acestea elibereaza IL-2 si g-interferon determinand un raspuns proinflamator, iar Th2 activeaza raspunsul imun umoral (imunoglobulina G, imunoglobulina A mucosala) prin IL-4, IL-5 si IL-6. In infectia cronica cu Helicobacter pylori domina raspunsul imun de tip Thl.
[modificare] Concluzii:
Descoperirea HP ca agent cauzator de boala ulceroasa a revolutionat puterea de intelegere a tratamentului medical.
Terapia anti HP a diminuat foarte mult recidivele. Eradicarea acestei bacterii grabeste vindecarea si reduce riscul de recurente sau
hemoragii la pacientii cu ulcer gastric sau duodenal.
[modificare] Testul pentru Helicobacter pylori
Testul anticorpilor serici
Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei vene periferice a bratului. O banda elastica este stransa in jurul bratului. Pacientul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. In momentul introducerii acului in vena unii pacienti nu simt nimic, altii simt o piscatura sau o intepatura usoara.
Testul respirator cu uree
Acest test nu produce disconfort pacientului.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
Colectarea mostrei de materii fecale nu produce disconfort. In cazul in care colectarea se face de catre personal calificat (si nu de pacient), introducerea tamponului la nivelul ampulei rectale, poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local.
Biopsia gastrica
Pacientul poate simti o intepatura scurta, ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate determina aparitia unui gust usor amar, iar pacientul va simti senzatie de amorteala si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. Unii pacienti relateaza ca au avut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe gura, dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Exista intotdeauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. Se recomanda respiratii rare si profunde. De asemenea mai pot aparea senzatie de greata, balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui, el va putea comunica cu medicul specialist. In cazul in care disconfortul este sever, se recomanda atentionarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe mana. Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedurii pot cauza somnolenta. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire, uscarea gurii, vedere incetosata, caderea pleoapelor, simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. De asemenea, pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului.
Testul anticorpilor serici
Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: - poate aparea o mica vanataie la locul punctiei; acest lucru poate fi prevenit prin aplicarea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute - in cazuri rare, vena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata; aceasta afectiune se numeste flebita; in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi - sangerare de la nivelul punctiei, poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare; o serie de medicamente ca Aspirina, Warfarina si altele, pot provoca tulburari de coagulare; de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anticoagulante sau prezinta tulburari de coagulare.
Testul respirator cu uree
Nu exista riscuri in cazul practicarii acestui test. In cazul folosirii carbonului radiactiv, gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. Cu toate acestea, se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei, pentru evitarea raspandirii infectiei.
Biopsia gastrica
Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului, stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric. De asemenea poate aparea sangerare la nivelul locului punctiei. Cu toate acestea, sangerarea se opreste fara tratament. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare. De asemenea mai poate
aparea senzatia de gat iritat, uscat, raguseala usoara sau usoara inflamatie a faringelui; aceste simptome pot dura cateva zile; pot fi utile pastilele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata; se interzice consumul de alcool dupa efectuarea testului.
Se recomanda contactarea medicului daca: - apare hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange, lucios, negru ca pacura) - apar probleme la inghitire sau de vorbire - apare scurtarea respiratiei sau batai cardiace accentuate - apare durere abdominala sau cardica a carei intensitate creste - apare durere de gat sau de umar - apare febra.
Testul pentru Helicobacter pylori este efectuat pentru: - a determina daca infectia cu H. pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) - a stabili daca tratamentul pentru H. pylori a fost efectuat cu succes.
Afecteaza aproximativ 50% din populatia lumii, fapt ce o plaseaza pe locul doi in clasamentul celor mai raspandite infectii bacteriene din lume, dupa caria dentara.
De o rezistenta covarsitoare, Helicobacter Pylori persista toata viata in mediul atat de dur si de acid al stomacului, fiind responsabila de majoritatea bolilor stomacale. Charles Darwin, Alfred Nobel, Napoleon Bonaparte, George Bush, Papa Ioan Paul al II-lea au fost si ei atinsi de aceasta bacterie. Tu esti?
Daca raspunsul este da, atunci trebuie sa stii niste lucruri deosebit de importante. Avand o asemenea arie de raspandire, multe din tarile europene au inceput deja campanii de informare, iar cercetatorii se intrec deja sa descopere solutii miraculoase. Merita efortul, pentru ca o asemenea descoperire ar fi mai mult ca sigur rasplatita cu un Nobel.
Cum se raspandeste ?
Interuman. Prin respiratie, prin sarut, prin folosirea aceleiasi toalete, acelorasi haine, cuverturi, prin apa contaminata, prin absenta unor masuri de igiena esentiale cum ar fi spalatul pe maini.
O data fixata in stomac, ea continua sa se raspandeasca pe toata durata vietii, uneori fara sa fie observata si fara sa determine consecinte negative asupra sanatatii persoanei infectate.
De cele mai multe ori insa, H. Pylori provoaca o inflamatie cronica a stomacului numita gastrita cronica, afectiune ce evolueaza lent si persista toata viata, daca nu este tratata. Aceasta se poate transforma treptat, de-a lungul a mai mulor ani, in ulcer sau chiar cancer.
Studiile au aratat ca la nivelul stomacului, H. Pylori este responsabila de 7 cazuri de ulcer din 10, iar la nivelul duodenului, de 9 cazuri din 10. Mai mult, medicamentele care sunt administrate uneori impotriva infectiei - cum ar fi anti-inflamatoarele nesteroidiene sau aspirina - nu fac altceva decat sa creasca riscul de ulcer sau de sangerari.
Omoara tot atatia oameni ca si accidentele rutiere
In ceea ce priveste cancerul, cifrele sunt ingrijoratoare. H. Pylori este prima bacterie implicata in dezvoltarea unei forme de cancer si, incepand cu anul 1994, Agentia Internationala de Cercetarea Cancerului a clasat-o drept agent cancerigen de gradul I.
In prezent, cercetatorii estimeaza ca este responsabila de cazurile de cancer gastric intr-o proportie de 60-90%. In Franta, aceasta bacterie omoara anual un numar egal de oameni precum accidentele rutiere.
Totusi, nu trebuie sa va panicati, pentru ca studiile arata in acelasi timp ca din totalitatea persoanelor infectate, doar 1-3% vor dezvolta ulterior cancer. E nevoie de multi ani ca afectiunea sa ajunga la acest ultim stadiu si de influenta a mai multor factori precum: predispozitia genetica, fumatul, consumul mare de sare, saramurile consumate in cantitati exagerate, carnea rosie, pestele afumat, expunerea la nitrati si nitriti.
Provoaca si halena
H. Pylori se face vinovata si de respiratia urat mirositoare. Ultimele cercetari au dovedit ca aceasta bacterie traieste si in gurile persoanelor infectate, unde se asociaza cu alte bacterii, cauzand halitoza sau mirosul neplacut al gurii.
Tratament
Indicatiile tratamentului de eradicare a infectiei cu H. pylori sunt: -ulcerul gastric si duodenal, ulcerul peptic hemoragic -gastrita cronica, tratament cu AINS, limfomul MALT -dupa rezectie gastrica pentru cancer gastric, dispepsia functionala -istoric familial de cancer gastric, tratament de lunga durata pentru esofagita de reflux -dupa interventii chirurgicala pentru ulcer, la cererea bolnavului.
Dubla terapie, putin utilizata astazi, foloseste un antibiotic si un inhibitor al pompei de protoni. Rata de eradicare prin acesta metoda este de 75%, avantajele fiind simplitatea pentru pacient.
Tripla terapie este bazata pe un antiacid si doua antibiotice in variate combinatii: -amoxicilina-antibiotic bine tolerat fara dezvoltare de rezistenta
-metronidazol-antibiotic eficient dar in asociere cu alte antibiotice, actioneaza la pH acid -claritromicina-se concentreaza eficient in mucoasa gastrica, fiind considerat cel mai bun antibiotic posibil, cost ridicat si dezvolta rezistenta. Durata optima a triplei terapii este 7-10 zile.
In prezent in tratamentul de prima linie a eradicarii H. pylori sunt recomandate urmatoarele scheme de tratament care au la baza un antisecretor si doua antibiotice: -inhibitor de pompa de protoni 20mg sau ranitidina bismutcitrat-antihistaminic 400mg +claritromicina 500mg+ amoxicilina 1g, fiecare de doua ori pe zi timp de 7 zile -inhibitor de pompa de protoni 20 mg sau ranitidina bismutcitrat 400 mg+ claritromicina 500mg +metronidazol 400mg, fiecare de doua ori pe zi timp de 7 zile -inhibitor de pompa de protoni 20mg +amoxicilina 1g+ metronidazol 400mg, fiecare de doua ori pe zi timp de 7 zile -subcitrat coloidal de bismut 120mg x4ori pe zi +metronidazol 400mgx2 ori pe zi +tetraciclina 500 mgx4 ori pe zi, timp de 14 zile.
Inhibitorii de pompa de protoni sunt: omeprazole, lansoprazole, esomeprazole, pantoprazole.
In cazurile cu rezistenta la prima linie de tratament se trece la linia a doua care asociaza: -omeprazol (20mgx2/zi) + amoxicilina (1000mgx2/zi) + claritromicina (500mgx2/zi), 7 zile -omeprazole (20mgx2/zi) +subcitrat coloidal de bismut (120x4/zi) + metronidazol (400mgx2/zi) +tetraciclina (500mgx4/zi), timp de 7 zile. Cvadrupla asociere are dezavantajul compliantei scazute a pacientului si efecte adverse frecvente datorate preparatelor cu bismut: neurotoxicitate, diaree, greturi, inegrirea dintilor, limbii, scaunului.
Daca schemele de prima si a doua linie nu sunt eficiente se propune schema de linia a treia dupa o antibiograma. Alte antibiotice care pot fi folosite sunt: furalozidonul, rifanbutina. Alte terapii utilizate includ somatostatina, vacinurile si ingineria genetica.
Bolnavii cu ulcer duodenal complicat, ulcer gastric, tratament continuu cu AINS beneficiaza dupa terminarea tratamentului de eradicare H. pylori de tratament
antisecretor inca 21 de zile. Infectia se considera eradicata atunci cind la o luna dupa oprirea tratamentului H. pylori nu este detectat prin metodele cele mai sensibile de depistare. Esecul terapiei apare in 20% din cazuri prin necomplianta, rezistenta bacteriana sau reinfectie. Reinfectia apare in 1-4% din cazuri.
Helicobacter pylori (HP) este o bacterie fiziologica sau un intrus?
Este un intrus,dar extrem de frecvent intalnit,mai ales in tarile in curs de dezvoltare,dar si la adultii si varstnicii din tarile occidentale.Helicobacter Pylori este un fel de chirias nedorit,care traieste pe seama proprietarului.In prezent,50% din populatia globului este infectata cu HP. Practic,descoperirea acestei bacterii a revolutionat puterea de intelegere a mecanismelor de aparitie a ulcerului gastroduodenal si a modernizat tratamentul acestei afectiuni.Sursa de contaminare este omul infectat,care poate fi bolnav sau doar purtator fara simptome al microbului.Transmiterea se face majoritar pe cale fecal-orala,iar bacteria poate sa supravietuiasca in apa timp de mai multe zile.
Aceasta este una din explicatiile frecventei mari a infectiei in tarile in care sursele de apa potabila nu sunt corect controlate din punct de vedere al igenei.O alta cale de transmitere este cea oral-orala (sarut,folosirea in comun a paharelor,tacamurilor,etc.), ceea ce explica frecventa mare a infectiei in cadrul unor familii.O alta cale de infectie este cea gastro-orala, in special prin instrumentele medicale incorect sterilizate.
Cum ne afecteaza sanatatea prezenta bacteriei?
Helicobacter pylori este o bacterie cu o viata interesanta.Are caracterul unic de a putea supravietui mediului acid al stomacului, care in mod normal “ucide” majoritatea bacteriilor.Adaptabilitatea ei consta in forma spiralata si prezenta flagelilor (un fel de aripioare situate la unul din capete care in confera mobilitate).Bacteria patrunde in stomac pe cale bucala.Odata ajunsa in stomac, cu ajutorul mobilitatii sale, “scapa” de activitatea ucigatoare a acidului clorhidric, patrunzand in profunzimea stratului mucos care tapeteaza uniform peretii stomacului.Bacteria produce o enzima – ureaza – care desface ureea in dioxid de carbon si amoniac, ceea ce determina alcalinizarea mediului care o inconjoara, permitandu-i sa supravietuiasca si sa se multiplice in mediul acid.Helicobacter Pylori determina o inflamatie cronica,continua,a mucoasei gastrice,la persoanele infectate.
Degradarea mucoasei gastrice poate duce la aparitia dispepsiei,a ulcerului gastric sau duodenal si este implicata in aparitiei cancerului gastric, a unui tip special de limfom (cancer limfatic) gastric – MALT (mucosal associated lymphoid tissue), a unor afectiuni sanguine (trombocitopenia idiopatica,care consta in scaderea inexplicabila a trombocitelor – celulele sanguine un rol esential in coagularea sangelui), ori a anemiilor feriprive,in absenta bolii ulceroase.Degradarea mucoasei este una din cauzele aparitiei halitozei (halena neplacuta),bacteria traind si in cavitatea bucala.De asemenea,este un factor favorizant al acneei rozacee (in care acneea apare pe fondul dilatatiei capilarelor sanguine,pe care o
agraveaza,determinand o roseata neuniforma a fetei).
Ce simptome au pacientii cu Helicobacter Pylori?
Majoritatea bolnavilor infectati cu Helicobacter nu au niciun fel de simptom,dar nu trebuie sa uitam cat de frecventa este infectia.In cazul sindroamelor dispeptice,definite ca o stare de disconfort la nivelul etajului superior abdominal,bolnavii acuza dureri,arsuri,crampe in aceasta zona,balonari,ceea ce le poate diminua apetitul sau,dimpotriva,simptomele pot fi calmate de alimentatie.
Bolnavii de ulcer gastroduodenal acuza dureri epigastrice,pirozis (senzatie de arsura in spatele sternului),uneori greturi si varsaturi.Aceste simptome pot fi calmate de ingerarea anumitor alimente (se cunoaste faptul ca alimentele alcaline calmeaza durerea,in special in ulcerul duodenal).Nu este o regula insa,alimentele pot si declansa durerea,mai ales in ulcerul gastric,prin distensia peretelui stomacului.Uneori durerea se accentueaza nocturn,cand exista un maximum al secretiei gastrice.
In cancerul gastric,clasic,se descrie lipsa apetitului,chiar o repulsie fata de anumite alimente (in special carne si paine),scadere in greutate,dureri epigastrice (in general,fara legatura cu alimentatia),anemie,fatigabilitate.
Ce factori favorizeaza aparitia acestei bacterii?
Lipsa unor masuri elementare de igiena este esentiala in transmiterea infectiei.Tarile dezvoltate,in care oamenii au fost mult mai bine instruiti in aceasta privinta,au diminuat mult procentul persoanelor infectate (pana la 10-20% din populatie).De asemenea,aparitia testelor usor de utilizat si relativ ieftine pentru Helicobacter Pylori si folosirea lor curenta in aceste tari,in
cazurile in care testarea se impune,urmata de tratamente corecte,a scazut mult frecventa infectiei.Controlul apei potabile,este un factor extrem de important in aceasta privinta.
Bacteria poate fi depistata cu usurinta,prin analize uzuale?
Da,este usor de depistat,atat in cabinetul de medicina de familie,in policlinici,cat si in centrele specializate.Cel mai accesibil test,care este unanim acceptat pentru instituirea tratamentului impotriva Helicobacter Pylori,este depistarea antigenului HP in materiile fecale.Pacientul recolteaza o proba de materii fecale intr-un recipient special;aceasta este pusa in contact cu anticorpi antiHP.
Durata testului este de 90 de minute.Exista si teste al caror rezultat se poate da in 5 minute.Testul anticorpului serici este,si el,foarte simplu de efectuat,dar are dezavantajul inexactitatii,existand o rata mare de rezultate fals pozitive.
Un alt test fiabil,dar care se efectueaza numai in centre specializate (foarte putine la noi),este testul respirator la uree.Acest test se bazeaza pe capacitatea bacteriei de a secreta ureaza.Pacientul ingera o solutie de uree si se masoara in aerul pe care il expira cantitatea de bioxid de carbon,care creste in cazul in care bolnavul este infectat,pentru ca ureaza bacteriana creste productia de bioxid de carbon.Testul este util in verificarea disparitiei bacteriei dupa tratament.Toate aceste teste sunt numite “neinvaziva”.Cel mai valoros test este,insa,invaziv,si consta in endoscopia digestiva superioara,cu biopsia mucoasei gastrice.Are avantajul vizualizarii leziunilor tractului digestiv superior,dar se efectueaza numai in anumite situatii.Totodata,are o rata ridicata de exactitate si ofera posibilitatea de a cultiva bacteria din fragmentul de mucoasa recoltat prin biopsie.Testul endoscopic este indicat si in cazurile de esec al tratamentului medicamentos,datorita posibilitatii de cultivare a fragmentului bioptic cu efectuarea antibiogramei (testarea sensibilitatii bacteriei la antibiotice).
Totusi: singura solutie – antibioticele
Care este cel mai eficient tratament impotriva acestei bacterii?
Tratamentul consta in asocierea antibioticelor cu anumite medicamente antisecretorii gastrice.Mediul acid gastric scade foarte mult eficienta antibioticelor,de aceea este obligatorie asocierea lor cu medicamente care scad secretia acida gastrica.
Tratamentul antibiotic are anumite indicatii: ulcerul gastric si duodenal,dupa rezectii gastrice pentru cancer gastric,limfomul MALT,bolnavii in tratament cronic cu aspirina si antiinflamatorii nesteroidiene,rudele bolnavilor cu cancer gastric,bolnavii cu rezectii gastrice pentru ulcer,dispepsia functionala la care se depisteaza infectia cu Helicobacter Pylori.
Antibioticele cel mai frecvent folosite sunt amoxacilina (care are avantajul de a nu determina rezistenta bacteriana),claritromicina (extrem de eficienta,dar care genereaza frecvent rezistena),si metronidazolul (la care exista o rata destul de mare de rezistenta bacteriana).De asemenea,si subcitratul de bismut coloidal are proprietati antibacteriene,putand combate cu succes HP.Recidiva dupa un tratament eficient este destul de rara,de numai 1-4%.
Helicobacter Pylori poate genera si complicatii?
HP este incriminat in recidiva hemoragiilor ulceroase,in aparitia cancerului gastric (in 60-90% din cazurile de cancere gastrice se depisteaza prezenta HP),a leziunilor premergatoare acestuia si in gastrita atrofica (care determina hipoclorhidrie,cu scaderea capacitatii de aparare antibacteriana si a digestiei gastrice).Tratamentul este foarte important pentru preventia recidivelor hemoragiilor digestive aparute pe fondul ulcerului gastroduodenal.
Rata mare de asociere a HP cu cancerul gastric face prezenta infectiei redutabila.Insa numai la un procent mic din numarul urias al populatiei infectate cu HP apare cancerul gastric.In declansarea acestuia sunt implicati si alti factori: ereditatea,consumul exagerat de sare,nitratii si nitritii din apa de consum,conservanti alimentari,afumaturile,hipoaciditatea gastrica.Statusul socio-economic scazut este si el un factor de risc,din cauza alimentatiei deficitare.
Ce recomandari aveti pentru pacientii cu Helicobacter Pylori?
Tratamentul corect aplicat,odata depistata infectia,este esential,dar nu este usor de urmat.Cel mai frecvent este vorba de o asociere de trei medicamente (un antisecretor gastric si doua antibiotice),care se administreaza de doua ori pe zi,timp de 7-14 zile.Respectarea ritmului de administrare este extrem de importanta.Medicamentele pot genera reactii neplacute – diaree,greturi,gut amarui,lipsa apetitului,balonari,disconfort abdominal.Cu toate aceste neajunsuri,tratamentul trebuie continuat conform recomandarii medicului curant!De asemenea,este necesara verificarea eradicarii bacteriei la o luna de la terminarea tratamentului.Astfel,este posibil ca aceasta sa fi fost inutil.
In cazul esecului terapeutic,se alege un tratament de a doua linie,fie prin adoptarea unei alte scheme anitbiotice de tripla terapie,fie se trece la o cvadrupla terapie,ceea ce inseamna patru medicamente,dintre care minimum doua sunt administrate de patru ori pe zi.Este greu,neplacut,presupune determinare,atentie si ambitie din partea pacientului,dar merita,in balanta cu riscurile la care este expus in absenta tratamentului.Oricat de blamate (obiectiv sau nu) sunt tratamentele cu antibiotice,acestea sunt singurele care pot duce la distrugerea HP.