Redactare: Constantin Tinu Vlad STeFANTA MlnllAcHE. Reconstituiri... · binduJe in conflicte majore gi ideologice'q. Aceasti raportare la spa-tiul literar a fost una dintre tarele

Redactare: Constantin TinuTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius Badea

Design copertl: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiMIHil CHE,$TEEANIACopiliria : recoortitoiri litet*" fup6t989 / $tefania Mihatache. - Pitegti :

Pata,leb 45,2019Congine bibliografieISBN 978-973-47 -373s-682r.r35.7

Copyright @ Edituta Pxile1a45,2079Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mlrci inregistrate, iarcontinuhrl este protejat de legislat'a privind dreptul de proprietate intelectuali.www.edituraparalela45.ro

STeFANTA MlnllAcHE

COPILARIARECONSTITUIRI LITERARE DUPA

r 989

Editura Paralela 45

: .!

372 $TEFANIA MIHALACHE

VERDE$, OVIDIU, ,,Despre un roman cu calitili de best sellef', intervievat

de Svetlana CArstean, in Observator cultural, nr. 102, februarie 2002' dis-

ponibil la adresa web http:/iwww.observatorcultural.rolDespre-un-roman-

cu-calitati-de-best-seller*articlelD-188-articles-details.html, accesat ln

\ 07.04.2012.

ZAMFIR, MIHAI, ,,Un Cdline local", in Romdnia literard, nr' 9, 2006, dis-

ponibil la adrepa web http://www.romlit.ro/un-cline-local, accesat lnt4.06.2012.

http://people.sunyit.edu/-harrell/Pepperipep-metaphor.htm' accesat in

03.01.2012.

Cuprins

Se treieqti cum scrii, si scrii cum ai treit............. ................5

I. Lupta pentru dominanla literari ..............11

II. Revizitarea copiliriei in registru ficlional Ei nonfi4iona1...............37

III. Studiile despre copildrie (childhood studies) qi o teoriea ac!iunii..... ...........59

IV. Abordiri ale copiliriei in literaturd: de la Ion Creangipini in 1989............. ...................75

V. Romanele despre copilirie dupi 1989. O ,,minigramaticit"............l25

A. Acliunea ca interpretare.................. .....................125

1. Copiii gi cirlile, scrisul, limbajul: Orbitor de

Mircea Cdrtirescu, Exuvii, de Simona Popescu,

Pupa russa, de Gheorghe Criciun, Iepurii nu mor,

de $tefan Baqtovoi, Cum mi-am petrecut vacanfa

de vard, de T.O. Bobe, Tricksfeti de Ovidiu Pop........... ......125

2. Copiii gi muzica: Muzici gifaze, de Ovidiu Verdeg,

Noapte bund, copii!, de Radu Pavel Gheo............................ 199

3. Copiii gi familia: Fata din casa vagon, de Ana MariaSandu, Blocul 29, apartamentul 1, de Corina Sabiu,Viala unui ;ef de departament Povestitd de fiul sdu

Supermen, de $erban Anghene...... .................222

4. Copiii $i ,,formarea personalit[1ii": Tinere{ile luiDaniel Abagiul, de Cezar Paul-Bidescv Coada, de

Dragog Voicu, Captiv in Epoca de Aur, de

Cdlin Ciobotari............... ............257

T

B. Ac{iunea ca participare........,"'....... """"""""""' 288

1. Copiii qi societatea: Cruciada copiilor, de Florina Ilis,

P r o o r o cii ler u s alimulul, de Radu Aldulescu " " " " " " " " " " " 288

2. Copiii gi miracolele: Bdiufeii,de Filip Florian 9i Matei

Florian, Cine adoarme ultimul, de Bogdan Popescu""""'313

VL Aventura copiliriei continui............':.".'.....'.'. """""339

VIL Conclu zii. De ce apat,cum sunt scrise 9i ce aduc nou

despre copilirie romanele publicate dupi 1989.... """""'353

Bibliografie. """"'359

'

L Lupta pentru dominan{a literard

Sranna RoMANULuT noivrAnrsc ourA r9g9

La o discu{ie pregititi gi interesatd sd ia pulsul romanul romA-nesc nu s-a ajuns, desigur, imediat in zofii perioadei postrevolu{i-onare. ln perioada nelinigtifilor ani 1990, discufia despre literaturia deviat in direclia scriitorilor gi a angajamentele lor politice dinlunga gi intunecata perioadd totalitari. Componentele disculiei - caaruncarea vinei, demascarea privilegialilor regimului, colaborafio-nismul fdlig sau indirect, alituri de pasivitatea literaturii ,,esopice,.a vdrfurilor canonului qaizecist - au avut ca rentltat compromite-rea (temporard a) unei mari pirli din literatura scrisd in perioadacomunisti. Se amestecd nume ca Marin Preda cu $tefan AugustinDoinag, Adrian Piunescu sau Nicolae Breban. Criteriile au devenitneclare, receptarea literaturii gi zona politicului s-au suprapus invidul de putere creat. ln lipsa puterii, s-a ficut apel la legitimitate.Apele nu s-au limpezit pAnd spre anii 2000, care au adiugat un ter-men nou in ecuafie, mai precis, un alt mod de a scrie, pe care l-augi etichetat ca produs al unei genera{ii noi. Douimiigtii au adus pepiafi o literaturi noui gi,,furioasi", cu un limbaj dezinhibat qi agre-siv ce, aparent, a mutat punctul de referinfd al polemicii niscute inanii 90 - care, din zona legitimitifii s-a mutat, mai fi1ig, in zonaunei lupte pentru putere gi dominanli literari. Chestiunea cano-nului estetic, care, aga cum arat[ gi Mihai Iovdnel, este o formi de

t2 $TEFANIA MIHALACHE

continuitate in istoria literaturii romdne2, funclioneazi ca opera-

tor gi in aceastd betelie postdecembristi. Lupta in cauzl - al cdrui

subiect il constituie, pe de o parte, discreditarea anumitor repre-

zentanli ai generafiei gaizeci, iar pe de alta, stabilizarea generaliei

aptzeci,nu doar ca promotoare a unui nou limbaj gi tip de scriituri,dar s,i ca generafie dizidenti (deci, cu un plus de onorabilitate) - este

pusi intre paranteze, sau cel pulin e perceputi diferit, odati cu pro-

clamarea generafiei 2000.

Ca atare, se poate observa ci lupta pentru dominan{a literarl se

imparte in dou[ etape: cea a revizuirilor, orientati spre rediscutarea

literaturii de dinainte de 1989, incheiati cu proclamarea generaliei

2000, gi etapa intdmpinlrilor, definiti ca reac{ie la noua literaturidouimiistd, coagulati Ei ficut[ vizibili prin colecfia Ego. Prozd a

Editurii Polirom. Aceasta a fost multl vreme in prim-planul dis-

culiilor literare, generdnd numeroase controverse care au mascat,

cu alte argumente gi alli termeni, aceeagi betelie pentru putere, dar

orientati, de data asta, prospectiv.

Ernpa REvrzurRrLoR

Dat fiind ci literele au fost confundate in societatea romdneasci

(mai ales in perioada totalitard, dar nu numai) cu o anumiti centra-

litate a valorilor, lor li s-a atribuit gi responsabilitatea civico-morali.

in anii 1990, literatura a fost condamnatl in special din cauza fap-

tului ci nu a reugit si pdstreze, in timpul comunismului, mlcar insubsidiar, valorile libertarismului gi individualismului. Revizuirile

literare centrate in jurul vinovifiei scriitorilor in raport cu acfiunile

lor din perioada totalitari (semnificdnd sindromul posttraumatic al

unei culturi proasplt eliberate de cenzurl) antreneazi o polemicifierbinte, ce ajunge neintdrziat la supremafia canonului estetic. Mai

2 Mihai lovinel, Ideologiile literaturii in postcomunismul romdnesc, Editura

Muzeul Literaturii RomAne, Bucuregti, RomAnia, 2017'

,f

Copildria. Reconstituiri liternre ilupd 1989

precis, daci Gheorghe Grigurcu pune, lovinescian, problema revi-zuirilor literaturii scrise sub comunism din perspectiva canonulestetic, Sorin Alexandrescu este acela care, intr-un numir din 1997al Dilemei, pune problema desfiinfirii supremaliei canonului este-

tic. Acegti poli generatori ai disculiei arati c[ lucrurile nu sunt sim-ple, deoarece categoria esteticului subintinde dou[ nuanfe: pe de oparte,. nivelul ,,autonomist" al esteticului se traduce prin intrebareadaci se poate condamna un mare scriitor pentru colaborafionismsau pactizare cu regimul, iar opera acestuia si rdmdnd neintinatddatoriti valorii estetice, iar pe de alti parte, se pune problema felu-lui in care se mai poate opera cu o categorie a esteticului subsumatdsferei politicului in anii comunismului.

in lumina acestor polemici, lectura critic[ autentici a prozeirevizuite postrevolu{ionar s-a pierdut din vedere, aga cum remarcaPaul Cernat intr-un articol din Observator cultural, in 2010: ,,inciuda declarafiilor de intenlii, numirul relecturilor critice sistema-tice aplicate autorilor canonici ai perioadei postbelice - evident, din-tr-o perspectivi <liberd>, actualizati, - a fost neglijabil. Pentru criticagi istoria noastrd literari, acegti ani pot fi considerati in mare partepierdufi"3. ,,Revizuirile" au fost marcate de un morb pe care EugenNegrici l-a identificat ca fiind principalul instrument al regimuluitotalitar de neutralizare a scriitorimii gi de aservire a literaturii: ,,[...]puterea a incurajat cind discret, cdnd pe fafd, gdlceava scriitorilor,animozitdlile estetice, a exacerbat dezacordurile minore preschim-binduJe in conflicte majore gi ideologice'q. Aceasti raportare la spa-

tiul literar a fost una dintre tarele cele mai puternice manifestate inanii 1990 gi a contribuit la perceplia socioculturall atit de distorsio-nati asupra literaturii qi a rolului ei pre gi postrevolufionar.

' Paul Cernat, ,,Iluziile revizionismului est-etic (l)",in Observator cultural,nr. 539, 27 august 2010, disponibil la adresa web http://www.observatorcultu-ral.rolIluziile-revizionismului-est-etic-(I)*articlelD_24183- articles_details.html, accesat in 03.08.2011.a F,ugen Negrici, Literatura romdnd sub comunism. Proza, Editura Funda{ieiPRO, Bucuregti, Rominia, 2003, p. 12.

13

l4 $TEFANIA MIHALACHE

intr-un interesant articol din2002,in acelagi Observator cultu-

ral,PaulCernat folosegte exact acest argument pentru a sublinia' ca

qi Sorin Alexandrescu, necesitatea sfirqitului supremaliei canonului

estetic. voi da doui exemple din aceasta foarte pertinenti demon-

stralie: alianla dintre estetism qi nafional-comunism' prelungiti

apoi prin crearea intenlionat[ de cltre regim a unei breqe prin care'

ir, ""ii 1980, ceva din contracultura occidentall s[ se scurgi in

spaliul literaturii romdne contemporane, fapt care a dus ulterior la

,Bostmodernismul" optzecist ,,Sd mai spunem c6' incepind cu anii

t^lOO, propaganda inslgi igi cauti legitimarea in esteticul modernist'

sus$nlt d" *ur." tradilie <autonomistl> a criticii interbelice post-

maioresciene. Din interiorul acestui din urmi canon se va dezvolta'

citre anii 1980, un protocanon literar postmodern' activ atat la

suprafa!6,citgiinunderground,antieroicaidesolemnizant'centratpe microstructurile cotidianului imediat 9i alimentat' in parte' de

aportul contraculturii occidentale"s.

Dacilaastaseadauglgigonflareastatutuluiscriitorului'transformarea de citre regim a acestuia intr-un sacerdot intelec-

tual, nu este greu de observat consecinla, care nu era deloc strdinl

intenliei sistemului: ,,intelighenlia noastri qi-a asumat sarcina sal-

vlrii culturii, iar nu pe aceea a societlfii"5'

Tocmaiacestdublustandardalcenzurii,carealdsatoparteadomeniului artistic sl funclioneze dupi legile esteticului' apropri-

indu-gi-l insd ca funclionalitate in stat 9i exprimindul in zona pro-

ducliilor ideologice gi partinice, face necesari o disculie nuanlatl

in ceea ce privegte atdt atribuirea vinei scriitorilor, cat qi a reevalu-

irii operelor. Abandonarea canonului centralist, unitar' autoritar 9i

omogen al literaturii' aqa cum recomandl, de altfel' qi Paul Cernat'

este o oPeralie necesari in critica autohtoni'

Pe acest fond, bltilia pentru dominanla literari dupi 1989

reia indelungata tradilie a confruntirilor generalioniste' care s-au

5 Paul Cernat, loc. cif.6lbidem.

Copildria. Reconstituiri literare dupd 1989

manifestat prin impunerea propriului canon estetic qi din care aurezultat confruntlri de tipul: tradilionalism vs. modernism, conser-vatorism vs. sincronism, colorate politic in neo-comunism vs. revi-zionism (pluralism gi sustinerea valorilor democratice). in realitate,asumirile politice intrelesute in argumentele de naturi esteticd suntexpresia unor suslinute eforturi de lobby literar de partea uneia sau

alteia dintre ,,generalii" in tensionatele lor puncte de intilnire.Iati, schilate de Paul Cernat, contururile istorice ale acestui tip

de bltdlie care, dat[ fiind politizarea agresivi a canonului estetic,poate fi numiti, mai degrabl, una pentru dominanla literari: ,,[...]neomodernismul gaizecist a fost privit, de pildl, de citre adepliipostmodernismului optzecist, ca un epifenomen retardat al <des-

tinderii> poststaliniste gi, ca atare, uzat moral in raport cu progre-sul estetic qi ideologic <sincron> al <noului val> din anii '80 infuzatde contracultura occidentald. [...] $aizecigtii ingigi au renegat, inmomentul afirmirii, figurile literare impozante, precum cea a luiTudor Arghezi - ,,compromis" dupi 1955 prin recuperarea ofici-ali de citre Gh. Gheorghiu-Dej -, optdnd, in poezie, pentru liris-mul abstract, inalt, purificat qi ezoteric al unor Lucian Blaga gi IonBarbu, pugi la index in anii internationalismului proletaf'7.

Similar, dupi anii'90, lobby-ul generafionist se desflqoard injurul termenilor de (neo)autenticism, realism, textualism, pluralism,ca markeri care circumscriu generalia optzeci, si individualism,obsesia unicitilii, referinfa la prezent, pragmatism, vitalism, frag-mentarism, nihilism, ca markeri ai produselor literare de dupi 2000.

Nenumdratele colocvii, anchete ale revistelor culturale, eseuri,polemici gi sinteze se poartd agezAnd de cele mai multe ori aceqtitermeni in relalie antagonic5, sub umbrela conceptului de crizl. a

romanului/literaturii. Asistim, agadar, la o polemici a ,,noii" prozecu inchegata,aqezata gi canonizata generalie optzeci.

Alituri de revizuirile in cauzl, sau in pofida lor, se creeazd,,

odati cu inceputul rec[pltirii increderii in fictiune, gi un anume

15

7 tbidem.

L6 $TEFANIA MIHALACHE

orizont de aqteptare: surprize din partea virfurilor canonului qai-

zecist-gaptezecist (legate mai ales de literatura de sertar a perioa-

dei comuniste) gi reveniri puternice ale optzecigtilor (de preferinli

reinventafi). ,,Mai mult decdt in orice alti epoc[, cititorul obignuit

agteapti de la roman si reflecte problemele lui cele mai acute, neli-

niqtile lui cele mai mari, si-i spun6 adevlrurile secrete ale istoriei,

sl-i releve mecanismul diabolic al destinului nefast, s6-i explice de

ce a fost posibil si devini victima unui regim politic."s Pentru a-gi

nuanla afirmalia, criticul literar Ion Simuf apeleazd la un comen-

tariu al lui Mircea zaciu, identificand agteptarea unui roman bal-

zacian capabil si redea, cu mijloacele realismului clasic, anii de

dictaturi sau monumentalitatea lui decembrie 1989. Dintre scriito-

rii anilor '60-'70 ins6, numai Augustin Buzura, ct Recviem pentru

nehuni ;i bestii (I999),9i Nicolae Breban, cu tetralogia Ziua Si noap-

tea (1998-2007), se inscriu pe traiectoria unei reveniri, iar dintre

optzecigti se remarc6, in afara lui Gheorghe Criciun, cu Pupa russa

(2004), alte nume decAt cele reprezentative pdni atunci, ca Petru

Cimpoiegu sau Horia Ursu. Pe de altl patte,ptoza doulmiisti' ete-

rogeni, puternic contestatari, se angajeazl in polemica pe criterii

estetice cu generaliile anterioare, in special cu generalia'80'

Cu generafia 2000, lucrurile incep si se precipite pornind din

zona poeziei gi a Manifestului fracturisf semnat de Marius Ianuq 9i

Dumitru Crudu in 1998. Deqi referirile sunt punctuale la poezie,

vehemenla este aceea a unei literaturi care se rlzboiegte cu (9i se

distan{eazl de) o alti literaturl. ,,Fracturismul desfide qoarecii de

biblioteci qi poelii premianfi, cit 9i o poezie scrisi pe diplomele de

absolvire a facultalii. Fracturismul urlgte poelii ficuli, roboleii liri-cii romdne. [...] Foarte mulli consideri ci (sau se comporti ca qi

cum) literatura s-ar fi terminat la sfdrgitul anilor optzeci,iar poezia

tdnira ar fi o palid[ copie a poeziercotidianului, a lunedigtilor sau a

tot soiul de textualigti/ioviqti sau a postmodernismului (imbrdcat in

s Ion Simuf, Reabilitarea ficfiunii, Editura Institutului Cultural Romdn'

Bucureqti, 2004, P. 18.

Copildria. Reconstituiri literare dupd 1989

straie romdnegti). [...] Fracturismul desfide poezia optzecisti. a rea-

lului, derivati din culturl gi impdnat[ cu o multitudine de planurigtiinfifice. [...] Fracturismul este primul curent care nu mai are nicio legiturd cu poezia realului, cu noul antropocentrism sau cu tex-

tualismul. ln sfdrgit, fracturismul este primul model al unei rupturiradicale fala de postmodernism"e.

Manifestul este urmat de doui anexe semnate de DumitruCrudu, care incearci si contureze gi o estetici a fracturismului, ata-cdnd punctele forte ale optzecismului: ilustrarea cotidianului gi arealului ca banalitate, circumscrierea individualului, autenticitatea.

intr-o lucrare care pune in perspectivl fenomenul postmo-dernismului romAnesc in prozi, Carmen Mugat interpreteazi tolitermenii de mai sus ca fdcdnd parte dintr-o esteticd subversivi a

generaliei optzeci vizavi de regimul dictatorial. Aga se nagte o sin-tagmi memorabill, ,,realismul e textualism", care explicl textua-lismul optzecist ca o reaclie la caracterul construit al realului, lafalsitatea discursului oficial despre real: ,,Pentru prozatorii post-moderni est-europeni [...], a scrie inseamni a recupera realitatea inipostaza ei de banalitate, de viafl trdit6, cu atit mai mult cu cit insocietatea totalitard nu atit realitatea, cdt mai ales reprezentarea ei

se afli in crizd. [...] Reintoarcerea la realism este qi o modalitate de

a distruge tiparul fals al Utopiei comuniste care substituie istoria."roln practica textuali romAneascd se regiseqte scriitorul insuEi, intr-odemonstralie de transparenll asumati, cu toate elementele tehniciisale la vedere, cu ritmurile scrisului siu expuse. Aqa cum remarcigi Eugen Negrici in Literatura romdnd sub comunism,in modpara-cloxal, nevoia de via!5 gi de reprezentare a sinelui e satisfdcutd laoptzecigti prin practicile textuale.

" Marius Ianug & Dumitru Crudu, Manifustul fracturist, disponibil la adresa

wcb http://agonia.rolindex.phplessayl202813/Manifestul_Fracturist, accesat

lrt 04.08.2011.l" (larmen Mugat, .Perspectiye asupra romanului romhnesc gtostmodern (Si alte

licliuni teoretice), Ed. Paraiela 45, Piteqti, 1998, p. 100.

t7

18 $TEFANIA MIHALACHE

Este tocmai ceea ce fracturigtii condamni qi reinterpreteazd

intr-o manieri care nu ia in considerare nicio eventuali dizidenlla optzecigtilor. Din perspectiva lor, generalia optzeci reprezinti o

grupare canonizata, iar textualismul o practici mic-burghezi care,

departe de a fi pe urmele vielii, se ingroapi iremediabil in artificial

qi, departe de a ajunge la sine, se pierde in relalii obiectuale'

,,Cu toate ci cei mai mulli dintre poelii realului au mizat pe

individual, ei s-au indepirtat exact de acest obiectiv, cindnd intr-un

soi de tipizare, colectivizare gi socializare a intimit[fii 9i individualu-

lui"lr, scrie Dumitru Crudu intr-o anexl la Manifestulfracturist,pto-

punind in schimb reacliile individuale, unice, ireductibile' ca mizlestetici majori a noului curent. Autenticitatea optzecigtilor nu a dus,

conform fracturismului, decAt la o estetizare excesivi, clci, conform

acestuia, autenticitatea poate exista numai la nivel de reacfii, qi in nici

:uncazintr-un limbaj folosit pentru a numi qi eticheta lumea'

Derivind din fracturismul poetic, Ionu! chiva scrie varianta in

proz| amanifestului. Dincolo de teribilismul specific lansirii unui

curent de citre ,,tineri furioEi" (,,fracturismul e si umbli beat, si fiilag gi slab gi murdar"r2), se contureazi o critici a romanelor obse-

dantului deceniu, reprogdndu-li-se o anumita transparenli a sche-

mei gi, mai ales, lipsa de sinceritate, lipsa unui contur general uman

al abordlrii temei, conceptualizarea excesivl: ,,Romanul obsedan-

tului deceniu are o scheml extrem de vizibili: bestiile lozincarde

gi omul care le privegte, inadaptabilul moralist (impinat uneori cu

false cinisme) qi sincer, pentru ci igi face un lucid proces de congti-

inli gi are impulsuri masochiste. cdnd strungarii lui Buzura discuti

in pauza de masi despre nelinigti existenliale, eu incetez si-i mai

cred"l3.

rl Dumitru crudu, Maniftstul fracturist, Prima anexd, disponibil la adresa

web http://agonia.rolindex.php/essay/202813/Manifestul-Fracturist, accesat

in 08.08.2011.12 lonu! Chiva, Fracturismul tn prozd,disponibil la adresa web http://agonia.

ro/index.php/e ssayl202Sl3lManifestul_Fracturist, accesat in 08.08.2011.

t3 lbidem.

Copildria. Reconstituiri literare dupd 1989

Optzecismul este repudiat in aceeagi manieri al cirei ton l-audat poelii fracturigti. ,,Optzecigtii ar fi putut fi mai mult dacl n-arfi cedat laturii deqtepte a grupirii lor. Textualismul, deconspirarea

mecanismelor, jocul cu textul, pot da lucruri interesante, amuzante,

spirituale chiar, dar care nu spun nimic despre nimic."lain fond, ceea ce numegte Chiva lipsd de sinceritate este aceeagi

nevoie a plaslrii sinelui in literaturi, cu un derapaj romantic care

echivaleazi eul biografic cu creafia literard (,,s[ triiegti cum scrii"rs)gi cu alte cdteva contradiclii atunci cind se creioneazl anumitesugestii estetice: in vreme ce autorul eseului igi di girul necondilio-nat marilor romane clasice (numindu-l pe Dostoievski), romanelorrotunde, cu schemi gi poveste,,tare", elpledeazd pentru fracturism,care, degi vag conturat ca program estetic, apare ca o migcare a rup-turii gi disolufiei, a anarhiei gi distrugerii (numindu-l ca precursorpe Le Clezio!), in care, bineinleles, posibilitatea construcliei solide de

personaje gi a unei scheme narative puternice nu iqi poate avea locul.De fapt, punctele de tensiune ale dezbaterilor postdecembriste

despre proz\, exprimate gi sub forma confruntlrii intre ,,tineri" gi

,,seniori", sunt problematica sinelui sau a redefinirii autenticitiliiin prozi gi posibilitatea (necesitatea) revenirii poveqtii, a construc-

f iei narative. Argumentele in favoarea sau in defavoarea uneia sau

alteia dintre direclii variazi uneori in interiorul aceleiagi opinii sau

se polarizeazd in funcgie de agenda generafionistd a opinentului.

Er.n pl. ir.vrArvr pr r,IA Rr LoR

Dar cine sunt nou-Yenilii prozei?

Dupd ce fracturismul a anunlat aparilia unui nou fel de lite-ratur6, nu a trecut mult timp si, intr-adevir, cimpul literar a pri-rrrit nume gi c[rfi noi. Este vorba despre gapte prozatori publicali

t't Ihidemt.t" Ibidern.

t9

20 $TEFANIA MIHALACHE

in cadrul proiectului ,)tloteaz|literatura tdndri!", lansat de editura

Polirom in 2004. Acegtia sunt T.O. Bobe, Lucian Dan Teodorovici'

Radu Pavel Gheo, Dan Lungu, Ioana Baetica, Adrian Schiop Ei

Cosmin Manolache.Momentul este important mai ales datoriti transgresirii peri-

metrului generafionist. Aga cum se poate citi in caietul de prezen-

tare al proiectului, semnat de Luminila Marcu 9i Costi Rogozanu

(qi ei critici tineri la vremea aceea), se schimbi accentul de pe afir-

marea generafionistd pe afirmarea in cadrul unui proiect edito-

rial. Aceasta este o modalitate subtili de a promova un nou tip de

receptare a literaturii care chiar atunci se scrie, o receptare care s-ar

dori in afara polemicilor generalioniste, 9i, de asemenea, o estetici

a cdrei trisiLturi ar fi eterogenitatea' afirmati, cumva' tot defen-

siv vizavi de conceptul de generafie. ,,Ce-i uneqte pe cei gapte tineri

prozatori propuqi de Polirom? Nimic? Sunt de vArste diferite (deqi

in limitele de douizeci qi-treizeci qi), scriu foarte diferit, mulli nu se

cunosc intre ei. Sunt din zone geografice diferite. Nu le pofi aplica

aceeagi grili teoretici de lecturi. Sunt deci tot ce poate fi mai opus

spiritului desantist, generafionist care obsedeazd incd de la incepu-

tur i lit eratur a r o m dn d"t6 .

Totugi, in cele din urml se glsesc (tot) gapte lucruri comune

celor gapte prozatori, din care sunt de relinut cele care marcheazi

anumite, fie gi vagi, cotangenle estetice: ,,le place sl spuni poveqti"rT'

dar sunt, in acelagi timp, 9i ,,meqtequgari in ale scrisului"rs, scriu

despre evenimentele din preajma lui 1989 9i despre lumea actuall gi

au elemente qocante in scrisul lor, firi a fi insl teribiligti. La aceg-

tia gapte, pebaza aceluiagi principiu al eterogenitilii cotangente'

16 Luminifa Marcu & costi Rogozanu, ,,Din caietul de Prezentare a proiectu-

lui Voteazi literatura taniri!", in obseryator cultural, nr. 230, 20 iulie 2004,

disponibil la adresa web http://www.observatorcultural.rolDin-caietul-de-ptez,entarc-a-proiectului-Voteaza-literatura-tinara*articlelD-l 1353-articles-

details.html, accesat in 10.08.2011, (subl' mea).t7 lbidern.t8 lbidem.

Copildria. Reconstituiri literare dupA 1989

se pot adiuga, conform aceleiagi prezentiri, 9i alte nume: FlorinLlzirescu, Alexandru Vakulovski, Cezar Paul-Bidescu, SorinStoica, Cecilia $tefinescu, Ana Maria Sandu etc.

De fapt, agezarea acestor nume noi in literaturd nu este deloc

lini Ei lipsiti de controverse. Contrar felului in care sunt prezen-

tati, critica ii primegte cu scepticism gi adesea se aratl chiar gocati

de ,,limbajul pornografic" $i ,mizerabilismul" (Dan C. Mihiilescu)tematic, pus pe seama unei evidente atitudini teribiliste 9i a uneinevoi de a epata. Cu toate ci producliile in sine sunt destul de dife-

rite, etichetele se pun uqor (mai ales cea de-a doua). Degi ei doresc

sd fie scoqi din unghiul unei receptiri ,,viciate" de obsesia cano-

nului, un segment semnificativ al criticii care ii are in vedere Paresi schimbe numai direclia privirii, nu gi tiparul fundamental de

raportare la literatura romAni gi rosturile ei. Direclia este, acum,

prospectivi. Unde poate ajunge literatura romini cu acest gen de

produclii? este intrebarea care se rostegte cel mai des.

Referitor la actualitate, termenul cu cele mai multe ocurenle

cste acela de crizl.Dela criza identitilii nafionale pAni la criza cul-turii, este obligatoriu si se regdseasci gi o crizd a romanului, maiales ci acesta este un subiect predilect incd de la 1920. in perioada

postdecembristi, ideea de uiz6, intinsi pdni dupi 2000, se leagd

rnai intdi de neincrederea in literaturd din anii'90, pe urmi de sus-

piciunile ce pluteau asupra producfiilor literare ,,mizerabiliste", gi

rrpoi de lipsa ,,actualit6lii" romanului gi incapacitatea lui de a con-

cura formele din ce in ce mai agresive de pe piala divertismentului.Pe tema crizei romanului se lin numeroase colocvii, se inifi-

rrz,it dezbateri gi anchete in revista Familia, Contemporanul, Caiete

tritice, Cultura, Observator cultural. La ciliva ani de la aparilie,c:rrlec{ia Ego. Prozd apare controversabili in oglinda crizei. Despre

primele cirfi ale acesteia, Ion Pop afirm6, pufin prea retrospectiv,

ci1 ,,au avut <actualitatea> lor foarte scurti, dupi cum destul de

<scurti> le era gi valoarea. Era o literaturd <de mijloc>, si zicem, dar( irrc participase la definirea unui moment literar destul de carac-

tcristic, fiindcl ilustra goana dupi <autenticitate) a acelor cdliva

21