Terapia dependentelor - cdn4.libris.ro dependentelor - Michael... · u boglpii a intre Michael Craig" - modelul clasic gestal-la concluzia Gestalt din testul ultima-: cum aceasti.

TERAPIADEPENDENTELOR

-4

Aborderi ale recuperirii pe termen lung

Michael Craig Clemmens

Tiaducere: Stelu Cristian FulaE

Editura VIDIABucuregti,2012

rrf,ominiei

;

[:crrPeraria p€ttd: Cristian Fulas;:UUia,20l2

I

lEtt714645

tseoi$iristh4 Fulas.

Edusa. in nicio formi,*r Cristian Fulas.

CUPRINS

Prefatl ....................--....7

Cuvint introductiv .-.... 11

I. Depefrdenfi si Gestalterapie ........... .....".......... 19

II. Procesul dependenlei. Redacinile recuperirii ....'..........'......41

II1. Provocarea de a avea clienli dependenqi in recuperare ......57

IV. Stadiile de dezvoltare qi scopurile recuperirii ..................--.67

V. Cinci studii de caz in recuperare ............. -.......73

VI. Recuperarea pe termen lung. Orizontul in expansiune ....'. 99

vII. Recidiva """"""""' """""""" 131

VIII. Diferenqe individuale ........."'..... ...'........". 153

IX.Terapia corporah ............'........1-79

X. Alte aplicagii ale modelului automodulirii .........'...... ---......797

Ginduri de incheiere ..............-......277

PREFATA,

'Nu se gtie niciodati cine di gi cine primeqte."

Constantin Noica

*

pentru mine, ca director al Agezimintttiui Nazaret - primulI centru de reabilitare din gara noastri pentru cei care suferlde dependenEi de alcool sau alte droguri, inaugurat in anul 1996

sub patronajul Asociagiei Crucea Albastri din Rominia (Sibiu) -,aparitia acestei cdrti este o mare bucurie. Me simt onorat si fiusolicitat si scriu un scurt cuvint introductiv. Agest lucru mi face

sd reflectez la istoria care a dus la aceastl realizare colectivl qi la

contribu$a mea in ea. Foate ci mi pot considera un fel de,,nag"a1

acestei edifli in limba romini.

Nu intimplitor am ales ca motto maxima atribuitd lui ConstantinNoica. In urmi cu mai mu19i ani arn primit prin bunlvoinla {a-

miliei unui client al comunitilii noastre terapeutice un exemplarin iimba englezd. al acestei c[r!i. Eram incd la inceputul formiriimele in terapie Gestalt. Risfoind aceasti carte mi-am dat seama

imediat cd. prezintd. o abordare clinici competentf,, foarte prag-matici gi in acelaqi timp foarte originali, uneori si provocatoarela adresa vechilor modele ale aborderii recuperirii dependenlelor.in esenti., autorul opune modelului clasic al aborderii adicgiilor,numit uneori simplu ,,modelul bolii", ciruia el ii aduce anumi-te critici pertinentd fird a-i nega ins[ gi anumite merite, un altmodel mai complox gi mai dinamic, mai centrat pe un proces de

Terapia dependentelor

TERAPIA DEPENDENTELOR

recuperare pe terrnen lung gi pe explorarea intregii bogngii a

faletelor condiflei umane, in permanenti interacfiune intre

,self" gi cimpul (universul) care il inconjoarl. Michael Craig

Clemmens t. prop,rn" ,the selFmedulation model" - modelulautomoduhrii, o noliune apropiatl, de conceptul clasic gestal-

tist de ,,autoreglare organismici". Subscriu cu totul la concluzia

cu care autorul - format la rindul slu la Institutul Gestalt din

Cleveland - igi incheie cartea: ,,Cred ci acesta este testul ultima-tiv pentru validitatea sau utilitatea orir:irui model: cum aceasti

abordare se potrive,ste persoanei, mai degrabi decit cum Persoa-na se potrivegte modelului. Las pe seama cititorului sI vadi cum

observapile mele se potrivesc in practici'.

Dupi mai bine de 16 ani de practlcl terapeutici in domeniul

recuperirii adicgiilor, pot se tpu" da observa$ile 9i concluziilelui Michael Craig Clemmens - car€ de aldel in prefaEa pe care

a scris-o ne dezvlluie ci in momentul cind a scris cartea avea

in.spate weo 20 de ani de experienli personali in ce privegte

recuperarea &n dependenga de alcool 9i droguri - se potrivesc

foarte bine cu practica-gi c[ abordarea Pe care el o propun_e poa-

te fi un real cigtig pentru cei care dotesc si se elibereze dintr-odependengl - orilare ar fi natura ei - 9i in aceeaqi mlsuri-pen-tru cei care le acordi asistentl teiapeuticl. In viziunea gestaltistl,

orice erperienll terapeuticl este una co-creati in cimpul care se

nagte intre terapeut gi clientul siu.

Iati c[ dupl un numlr de ani s-au gisit qi toate resursele de care

era nevoie pentru a asigura trailucerea gi publicarea acestei cirti.Aceasta imi aminteqte de o replici a doamnei Carmen Beyer,

pregedinta Societl$i de Gestalt'Terapie din Rominia:,Avepin-credere in cimp!"Jin sI ii mulpmesc si cu aceasti ocazie Pentrutot ce ne-a ofirit'mie 9i colegilor mei in programul nostru'de

formare.

IJrez tuturor cititoriior o experien$cit mai fructuoasl 9i pllcutlprin parcurgerea gi asimilarea conlinutului acestei cI4!. Atit eu,

lrDFAr,A

h cerrc am Putut colabora, riminem

ftodbeck din Partea cititorilor'

cfo gi domnul Cristian Fulag, traducitorul c'4ii't*to-.r. in mod special Pentru efornuilc s& S

$ a;a o. putem intoarce la cuvintele lui t

i" *'t niciodatn cine di 9i cine primqte"'

u boglpii a

intreMichael Craig

" - modelulclasic gestal-la concluziaGestalt din

testul ultima-: cum aceasti.cum Persoa-

i sI vadl cum

in domeniulgi concluziile

piefata pe ci.recafiea avea

in ce priveste

4 - se potrivescio prloPune poa-

dintr-oi misuri pen-

gestaltistL,cimpul care se

de careacestei cirti.

Carmen Beyer,ia:.Avef in-ocazie pentru

nostru de

PREFATA

cit si domnul Cristian Fulag, traducitorul clrtii, ciruia gin si iimulEumesc in mod special pentru eforturile sale gi pentru modulin care am putut colabora, riminem recunoscltori penlru oricefeedback &n partea cititorilor.

$i a9a ne putem intoarce la cuvintele lui Constantin Noica:,,Nuse stie niciodati cine dI 9i cine primegte".

Dr. Holger-Ornvin Lrr:gSibiu, aprilie 2012

'T E LTPI.{ DEPEN D ENTELOR

6mir-r relagiilor clientului cu diferitecmicr. -{ceesti abordare e menita s.i-id D.r'l;, aflagi in curs de dezvoltare sireL-u:e:.:.r3 c;re vin la terapie cu nevo_ri pe:::-* : irc!-e dincoio de abstinenli,

ltbo::.:. :.:!:i: hicrul cu dependen-cEr::-i .;t :.izuri bazarc pe propria:e in i::l:r -cilitagi de tratament sipcrrr.. -.: r';i sublinia principiile carei mo;'-l in care ele inreracqio neazd, cu

\Iichael Craig Clemmens

rl;l', D:;-n:i;ncy as {, Deueloped Contact-6

ll91i . *L,,,irh on the nature artd treatmentb ,;;i-2. Journa-l of Consulting and Cli-- Ii'vi

T. Cr-,r.r- tf-Alcoholisnt, New Haven,

dorr. P. 1951), GestaltTherapy; Excite-t Pt, :-: r :r : i,,, \ew York Julian press

CAPITOLUL I

Dependenfd gi Gestalterapie

I cest capitol prezintl. un nou model de abordare a dependen-,( \qei gi recuperirii, automodularea, prin contrast cu modelulbolii, in acest moment cel mai folosit in tratamentul dependenqei.De asemenea,prczint abordarea Gestalt a dependengei si recupe-

rrdrii care va fi folositl in aceastd. carte, care pune accentul pe au-tomodularea dinspre dependengd inspre recuperare. Tiparele pecare un individ le dezvolti inainte de gi in timpul dependenqei se

schimbl in terapie, fiind inlocuite de noi tipare comportamentale,noi mijloace de automodulare. Daci wem s[ evalulm pe deplinlupta unui dependent in recuperare, e esenqial s[ incadrim schim-birile lui in contextul tiparelor anterior dezvoltate.

Modelul bolii

Aqa cum il descrie Stanton Peele, modelul dominant in trara-mentul dependenlei este acela al bolii. Rldlcinile lui se afli inIiteratura Alcoolicilor Anonimi si e descris in ,,Manualul de di-agnostic 9i statistici" al Asocialiei Americane de Psihiatrie ca oserie progresivl de comportamente identificabile, incluzind atitfolosirea de alcool gi droguri, cit si funclionarea sociali in scidere.Un avantaj deosebit al acestui model este c[ descrie dependenlaca pe ,,ceva" care reduce sentimentul de rugine al dependentu-iui. Subiectul nu e descris ca ,,r5.u", ci mai degrab[ ca suferindde o boalI. Cercetirile actuale susfin, si ele, corelate geneticeale dependenlei.

Terepia dependentelor

ffi

20 TERAPIADEPENDENTELOR

Intenlia rnea aici nu e de a conffaz\ce pre&spozilia/geneticd, cide a evita estomparea responsabilitigii personale. Daci inqelegem

dependenla doar ca pe o boal'i genetici, am Putea es,ua in a cerce-

ta posibilele limitiri ale stilului'acgal de tratament. Si mai mult,ca terapeugi poate ci intervenim in acel pas important al terapiei

in care dependentul i;i asumi responsabilitatea pentru propriulcomPortament.

Modelul bolii rnai prezintd incl o problem[, mai importanti,egali cu problema oricirui model de dez'roltare umanl care nu

sebazeazd. pe experienEa trliti de subiec;i. Modelul bolii este o

construclie categoriald, o interpretare a comportamenarlui in ter-rnenii unui cadru deja existent al bolilor fizice. Aceastl abordare

a co mportamentului dependentului creeaztro e ntitate separati de

subiect, un fel de microb ascuns care se poate activa oricind pen-tru a-l face si consumc droguri sau alcool. O asemenea proiecgie

ii poate duce pe clinicieni, ia fel ca gi pe depend,engii in recupe-rarc, deparlg de concentrarea asupra comportarnentului, sensuluigi alegeriirpe un drum in care dovedim cine are boala 9i cine nu.

, .- .. .JModelul automodul[rrr

in ciuda foamei, s[riciei, pierderii ameninlitoare a familiei sau

chiar a vieqii, dependengii igi organ\zeaztr experiengele in jurulfolosirii diogurilor, excluzind aproape complet alte interese sau

responsabiliiigi. Din perspectiva Geitalt, drogul sau blutura rI-rnin dominante in sentimentul de viall al dependentului si nu se

incheie sau suspendl niciodati. Chiar gi in cazul unui abstinent,drogul sau alte forme de desentimentalizare continui sd domine.E ca 9i cum a bea 9i a se droga sunt singurele lucruri care con-teazi pentru dependenq aceasti rela;ie exclusivi cu drogul este

ll

defini$a dependenEei.In timp ce unii dependengi pot sI nu aibi orelagie atAt de strinsl cu drogul, de fapt acesta e prioritatea viegiilor, dupi care se ocup[ gi de celelalte probleme care apar in viaql-

GTCI

A.cs

#dedcrcft

.crlcIrlLiuoc

1:erccioryPm

iitcrgaiip

F*'miczaIrrdcotrlui-ontului & Yirtrrr"l prcferet &Un alt fcl de a

F CeIE O cunosc,

rclelieprc alegerea

I' ER,\PIA DEPENDENTEI-OR

.o..:::z:,-: rrredispozilia genetici, cirs.t l-: :.::r lersonale. Daci inqelegem,li a;:-:::'-t, am putea esua in u .aia.-dul .::*i- de tratament. Si mai mult,:rir:. ,:. .l:el pas in.rportant al terapiei:-j ::s: -,:'is.rbiiitatea pentru propriul

, inl, -_-:,rblemi., mai importantl,n:ot:- :: i:zYoltare ulnanL care nuiri :: ;-:i:iri. Ilodelul bolii este o?reili I .ontportamentului in ter_n: .- :.--i--:: fi2i... Aceastl abordaree::i- -:: ::;e:rzi o entitate separati del.:-li --i:; :c poare activa oricind pen_u-d .-:.. .,:.;o1. O asemenca proiecqiei:-e, -" .: pe dependentii irlrecupe-I &{L: :i .,-i:t-.p()rtamentului, sensuluie i:-,=i-::-- -'l:;: lre boala si cine nu.

&rii :t,,,iiulerii

::ii:::- ,.:-.::inlatoare a familiei sau,i .:i.:.-l:,2.: e-xperienqele in jurulJ a;, -:- -.inplet alte inreresc saudt-. G:.:-:, jrogul sau biutura ri.-i j: '.'--:- .1 :ependentului gi nu seli C:-:*: =i :n cazul unui abstinent,fi:t:. : :- ::' : z.lre cO ntinU.i_ si dOmine.r$i. :-:.i,:::jurele lucruri care colt_rs*, ::-,::r e-xclusivi. cu drogul estet.c -:.-- je pcndenqi pot sd nu aibi o,-iil- ;- :::: .i.esta e prioritatea viegiicle-,':. ::;bleme care apar in via1i.

D E PEN DENTA $I GESTANERAPIE

-{cest model este o incercare de a oferi ceea ce Eiaine Kepnersi Lois Brien numesc o ,,fenomenologie cornportamentaie", oj:scriere a comportalnentului unui dependent , ca qi a sensului

,,.celui comportament. Astf-el, acest model poate oferi atit ,,ce"-

-1. cat si ,pentru ce"-ul dependenlei si recuperiirii. E o descri-::e a progresului dependenfei ca proces de antomodulare: cutrr

:.: moduleazi adictir.ul propriul comportament. Prin aceste legi

:.: comportament, dependenjii iqi influenleazi atit propria ex-

:crienli, cit Ei pe a aitora. A vedea adiclia ca pe o automodularc

: egal cu a inlelege cI ea le serveqte dependenflor la ceva, unul.lintre lucruri fiind ci indivizii pot inl1uen1a si modifica seflza-

:iile pe care le triiesc, eviti.nd prin aceasta anumite experienge

le care le consideri de nedorit. Alte modttri prin care procesul

, de automodulare) ii serveste dependentului includ ugurinla de

'i indeplini sarcini altfel dificile, un sentiment sus(inut de ncord

.i relaqionare cu allii gi o pronunqati. perceplie de sine coerenti si

:3tegrati. Aceste avantaje pot fi percepute in descrierile reale ale

-iependenlilor activi sau in recuperare.

-\1 doilea aspect al modelului autornodulirii consti in incercarea

:nea de a descrie continuarea de citre dependent a comportamen-:elor care par a avea efecte minimalizatoare" Persistenla adictivi-

-or in a folosi acelagi proces (intoxicalia) reztltd' intr-o ingustare a

-unrii pe care ei o experimenteaze, o miscare cu un enorm irnpact

:lesativ asupra viegii lor interpersonale. Acest aspect nep;ativ al

:ntoxicaliei cronice este ceea ce de obicei definim ca dependenla.

.-ii atunci, care este partea pozitiv6 sau avantajul persistenlci dc-pendentului intr-un tipar de modificare, in ciuda ingustirii ori-zontului de viaql subsecvente acestei experienqe? Adesea, rezul-:arul preferat de dependent este menlinerea stirii de intoxicare.

Un alt fel de a spune asta e ci dependenlii au o relalie cu drogr.d

pe care o cunosc, o preluiesc gi cu care se identifici, la fel ca o

relaqie interpersonah. Curn spunea unul dintre clienlii rnei des-

, pre alegerea narcoticelor,,,Sunt solia gi viala mea". Natura acestei

21

22 TERAPIA DEPENDENTEI.OR

relaqii este fundamentald pentru inlelegerea 9i lucrul cu depen-

dengii in terapie. Fir[ perspectiva automodulirii orice incercare

a ,rnrri d.penient put. fi. o disfuncqie flri sens, fie simptomul

vreunei boli; sarcinile implicate de recuperare Par a fi doar paEi

intengionali ca reparalii in schimbarea problemei, in loc de pagi

catre iezvoltur", ubilitaqilor de contact 9i a nivelurilor de relalio-

nare interpersonah.

Bazindu-se pe teoria cimpului, acest model ia in seami dife-

renlele intre dependenli ca diferenqe de trisituri ale cimpului

care nu sunt de obicei luate in seami in modelul bolii. Potrivit

lui Gordon Wheeler, teoria cdmpului e'ste un concept al teoriei

Gestalt care susline ci ne triim realitat:ea intr-un c6'mp mai larg

sau un mediu in continui transformare 9i migcare' Acest mecliu

mai larg incluLde alte persoane, situalia noastr[ familiali, socieli

,r,, prfti.i i, prezent gi alte condilii de mediu' Dar indivi4,l

otginizeazl cimpul in funclie de propriile nevoi' Aceastl orga-

n\Za,e *b^rnari,de asemenea, pe dezvoltarea, personalitatea qi

factorii personali ai individului. un bliat de zece ani 9i un alcoolic

de treizeci organizeaztr'cimpul unui bar in moduri diferite' Biia-

tul se concen:rreazd' asuprapungii cu sirdqele 9i asupra tonomaru-

lui strllucitorl alcoolicul si con.entrea"t-d' asu1ta biuturii Ei vede

sticlele din spatele barului, simte cI ii este sete 9i merge direct

la bar pentru- a comanda o bIuturl. Jinnnd cont c[ dependenlii

variazi ca peronalitlli, evolufie comPortamentald, virsti, gen gi

alji factori individuali, modelul automodulirii poate ajuta la cla-

rifir rr modului in care aceste diferenle organizeazi atit cimpul

dependengei, cit 9i pe cel al recuperirii. Modelul ne va permite s[

lucrlm iniirriduai cu fiecare dependent, evaluind luptele inter 9i

intrapersonale deosebite ale fieiiruia. Aceste diferenle individu-

ale oferi un context care ne poate lumina ingelegerea dependen-

tului ca persoani de sine st[titoare, cu o istorie de viaqi 9i o lume

relaflonali.

in sfirgit, modelul automodulirii descrie progresul adicgiei ca in-

fluenll puternici asupra dependentului. Acest lucru ne permite

t)r l'l rll,l N I A 5l (;l :11,\l I I l{;\l'll

r,, tlrt,tttt i tllll lolosllr',t tll rllo!'tttl rlt'r 'tlt, rrq.t tttvt'lrtl ,lr ltttt, lloll'll(' 'tl tr"'1"" ll!t'r llr

\,,'.t lrr, trr .trl.ttt11l I t tttt:tl'.itlt'lt llr);l\ll'l'( 'l I

I r,lrrl.'t lIr lllll't,llil r,l lr"'l'llll'tt'' "t 'l''zt"'llr 1, r1,,,1,,1'tr r' ,t rlr'1it'ttrlt'ttlrrlttt

(it'r.l:tltt'r:t1ri'r Srr

I Ir, i rrr ttlltttt:l vt,'ltt'' " ;lll l'l(ttt tttlt'lr llot

1,, ' lr\ r ( ir" t,rlt ttt I'r, trtl r rt rlcprttrlr'tt1'r, ltl

rr, r.rl tt ttt ,l/.i lo,lll('ll('',( llll ll'lt'llllrtlllll tl

1,, ,1... li.rll,lr I l,.ll,.r lirr,' ..,t l'rtrrl ( i,,, rrlltt,rlr

lrrrr'l 1'rtlr llllr ,llltill,ll tll tl1'71'1111'11r"t rrt'tll

1,,,r , , ltttt,l ,r ltf'l"rr,lll;l t '111' 1',1r'i1 "'l ltt"t,,,r,.1,,1,,,,,1 rr ..t ,,il|illll.i I {rllItllt'll('l rl"'r'll'i

lr ilr llr'llllll r'l r",tr' tllt t'lt'lt rlttlflo") r illt

,.,r,trtl,ttt,l ' ( 'r' ll,ttl',tltttr' '1' 1"1rt'1 tlt'r't I l''l''

l', rl', rr ,,,1,'1'11 l,tt ,l'"', 1i,111 111"rlrtl ilt t 'ttt' '

rr.rr,r',{ ,1 r'rprl tttt(.t l,rtrrtlt,tt rtlrtt ri 't r r}lllr}l

,1 .tIlilt,.1 \,1 I llll(1.1"( ,l ;tllr' 1lt'tsil'tttt' At t''

1llu.l(il lt,,l, tlt' ttll;lltlttr rlr' llrti 1llt"o;tltl i'i '

l,rtrl,r ',,r ',llllllll;ltlt' tlttt 1'rtttt I rlt' l'r'rlr'tr

frrr, ( r,ttLt, trrI irrr1rIit .i ;t ;l',t ItII,t,;1 |1 r'1tLt

. r ,lillrrrlr' ',.t .t ;llrlllllr l;l :r lt;li r'\p('l lrlll'

I lr 1rr ssrlr'11(11, .rl,ll lll ttlrtPrrl t "lt"ttlttttlttl '

111r1111 ,r1 | lllr r"tlr .l ",1 r'\'llr' ('\lr('l ll'lll'l "llll

r il lr.' tlll tltcr rrttlrtlt. l';ttlr rlttt 'ttcrl ltp'tt '

,16'r'rrlt l,ttrrrlr.tt t tl t ('il;ll1i

l,',,111.,1 I'l.lr ltt;t ( i(.st;rltItltIiri olt't'l tll}tt

,1,1,,'tt,l,'tt1,'l,rl. ( .lll' st' p.l rlrtvt'rlt tlr lo'tt l

r,lhrl, ( lr",t,rltt'tltltt;t r':;lf r) lelilllir 'r liilritr'

,,1 tlll Ii' l',r,rrri1;t rrrctlrrrltti tttlri |r'lsrtrtlltitrtt'rl,rtrrl rittrlttt (1lrt1i rr'1rltr;rlt' r':ttt lr.1't

\ I )lit,tiNI)tiNTEr-OR

1i ltrcrrrl cu depen-;1rii orice incercarerns. lic simptomul' llirr ir fi doar pagitttr:i, irr loc de pasirelrrrikrr de relagio-

it in seami dife-attrri alc cimpuluilclul bolii. Potrivitconccpt al teorieirrrr t:amp mai larg

,r';rrc. Acest mecliu,t lirrrriliali, sociah.tlirr. l)ar individulvoi. Aceastl orga-;r, pcrsonalitatea si'c lrrri si un alcoolic,hrri rliferite. B[ia-Irsltl)rir tonomatu-r,r lrilrrturii gi vedetc ;i rnerge directrrrt t'ii rlcpendenliititlll, versti, gen gi

poate ajuta la cla-v.ctzi atit cimpulrl rrc va permite sirrrl Iuptele inter gi

lili'rcn(c individu-eg(frca dependen-tlr: viaql si o lume

:sul arlicqiei ca in-Itrr'ru ne permite

DEPENDENTA $T CNSTAITERAPIE

s'i evaluim cum folosirea de droguri de citre subiect poatc influ-enga nivelul de funclionare al respectivei persoane in recuperare.

Acest lucru adaugi la imaginea noastri, ca terapeufi, identificareastadiilor recuperirii ca restaurare si dezvoltare a integririi sociale

;i psihologice a dependentului.

Gestaltera,pia - Sumar

l)aci in ultima vreme s-au fhcut unele eforturi de a descrie per-spcctiva Gestalt in lucrul cu dependenqa, literatura Gestalt in ge-neraltrateazS, foarte pe scurt tratamentul dependenqei. Frederick LPerls, Ralph Hefferline qi Paul Goodman vedeau alcoolismul ca F

fiind puternicr ancorat in dezvoltarea orali. il descriau pe depen-rlcnt ca fiind o persoani care vrea sd bea lumea inconiuritoarc,inglobind-o si,,obgini congruenfl ugoari gi totali firi excitagia(cirre pentru ei este un efort dureros) contactului, distrugind Ei

rrsimilind". Ce transmite aceastl descriere intensi gi mecanicist:i?l)erls qi colegii lui descriau modul in care dependenlii incearcl sa

tr'triasci experienfa familiarului gi a confortului (confluenlei) {hrirt aiungi si cunoasci alte persoane. Acest proces de intrare insitunlii noi, de intilnire de noi persoane si deci de risi, e unul prinniltura sa stimulativ - din punct de vedere emofional, cognitiv ;iliz.ic. Contactul implicl a asculta, a fi sau a nu fi de acord, a obser-vr rliferenge si a ajunge la a trii experienla noastri si a celorlalgi.l)cpcndengii, atit in timpul consumului cit Ei in recuperare, de

rrrultc ori incearcl si evite experienfa stimulerii, pe care o rcsimt( ;r l)c un disconfort. Parte din acest tipar se resimte in graba de a

rlevcni familiar cu ceilal1i.

'ltoria gi practica Gestalterapiei oferi doui opqiuni tratamentuluirlr'lrendenqelor,c^re se pot dovedi de foarte mare folos. In primulrin<1, Gestalterapia este o terapie a limitelor, care se concentrea-r.:1 utiit pe granila mediului unei persoane cit si pe graniqele dinrnt(:riorul sinelui (pirqi separate sau polaritiqi). Acest accent ne

24 TERAPIADEPENDENTEI-OR

sprijini in efortul de observare a dependentului ca individ de-alungul a diferite stadii de dea,oltare a recuperirii 9i maturiziriinormale. Dez,,roltarca psihologici gi ernoqionald. evdz'tti. ca o sec-

venfL sau evolufe formati din diferite rela$i de granili, cum ar fisine - mediu fizic, sine - pirinte, sine - colegi.

in al doilea rdnd, Gestalterapia vede cornportamentul ca automo-dulare, o perspectivl care ne permite si ingelegem comportamen-tul dependenn:Jlui cafolositor intr-o anumit,i priainfti; nu e numaio acomodare potenfial autodistructivi, ci gi un sdl de rezistenfi,o ajustare creativ[ care ii face pe cliengi si. tolereze experienqele

de viaqi stresante. Aceste experienle pot fi interperqonale sau in-teractive, cum ar fi interviurile pentru un loc de munci, primeleintilniri in contactul social, sau conflicte cu membrii familiei. Deasemenea, pot fi intrapersonale, in primul rind in interiorul sine-

lui, cum ar fi confruntarea cu amintiri dureroase sau triste(ea gi

frustrarea. in dependenfI, acest proces care incepe ca o modulare

utili. se denoltd, intr-un tipar comportamental de dragul apa-

renlelor. Asta inseamn[ cd dependentul dezvolti tiparul folosiriidrogurilor astfel incit motivul foloaselor drogurilor inceteazi simai facd. subiectul atenliei, pini ce atenlia se concentreazd. doar

asupra drogului in sine. Doar atunci cind se opreite consumul,

experienlele gi situaliile inilial evitate sunt triite rlin nou.

l\utodeterminarea organi cI"

in Gestalterapie, termenul autodeterminare organici denoti pro-cesul prin care noi lulm la cunogtinll (:eea ce ne este necesar inorice situaqie dati 9i alegem sau nu si ar:fionim conform lui. Noi,oamenii, oe organiztrm experienlele kinetice, perceptuale gi cog-nitive in intreguri sau scheme incdrcate de sens. In funclionareanormah, acest proces de organizare ne conduce c'.ltre figurile care

ne sunt cele mai folositoare. De exemplu, daci ne e foame ne

putem gindi la restaurantele care servesc mincarea de care ne

t

Dt Il Nl)l N'l A sl (:lls lAl II ll

, g',,lt.r ,.t trt'r'p,rll.t.lc ltt,tlt,,lrultlll\'( ,1,' t, ttl, lv('lll tl('vrlla'

ilt r t,trlr'tt1;l lt('iillll ll()t lllill ;l(

l,rl, r trr ttli)(l itL';rl lrrr rttl ,lr

ls1 ,1, 1,,'rr,lr'tt(,t, ptot ctclr orp,,

, r r ',tr r cl rrt;ti ttt't c:,;ll \rllll rll

,lr,rlrttl ',r' ltrr':tzi t:r li;,1tltr rlr'

,1, 1,, rr,lrttlttlttr, ttttf irtlit ;ltrrl.o' r,rl,l ,r r. tttoltolr,tl;t. I)c l,r1'l

,lr 1r rrrlr'ttlttl rrrr lr vr'rle l''l t;t

1,,11111 ,,lit1,;1 ;11, r,t,l r lttt,l lttt' t

, .ilrl lr( lllrl('"lt ',il I'lillcils(;l l.t

t' r, ttt r rl,' ,ltlr lltlll:l :\;i ('\lol

rr .r rlr'lr('rtrl('rrtttltti,tstlllr;t tltrr

r, r r .r rlr ln('llllll('lt' ,f siffclffi( rltrt ,lr'',r rr, l l{i, lltrr.l Wlrr

ilt' I r, ilr ,1,' "tt1,t.lvl('lllll(.|

ltl

itlplrntl,l"

I rlI r lr'lll.l lllc,l lll lttt t ttl t tt

-r,i.r Llul,r r cv,l lll,ll ltrttlt rlrr;l,lrt1r rr rtr,.rp.tlttlt .',i ;rtirrg,1

ililrlr ilrill'r rlt'[t'rrrlt'rr1it r1l lrr

I'illt,itt ( 'rr',1 r .l (' r,;ll. lll,l lltr,

;,r rrrlr trIt, t,t lttJttl ltl ( (]lll,ltl('l

n l,tltlr,lt'l'rrrtlcttttllrtt t tt tllt'ltr, ,llr,tir' ,lc ,rtt. l)t' t.ttr lc

lu rklrt ( I lv,i ll(' v,t olt't i o vizit

,1, Itt,,l,lt rrtr'lt' ,lt' , r,ttl,t, I ttt

r\lr,rtrl,rtr'.r ( lcrl:rlt irr trtitlrtr{.rv.rlrr trr l)tttttlll tJtt,l, lrlt,lr1,rtt,l,'ttttt[ttt t tt ,lt,,y,ttl, trz

Itllll slllll lrct tllt l( (' i'ltl xft tll

p rEr-\pl{ DE.ENDENTET-.R

I

]e deendennrlui ca individ de_ater a recuperi.rii gi maturiziriiici si emogio naJd e vdzutd ca o sec_diferite relali de granigl, cum ar fitq sire - coleqi.

riude conportamentul ca automo-rmite st ingelegem comportamen_ttr-c :timit,i priain/ti: nu e numairtrcrivi. ci si un stil de rezistengi,pe ciienti si toiereze experiengeleicnre pot fi intelpersonale sau in-pent:u un loc,de munci, primeleconfrcte cu membrii familiei. De,in :j:::ui rind in interiorul sine-rrriljl dureroase sau tristelea qi:prL\-_.es crre incepe ca o modularecDrf,tcitamental de dragul apa_

cade: ::l dezr.olta tiparul folosirii6loa-.e-rr droguriloi inceteaza sai cc r:engia se concentreazd, doarrtunc tind se opre$te consumul,ritrte s,rnt tri.ite din nou.

narea organicS.

ktrrrni:are organici denoti pro-min:i ieea ce ne este necesar innu si ac;ionam conform lui. Noi,rph iinetice, perceptuale gi cog-drr-a:: de sens. in funclonareazrr ne conduce citre figurile careE aen:plu. daci ne e foame nemE sei'\-esc mi.ncarea de care ne

D EPEND ENTA $I GESTALTERAPIE

e pofte gi ne e pofti de mincarea care ne aduce tipul de substanle

nutritive de care avem nevoie. Astfel, ce estefgural - ceea ce iese

in evidengi pentru noi mai acut decit toate celelalte figuri posi-bile - e in mod ideal lucrul de care avem nevoie in acel moment.

in dependenll, procesele organice de senzagie sau vedere a ceea

ce este cel mai necesar sunt distorsionate. In locul lor, alcoolul sau

drogul se {txeazd. ca figuri de maxim[ importanf[ in experienla

dependentului, impiedicind si poate chiar stopind dezvoltarea

sociali s,i emogionali. De fapt, celelalte figuri nu ies in evidengl;

dependentul nu le vede. El tAnjegte dupd droguri atunci cind ii e

foame, dupi alcool cind are nevoie de companie, gi dupi cocain[

cand trebuie si-gi pliteasc[ facturile. Aceasta e natu{a dependen-

1ei, in cele din urmi sI estompeze resfltl viegii. Dar concentra-

rei dependentului asupra drogului sebazeazd., qi ea, pe o nevoie:

aceea de menginere a sinelui gi a unui anumit cadru al sensului.

Cum descrie J. Richard White, dependenla e in acelasi timP ,,oincercare de supraviefuire, in special spirituali', gi,,un dor de viaqiimplinita".

Experienla mea in lucrul cu dependenlii e ci oamenii care ajung

asa cauti ceva mai mult decit existenla z\lnicd", dar sfhrgesc pier-dugi gi incapabili s[ atingd scopurile urmlrite. AlegAnd soluqia

unui drog, dependengii isi limiteazd propriile orizonturi 9i posi-bilitngi. Cred ci e sarcina noastri, ca terapeufi care lucrlm cu de-

pendenli, sd luim in considerare nu numai aspectele limitative ale

relajiei dependentului cu drogurile, ci gi func$ile de supraviequire

incircate de sens pe care le creeaztr o astfel de relagie. Aceastiperspectivi ne va oferi o viziune mai largi atunci cind ne ocupimde problemele de contact in recuperare.

Abordarea Gestalt in terapia dependenlei sebazeazd pe trei ob-servalii: in primul rind, adicgia e descrisi ca relagie exclusivi adependentului cu drogul, rezultind faptul ci alte contacte sau re-lagii sunt periferice sau secundare. In al doilea rind, aceastl relafe

25