-
5/21/2018 Teorii Sociale
1/29
1
TEORII SOCIALE
C1
A operationaliza:- a face niste operatii, a transpune un
concept, o intentie, in practica (teren);- a gandi conceptual/
abstract;
- simplificarea complexitatii; a gandi complex, dar simplu;
discursul opereaza cu notiunisi concepte abstracte.
Cercul hermeneuticii: lecturarea printr-o meditare pentru
sedimentarea cunostintelor.
Conceptul: o schema care simplifica realitatea.
Abstractizare: reducerea la trasaturi care nu mai pot fi
simplificate.
C2
Definitia paradigmei (Thomas Kuhn)Nivele de analiza
1.Nivelul ontologicCe este socialul?
Socialul presupune o pluralitate de indivizi; termenul de
multime, definit printr-o
alaturare de indivizi (populatie) nu este echivalentul
termenului societate(indiviziiacestei categorii se bazeaza pe o
anumita inchegare).
Exista mai multe moduri de intelegere a societatii, in functie
de accentul pus peindivid sau pe colectivitate: individualismvs.
holism.
a. Individualismul:- fundamentul societatii il reprezinta
individul (acea fiinta inzestrata cu ratiune si
libertate de actiune/ autonomie);
- societatea reprezinta rezultatul relatiilor care se instituie
intre acesti indivizi(asocieri, interactiunisistem de reguli,
norme, institutii care alcatuiesc
societatea);
- individul e anterior societatii (raporturile sociale se
formeaza prin imitatie contagiune sociala, fenomene sociale);-
individualismul metodologic (R. Boudon) => constructii intr-o
forma algebrica.b. Holismul:- originea cuvantului: grecescul holos
(intreg);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
2/29
2
- viziune despre societate care accentueaza rolul, pozitia
intregului in raport cupartearolul colectivitatilor, grupurilor in
raport cu indivizii, unitatea asupra
partilor componente;
- colectivismul subliniaza, mai degraba, limitele libertatii
individului in raport cusocietatea;
-
individul constitue produsul societatii, societatea fiind
anterioara individului(societatea construieste in individ);-
Durkheim: - indivizii nu se nasc intr-o lume aleasa de ei (parinti,
limba, natiune,
etc.)realitatea din afara individului care exercita o anumita
constrangereasupra individului (realitatea sociala);
- reguli prescrise care trebuie internalizate pentru a deveni
indivizi
sociali;- socialul/ societatea reprezinta mai mult decat o
insumare de indivizi,
e o realitate distinctaunitati sociale definite ca grupuri sau
colectivitati (fenomenulsinuciderii); studiul comparativ individual
sau de grup;
- actor social: individ care actioneaza, agent socialmodul
definirii
individului releva perspectiva asupra societatii, viziunile
teoretice diferite (agentexista forte deasupra individuluiviziunea
holista; actoractiune porneste de la
individ).
Nivelul ontologic se refera la modul de structurare a
realitatii, a existentei ( cum erealitatea).
c. Relationismul:
- socialul consta in relatiile inchegate in cadrul
colectivitatilor;- structura : un ansamblu de relatii ordonate;
- individul: totalitatea relatiilor pe care le are un individ cu
alti indivizi/ grupuri;
- retele sociale: individul, ca atare, e definit prin plasa
sociala in care se integreaza;- colectivitatile: clustere
(ciorchine) de relatii care presupun o anumita intensitate,
conexiune a interconectarii dintre ele, care pot sa creeze un
colectiv/ gruprelatiicare se structureaza/ organizeaza.
Realism vs. nominalism sociologic: contradictia isi are
originile intr-o disputa
religioasa, legata de existenta divinitatii (pe care
nominalistii il considera doar unconcept); intr-o anumita masura
exista asemanarea cu opozitia individualism
holism.Realismul sociologic: grupurile, clasele, ansamblurile
sociale (enia, clasa) sunt
realitati (aceeasi idee ca a lui Durkheim: incalcarea normei
cauzeaza efectesociale).Nominalismul sociologic: - aceste entitati
grupale sunt, mai degraba, o iluzie,
constructie bazata pe existenta unor astfel de grupuri cu rol de
reglare a relatiilorsociale;
- societatea/ colectivul: efect al interactiunii
individuale,
doar pana la un anumit nivelefecte perverse (actiunile
individului pot produce
un fenomen social, care-l va afecta, in final, pe individR.
Boudon);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
3/29
3
- fenomene microsociale si macrosociale;- Robert K. Merton
predictia creatoare (exemplul
bancii care da faliment: zvonul ca banca ar da faliment, a dus,
intr-adevar la
falimentarea bancii).
Individualismul:- Hobbes, Lock ; traditie liberala a secolului
al VIII-lea contractul social(fictiune despre functionarea
societatii);
- Hobbesinceputrile societatii se bazau pe un anumit nivel de
salbaticie;- Conventiile, normele, legile, garantia functionarii
vietii socialesocietatea isi
apara normele ca fiind constitutive;
- Asocieri in relatiile de schimb, dar si la nivel politic (se
cedeaza o parte dinautonomia celor care conduc)teorii
contractualiste;
- Relatiile/ raporturile sociale sunt produse ale conflictelor,
rezultatul unui intregset de confruntari;
- Ordine socialaechilibru intre grupurile conflictualeteorii
conflictualiste(Weber).
2.Nivelul epistemologic- modele de cunoastere stiintifica care
stau la baza teoriilor sociale;- doua tipuri de modele
epistemologice: naturalist si anaturalist;- sociologia: statutul
stiintificprimul modelmodelul naturalist.a. Modelul naturalist:-
Auguste Comte, Karl Marx: Ce anume trebuie sa fie sociologia pentru
a fi o
stiinta?;- Monismul si pluralismul epistemologic;- Monismul
epistemologic: conceptie despre stiinta care presupune ca exista un
set
universal de reguli si norme stiintifice pe care trebuie sa-l
regasim (stiinte alerealului copiate de catre sociologie: mecanica)
fapte sociale (Durkheim);
- Modul in care sunt explicate legaturile dintre fenomenele
socialemodelulexplicativ de stiinta (daca in natura exista cuplul
cauza-efect, in domeniulsociologiei trebuie sa existe, de asemenea,
cauzalitati si efecte);
- Legile dezvoltarii umanitatii (secolul al XIX-lea): prin
asimilarea modeluluinaturalist (care e unul
explicativist)sociologia trebuie sa propuna explicarea
fenomenelor sociale care guverneaza societatile, predictii prin
relatia cauza-efect;
- Pluralismul epistemologic: exista mai multe modele de stiinta;
tine cont despecificul realitatii sociale;
- Realitatea sociala e o realitate de natura diferita in raport
cu aceea a universuluinatural, fizic, biologic; comportamentul
social nu poate fi explicat mecanic, cipresupune actiunea
constienta a unor fiinte umane inteligente, care actioneazaconform
unor scopuri, proiecteefectele, fenomenele produse de aceste
persoane inteligente nu au la baza relatia cauza-efect, ci au o
finalitate (aspectul
teologic, al teoriei scopurilor);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
4/29
4
- Metode:a. naturaliste: observatie, experiment, constructia si
verificarea ipotezelor,
constructia de modele cauzale (metodele stiintelor
experimentale);
b. anaturaliste: intelegerea actiunii umane, explicatii,
intelegeri; modelulinterpretativisttrebuie explicate modele,
actiunile sociale facand apel nu numai
la ceea ce este in mintea subiectilor cand actioneaza, ci si la
reconstruirea sensuluipe care indivizii il dau actiunilor
loractiunea de interpretare;
- neokantienii germani: stiinte nomotetice (se urmareste gasirea
unor legi generale) siideografice (se urmareste descrierea si
explicare individualului);
- Wilhelm Dilthey (sfarsitul secolului al XIX-lea): reprezentant
pentru filosofia vietii;viata, in general, e actiune, traire, nu
numai cunoastere, viata are un caracter mult mai
complex, ce implica iesirea din viata stiintifica si patrunderea
in viata traita;constructia unei metodologiiintelegerea
comportamentelor, trairilor din viata
sociala (oferta stiintelor naturale este insuficienta);
- stiintele spiritului, aflate in opozitie cu stiintele naturii,
reprezinta captarea sensuluitrairii, vietii persoanelor in istorie
sau societate; cercetatorul trebuie sa intre intr-o
anumita stare, dispozitie sufleteasca, comprehensiune (actiune
prin care cercetatorulintra in subiectivitatea celui pe care-l
studiaza si e capabil sa traiasca senzatiile,
emotiile subiectului, asemanatoare intr-o anumita masura
empatiei)baza pentru ometoda de interpretare = hermeneutica
(Aristotelinterpretarea unor texte);- Scheiermachernatura poate fi
inteleasa ca o carte deschisa;
- actul comprehensiunii: sensul, intentionaliatea pe care
subiectii studiati o atribuie
faptelor lor; se propun sensuri, nu explicatii, produce
interpretari.
C3
Sociologia la inceputil secolului al XIX-lea
Teme la moda:- efectele produse de revolutia afranceza;-
modernizareanivel economic (capitalism);
un proces social schimbare de pozitii
*aristocratiasurseoriginea sociala viabila; ierarhia
politicacare e legitimatareligios)
*meritocratiaare la baza o anumita egalitate; contactul social;
pozitia in societate edependenta de contributia personala);-
directia conservatoareprincipiudaca institutiile ce si-au aratat
eficacitatea in
trecut si au fost viabile, ele trebuie pastrate.*lumea veche e o
ordine armonioasa, exista un echilibru intre institutii, actori...
;*tematizeaza analogia intre societate si individorganicism;
- directie liberalalumea veche e marcata de inegalitati care
trebuie schimbate;
indivizii trebuie sa fie lasati sa-si dezvolte natura lor,
autonomia personala;
-
5/21/2018 Teorii Sociale
5/29
5
pricipiul autoorganizarii socialemana nevazutacare reglementeaza
un echilibru pepiata (Adam Smith)
transformarile de natura tehnologicarelatia stiinta-tehnologie-
capitalism carefunctioneaza interdependent; oraseleindustrializare;
boom economic;
aparitia sociologiei e legata de acest val (Compte); stiinta
sociala trebuie se fie precisa,precum matematica; din 1970 o
crestere accelerata a populatiei oraselor europene;schimbarea
structurii sociale-muncitori; timp de lucru nereglementat;
acest climat provoaca semne de intrebare; apare un curent de
gandire: socialist saucomunist;Socialismul : - socializarea
produselor din cadrul unei societati (pururea in folosul
comunitatii tot ceea ce se produce)- propune redistribuiri ale
venitului si reglemetari care sa fie valabile
(functionabile) pt toti membri societatii.Comunismulideea
desfiintarii proprietatii private si trecerea in proprietatea
comuna
(J.J.Rousseau);
-
propune si idealizeaza un anumit stadiu arhaic al societatii
existent in comunaprimitiva;
- reinstituirea ordinii si a egaliatii prin desfiintarea
proprietatii private;Comte si Marxprimii sociologi;
Comteporneste de la- societatea studiaza procesul evolutiei ca
intreg- schema care transforma cunoasterea in functie de 3 stadii
sau etape m importante:*stadiul teologic: dominat de valori
religioase;
*st. filosofic: inlocuieste principiul divin cu principiul
explicatiei rationale metafizice;*st. pozitivist: epoca noastra
trebuie sa fie dominata de stiinta;
Pozitivismul (sf. sec. Al XIX-lea):
-o conceptie bazata pe stiinta;-identificarea scrierilor
filosofilor;
-cunoasterea trebuie sa porneasca de la realitatefapte,
constatari ale unei stari alerealitatii; stiinta trebuie sa
progreseze punand faptele cap la cap;-a construit un model de
cercetare stiintifica (o paradigma de gandire bazata pe
fundamentul empiricobservatie, fapte, experimente; constatarile
d ordin generalsunt obtinute pa baza acestor fapte)
-observatia si inductia formuleaza generalizarimodel empirist,
inductivistau labaza un model naturalist de stiinta a sec. 19.
Karl Marx
-unul dintre teoreticienii comunismului;-un critic al societatii
de tip capiatlist;-avea viziunea unei revolutii;
-avea in minte cele mai dezv. Tari din Occident (ex.
Anglia)Marxismulcurent care se inspira din Marx;- incearca sa se
legitimeze prin Marx;- presupune mai multe limite de
interpretare;
-
5/21/2018 Teorii Sociale
6/29
6
- marxism oficialsistem conceptual considerat adevar absolut,
inspirat dininterpretarea lui Lenin a scrierilor lui Marx;
Marx: - s-a nascut in 1818 in partea de vest a Germaniei, intr-o
familie de evrei;- a cunoscut o anumita experienta a marginalizarii
(discriminarii);-
a fost un adolescent rebel care protesta impotrva impunerii
religiei in educatie (seconsidera un ateu);- face studii la Berlin,
de drept si de filosofie;- gandirea filosofica din Germania era
dominata de cea a lui Hegel;- a preluat sistemul de gandire,
conceptele, categoriile de analiza ale lui Hegel si
totodata a incercat sa rastoarne idealismul hegelian si sa-l
bata cu propriile sale
arme.
Hegel: - ganditor rationalistrealitatea este rationala,
iteligibila, inteligenta umanaare acces la rationalitatea din real
prin faptul ca exista ceva de aceeasi natura intre
acestea (realul);
-
gandirea e existenta si existenta e gandire;- gandirerealitate-
un raport dinamic, procesualitate esenta realitatii e denatura
spirituala; gandireaproces de autoincorporare a acestui proces
degandire; gandirea e contradictorie dar are si capcitatea de
anulare a contradictiilor;
- ideea de contradictie inerenta realitatii si gandirii si
conceptul de dialectica(proces contradictoriu al gandirii) sunt
fundametele procesului hegelian.
Marx : - realitatea sociala e plina de contradictie
(conflictualismul);
- orice fel de proces social e un produs al contradictiilor si
poate generacontradictii;
- viziunea conflictulista asupra socialului;-
luptele intre clasamotivul transformarlor isterice;-
transformarea permanenta a realitatii, a situatieiprincipiul ;-
principii: -unitatea cantitativa: ; legea transformarii cantitatii
in calitate; legea
negarii ...notiunea de contradictie: se refera la raporturile
reale dintre lucruri (pozitia acestora);
se poate explica schimbarea pe baza trecerii cantitativului in
calitativ; negarea:procese din realitate care se opun unul
altuia;
materialism istoricviziunea lui Marx (materialist)
C 4
Punctul de vedere al lui Marx este unul inovativ pentru acea
perioada, in buna masurainspirit din viziunea despre Univers,
marcata tot mai mult de explicatia stiitifica.Marx introduce un
punct de vedere materialist, in conflict cu modelele de
explicatie
bazate pe ideea unui spirit al istoriei sau pe ideea de
providenta; ideile morale si ratiuneasunt cele care ghideaza mersul
societatilor sau transformarea istoriei (determinata, inprima
instanta de interese materiale, factori legati de conditia naturala
a omului,
determinata material).
-
5/21/2018 Teorii Sociale
7/29
7
Marx are o intreaga viziune asupra raportului dintre om si
natura:- omul e o fiinta naturala, componenta a naturii si, in
acelasi timp, are trebuinte
definite in termeni spirituali si biologici;
- trebuintele materiale sunt fundamentale, primand in fata celor
de ordin spiritual;- arata ca, in ierarhia ocupatiilor umane,
inainte de preocuparea de muzica, morala,
filosofie (activitati nobile), oamenii au nevoie sa produca cele
necesare existentei;existenta materiala are intaietate si asigura
conditia/ determinarea constiintei;- principiul material al
materialismului istoric: fenomenele de constiinta colectiv
sunt precedate de aspecte materiale; trebuie sa porneasca de la
mijloacele deproductie;
- omul are o capacitate transformatoare, demiurgica, putand sa
se adaptezemediului inconjurator, ce presupune un efort productiv,
un proces de munca(element definitoriu ce da masura grandorii
omului in Univers); munca exprima
esenta umana, valorizandu-se in intregul sistem explicativ al
materialismuluiistoric;
- obiecte al muncii: sunt transformate cu ajutorul unor
unelteunelte de munca;-
obiectele muncii si mijloacele de munca alcatuiesc mijloacele de
productie aleunei societatiexprima nivelul de dezvoltare al unei
societati (progresul social);
acestea sunt puse in miscare de forta de munca (energia,
capacitatea de muncainsumata in procesul efectiv al producerii de
bunuri);
- mijloacele de productie si forta de munca alcatuiesc fortele
de productie(dezvoltarea lor exprima in orice societate gradul in
care omul domina natura,adica puterea omului asupra mediului
inconjurator, suma si, in special, esenta
tuturor relatiilor umane sociale;
- individul reprezinta un pachet de forte/ trasaturi care
incorporeaza, exprima prinrelatiile cu ceilalti, intreg sistemul de
relatii cu ceilalti;
- schimbul economic: reprezinta un schimb intre doi actori
concreti (un ansamblude actori) => viziunea holista (evolutia,
schimbarea ansamblurilor umane carereprezinta un ansamblu
structurat/ sistemforma organizata determinata de
totalitatea relatiilor dintre indivizi);- relatiile dintre
indivizi nu sunt echivalente: unele sunt mai importante pentru
reproducerea umanitatii, schimbarea sociala, decat altele;
accentul trebuie pus pe
acele relatii care influenteaza celelalte tipuri de relatii
(relatii pe care indivizii ledezvolta intre ei in legatura cu
productia de bunurirelatie de productie;
- relatia de productie: relatia de cooperare, dar si de dominare
a unor indivizi, inraport cu altiirelatiile dintre membri
societatii si mijloacele de productie
determina celelalte tipuri de relatii umane, printre care si
relatiile de proprietate;- relatiile de proprietate: reprezinta
relatiile intretinute de catre membri societatii,
decurgand din tipuri de insusire a mijloacelor de productie;-
distinctia dintre relatiile de proprietate si posesiune: -
posesiunea: act de insusire aunui obiect de catre cineva;
- relatia de proprietatea: relatia dintre indivizi, marcate de a
avea sau numijloacele de productie;
- structura relatiilor de proprietate influenteaza intregul
esapadaj social, ierarhia dinsocietate, raporturile dintre
grupurile sociale, etc. ;
-
5/21/2018 Teorii Sociale
8/29
8
PRODUCTIE
OM
---------------------------------------------------------NATURA
(relatii sociale,societate)
- forte de productiemod de productie
- relatii de productie- materialismul istoric: fiecare societate
poate fi descrisa/ analizata pornind de la
acest nucleu care ii determina esenta; determina celelalte
structuri si
compartimente ale societatii, iar transformarile lui duc la
transformari aleintregului sistem social;
- in interiorul modului de productie, cele doua componente ale
sale interactioneaza;fortele de productie se cumuleaza si au
tendinta de dezvoltare continua (prinachizitii tehnologice
permanent progresive), iar, relatiile de productie se
transforma mai lent, sunt mai inerte;- cand fortele de productie
cresc si relatiile de productie nu se dezvolta, apare o
frana in calea relatiilor de productie (acestea fiind schimbate
de catre cei interesatiin dezvoltarea fortelor de productie;
- fortele de productie determina relatiile de productie,
relatiile de productieinfluenteaza dezvoltarea accelerata a
fortelor de productie si astfel apare o
tensiune intre cele doua, ce determina automat schimbul modului
de productie,implicand schimbarea intregului sistem social,
printr-o revolutie (schimbare de
pofunzime)esenta: schimbarea relatiilor de proprietate (relatii
de proprietate
privata si relatii de proprietate colectiva;- proprietatea
privata: caracterizata de stapanirea mijloacelor de productie de
catreun individ sau un grup de indivizi din societate si excluderea
celorlalti de lamijloacele d eproductie;
- proprietatea comuna: insusirea mijloacelor de productie de
catre toti membriigrupului;
- existenta proprietatii private imparte societatea in doua
segmente divergente/opuse: proprietarii (detinatorii de resurse) si
cei lipsiti de mijloacele de productie(aflati pe o pozitie
inferioara);
- ierarhia, structura claselor sociale determina modul d
estructurare a proprietatii sila perpetuarea proprietatii private
(o constanta istorica);
-
proprietatea colectiva reprezinta baza unei egalitati sociale
intre oameni;diferentele intre clase nu aparviziunea radicala a lui
Marx: proprietatea privataconstitue cauza injustitiei sociale;
- istoria, la inceputurile ei, nu a cunoscut clase sociale,
proprietatea asuprabunurilor era data de stapanirea in comun a
mijloacelor de productie (comunismprimitiv);
- plus produs: cantitatea de bunuri care dapaseste nevoile
sociale, insusita de catre oparte a societatii (stratificare
socialaEngels), insusirea nelegitima a produselor;
-
5/21/2018 Teorii Sociale
9/29
9
- structurile de diferentiere sociala apar in urma
sclavagismuluisistemulsclavagist;
- statul: institutie care asigura dominatia claselor
exploatatoare;- societatea primitiva: perpetuarea proprietatii
private, dominatia de clasa, injustitia/
nedreptatea; stapanii contra celorlaltiinterese divergentelupta
de clasa;
- epoca sclavagista: stapanii de sclavi si sclavii;- Evul Mediu:
mijloalcele de productie erau detinute de catre marea
proprietate
feudala/ nobilime (aristocrati), in opozitia aflandu-se taranii
aserviti/ iobagii; avansulfortelor de productie: burghezia (pozitie
revolutionara, exprimand noile tendinte; intrain competitie cu
nobilimearevolutia secolului al VII-leacapitalism: clasa
muncitoare vs. burghezie;- viziune despre inceputul si sfarsitul
structurilor sociale: conditiile interne duc la
transformarea sistemului; societatea viitoare va fi o societate
in care, cei caremuncesc vor fi proprietarii mijloacelor de
productiecomunism cu un anumit grad
de proprietate al societatii; clasa muncitoare reprezinta
menirea acestei dezvoltari;
- clasa muncitoare este plasata in mijlocul ideologiei,
reprezentand agentii cei maiimportanti, singura categorie ce
transmite etica justitia socialaomul profetic
(vezi si in Manifest);- critici aduse pentru societatea
capitalista: in Capitalul se demonstreaza doua
lucruri importante: modul de productie inegal si lumea
capitalului se autodistrugeincercand sa releve solutia pentru
autodistrugerea capitalului; analiza economicasecretul
transformarilor relatiilor sociale;
- viziunea despre capitalism: Capitalul miscare a spiritului
universalviziunea
holista; 3 nivele de discurs: a. analiza economica;b. nivelul
socilogic (nota holista)trasformarea istoriei
e ceva inevitabil (actioneaza oricum);
legile actiunii: doarprin intermediul activitatilor umane;
actiunea individuala/ istorica: legile conduc la
transformari;- regula paralelogramului (Engels):
c. nivelul economic, ca expresie a socialului: saracia continua
a
clasei muncitoare (profetie care nu s-a autoindeplinit).
Analiza economica a capitalismului la Marx:
-
5/21/2018 Teorii Sociale
10/29
10
- economia capitalista: generalizarea schimbului de marfuri,
atragerea unor sectoarede activitate care inainte nu erau menite
schimbului; totul devine o marfa (un bun
material produs in vederea schimbului acestuia pe piata,
destinat pietei);
- marfa: e un obiect concret consumat intr-un anumit fel, are o
valoare deintrebuintare si o valoare de schimbare (dublu aspect)
trebuie sa existe o
utilitate;
- producerea capitalului (suma de bani destinata investirii):B M
B B > B
(bani) (marfa) (alti bani, mai multi) B B = pr (profit)
BMM B productia produce valoare
MM = pr investitie supusa unui proces de prelucrare
- doua elemente : - detinatorul capitalului (cumpara forta de
munca)- detinatorul fortei de munca (vinde forta de munca)intre
cele doua elemente exista un permanent tranzactionism;
- forta de munca: - valoare de intrebuintare (producerea)-
valoarea muncii: masurata de salariu
|valoare: 10 milioane |
| | => diferenta
|valoare de intrebuintare: 50 milioane|| (producerea) |
C = C + VM = C + V + P
- capitalul e produs de munca muncitorilor (care sunt
subjugatiideea alienarii, ainstrainarii muncii);
- autosuprimarea capitalismului: colapsarea sub propriul sau
succes.
C5Durkheim Emile
- alaturi de Marx, e a doua figura importanta clasica din epoca
de formare asociologiei ca stiinta; e important pentru un anumit
tip de sociologie stiitifica pe
care o initiaza;- modul de pozitionare al lui Durkheim in
spatiul stiintelor sociale: mentalitate si
program pozitivist, pe care il aplica stiintelor sociale
propunand o norma in
model, o metodologie de cercetare sociologica;
-
5/21/2018 Teorii Sociale
11/29
11
- Despre sinucidere, Regulile metodei sociologice, Formele
elementare alevietii religioaseconsiderate experiente inaugurale in
domenii precum
sociologia si antropologia;
- contributie sociala + institutionalizarea disciplinei
sociologiei in Franta;- parintele sociologiei, sef de scoala,
punele bazele unui sistem de analiza si
cercetare care influenteaza sistemul francez pana in zilele
noastre;
- nascut in 1859, decedat in 1917; 1880-1890activitate
desfasurata in timpulprimului razboi mondial;
- provine dintr-o familie de rabini evrei din Alsacia;-
refondarea sociologiei si a antropologiei religiilor pe o baza
laica, care nu tine
cont de justificarea teologala; tema socialului, a
specificitatii socialului;- Louis le Grand: liceu important urmat
de catre Durkheim; doctorat in filosofie
moralareflectie asupra socialului si asupra fundamentelor
societatii ; temanormelor morale poate fi abordata cel mai bine,
dintr-o perspectiva sociologica ;
- prima lucrare cu un caracter sociologic foarte pronuntat,
Diviziunea sociala amuncii e influentata de studiile pe care
Durkheim le-a efectuat in Germania, intre1880-1883; spiritul de
comunitate: reprezinta relatia dintre individ si societate,
temele fundamentale operationalizate in cercetari fiind familia,
educatia,institutiile care integreaza social indivizii (religioase,
morale);
- la Bordeaux a dezvoltat un centru de cercetari sociale;- fata
de G. Tarde, care sustine teoria societatii de tip individualist,
prin paradigme
explicative psihologizante, Durkheim este adeptul holismului si
al pozitivismului;
- schimbarea sociala se realizeaza prin fenomenul imitatiei
sociale: elementele noi,progresul sunt asociate cu bolile epidemice
(modelul epidemiologic preluat de laHenry Mongrasse); influenta lui
Durkheim asupra lui E. Lovinescu (care a urmat
si modelul Tarde) in prima carte de sociologie culturala;
-
discursul de legitimare a fost mult mai puternic decat al lui
Tarde: demonstreazaca sociologia are un domeniu propriu, autonom de
cercetare care nu este specific
nici unei alte stiinte; ideea posibilitatii existentei unei
stiinte a socialului la fel decredibila, coerenta, precisa, ca alte
stiinte, gata constituite; de pe aceastaplatforma a stiintelor
sociale, sociologia e capabila sa devina o forta autocorectiva
in societate care sa conduca la o autocorectia a modernitatii;-
Durkheim este un adversar al psihologismului, dar nu un
antiindividualist;Ghid de lectura:
- Despre sinucidere (Le suicide): abordarea unei teme destul de
dezbatuta in acea vreme;
perspectiva psiho si psihopatologica asupra sinuciderii:
nebunie, rataciretemporara a individului, irationalitate;
perspectiva sociala: deplasarea dinspre individual inspre grup;
compararea acestorunitati (totalitatea sinuciderilor)totalitatea
conceptelor cu care opereaza
sociologulelaborarea de tabele (cu rate) ca punct de plecare
care studiaza
incidenta acestor sinucideri (numaram sinuciderile pentru a
studia sinucidererata a sinucideriipune bazele rationamentului
sociologic, pe elemente destudiu cantitativ; introduce in
sociologie ideea de variabila/ variabilitate);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
12/29
12
pe baza studiului variabilitatii sinuciderii se formeaza
diferite concluzii; elemente comune ale cresterii sau scaderii
datelor/ ratelor de sinucidere: gradul de
integrare si de control social (cu cat societatea controleaza
mai bine indivizii, cuatat rata sinuciderii este mai mica; cu cat
indivizii sunt mai putin integrati, cu atat
rata sinuciderii e mai mare);
cand societatea e anomica = regulile sociale controleaza slab
individul;integrarea individului in societate e din ce in ce mai
scazuta, rata sinuciderilorcrescand;
normalizarea unei societati este realizata prin reconsiderarea,
intarirea sireconstituirea de reguli;
unitate de analiza: colectia de evenimente reprezinta obiectul
de studiu alsociologului (o incercare de definire a obiectului
sociologiei).
Regulile metodei sociologice:
Discurs asupra metodei, a lui Descartes, trasa principiile
fundamentale ale uneianalize rationaliste asupra faptelor);
manual de reguli/ principii pentru cercetarea sociologica;
preferinta pentru modelul naturalist de stiintastudiul faptelor
sociale (program
stiintific pozitivist);
observatiiexperimentegeneralizari (etapele unui studiu, cu
eliminareideilor preconcepute);
definirea notiunii pentru producerea de generalizari faptul
social: a. orice fel de a face, fixat sau nu, capabil de a produce
asupra
individului o constrangere exterioara;
b. general pentru o interaga societate, data avand totusi o
existentaproprie, fata de manifestarile sale individuale;
c. coercitiv, constrange individul (obiectivitatea
fenomenelor
sociale), caracteristic pentru o intreaga societate data,
manifestare generalaacestceva colectiv este o existenta de sine,
autonoma, diferita fata de cea a individului/
indivizilor;
legi sociale: fenomene ce au explicatii de ordin social ;
studieera unui Universcare are o mecanica autonomasocialul trebuie
explicat prin social acuzatia
de sociologism; intaresc principiul autonomiei socialului;
exagerare e naturastrategica sociala;
tratarea fenomenelor sociale ca lucruri: adoptarea pozitiei de
obiectivitate,neutralitate (precum in stiintele naturii); trebuie
sa avem o atitudine metodologica
similara cu cei care studiaza lucruri (obiectele exterioare in
raport cu noi);realitatea este ceea ce este in sine, nu ceea ce
vrem noi sa fie sau ar trebui sa fie;
tendinte patologice in social: anomia accentueaza caracterul
patologic alsocialului;
cum actioneaza socialul ca atare asupra individului: sinuciderea
luata ca faptsocial apare ca o normalitate, dar diferita de este
normal sa te sinucizi;
socialul intervine ca sanctiune: libertatea e limitata de norme;
analiza normelorpune in analiza actiunea sociala a legilor,
normelor morale (relative si ele);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
13/29
13
normele: instrumente prin care societatea controleaza individul
si propria sareproducereideea solidaritatii sociale (mecanica si
organica);
solidaritatea mecanica: in societatile de tip traditional,
segmentar (tribale, rurale)indivizii sunt modelati dupa acelasi
standard; uniformizarea indivizilor oprima
orice abatere de la norme;
solidaritate organica: in societatile moderne s-a produs o
separare intre profilurileindivizilor si grupurilor sociale, in
urma diviziunii activitatilor sociale; oamenii numai pot fi
uniformizati, ci se grupeaza dupa activitatea lor; armonia sociala
nu semai poate constitui prin reprimarea diferentelor, ci prin
schimburi intre indivizi (s-
ar putea face trimitere la M. Mauss, Eseu despre dar);
integrarea sociala: negocierea relatiilor dintre grupuri,
armonizarea corpurilor deindivizi, prin cooperare
socialamoralizarea printr-un model corporatist;
religia: forma prin care membrii societatii isi autocelebreaza
valorile; relativismul cultural: religiile ca norme si
cunoastereproduse ale
colectivitatilor.
C6Max Weber
- sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea
;- Weber (1964-1920) este unul dinter cei mai mari fondatori ai
sociologiei; este
inspirator pentru ramuri sociologice contemporane (sociologia
economica,
sociologia organizationala, sociologia politica);- biografia
este importanta, datorita optiunilor de clasa exprimate de-a
lungul
carierei: apartenenta la burghezia cu vederi liberale;- a avut o
cariera academica importanta; tatal sau facea parte din elita
burgheziei
liberale din Germania; in familia Weber veneau si plecau
politicieni, scriitori si
artisti ai epocii;- a studiat dreptul, filosofia, economia,
intr-o universitate care permitea alegerea
cursurilor, formandu-si o viziune profunda asupra
socialului;
- a continuat sa studieze contractele sociale capitaliste, din
orasele italiene, stabilitecu lumea economica medievala si formele
capitalismului european;
- s-a considerat sociolog, a studiat migratia muncitorilor
polonezi in Germania;reflexia sa teoretica se intrepatrunde cu
filosofia valorilor, iar cariera sa sebazeaza pe reflexia
sociologica;
- dupa o perioada fertila, Weber are o cadere nervoasa si se
retrage o vreme,continuandu-si cariera de intelectual individual;-
a descris problema neutralitatii axiologice; Weber pune sub semnul
intrebarii
posibilitatea ca, cercetatorul sa fie, in toate aspectele sale,
obiectiv;
- arata ca exista optiuni care preced activitatea cercetatorului
si care conditioneazaalegerea temei, importanta subietelor de
cercetare; alegerile nu pot fi totalrationale, deoarece a alege
intre valori nu este un act rational (asadar nu se poate
face apel la o stiinta a alegerii corecte;
-
5/21/2018 Teorii Sociale
14/29
14
- cercetatorl trebuie sa mearga pana la capat cand alege o tema
si sa discuteconsecintele; el trebuie sa explice pozitia si
alegerile facute; Weber se considera,
asadar, un sociolog influentat de ideologia lumii burgheze;
- Weber face distinctia intre judecata de valoare si judecata
despre valoare.Judecata despre valoare se refera la conditiile de
obtinere a unei judecati de
valoare si presupune relativitate. Cercetatorul trebuie sa-si
expliciteze optiunile. ;- Weber dezvolta o teorie asupra ethosului
stiintific care trebuie sa ghidezecercetarea si care devine un cod
de conduita atrage dupa sine obiectivitatea,
permitand cititorului sa distinga elementele subiective si
obiective dintr-ocercetare. Viziunea lui se intemeiaza, mai ales,
pe baza ontologiei sociale, baza alucrarilor sale fundamentale.
Etica protestanta si spiritul capitalismului
- o analiza socio-istorico-culturala a factorilor transformarii
lumii moderne subinfluenta economiei capitaliste. Weber se gaseste
pe o pozitie opusa lui Marx,
Weber investigand perioada formarii capitalului;
-
analizeaza provenienta culturala a sistemului de practici a
capitalismului;- arata ca, in mod paradoxal, putem stabili o
legatura intre spiritual si economic;- Weber porneste de la
realitati sociale contemporane lui; observa ca, in vremea sa,
directorii sunt, in cea mai mare proportie, protestanti; in
medie, protestantii sunt
mult mai inclinati sa urmeze liceul, decat ceilalti;
protestantii au tendinta sa seinscrie in liceu cu profil real;
- Weber sustine ca trebuie investigata legatura dintre ponderea
protestantilor silegatura intre protestantism si capitalism;
- se incearca definirea capitalismului intr-un sens polemic, in
pozitie cu definitia luiMarx;
- capitalismul: infranarea dorintei neinfranate de castig; spera
sa obtina castig prinmijloace pasnice care au la baza un calcul.
Aceasta activitate este continua,explicabila si masurabila prin
bilant contabil. Capitalismul este o coduita rationala
bazata pe calcul. Modernitatea este extensia rationalitatii.;-
Weber analizeaza protestantismul, ce reprezinta o schimbare a
trairii religioase;
fiecare individ este responsabil pentru ceea ce face pe pamant;
asceza protestanta
este intramundana; relatia cu Dumnezeu este tensionata,
anxioasa; credinciosultrebuie sa se comporte pe pamant pe placul
lui Dumnezeu trebuind sa sporeasca
averea lui Dumnezeu, ceea ce presupune munca devotata in fiecare
zi siabstinentarelatia intre profesie si vocatie; munca include
ideea chemariide a realiza o misiunevocatia profesionala. Aceasta
morala conduce la omotivare a activitatii aducatoare de
profitacumulare de bunuri.
-
5/21/2018 Teorii Sociale
15/29
15
Economie si societate este opera fundamentala a lui Weber.
C7
Conceptele fundamentale ale sociologiei weberiene
Modul de lucru al lui Weber este nuantat, fara generalizari, cu
o viziune clara asupra
socialului.
Un capitol din Economie si societate vizeaza conceptele
fundamentale ale societatii.Cuvantul sociologie este folosit in
foarte multe sensuri; in cazul nostru, el se definesteca stiinta ce
isi propune sa inteleaga prin interpretare actiunea sociala, iar
prin aceasta, sa
explice, cauzal, desfasurarea si efectele acesteia. Prin actiune
se va intelege acel
comportament uman caruia, cei care actioneaza ii ataseaza un
sens subiectiv.
Comportamentul poate fi mental sau extern, poate consta dintr-un
act sau abtinerea de larealizarea unui act. Actiunea va fi numita
sociala daca intentia celui care actioneaza estepusa in legatura cu
comportamentul altora si este orientata spre acestia in derularea
sa(actiune=handeln).
Weber are in vedere acele comportamente care sunt atasate unei
semnificatii. Pentru a fi
inteleasa, aceasta semnificatie trebuie interpretata.
Intelegerea la care se ajunge prininterpretare reprezinta conditia
care asigura formularea unei explicatii cauzale.
Modelul weberian este anaturalist, punand accent pe
interpretare, pe sens si intelegere; elcombina interpretativismul
cu explicativismul.
Comportamentul devine social in momentul in care vizeaza
comportamentul altuia, iar
cel care actioneaza se raporteaza la altii si, implicit, la
sensul actiunii celorlalti. Cel careactioneaza poarta denumirea de
actor social, actor activ, initiator al unei actiuni sauactant.
In centrul sociologiei Weberiene se afla actiunea, care urmeaza
a fi interpretata, actiuneatestata unei semnificatii. Semnificatia
determina comportamentul. Ea poate fi data de o
interactionalitate, de o motivatie (imbold spre o actiune).
Weber arata ca, conduita umana
poate sa fie determinata, mai mult sau mai putin rational.
Astfel, ca orice alta actiune,actiunea sociala poate fi determinata
in oricare din urmatoarele 4 moduri:
1. poate fi determinata rational si orientata spre un scop,
determinat de asteptarile dela obiectele din lumea exterioara sau
de la fiintele umane care ar trebui sa se
-
5/21/2018 Teorii Sociale
16/29
16
comporte intr-un anumit fel; prin folosirea unei astfel de
asteptari ele por sa fiefolosite drept conditii dorite sau mijloace
in realizarea unor scopuri ale actorului,
dorite si considerate in mod rational. Acest caz va fi numit
conduita rationala
orientata spre scop.2. actiunea determinata afectiv: conteaza
doar scopul, mijloacele si metodele putand
fi schimbate pe parcurs;3. actiunea determinata in mod
traditional: actiunea e gandita ca interactiune;4. un alt tip de
rationalitate este ratiunea orientata spre valoare, adica acea
actiune
sociala determinata de credinta constienta in valoarea absoluta
acomportamentului independent de orice scop si masurata prin
standarde (precumetica, estetica sau religia). Are in vedere
implinirea unei valori, conformarea cu o
norma de valori absoluta.Relatia sociala va desemna cazul in
care doua sau mai multe persoane sunt angajate in
actiune, semnificatia acestei actiuni fiind directionata de la o
persoana la alta. Relatiasociala reprezinta probabilitatea ca,
celelalte persoane sa reactioneze intr-un mod
observabil, determinat. Regularitatile presupun existenta unor
actiuni cu semnificatii care
se repeta si sunt aceleasi, putand fi considerate tipuri de
actiune.Tipul ideal de actiune se defineste ca o simplificare a
realitatii, existand tipuri sociale
ideale.Ordinea sociala este legala, traditionala, etc. ,
determina modul de a actiona al
indivizilor si este garantata si impusa de instante
exterioare.Exista 4 moduri de garantare: 1. subiectiva: prin
adeziune subiectului;
2. afectiva: prin sentimentul care domina;
3. ratiune orientata spre scop sau valoare: prin religie;
4. prin interese sau situatii de interes: construiescmoduri de
comportament si norme sociale.
Ordinea sociala este impusa si recunoscuta prin legitimare.
Sunt recunoscute 3 principii de autoritate: traditionala,
carismatica si lagal-rationala.Puterea se intemeiaza pe diferite
ordine sociale, implica moduri de impunere si
distribuire a puterii (=> stratificare sociala
-
5/21/2018 Teorii Sociale
17/29
17
Primul razboi mondial a avut un impact enorm, fiind vorba de un
colaps al societatilorcapitaliste, date de un naturalism exacerbate
si de o lupta intre fortele coloniale. Razboiul
a condus si la o criza a sistemului de valori in Europa.
Tendinta in stiinta si tehnologia au
produs un progres si o ameliorare a naturii umane. Razboiul a
infirmat aceasta tendinta.Razboiul a fost o izbucnire de
irationalitate, iar distrugerile au fost amplificate de
progresele tehnologice. Noua generatie isi reconsidera
atitudinea fata de stiinta,convingerea fata de rationalism. Apar
curente neoromantice, vitaliste. Trairea devine ometoda de
cunoastere superioara stiintei. Apare psihanaliza care descopera
ideea de
subconstient; Freud construieste o stiinta interpretativa a
cunoasterii inconstientului sirevolutioneaza astfel psihologia si
psihiatria (constiinta de sine = EUL; inconstientul sisupraeuldate
de regulile de conduita).
Visul contine aspectul manifest si aspectul latent. Pt Freud,
psihicul este un camp altensiunii. Cele mai multe pulsiuni ale
subconstientului sunt de natura sexuala. Pt Freud,
arta este un fel de vis, forme prin care societatea accepta
pulsiuni ale subconstientului.Aceste teorii au aplicabilitate in
tehnicile manipularii, in publicitate, in relatii publice,
fara a fi validate in lumea stiintifica.
Irationalul cade in atentia noilor manipulatori, propagandisti.
Indemnul spre actiune ialocul teoriei, filosofiei. In perioada
interbelica ratiunea era contestata. Dupa al doilea
razboi mondial apare un nou ordin cultural bazat pe rational.
Intre primul si al doilearazboi mondial stiinta isi schimba fata.
Se transforma modelul si rationalitatea stiintifica.
Savantii au descoperit ca masuratorile depind de instrumentele
de masura utilizaterolul cercetatorului in raport cu constructia
obiectului cercetarii. Malinowsky introduceastfel metoda
observatiei participative. Acest aspect arata interactiunea intre
obiectul
cercetat si subiect.
Apar teorii noi care schimba paradigma stiintifica existenta.
Savantii pornesc de laconstructia de ipoteze modelate matematic din
care se extrag apoi toate consecintele cu
privire la lumea empirica; apoi se verifica aceste consecinte:
modelul ipotetic deductiv.
Confruntarea cu faptele este partea finala si are o valoare
confirmativa.Popper introduce conceptul de falsificabilitate.
Thomas Kuhn propune modelul
paradigmelor stiintifice. Paradigma este un exemplu, un sistem
de proceduri pe care leaplica un savant pt ca rezultatele muncii
lui sa fie stiintifice. Stiinta este dependenta decomunitatile
stiintifice. Kuhn arata ce stiinta este ea insasi un obiect al
constructiei
sociale.Aceste teorii au produs consecinte pt stiintele sociale:
vechiul model de stiinta inductiv-
empirist intrand in disolutie, se punea problema paradigmei
naturaliste. Dezvoltarea unorinstrumente de dezvoltare sociala noi
a produs adevarate revolutii. Evolutia
metodologiilor a avut un impact imens asupra dezvoltarii
stiintelor sociale si mai alesstatistica aplicata. Modelul
naturalist s-a redefinit in functie de aceste transformari.
Aparatul conceptual a fost dezvoltat conform dezvoltarilor
statistice.Paul Lazarfeld a adus in sociologie metode de
operationalizare si de constructie deipoteze prin intermediul
modelarii statistice. Acest mod de aproceda a avut implicatii
importante in statistica sociala si in studiile
statistice.Sociologia americana si-a construit o imagine de
autoritate. Sociologia a fost asociata cuingineria sociala. Acest
fapt a condus la realizarea unor experimente in America Latina.
Dupa anii 68-70 s-a vb despre o criza de incredere a
sociologiei, venita din partea
sociologiei interpretative nedominante.
-
5/21/2018 Teorii Sociale
18/29
18
Modelele interpretative au cunoscut forme variate de
manifestare, prin studiul formelorsociale (Zimmer). O parte din
sociologia europeana intra in declin in perioada interbelica.
In Germania, sociologia intra intr-un proces de criza datorita
dezvoltarii fascismului.
Sociologii cu orientare de stanga se vor refugia in SUA,
pastrandu-si identitatea si dupaal doilea razboi modial.
Sociologia interpretativa se pastreaza prin interactionalismul
simbolic si prinetnometodologie.Criza stiintei a condus la
contestarea notiunii de obiectivitate stiintifica. Dezvoltarea
antropologiei a pus in evidenta relativismul cunoasterii. Cateva
dezvoltari stiintifice noiau oferit alternative prin dezvoltarea
lingvisticii. Limbajul este inteles ca un sistem desemne, combinat
pe baza unor reguli de combinare. Aceasta teorie duce la dezv
lingvisticii structurale si la teoriile semiotice (ale
semnului). Semiotica a devenit unsuport tehnic si metodologic
pentru analize de tip social si cultural. Orice cuvant este un
semn si are 2 laturi: semnificat (intelesul) si semnificant
(sunetele). Cele doua lanturicoexista. Nu exista gandire fara un
suport al gandirii. Acesta legatura arata ca intre
gandire si comunicare nu exista o ruptura. Nu exista gandire
fara o forma care o traduce.
Semnificatia tine de stabilirea unoe reguli de combinare a
semnelor intre ele. Limbajuleste un mod de a combina semne intre
ele.
Planurile limbajului: sematic (intelesul, sensul cuvintelor),
sintactic (relatiile dintresemne, gramatica combinativa).
Paradigma lingvistamodul concret de combinare a
cuvintelorsintagma.Forma lingvisticasubiect+predicat
+....Discursmod de aranjare a cuvintelor intr-un text, mod de
organizare a limbajului.
Limbavorbire.
Planul pragmaticplanul actiunii; vorbirea nu este doar
comunicare, ci este actiune;limbajul induce actiuni; este o unealta
de actiune.
Analiza comunicarii duce la analiza comportamentelor
sociale.
Toare aceste schimbari duc la turnura lingvistica si la stiinta
sociala postmoderna.Descrierea devine interpretare dependenta de
interpret. Ana;liza postmoderna pune
problema relativitatii adevarurilor enuntate. Ceea ce nu poate
face postmodernismul estesa mearga spre obiecte.
C9
Sociologia americana a secolului al XX-lea
- in secolul al XX-lea domina stiintele sociale; productie mare
de idei;-
dependenta de resurse din limba engleza si de resurse externe;-
spatiul de consacrare pentru marii sociologi ;- sursa de
globalizare a sociologiei din cauza dezechilibrului sociologiei
mondiale ;- la inceput era dependenta de cultura europeana;
reproblematizeaza sociologia
europeana;- protestantismul aduce in S.U.A. disciplina;
democratia porneste de jos in sus
se dezvolta individualismul (autoafirmarea);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
19/29
19
- mentalitatea pragmatica apare la sfarsitul secolului al
XIX-lea (curent de gandirefilosofic: ex. G. H. Mead, James);
- principiul lui James se regaseste in teoriile fenomenologice
si costructiviste;S.U.A. este cea mai importanta putere economica
mondiala; exista o diferenta amodelului economic din sud (agricol)
si nord (industrial), cu un val de emigranti
din Europa.- razboiul civil: explicat de conflictul dintre
interesele economice; nordul iesevictorios asupra sudul, viitorul
apartinand, astfel, industriei;
- societatea industriala este asociata cu pragmatismuldezvoltare
exploziva:dimensiunea oraselor creste (New York, Boston);
megaurbanizarea,nemaintalnita, este asociata proceselor de tip
social, datorate migratiilor:
1. se continua procesul de migrare EuropaS.U.A. ; apar probleme
decriminalitate (integrare); traditia protestanta a capitalistilor
americani construieste
o regula tacita, de a dona fonduri pentru programe sociale:
societati filantropice,fundatiile care sponsorizeaza actiunile
neproductive;
2. migratia SN: - localnicii din sud au saracit; sclavii din sud
au fost eliberatiformal; negrii au primit ferme care, insa nu au
rezistat economic, fiind nevoiti sa-si gaseasca de munca in nordul
industrial (rasismul se perpetueaza in sud pana in
zilele de azi); se incearca asigurarea unor conditii de viata
decente muncitorilor;se infiinteaza spitale si scoli dupa modelul
fordist (Ford)
- transformarile conduc la o explozie urbana, aparand si
probleme de gestionat;- apar fundatii, asociatii sau comitete din
care fac parte persoane dornice sa rezolve
probleme socialeaparitia asistentei sociale;
- notiunea de sociologie se foloseste sub denumirea de asistenta
sociala sisociologie (bifurcarea actiunii);
- la Universitatea in Chicago apare Departamentul de Sociologie
(1892);- se asimileaza conceptele teoretice si se formeaza
constiinta stiintifica a
interventiei sociologice; primii sociologi au venit din zone
diferite, iar primelerezultate apar intre 1910-1920: Park Robert
contribuie la aparitia studiului
orasului (evolutia sociala a orasului Chicago, prin adaptarea la
un anumit tip demediuse pun bazele ecologiei urbane); orasul este
vazut ca o entitate care seadapteaza la un anumit mediu, ca un
ansamblu care se dezvolta logic si
preductibil;- partile orasului/ oraselor pot fi vazute, si ele,
ca ansambluri structurate; orasul
reprezinta un mod pentru a structura spatiul, un stil de viata,
oraseanul definindu-se ca un tip uman cu un stil de viata
specific;
- modelul concentric al evolutiei urbane (R. Park): - in
interiorul orasului exista osegregare urbana ce are logica ei,
aparand si o segregare sociala;
- catierele se afla intr-o continuaschimbare (miscare)ghetoizare
a cartierelor;- orasul este un imens laborator
social; probleme frecvente: migratia, segregarea, situatia
negrilor din ghetto-uri, dar siaspecte sau personje mai bizare:
hobbo (muncitor vagabond), taxi-dancer (degradareastatutului
femeiiprostitutia), orasul melting-pot (omogenizarea ernica si
culturala a
imigrantilorconstruirea unei societati omogene);
-
5/21/2018 Teorii Sociale
20/29
20
- raman, in continuare, zoneneasimilatemulticulturalism
(politica de gestionare a diversitatii culturale, opusa
teoriei melting-pot, propunandu-se respectarea traditiei
grupurilor etnice si a unei
educatii multiculturale, spre sfarsitul secolului al XX-lea);-
viata din cartier este, de
asemenea analizata; adaptarea presupune o dezorganizare sociala,
ceea ce duce si laviolenta si delincventa;- lucrarea lui W. I.
Thomas, despre migrarea polonezilor spre Europa, contine o
analiza a documentelor ce devine importanta in analiza si
descrierea societatii;- Scoala de la Chicago a promovat tehnicile
calitative, prin care se descopereausemnificatiile fenomenelor
microsociale si se releva importanta studiilor empirice;
monografiile sunt descrieri minutioase ale stiluri de viata ale
unor oameni, din diversemedii sociale; se aplica metodele
etnografice, ce presupun descriere, observatie
participativa (produse revendicate de catre antropologia
urbana);- generatii: Park, Thomas, Suverlandcercetari
calitativiste, monografice, cu o
puternica componenta empirica;
- sociologia a fost stimulata prin rezultatele pragmatice pe
care le putea furniza;cercetarie erau realizate in domeniile
pietei, al opiniilor, al emotiilor, al efectelor
mijloacelor de comunicare in masa;- se constitue un set de
tehici de sondare a opiniei;
- se diversifica tehnicile de cercetare : aplicarea statisticii,
a scalelor de atitudine,pentru a surprinde si a masura atitudinile
socialeconceptul de opinie publica ;- la sfarsitul perioadei
interbelice, se dezvolta sociologia cantitativista;
- antisemitismul a alungat multe minti luminate din Germania in
America: Freud, Th.
Mann; sociologii germani emigreaza in S.U.A. si isi reincep
cariera (P. Lazarfeld);- Lazarfeld introduce rationamentul de tip
experimental, prin analiza multivariata
constructia de rapoarte sociologice riguroaseaprecierea
sociologiei cantitative;
- Scoala de la Frankfurt emigreaza din Germania, si ea, in
S.U.A.
analiza critica asocietatii;
- in preajma razboiului, armata americana a folosit analiza
cantitativa, in mai multedomenii de activitate;- se dezvolta studii
privind societatile adversarilor;
- se fac studii privind moralul populatiei in spatele frontului,
prin analiza de presa dezvoltarea tehnicilor de analiza de
continut;
- sociologia incepe sa fie folosita ca o arma strategica;- in
anii 40, se studiaza impactul mass-mediei asupra populatiei (mai
ales filme de
razboi);- se studiaza manipularea indivizilor ezpusi la anumite
imagini (propaganda,
publicitate electorala);- sociologia americana are un avans fata
de celelalte tari, devenind furnizor decunoastere sociologica
pentru acestea;
- modelul sociologic de tip cantitativ devine unul
universal.
C 10
-
5/21/2018 Teorii Sociale
21/29
21
Curente care au afectat sociologia in secolul al XX-lea
Fenomenologie
Interactionism simbolicEtnometodologie
Fenomenologia
curent filosofic aparut la inceputul secolului al XX-lea, o data
cu scrierile luiEdmund Husserl;
a fost preluata de catre teoria sociala, mai ales prin opera
unui discipol al acestuia (allui Husserl), pe nume Alfred Schutz,
sociolog austriac care a emigrat in S.U.A., intimpul razboiului,
aici reusind sa atraga atentia asupra fenomenologiei in
sociologie;
ideile fundamentale articulate in fenomenologia lui Hussler au
in vedere 2 principiifundamentale:
a) principiul intentionalitatiise refera la modul in care
functioneaza gandirea umana,in raport cu realitatea. Din 1870, un
pastor protestant german a afirmat ca, orice tipde cunoastere este
o cunoastere a ceva => orice act mental isi construieste un
obiect
si este orientat catre un obiect.In procesul de raportare la
realitate, constinta proiecteaza asupra realitatii continuturi
ale
constiintei care sunt confruntate cu realitatea prin experienta.
Proiectarea cognitivaproduce si idei care au corespondenta in
realitate si care reflecta ceva real, dar pot fi sifictive/
subiective.
Pe de-o parte, cand ne referim la realitatea sociala, subiectii
umani isi proiecteaza ideile
despre realitate pe baza unor experiente din fiecare zi. Ei
inteleg lumea din jur in functiede o cunoastere tacita, care se
formeaza in experienta cotidiana. Ea da structurile
fundationale ale interactiunii umane.
Pentru Schutz, sociologia are de-a face cu intelegerea
interactiunilor, fondate pe ocunoastere anterioara care trebuie
inteleasa.
Stiintele care trebuie sa interpreteze si sa inteleaga actiunea
umana trebuie sa inceapacu o descriere a structurilor fundationale,
a ceea ce este prestiintific, realitatea care pareevidenta sau de
la sine evidenta oamenilor inlauntrul unor atitudini naturale.
Aceasta
realitate este viata de zi cu zi.(Schutz)Fenomenologia urmeaza
sa descrie acesta atitudine naturala pentru a intelege
fundamentul actiunii. Oamenii impartasesc aceleasi atitudini,
construiesc aceleasi lucrurica de la sine intelese. Atitudinea
naturala formeaza prejudecatile (conceptie impartasita
cu ceilalti pe baza careia se formeaza prejudecatile). Analiza
de tip fenomenologicincearca sa descopere cadrul preconstruit al
modului de a gandi pentru a intelege
motivatiile atitudinale. Comunicarea se realizeaza in interiorul
acestei atitudini naturalepentru ca oamenii impartasesc aceeasi
viziune despre lume (taken for granted). Aceastacunoastere nu mai
trebuie sa fie explicata celuilat, functioneaza ca o presupozitie
tacita
in comunicare si interactiune, structureaza asteptarea fata de
comportamentul celuilalt=> fondul comunitar, terenul cunoasterii
colective care structureaza grupurile.Aceasta directie a stimulat
studii de analiza culturala si reflectii asupra diferentelor
culturale si asupra alteritatii. Alteritatea este absenta la
ceilalti a experientei comune pe
care o avem noi. Examinarea cadrelor cotidiene, a obisnuintelor
face parte din metoda de
-
5/21/2018 Teorii Sociale
22/29
22
evidentiere a relatiei cu alteritatea. Viata se bazeaza pe
rutina (scheme automatizate). Nuputem sa traim fara aceste
rutine.
Aceasta gandire a fost asimilata de mai multe curente. Apare
ideea constructiei sociale a
realitatii. Luckman afirma ca realitatea nu este ceva de-a gata,
ci este un lucru care seconstruieste mental. Ce anume este real si
ce anume este ireal? Imaginile despre realitate
care intemeiaza optiunile actorilor sociali este dependenta de
cunoasterea preconstruita.De asemenea, influenteaza
interactionismul simbolic, curent cu origine in sociologiagermana
(Weber, Zimmer), sociologia inteleasa in termenii
interactiunii.
George Herbert Meadintroduce conceptia asupra sinelui si teoria
rolului social. Meadatrage atentia asupra faptului ca indivizii nu
au o esenta a lor, permanent stabila. Eul,
personaliatea sau sinele se formeaza in interactiune cu
ceilalti. Personalitatea indivizilornu este data din nastere, ci
este construita prin tranzactiile cu ceilalti. Devii tu in
opozitie
fata de altii. Mead demonteaza ideea eului permanent care se
ascunde. Putem intelegeviata sociala ca pe un set de roluri jucate
de indivizi. Rolurile sunt seturi de reguli de
comportament. Aceste roluri se construiesc prin norme sociale si
construiesc asteptari de
rol. Indivizii trebuie sa fie capabili sa schimbe rolurile (prin
inteligenta sociala).- a ilustrat teoria interactiununii simbolice,
a trait intre 1863-1931 si devine ostlinca din adolescenta cand
trebuia sa-si castige singur existenta pentru a-sicontinua studiile
spiritului dogmatic si limitat al mentalitatii universitare.
Aceste
convingeri il fac sa se includa in curentul social critic si
social-reformator caredomina Scoala de la Chicago in acea epoca.
Devine unul dintre reprezentantiiacestei scoli prin conceptia si
activitatea sa de profesor.
- Principala sa lucrare Eu insumi si societatea, apare postum,
iar articolele sa depsihologie sociala au fost publicate in volum
abia in 1864 in lucrare. Scrieriselective ale Evolutionismului
darwinisteste punctul de plecare al viziunii
sociologice a lui Mead, in aceeasi masura si forma in care
serveste ca premisa
initiala filosofiei pragmatice. Omul apare nu ca o unitate
izolata, ci ca individ insocietate in inter-relatia directa,
permanenta si constitutiva cu ceilalti care in
contextul dat formeaza mediul inconjurator.- Comportamentul
individului poate fi inteles numai in termenii comportamentului
intregului grup social al carui membru este. In afara societatii
concepute ca inter-
relatie nu poate exista nici personalitate. Nici constiinta
acestei personalitati sinici comunicarea. La randul sau, societatea
trebuie conceputa ca o structura
provenind dintr-un proces continuu de acte sociale comunicative
prin tranzactiiintre persoane care sunt reciproc orientate una
catre cealalta. Principalul factor in
procesul de comunicare il constitue, dupa Mead, gesticulatia a
carui mecanism defunctionare asigura intelegerea reciproca si apoi
decalnsarea actiunii.
-
Mead distinge inca 2 tipuri de gesturi si anume:
non-semnificative identificabile(la nivelul animal tinand de
instinct si reflex) si gesturi semnificative(caracteristice vietii
umane). Daca in prima categorie suntem in prezenta unui
proces simplu si direct de stimul raspuns, in cea de-a doua
categorie, procesul secomplica. Intre stimul si raspuns se
intercaleaza o zona inedita a definirii, ainterpretarii stimulilor
i asa fel incat in primul rand raspunsurile devin alternative
si in al doilea rand pot avea de multe ori aspect aparent
contradictoriu sensului
-
5/21/2018 Teorii Sociale
23/29
23
stimulului. Circuitul sau se modifica urmand modelul unui
feedback care esteelement nou ce intervine in acest proces
alternandu-i prin complicare, traiectoria.
- Dupa Mead, elementul de interventie il constitue inepuizabila
zona asemnificatiilor care la randul ei reprezinta semnificatia
inerenta si intrinseca asocietalului in activitatea umana.
Existenta simbolurilor si a procesului de
simbolizare ca element definitoriu al vietii sociale, nu
presupune numaidecat uninalt nivel de civilizatie sau de
constientizare a lor. Reduse, deteriorate, eronatesau total false,
simbolurile pot fi identificate in comportamentul fiecarui
membru
al oricarei societati, folosirea simbolurilor ale caror principl
instrument estelimbajul si se bazeaza sau presupune un mecanism
propriu si anume posibilitateafiecarui individ de a se transpune in
situatia partenerului, a celorlalti indivizi cu
care intra in contact prevazand sau anticipand reactia lor, in
conformitate cu careisi regleaza propria actiune.
- Gesturile semnificative implicand folosirea unor simboluri,
presupune intotdeaunaabilitatea unui participant, in procesul
comunicativ, de a imagina propria sa
performanta din punctul de vedere al celorlalti, de a lua rolul
celorlalti. Constiinta
nu este data, ci emergenta (reiesita/ aparuta din anumite
situatii). O data cucresterea si maturizarea individului, acesta
incepe sa se exprime prin
generalizarea procesului de socializare si internalizarea
principalelor salemecanisme, norme si valori. Acest proces este
reprezentat de Mead prin teoria
jocurilor simple cu 2 personaje, dintre cele mai complicate, in
care parteneriitrebuie sa joace rolurile unor personaje diverse si
deosebite; cu acest prilej, Meadelaboreaza conceptul celuilalt
generalizat. Stadiul final al procesului de
maturizare, respectiv de socializare apare in momentul in are
individul, prin rolul
celuilalt generalizateste internalizat in asa fel inacat
comunitatea sa exercitecontrolul asupra conduitei membrilor sai
individuali. Mead apare ca fondatorul
teoriri rolurilor care contine unele expresii de o mare valoare
si actualitatea
teoretica, cum ar fi conceperea caracterului novator al
posibilitatii de interventiecreatoare a personalitatii conceputa ca
element pozitiv intrinsec al inter-relatiei.
E. Goffmanelaboreaza teoria histrionismului social sau teoria
managementuluiimpresiilor (histrion = actor, cel care joaca
roluri). In fond, fiecare individ este un actor.
In viata suntem actori, regizori, scenaristi, in cadrul unei
piese (imaginea pe care oconstruim in fata celorlalti). In viata
sociala vrem sa construim credibiliate. Interactiunile
sociale presupun construirea unei imagini performante in fata
celorlalti. Exista un procescomunicativ care conditioneaza
raporturile cu ceilalti.
Interactionismul simbolic descrie situatiile de interactiune in
care actiunea unui actoreste determinata de elementele
informationale pe care le are in raport cu celalalt.
Elementul cognitiv se exprima comunicativ, prin simboluri.
Goffman, in Viatacotidiana ca spectacol, afirma ca, fiecare actor
social comunica cu alti/ ceilalti actori:expresie a
comportamentului si impresie. Expreia poate fi directa sau
intentionata ori
indirecta/ involunatara (ceea ce lasam sa se vada fara sa putem
controla). Joculcomunicativ prsupune schimburi interactionale prin
care indivizii recepteaza si ceea ceeste intentionat si
neintentionat comunicat in comportamentul celuilalt.
Comportamnetul
poate fi judecat ca fiind autentic sau neautentic. Comunicarea
poate fi verbala,
-
5/21/2018 Teorii Sociale
24/29
24
nonverbala, gestuala, etc.. Acest lucru permite evaluarea
predictibilitatiicomportamentului.
Managementul impresiilormodul in care construim impresia
propriei noastre persoane
in fata celorlalti. Exista un front stagesi un back stage, adica
imaginea oferitatuturor versus imaginea oferita celorlalti (se
dezvolta analize micro-sociale, ale micro-
climatului social).In Aziluri, Goffman incearca sa vada cum se
schimba imaginea indivizilor intr-oinstitutie totala.
C 11Etnometodologia
(Harold Garfinkel, Harvey Sachs)
Experimentele lui Garfinkel- idei contextuale care nu mai apar
in comunicare;- ideile de la sine intelese nu mai sunt
comunicate;-
aceste idei provin dintr-un consens intre membri dialogului;-
totusi, intre cei doi membri ai dialogului exista tensiuni care de
fapt lanseazaconversatia;
- consensul se construieste prin efortul participantilor la
dialog;- realitatea se construieste prin modul in care oamenii
descriu realitatea.
Etnometodologiamod de analiza a situatiilor in care sunt
implicati indivizi angajati in
actiunile rutiniere. Analiza presupune observatia derularii
situatiilor de interactiune cu
ajutorul definitiilor date de catre subiecti. Trimite la
metodele etnografice. Presupunereferirea la o realitate empirica,
la descrierea ei din punctul de vedere al subiectilor.
Indexicalitateatrimite spre caracterul etnometodologiei de a
trimite la realitateaexterioara. Subiectii trebuie sa considere a
fi semnificativ ceea ce ei spun. Realitatea este
efectul procesului de construire in interactiunea sociala a unui
discurs cu referire la fapte.Etnometodologiemod de analizateoria
lui Garfinkel o contrazice pe a lui Durkheim(fapt social = lucru,
sociologul trebuie sa nu tina cont de cunoasterea comuna). Ceea
ce
savantii numesc fapte reprezinta un compromis in raport cu ceea
ce este de la sine intelesevidentierea modului in care se produce
adevarul (modul in care pacientii sunt
internati la psihiatrie).Etnometodologia pune o lentila asupra
datelor care opereaza subiectii in viata lor de zi cu
zi. Cum se construiesc normele sociale, convingerile in fapte?
Nu exista o diferenta mareintre limbajul stiintific si limbajul
empiric. Limbajul stiintific poate fi impus de catre cei
care fac stiinta.Sociologia etnometodologiilormerge spre analiza
micro-sociala (analizaconversationala). Oamenii, in timp ce
comunica, se si comunica. Comunicarea este un
raport de forte. Exista confruntari intre indivizii care au o
discutie. Rutina realitatii poatefi diferita pentru indivizi.
Comunicarea releva si dificultatea de a comunica.Subiectii au
nevoie de o stabilitate a ordinii sociale, a rutinei. Lipsa acestei
rutine duce la
angoasa. In acesta realitate au loc interactiunile intre
subiecti. Efectul etnometodologiei
-
5/21/2018 Teorii Sociale
25/29
25
este reflexivitatea asupra conditiilor in care interactioneaza
subiectii lor. Ajuta laintelegerea in care functioneaza
interactiunile cu institutiile (ex. politie, tribunal).
C12
Teorii functionaliste
- paradigma dominanta in sociologie;- radacinile apar in secolul
al XIX-lea, o data cu discursurile catorva fondatori:
Spencer sau Durkheim;- perspectivele provin din analogia
socialorganic, exprimat prin curentul denumit
organicism. Societatea poate fi tratata ca un intreg, inteles
prin logica raportuluidintre un organism si componentele sale.
Organele contribuie la asigurarea
unitatii organismului prin indeplinirea unor functii specifice.
De aici vine ideeasubordonarii partilor in raport cu
intregulperspectiva holista care are in vedere
mentinerea ordinii sociale. Conduce in secolul al XX-lea la
viziuni ideologice de
tip comunist, totalitar
unitatea organica a natiunii.Legitimarea politica a ordinii
sociale sustine ca pozitia diferitelor grupuri este inegala.
Se produce o teorie despre stratificare sociala (Davis si
Moore). In orice societatetrebuie asigurat accesul la resurse.
Societatea se ierarhizeaza in functie de capacitatea
de a dezvolta competentele indivizilor. Paradigma opusa este
constructivismul (KarlMarx).Pentru Spencer, ideea de
functionalitate are in vedere obiecte, organisme. Umanitatea
inglobeaza procese graduale de diferentiere a indivizilor, cat
si a functiilor
indeplinite. Evolutia este insotita de un proces de adancire a
diviziunii si ospecializare din ce in ce mai accentuataorganizarea
accentuata a societatii.
Durkheim, in Diviziunea muncii sociale, urmeaza ideile
spenceriene. Face legatura
intre functiile unor activitati si nevoile individuale sau
colective. Functiile reprezintamodalitati prin care indivizii
reusesc sa satisfaca nevoi. Nevoile explica
comportamente, situatii. Durkheim distinge intre 2 tipuri de
explicatii de analiza:explicatia functionala si explicatia cauzala.
Acestea nu trebuie confundate si nu se potsubstitui. Analiza
fenomenului religios este explicat prin nevoia de solidaritate,
necesara reproducerii oricarei societati; reproduce continuu si
distinctia sacru-profan.Comportamnetul religios este ritualic; are
functie integratoare la nivel societaleste
universal. Acest tip de explicatie, care, aparent, nu are o
finalitate practica a facutcariera in antropologie si a devenit
model de intelegere a raporturilor practicilor
sociale. Malinovki este unul dintre functionalistii exemplari in
antropologie. Prinideea imersiunii antropologului in societatea
studiata, el revolutioneaza studiile
antropologice. Acestea impun observatia participativa.
Functionalismul lui esteindividualist, porneste de la intelegerea
indivizilor. A facut o distinctie intre nevoi debaza, nevoi
structurale si nevoi simbolice sau integrative.
(A) Nevoi de baza (B) Raspunsuri directe(organizate,
colective)
(C) Nevoi instrumentale
Nutritie (metabolism) Comisariat (procurareahranei)
Reinnorea aparatuluicultural
-
5/21/2018 Teorii Sociale
26/29
26
Reproducere
Confort corporal
SigurantaRelaxare
Miscare
Crestere
Casatorie, familie
Domiciliu, imbracaminte
Protectie, autoaparareJoaca, odihna, divertisment
Actiuni organizate demiscareExercitiu, invatare
Modele de comportament sisanctiuni
Reinnoirea personalului
Organizarea fortei si ainclinatiilor spreagresivitate
(D) Raspunsuri directe (E) Nevoi simbolice (F) Raspunsuri
directe
Economia
Controlul socialEducatia
Organizarea politica
Transmiterea experientei
prin principiiMijloace intelectuale,
emotionale si programatice
de control al destinului sisansei
Recreere, exercitiu, odihna
Cunoasterea
Religia si magia
Arte, sporturi, jocuri,ceremonii
Teoriile functionaliste sunt deductive.
R. Brownpune accentul pe caracteristicile structurale ale
asamblarii partilor. Esteinfluentat de holismul lui Durkheim.
Socialul este supraordonata individului.
Socialul asigura reproducerea structurii.
Paradigma functionalista a contribuit la teorii asupra
socialuluiteoria lui Parsons;teoria lui este una totala, numita
structuro-functionalism. Porneste de la ideea ca
societatea trebuie analizata atat din punctul de vedere al
nevoilor de putere saueconomie, cat si al celor de comunicare,
legitimare, ce permit impartasirea unor valori
de la membri unei societati si cunoasterea mutuala. Se
construiesc comunitati, spatiipentru legitimitate, pentru afirmarea
si satisfacerea nevoilor indivizilor. In societate se
structureaza sisteme si subsisteme cu functii specifice.Robert
Mertoneste autorul teoriei ideii teoriilor de rang mediu. Stiintele
socialesunt teorii de rang mediu => limitarea la o anumita
portiune a socialului. In
sociologie, scopul cercetarii este formularea de teorii, iar
aceste teorii nu pot oferigeneralizari ale intregului societatii
(critica asupra teoriei lui Parsons). Sunt catevalucruri care
trebuie nuantate in teoria functionala. Este o iluzie faptul ca
societatile
sunt unitare, compacte. Universalitatea functionalismului este
de asemenea criticata.
A treia idee criticata este indispensabilitatea functionala.
Niciuna dintre acestepostulate nu se poate aplica societatii
moderne.
Introduce cateva cerinte: analiza functionala se potriveste doar
fenomenelor socialestandardizate precum institutiile, dispozitiile
subiective si consecintele obiective incadrul practicilor sociale
trebuie scoase in evidenta, efectele pozitive, negative sau
neutre ale practicilor standardizate trebuie sa fie deosebite
intre ele, unitatile pentru
care un anumit item analizat are o functie trebuie sa fie
determinat cu exactitate si
-
5/21/2018 Teorii Sociale
27/29
27
cerintele functionale trebuie puse in evidenta, mecanismul
realizarii functiei trebuiedescris amanuntit, alternativele
functionale trebuie enumerate, etc. .
Teoria grupului de referinta: constitue punerea in aplicare a
cerintelor lui Merton
(cercetare: satisfactia/ insatisfactia soldatilor in
armata).Grupul de referinta: grupul cu care indivizii se
compara.
Fustrarea relativa: trebuie raporatata la pozitia fata de grupul
de referinta.Sociologul functionalist: poate reprezenta un inginer
social => esecul asteptarilorsociologilor inca din anii 60-70,
perioada de apogeu a functionalismului. Tentativele
de inginerie sociala au dat gres.Critici:din interiorul lumii
stiintifice: functionalismul este o speculatie;
din partea sociologilor (din scoala sociologica americana) care
contesta
caracterul dominant al sociologiei functionaliste programatice
de orientareparsoniana.
Viziuni asupra socialului:macrosocial;microsocial (interactiuni
sociale).
Microsocialul si macrosocialul sunt complementare. Au existat
tentative de sinteza in
sociologie: A. Giddens si P. Bourdieu.
C13Pierre Bourdieuopera de sinteza sociologica
Este considerat unul dintre mari sociologi contemporani.
Personalitate critica, a devenit
un star al sociologiei contemporane.Bourdieu este un produs al
institutiilor franceze de formare a elitelor. Bourdieu provine
dintr-un mediu familial modest. El a fost sensibil la
diferentele de clasa si la capcana
sociala a celor care provin din clasele modeste. Abordeaza tema
reproducerii de clasa. Afacut studii in filosofie si stiintele
sociale, a participat la razboiul din Algeria, intr-o
postura marginala. Dupa razboi, revine acolo ca etnolog. Aceasta
experienta isi puneamprenta asupra conceptelor utilizate de
Bourdieu. Este influentat de structuralismul luiLevi-Strauss. Se
bazeaza pe compararea contrastiva a mai multor culturi pentru
ascoate in
evidenta structuri care nu pot fi direct evidentiate. Analiza
sincronica presupune tratareafenomenelor ca pe un dat, netinand
cont de aparitia istorica. Bourdieu analizeaza, de
asemenea, procese sociale urmand modelul analizei sincronice.In
anii 60 se angajeaza in studii despre educatie si transformarile
acesteia. Are loc o
competitie intelectuala, logica acesteia fiind descrisa de
Bourdieuanaliza campuluicultural francez. Reflecteaza incontinuu
asupra sociologiei ca stiinta. Vizeaza empirismul
si anume sociologia descriptiva bazata pe rutina culegerii
datelor, pe care il critica. Datelesunt confundate cu lucrurile si
le confunda cu realitatea insasi. Acesta practica estenereflexiva,
necritica si da o reprezentare indoielnica asupra realitatii
sociale. Pozitia
sociologului in cercetarea sociologica reia perspectiva lui Max
Weber. Sociologul trebuiesa gaseasca metode pentru a releva
optiunile sale sociologice. Pentru Bourdieu,sociologului i se impun
propriile moduri de a vedea de institutii de campul social.
Exista
o relatie intre productia sociala si felul in care functioneaza
societatea. Obiectivitatea
depinde de capacitatea de a se obiectiva, de capacitatea
critica, de presupozitiile asumate
-
5/21/2018 Teorii Sociale
28/29
28
care sunt produsul unor constructii sociale. Obiectivarea
presupune discutarea la nivelulformularii teoriei a tuturor
elementelor care ar putea influenta rezultatele si
interpretarea
acestora.
A fost etichetat drept neomarxist. El este considerat insa,
neoweberian, mai ales la nivelulanalizei campului cultural. Exista
o sinteza intre cele doua directii. El abordeaza la
inceput o sociologie de tip holist, insa, in acelasi timp
incearca sa asimileze experientemai noi de tipul interactionismului
sau etnometodologiei. Exista o dubla distantare fata deaceste doua
traditii. Sociologia trebuie sa se indeparteze de obiectivismul
mecanicist
(fenomene produse de cauze exterioare indivizilor). Acestuia i
se opune finalismul,socialul fiind rezultatul actiunilor pe baza de
scopuri. Ambele optiuni sunt limitative.Obiectivismul este o iluzie
a metodologiei cercetatorului, iar finalismul este centrat pe
actor si are tendinta sa ignore conditiile obiective,
structurale ale actorilor. Bourdieuconcepe o viziune in care imbina
atat subiectul, cat si obiectul, prin conceptul de habitus.
Habitus : reprezinta modul in care se coreleaza pozitiile cu
dispozitiile. Pozitiile tin decadrul obiectiv al existentei
sociale. Dispozitiile tin de internalizarea preferintelor,
valorilor, gusturilor absorbite prin procesul de socializare.
Subiectivismul poate influenta
pozitionarea sociala a indivizilor. Indivizii au tendinta sa se
oerarhizeze in functie destilurile de viata in care sunt ei
instalati. Exista o dubla articulare sociala si culturala:
obiectiva si subiectiva, care conditioneaza comportamentele si
preferintele subiective,etc. . Toata acesta constructie este
articulata in Distinctia. Analizeaza structura clasiala
si stilurile de viata ale francezilor din anii 70.Conceptul de
camp are doua origini: - fizica (camp magnetic)fortele din spatiul
socialatrag indivizii sa se alinieze dupa o anumita structura;
- psihologia (camp vizual)spatializarea actelorpsihice.
Imprumuta si alte conotatii (camp debataie): un spatiu in care se
confrunta indivizii.
Aceasta determina campul de forte si logicile
sociale
viziune conflictualista.Rezulta ideea distinctiei, deosebirii
fata de celalalt. Indivizii consuma lucruri care ii
disting de altii. Rezulta delimitarea de altii si plasarea la
nivelul cel mai onorabil componenta de clasa.
-
5/21/2018 Teorii Sociale
29/29
29
Capitalul este investitia acumulata de individ in vederea
reusitei sociale. Se asociaza cu
notiunea de profit.Capital cultural, social, simbolic: au ca
rezultate avantaje de tip simbolic. Relatiile sociale
tin si de o economie a onoarei sau a unor bunuri simbolice.
Societatea franceza este
clasata si dupa criteriul prestigiului. Indivizii poseda sau nu
un capital economic, caredepinde in primul rand de pozitionarea de
clasa de origine. Capitalul social exprima
pozitia intr-o ierarhie sociala a indivizilor; exista capital
social de origine si acumulat.Capitalul social acumulat asigura
prestigiul social, reteaua sociala. Capitalul cultural
reprezinta nivelul educational al unui individ; acesta poate fi
mostenit de la parinti sauacumulat => prestigiu cultural,
intelectual. El atrage atentia asupra reproducerii socialemodul in
care pozitia claselor se reproduce si modul in care sansele
indivizilor se
reproduc. Aceasta societate nemeritocratica este schimbata de
sistemul educational, care
asigura capacitatilor indivizilor de a ocupa pozitii sociale
similare. Scoala ofera unsubstituit de onorificare, noblete sociala
prin diplome. Aceasta teorie este infirmata de
realitate. Exista o corelatie intre diplomele scolare si
categoria sociala din care provin.
Practic, scoala reproduce clasele sociale. Exista tendinta
reproducerii capitalului culturalal copiilor. Scoala este privita
ca o investire.Societatea burgheza are tendinta sa-si reproduca
pozitiile in mai mare masura decat sa se
schimbe. Inegalitatea de clasa se reproduce si ea. Prestigiul
este asigurat de prestatiileintelectuale. Bourdieu este interesat
de campul artistic.