-
cd psihologii trebuie sd treacd de la studierea oamenilor
bolnavi la cei sdn[toqi. prin aceastaAllport se deosebeqte de
neofreudiqti gi K. Rogers, care transferau legitdlile dezvoltdrii
psihiculuinevroticului asupra personalitdlii sdndtoase. Dupd
Allport, omul prezintd un ,,sistem deschis",aceasta inseamnd cd,
dezvoltarea omului se petrece intotdeauna in relatii reciproce cu
alli oameni.in aceasta constd prima incercare de a prezenta lumea
ca neantagonistd, dimpotriva, aceste relaJiiil dezvoltd pe om ca
personalitate gi dd posibilitate dezvoltdrii lumii microsociale
gimacrosociale. De aici rezultd" cd nu existd un echilibru dintre
om gi lume.
incd o tezd import arfid: tratarea personalitdtii ca ,,sistem
deschis" nu inseamn d acceptarcaparametrilor ei stabili, anume
consolidarea lor neintreruptd este forma principald de existintI
apersonalitdtrii. Anume relaJiile sociale constituie
personalitatea. Personalitarc;, dupd pdrerealuiAllporl, e un model
de categorizarc a relafiilor. Dezvoltarea personalitaJii e
determinata denivelul de autonomie a motivelor ei, dezlegarea ei de
la necesitdlile biologice. in aceastl privin{dAllport e in
contradictie cu freudismul.
In calitate de mecanism de dezvoltare a personalitdlii Allport a
declarattrdsdturile. No{iuneade ,,trdsdtur[" este diferitd de
trdsdtura caracterului, este o ,,trdsdturd-motiv" sau
,,tr6s-itur6-interes". Trdsdturile, in opinia lui Allport, sunt
motivele, ce ac\ioneazd,in momentul dat. Allportaccentueazd cd
trdsdturile unui om matur diferd radical de cele ale copilului.
Trdsdturile nu suntbiologice, dar nici nu se reduc la inceputul
spiritual. Trdsdtura se prezintd ca motiv alcomportamentului uman.
Dar de unde apare motivul? De aici incepe neconsecutivitatea
luiAllport: pe de o parte, el considerd cd trisdtura-motiv nu e
factor biologic, dar, pe de altd parte,considerd cd fiecare om se
naqte cu o mul{ime de trdsdturi (motive),
""
s. transformd peparcursul vieJii, dar totuqi ele sunt inndscute.
Omul are doud clase de trdsdtrni:
- debazd;- instrumentale. Trdsdturile de bazd,sunt acele
trdsdturi, ce stimuleazd componarca,instrumentele - ce
contureazd, purtarea omului (politelea, reJinerea, etc.).
,,Armonizarca trbsdturilor de baz6 Siinstrumentale este baza
fotmdrii noilor motive". G.Allport spune cd stabilitatea,
permanen\atrdsdturilor mdrturisegte despre maturitatea
personalitdlii. Uneori trdsdtura devine factorul debazd, in viala
omului, ea meritd sd fie dominantd, cardinald. Aceastd trdsdturd nu
poate rdmdneascultatd mult timp - ea numaidec6t se exprim[ in
actele de comportament.
Allport accentueazi urmdtoarele trdsdturi caracteristice
personalitdlii sdnatoase:. poziliaactivd referitor la realitate;'
experienta trebuie sd fie accesibili pentru congtiinji
(posibilitatea de a vedea fenomenele
propriei vieli aqa cum sunt ele, dar nu prin
intermediul,,apdrdriipsihologice");' autocunoa$terea;. aptitudinea
de abstractizare;. procesul continuu de individualizare;. autonomia
funcJionald a trdsdturilor;' rezistenfalafrustralii.In calitate de
condilie principald ?n dezvoltarea personalitdtii Allportinainteazd
posibilitatea
"impotrivirii echilibrului", tensiunea trebuie sd se pdstreze,
dar sd nu se inldture (este contrariulteoriei luiK. Levin).
Trdsdturile, ce carocterizeazd personalitatea nevroticd: g
pozitiapasivd fa{d de lumea inconjurdtoare; g diverse,,m6suri de
apdrare',(sublimarea, substituirea, refularea); g schimonosirea
stirii rcare alucrurilor; g limita in gdndire; g inpotmolirea,
inJepenireadezvoltdrii.Motiv al comportamentul lui poate fi nu
numai obiectul real, in afara omului, dar qi
imaginafia, inchipuirea despre faptul, ce se poate intAmpla.
Allport ajunge la c,oncluzia c6
t2
-
trdsdturile pot fi observate studiind omul, viala lui
individuald, actele de comportament.Trdsdturile nu se cautd prin
metoda deduc{iei.
Teoria autoactualtzdrii a lui Abraham MaslowA. Maslow
(1907-1970) este unul din cei mai strdlucili reprezerfarrli ai
directiei umanistice.
Maslow este impotriva teoriei homeostazei (echilibrului dintre
om qi lumea inconjuratoare).Maslow accerfiueaz1 pdrerca ci nu
trebuie de studiat psihologia personalitalii omului pe
bazastudierii nevroticilor. Maslow vede la baza activit dtii,
comportamentului individului Gndinlacontinud spre autoactualizare,
autoexpresivitate. El se contrazice cu Darvin in
priviniasupravie{uirii animalelor putemice gi agresive, spundnd cd
agresia qi cruzimea nu e irxtinctulprincipal al animalelor. Maslow
spune despre instinctul, ce ii face sd se aiute unul pe
altul.Dezvoltarea acestui instinct umanoid este transferatd de
cdtre Maslow gi asupra omului.
A doua tezd' cd' omul e dator sd fie ceea, ce poate deveni, e
dator sd-qi indeplineascamisiunea, utilizdnd toate posibilitdtile
sate.
Maslow a ajuns la concluziile sale pe cale neexperimentald. El a
studiat biografiileoamenilor celebri. Maslow considerd cd
necesitatea de ,,autoactualizare", aceastd necesitateumanoidd
superioari apare numaidecAt la oamenii sdnitogi, nevroticii sunt
lipsiti de aceastdnecesitate, qi insdgi nevtoza, susfine Maslow,
aparelaacei oameni, care din anumite cauzenu aunecesitatea de
,,autoactualizare". Cu alte cuvinte, omul trebuie sd realizeze ceea
ce e "depus" inel, ce el poate rcaliza. Dacd in individ sunt depuse
aptitudinile de actor, el va tinde s6 devindactor. Dacd conditiile
vielii impiedicd realizarea acestei tendinfe, incepe conflictul,
care constd infaptul cd omul nu are posibilitatea
de,,autoactualizare", de a deveni ceea ce poate fi.
Aceastdnesatisfacere dd nagtere nevrozelor.
Ce este personalitatea dupd pdrerea lui A. Maslow? in ce constd
sensul ,,autoactualizdrii"?Dupd Maslow ,,autoactualizarea" este un
fenomen innbscut, el se contine in natura omului.
Copilul se nagte cu necesit5lile umane - bundvoin{d,,
moralitate, ele constituie nucleul omului,dar omul trebuie sf, fie
in stare sd. realizeze aceste posibilitdli (condifiile trebuie s6
permitdaceasta). Maslow spune cd necesitSlile umanoide sunt
inndscute, instinctuale. Susline cd insdqi innotiunea de
,,autoactualizare" e depus ceva social. Aceasta inseamnd nu
inabuqirea instinctelor,agresiei omului, ci natura omului, in ce
constd ea, A. Maslow a incercat sd analizeze conlinutulnecesitilii,
trebuintei, n-a putut, rdmAndnd pe pozilie antropologicd si
dezvdluie latura social6 atrebuinlei.
Teoria rolurilorReprezentanti ai acestei teorii sunt Dj. Mid, I.
Blumer,M. Kun, fiind concomitentreprezentanli ai psihologiei
sociale americane.Dj. Mid considerd cd omul se afld in relalie
reciprocd permanentd cu societatea, de aceea nu
putem presupune comportarea personalitdfi. Dj. Mid, qi adeptul
sdu M. Kun consider6 cdmecanismul debazd' gi structurd a
personalitAfi este esen{a de rol a ei. M. Kun
accentueazlcdindividul formeazd" planurile .sale de conduitd in
corespundere cu rolurile qi locurile sale ingrupurile referente.
Atitudinea sa faJd de sine cafa\dde obiect este cel mai bun indiciu
al acestorplanuri de conduitd. Aparilia teoriei rolurilor e legatd
de lupta impotriva behaviorismului.ReprezentanJii teoriei rolurilor
iqi inchipuie cd omul aclioneazd, in viala sa ca ,,cineva" sau
camembru al colectivului: ca ,,fiu", ca ,,tatd", ca,,lector", etc.
Omul nu e o personalitate abstractd,el e intotdeauna purtdtorul
unor anumite norrne, drepturi, indatoriri. Aceasta insd nu inseamnd
c6omul conqtient joacS un rol, cd omul e in calitate de actor.
Dezvoltarea psihicului uman, al activitdtii psihice are loc
numai in procesul jucarii unuicareva rol. Rolul se formeazd in
procesul vieJii. Dupd pdrerea lui Dj. Mid qi M. Cun rolul
estefunclia comunicdrii intre oameni. Adesea teoria rolurilor e
numitd teorie a aqteptdrilor (nu potijuca rolul, neqtiind ce
pozilie sd ocupi in viatd). Rolul poate fi jucat intr-un plan,
nereal,
13
-
imaginat, verbal, de aceea teoria rolurilor e strAns legatd de
problema psiholingvisticii.Reprezentantii teoriei rolurilor acordd
o mare aten{ie situafilor de joc la copii, anume cazurilecdnd ei in
joc interpreteazd, carcva roluri. Acceptdnd .m rof in joc, copilul
se dezvoltd, se invaJdsd cunoascd lumea, relaJiile interumane.
Personalitatea copilului se formeaz1in situaliile de jot.Est e fo
arte amplu utilizatd,terapiaprin joc.
Cdutarea sensului vie(ii in teoria lui Victor FranclVictor
Francl (1905) este psiholog gi psihiatru austriac. Autorul
concepliei logoterapiei,
conform cdteia un factor important in conduita omului este
tendin1a de agasi"gi ,"ulirusensulviefii, care existd in lumea
exterioard. Omul nu-gi pune aceastd intrebare, ci rdspunde la ea
prinfaptele gi actiunile sale reale. Rolul sensului il indeplinesc
valorile - nigie notiuni universale desens, ce generclizeazd
experienfa umand".
Francl descrie trei tipuri de valori, care pot face viala omului
congtientd, cu sens:- valorile de crea{ie (munca);- valorile de
retrdire (dragoste);- valorilerelaliilor(pozi\iaomului
schimbate).formatd congtient in situalii critice de viaJd, eare
nu pot fi
RealizAnd scopul, omul se realizeaz\, in primul rAnd pe sine,
autoactualizarca este doar unproduct colateral, accesoriu al
infbptuirii scopului.Conqtiinla este organul, care-l ajutd pe om sd
diferentieze, care din sensurile unei situatii
concrete este pentru om veridic,Franbl evidentia trei dimensiuni
(parametri) ontologice (sau niveluri ale existentei):- biologic;-
psiho logic;- poetic (spiritual).Anume in ultimul sunt localizate
sensurile qi valorile, ce joacd un rol determinat in
direclionarea conduitei.Libertatea voinJei (dup6 pdrerea lui V.
Francl) este nedespdrfitd de resposabilitatea pentru
alegerile efectuate, frrd de oare libertatea voinlei se
transformd in samovolnicie.Logoterapia este bazatd pe
congtientizarca de cdtre pacient a responsabilitdtii fald de
cdutarea qi realizarea scopului vielii sale in orice situatii
(inclusiv in situatii critice de viat1).Teoriile umanistice pot fi
atribuite la cele psihodinamice, qi totodatd interacJioniste,
neexperimentale, structural-dinamice, care cuprind toatd
perioada de viald a omului gi care-ldescriu pe om ca personalitate
- ba in termenii insugiriloiinteme qi ale particularitdtilor, ba
intermeni de conduitd. Un merit al acestui curent este faptul cd.
reprezenianlii lui au al'ut dreptobiectiv de cercetdri -
personalitatea omului, sfera lui motivationild,
"i au inaintat pe prim plan
problema autoaprecierii omului, scopurile lui, relaliile
reciproce cu lumea.Teoria personalitnfii in psihologia
existen{ialistl
Un curent important in psihologia contemporand in jdrile de
peste hotare esteexistentialismul. Existenlialismul este un curent
filosofic, o gtiinld despre existen{i. principaleleteze ale teoriei
existenfialiste sunt urmdtoarele:
1) psihicul uman, conqtiinla nu pot fi reduse la mecanismele2)
orice acliune omeneascd intotdeauna posedd insemndtate
fiziologice;(sau stimul), in care iqi gdsegte
reflectare atitudinea omului fajd de mediu;3) congtiinta
"reflectoare" este specific umand,prin intermediul cdreia omul se
elibereazd, de
situaJii gi opune rezistenJs ei;4) omul nu poate fi privit
izolat de la lumea inconjurdtoare, cu care el se afl6 mereu in
contact.,,Psihologia tnlelegdtoore" a lui E. SprangherFondatd de
cdtre Diltei, a fost dezvoltatd,ulterior de cdtre
E.Sprangher.Tezele cele mai importante se reduc la urmdtoarele:1)
psihicul se dezvoltd din psihic;
t4
-
2) psihicul se reduce la intelegerea intuitivd a,,modulilor
realitali vietii,';3) nu trebuie sd cdutdm careva earrze, obiective
ale dezvoltarii personalitatii omului, e
necesar de a comporta structurile unei personalitdli aparte cu
valorile spiiituale, cu cultura soc ietitt ii.Sprangher considera
principal in personalitate orientarea valorici, prin intermediul
c1reia ea
cunoaqte lumea. A evidenliat 6 forme de cunoaqtere a lumii
(,formele vielii',;. in inchipuir"u t,riSprangher ,,in{elegerea"
echivale azd cu cunoagterea. E. Spiangher a evidenliat qase tipuri
dein{elegere a vie}ii sau Sase tipuri de oameni:1) omul teoretic -
acela, care tinde spre cunoagtere (a legit61ilor, a esentei lumii,
a relaJiilor
omenegti);2) omul economic - se caractefizeazd,ca om, care cautd
folos in cunoagtere;3) omul estetic - omul, care tinde sd cunoascd
lumea prin impresia formatd, prin
autoexprimare;4) omul social - omul, care doreqte sd se gdseasc6
pe sine in altul (dorinla, capacitatea de a
tr[i pentru altul);5) omul politic - omul, care are putere,
forfe de a urma cerinJele superioare (insd nu omul,
care tinde spre putere administrativd);6) omul religios - tipul
de om, orientarea valoricd, acdruiaconstd in cdutarea sensului
vie{ii.Tipurile evidenJiate de E. Sprangher nu reprezirrtd"o
clasificare a oamenilor. Sprangher a
dorit sd demonstreze cd oamenii se deosebesc nu prin
temperament, cbnstitulie saucomportament, dar prin valorile
orientdrii spirituale.
Tezele ,,psihologiei tnlelegdtoare" la fel ca qi tezele
psihologiei existentialiste sunt strictidealiste, ele nu qi-au
gdsit nici o intrebuintare in practi"a, doui au pregaiit terenul
pentrudezvoltateamultor teorii ale psihologiei idealiste, pentiu
aparitriadiferitor dirJc{ii mistice.
-
Teoria personalitnfii in qcoala sociologici din Fran{aEste un
curent, reprezentanlii cdruia considerd cd personalitatea trebuie
privitb ca un product
al dezvoltdrii sociale. Ultima directie al acestui curent a
dezvoltatdoui p'ncie de vedere:1. La sfdrgitul sec. XIX gi prima
jumdtate a sec. XX - biologic - eiolutrionist, labaza cdruia
se gdsesc ideile lui Kant gi Spenser.2' Sociologic, care a
declarat cd psihicul omului este mijlocit, conditionat de
societate.Fondator al acestui curent e considerat E. Diurcheim.
Afldndu-se in contradiclii cubehavio rigt ii, cu psiho logia
atomist ici al lui Tarde gi psiho logia asoci at ivd,, el a inaint
at tezadespre natura biosociald a omului. A accentuat cd procJsele
psiiice superioare sunt determinatede societate, dar recunogtea c6
un gir de fenomene psihice se dezvoltd ca miilocite biolosic.
.
Anume conceptiile colective (congtiin{a colectivd)
formeazd,psihicul omului. E. Dlurcheimgi urmagii sdi n-au putut sd
se apropie de aceastd problemd constructiv. La acest
curentsociologic aderd qi teoria lui Pierre Janet, care a intrat in
istoria psihologiei ca ,,psihologiamodului de ac{iune".
.
Pierre Janet (1859-1947) dupd specialitate este medic, a fost
preocupat de problemelepsihologiei (in special nevrozele isterice
gi psihastenia). Cele mai importante lucrAri ale lui p.Janet sunt:
,,Evolutia personalitdlii", ,,Evolufia memoriei in corespundeie cu
timpul',.A inaintat pdrerea cd diferite procese psihice sunt
fenomene, ce pregdtesc acliunea.Sentimentele, g6ndirea sunt
procese, ce infbpiuiesc reglarea actiunii. La baza teoriei sale
stiinvdldtura despre comportament, dar aici aceista e inveisa
behaviorismului. Conduita omului e
analizatd, nu numai ca activitate privitd din afard de cdtre
individ, dar qi av6nd un conJinut psihic,care e o parte
indispensabild a conduitei, - continutul psihic
regleazd,conduita.
Vorbeqte despre faptul cd gAndirea este metoda de pregdtire a
acliunii, o probd, efectuatd inmod specific, iar in sentimente de
acum e inclusd reglarea viitorului comportament.
Pe teza lui Janet despre faptul cI in structura proceselor
psihice este inclus procesul deryglare, s-aubazat 9i au dezvoltat-o
mai tdrziu L.S. Vdgotschi, S.L. Rubinqtein, A.N. Leontiev,L'I.
Blonschi. Transformarea individului in om e determin atd de
poribilitut.a regldrii qiautoregldrii. Dupi pdrerea lui Janet,
dezvoltarca personalitdlii umane ur. to" nu numai p e baza
l 5
-
chipului sau modelului (gestaltpsihologie), nu numai pe baza
motivului (Kurt Levin), dar qi pebaza comunicdrii. A eviden{iat
trei etape in structura actului de comportare:
1) pregdtirea interioard de a acfiona;2) apari\ia efortului
orientat spre efectuarea ac{iunii;3) etapa de determinare. Janet a
inaintat problema regldrii in analizacontinutului psihic,
insdmodelul,,acfiunii" nu e
privit de cdtre Janet ca product al procesului de statomicire a
obiectivelor sociale, insdqi noJiuneade model al acliunii nu
coincide cu noliunea de activitate, determinatd, de practica
social-publicd.
In pofida acestor gregeli, teza lui P. Janet despre legdtura
psihicului cu congtiinta, desprefaptul cd diferite procese psihice
infXptuiesc funcfia de reglare, a imbogdlit considerabilpsihologia
personalitalii.
Pierre Janet a evidenJiat diferite niveluri de conduitd a
omului:1) actele reflectorii (cel mai inferior nivel al
conduitei);2) actiunile perceptive amdnate (la acest nivel conduita
are o structurd mijlocitd-pregdtirea qi
terminarea ac{iunii);3) acest nivel include in sine actele de
imitare (acte sociale elementare);4) actele elementare
intelectuale;5) la acest nivel manipularea cu obiecte reale conduce
la formarea aqa-numitelor obiecte
intelectuale;6) nivelul activitdlii gdndirii;7) nivelul superior
- activitatea de lucru qi creatie.Ca criteriu superior al
dezvoltdrii personalitatrii Janet considerd aptitudinea de
autoreglare,
mijlocire a propriei conduite. In reglarea comportamentului
atribuie un rol important limbajului,consideri cd trecerea de la
nivelul inferior la cel superior are loc prin intermediul
limbajului.
Limbajul este conditia principald qi mijloc de transformare a
acliunilor practice in acJiunimintale. Janet a dorit sd lichideze
ruptura dintre psihic Ai conduitd.
Janet n-a putut crea o teorie integrd a dezvoltdrii
personalitdfii. Descriind nivelurile deconduitd, trecerea de la
unul la altul, Janet n-a descris mecanismele interioare ale lor.
inconceptiile lui nu sunt reflectate motivalia, scopurile
conqtiente, fbrd care reglarea conduitei nuse infdptuiegte. O
pdrere gregitd al lui Janet este faptul cd in cazul stdrilor
patologice are loc oregresie la un nivel mai inferior, cd
disfunctiile activitdtii psihice nu sunt un moment negativ
indezvoltare, ele prezintd doar o noud calitate.
Teoria lui J. NewttenTeoria personalitdlii a psihologului
contemporan din Belgia J.Newtten e cunoscutd ca
concep{ia ,,omului spiritual". Aceastd denumire e legatl de
inchipuirea sa filosoficd desprecongtiinJd, ce s-a format sub
influenta filosofiei subiectiv-idealiste.
In teoria lui Newtten sunt dou6 teze:1. Rela{ia reciprocd
individ - mediu gi dominarea individului in aceastd rela}ie.2.
Personalitatea este un sistem integru. Principalul mecanism al
dezvoltdrii personalitaliieste latura de cunoagtere a trebuinlei
-
posibilitatea alcdtuirii qi preludrii planurilor
actiunii.Personalitatea este un mijloc de functionare, ce cuprinde
doud poluri: ,,Eu qi lumea", ,,Eu"
reprezirrtd,i.rtalitatea funcJiilor psihice gi posibilitd{ilor
individului, ,,lumea" este obiectul nostru.O mare atenJie Newtten
acordd motiva{iei. MotivaJia, dupd pdrerea lui, este selectivitatea
activd,continud, care determind stabilitatea, direclioneazd,
conduita qi asigura infbptuirea scopului.Spune cd trebuintele
spirituale superioare (filosofice, morale, religioase) nu se reduc
la tendin{elebiologice. Newtten criticd conceptia freudianS despre
sublimare, cu ajutorul cdreia Freudldmuregte procesul transform6rii
energiei sexuale in forme superioare ale activitdtrii. Dup6pdrerea
lui formele superioare ale conduitei omului au un izvor specific -
necesitdlile cu caractersocial 9i cognitiv, care sunt inndscute,
dar posedd o specific[,,prelucrare cognitivd". Newtten a
t6
-
demonstrat diferenJa dintre om qi animal. Activitatea umana,
spune el, e caractefizatd prindezvoltare progresivi, eeea ce
lipsepte la animale. Recunoagte et"n1u legdtgrii, relaliei
recipiocedintre necesitdlile fiziologice qi cele superioare.
Sexualitatea sau altJ procese fiziologi., ,"exprimd in nenumdratele
forme superioare ale activitdJii omenegti intr-o formd mascatl.
insdaceasta nu e procesul sublimdrii.
Newtten criticd tendinlele psihologice ale cdutbrii motivelor
acfiunii in confinuturiledinamice ale trecutului individului.
Motivul actual nu e altceva dec6t forma, posedatd detrebuintd in
condi{iile date carezultat al procesului de invd{are.
Postuleazd 3 niveluri ale vielii psihice:g nivelul psihologic;g
psihosocial;g spiritual sau existen{ial.Introduce trei necesitdfi
principale:- indemnul spre desfrgurarea vielii qi necesitatea
contactului biologic;- desfrgurarea person alitillii gi necesitatea
contacturui psihosocial;- necesitatea suslinerii existentiale gi
integrdrii universale (ceea ce se exprima in tendinta
spre autorealizarc).J. Newtten inainteazd" ,,teoria relativd a
trebuintelor", ea este orientatd impotriva teoriei
despre localizatea trebuinfelor in organism. Trebuinlele nu sunt
o stare a organismului, ci,,pateme" relafiilor subiectului cu lumea
inconjurdtoare.
Newtten include in sistemul necesitdlilor tendinJa spre
realizarea motivelor, ce este legatd defunctia de cunoaqtere.
Teoria lui Newtten este o incercare de analizd.a structurii qi
contiiutuluipersonalitdtii. Newtten creeazd, conceplia eclecticd
despre om.
Un moment pozitiv in teoria lui Newtten il constituie
inchipuirea sa sistemicd desprepersonalitatea, in care se
evidenliazd trebuinJele sociale gi spirituale ale omului,
nereduc6ndu-lela tendinte biologice. Pozitiv in teoria lui Newtten
e faptul ci el a accentuat legdtura, rclaliareciprocd dintre psihic
gi conduitd, a apelat la conlinutut psihologic al acliunii. Teoria
iuiJ.Newtten in totalitate suferd de eclecticitate, ceea ce
rczultd, din nerecunoaqterea funcliei activea congtiintei ca
reflectare a lumii obiective.
Personalitatea in viziunea psihoanalitici structural5 a lui Jan
LacanJan Lacan este un teoretician francez gi practicianul
aga-numitei ,,Structuri^psihoanalitice".Este fondatorul 9i
conducdtorul gcolii freudiste din Paris (din anii 1964-1980l. iqi
pune ca scop
principal in faga sa ,,Revenire la Freud". Lacan folosea opinia
lui Freud despri importanJadeosebitd a limbii pentru caracterizarea
inconqtientului gi a produselor lui, concretizdnd gidezvdluind
aceastd idee in legSturd cu noua experienfd a lingvisticii
structurale qi cu practicaavangardei literare. Opiniile lui Lacan
au suferit o evolutie semnificativd. in anii 30J0 el segdsea sub
influenta tradiliei existent-fenomenologice. Principalele nofiuni
in lucrdrile lui dinaceastd perioadi sunt:
,,imaginea",,,inchipuirea,,, ,,subiectul,', ,,istoricitatea,,.
In anii 50-60 problema centralS in activitatea lui Lacan devine
anume rolul limbajului pisimbolului in structura incongtientului.
Deqi unele lucrdri demonstreazd, prezenla la fel qia altorinterese,
numele lui Lacan tradiJional se leagd cu concepfia ,,psihoan
alizeistructurale,,.
in aceastd conceplie al lui Lacan pnt.* evidenlia cdieva teze
mai importante, ele suntprezente in lucrdrile de bazd,:,,Texte"
(1966), care rcprezintd o culegere a diferitor articole qicuv6ntdri
ale autorilor la congrese, seminare, ,,Funcfia gi cdmpul di vorbire
gi al limbii inpsihoanalizd" (1953).
Lacan recunoagte cd incongtientul este compus, structurat ca gi
limbajul. Toate dorin{eleomeneqti se inscriu de acum in ordinea
simbolicd existentd, unde forma principald, este limbajul.
Noud nu ne este dat incongtientul curat inainte de limbaj, a
judecJdespie el se poate numaipe baza povestirii pacientului despre
visurile gi dorintele sale, dintr-o purt., gi analiza
vorbiriipacientului de cdtre medic - din altd parte. Incongtientul
- aceasta-i voibirea ..altuia". Notiuneadespre ,,altul" laLacan e
variatd
t 7
-
prima variantd ,,altul" - tata, numele cdruia pentru copil se
integteazl, cu legea qiordinea.
,,altul" - la fel este gi locul cultural, in care se descurcd
toate aventurile dorintelorindividuale.
Triada noliunilor principale ale lui Lacan ,,realul",
,,imaginativul", ,,simbolicul"aproximativ corespunde triadei
freudiste: Ego, super-ego, id-ul. ,,Simbolicul" la Lacan
esteputerea structurald, dumnezeiascd qi asupra,,realului" qi
asupra,,imaginativului".
,,Realul" - Lacan il considerd concomitent ca ceva de neuitat gi
imposibil, un haos, ce nupoate fi denumit.
,,Imaginativul" - aceasta-i varialia individului a ordinului
simbolic, construitd pe tindereailuzorie spre unitate
,,Simbolicul" - obiectiv qi material e demonstrat in
,,reprezentare". ,,Reprezentarea" suntformele materiale ale limbii,
ce neapdrat domind asupra reprezentdrii, deci asupra sensurilor
sauasupra ratiunilor.
Lantul ,,reprezentdrilor" semnificd soarta omeneascS. Legdtura
atitudinii dintre ,,insemnat"la fel qi dintre,,imaginativ" gi
,,simbolic" in concepliile lui Lacan este ,,subiectul
descentrat".
El neagd intuitia, care purta caracter superlimbaj, aqa gi avAnd
tip de instincte inainte devorbire.
Incongtientul, dup[ Lacan, e inscris in culturd gi-i
ra]ionalizatpdnd,la cel mai inalt grad. Spredeosebire de ceilalli
psihologi el nu tinde sd adapteze bolnavul la mediul social, scopul
lui eraaprofundarea (prelucrarea) limbajului, a experientei
spirituale, ruperea de la vorbirea,,degartd" lacea,,plind", deci
cuplarea individului la ordinea simbolicS, realizarea descoperirii
lui a formelorlimbajului, in rezultatul cdrora ceva in interiorul
subiectului poate fi insemnat.
In toati crealia lui Lacan a jucat rol nerezolvarea problemei
lui centrale - inconqtientul calimbaj. Pentru soluJionarea ei el a
folosit metodele structurii lingvistice, antropologice,topologice
gi matematice.
Insd cele mai adecvate insuqiri au fost cele nelingvistice, deci
cele matematice. Alcdtuindtextele sale pe baza celor elemente, care
au loc iniuntrul incongtientului verbal, dar a gi introduspentru
privire generalS un qir de lucrdri ,,cugetdtoarel', nivelul greu
obtinut al funcJiondriipsihicului uman. Rezultatul obJinut nu putea
fi numit strict ,,qtiintific", ceea ce inlelegea gi
singurLacan.
El avdnrt condiJiile obiective de cunoagtere a incongtientului
intr-o formalizare de realizaredestul de departe a acestui fel de
domenii ale experien{ei umane ca ac{iune reciprocd qi tipullduntric
al subiectului.
Apropierea lui J. Lacan de incongtient este mai int6i de toate
un fenomen cultural, dar nu purqi simplu practic - terapeutic, in
ceea ce constd unul din principalele obstacole din parteacolegilor
lui - psihanaligt i.
Lacan considera cd. ,,psihanaliza structurald" nu poate fi
numitd ca tratament in sensuldirect al cuv6ntului, aqa cum nu
vindecarea, nu izbdvirea de suferinte, ci numai
prelucrareavorbirii, a descoperirilor discursive ai vieJii omului
poate fi scopul lui.
Dintre cei mai de vazd, adepli ai lui Lacan sunt: Z. Laplaniq,
J. Pontalis, S. Lecler, M.Manoni etc. in prezent existd gi
funclione azd. cdtevagcoli active dupa ideile lui Lacan.
l 8