Tehnologi de cultivare

TEHNOLOGIACULTIVARIICEREALELOR

3

Facultatea : I.S.B.Studenti : Diaconu Alexandru Adrian Titus Vladescu Nicolae IulianGrupa: 744

Cuprins

1.Importanta cerealelor 32.Asolamentul si rotatia culturilor... 43.Lucrarile solului... 84.Fertilizarea 145.Samanta si semanatul166.Lucrari de ingrijire207.Recoltatul. 228.Concluzii.. 269.Bibliografie.. 27

1.Importanta cerealelor

Graulesteceamaiimportantaplantacultivata,cuceamaimareraspandirepeglob. Constituieosursacomercialadeprimrang.Importanta Graului: compozitiachimicaaboabelorsiraportuldintrehidratiidecarbonsiproteine plasticitateaecologicaridicata,fiindcultivatinzonecuclimate diferite (subtropical,mediteranean,oceanic,continentaldestepa),pediferitetipuridesol.

Utilizarea graului sunt multiple si variate.Boabele se folosesc pentru o gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de produse de panificatie.Pentru prelucrarea boabelor de grau este create o intreaga industrie avand in linii mari urmatoarea succesiune: industria conditionarii si pastrarii industria moraritului industria panificatiei

Inurmaprocesariigrauluiinmoriledemarecapacitaterezultacantitatimaridetarate,careconstituieunfurajconcentratvaloros(bogatinproteine,lipidesisaruriminerale)sigermenicucontinutridicatinvitamine,careconstitueopolivitaminanaturala(Segalsicolab..1977)darsilipidecuutilizariincosmetologie.

Paieleramaseduparecoltaresepotfolosipentrufabricareacelulozei,furajdevolumsauasternutpentrudiversecategoriideanimale.ingrasamantorganicdupaoperioadadecompostaresauincorporatecaatareinsol,duparecoltare,iarprinbrichetaresepotfolosicacombustibil.

Importantaagronomicaestedatade:

-mecanizareintegralaaculturii;

-eliberareadevremeaterenuluisiposibilitateaefectuariiaraturilordevara.fiindobunapremergatoarepentrumajoritateaculturilor;

-dupasoiuriletimpurii,permiteamplasareaunorculturisuccesiveinanumitezone.

2.Asolamentul si rotatia culturilora) Asolamentul:Prin asolament se urmrete crearea unor condiii de mediu mai favorabile pentru plantele cultivate, o mai bun aprovizionare cu ap i substane nutritive i prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli i duntori.Avantajele pe care le realizeaz asolamentele mai ales n anii agricoli cu probleme, vin n sprijinul productorului agricol n sperana obinerii unor randamente pe unitatea de suprafa.Organizarea unui asolament nu se face de azi pe mine i nu pentru o perioad scurt, ci pentru o perioad mai lung de 4 - 6 ani.n organizarea unui asolament raional, care n final s realizeze sporuri de producie i eficien economic maxim, trebuie s se in seama de o serie de factori i anume: condiiile naturale; cerinele economico - organizatorice; cerinele agrobiologice ale plantelor.Factorii naturali, cum sunt solul i clima, au o importan deosebit n alegerea culturilor din cadrul asolamentului. Tipul de sol, relieful, expoziia, adncimea apei freatice, cantitatea de precipitaii, temperatura etc. sunt factori de care trebuie s se in seama att n privina speciilor ce se vor cultiva ntr-o zon sau alta, ct i a hibrizilor i soiurilor din cadrul fiecrei specii.Rotaia i succesiunea n cadrul asolamentelor se vor face n funcie de cerinele agrobiologice ale plantelor.Astfel, dup plante care las n sol cantiti mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele, s urmeze plante mari consumtoare de azot i fosfor, cum sunt porumbul, grul, sfecla, floarea soarelui,etc. De asemenea, se recomand ca dup plante mari consumatoare de ap s urmeze plante cu un consum mai redus de ap. Prin rotaie i succesiunea culturilor n cadrul asolamentului trebuie s se realizeze i o bun combatere a bolilor i duntorilor, i a buruienilor.innd cont c n agricultura rii noastre s-au produs mutaii foarte importante, unde agricultura privat deine 95% din suprafaa arabil, o atenie deosebit trebuie acordat mrimii solelor.n asociaiile nou nfiinate, solele sunt mai mari n funcie de specificul asolamentului (asolamente de cmp, asolamente furajere sau mixte), n timp ce n agricultura privat, solele au dimensiuni mult mai mici, n funcie de suprafaa deinut de proprietar.n funcie de numrul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurt durat, 2-4 ani i de lung durat, 5-6 ani.ntruct principalele culturi din ara noastr sunt grul i porumbul, acestea ocupnd aproape 60% din suprafaa arabil, se folosete foarte des rotaia GRU - PORUMB. Acest asolament s-a dovedit necorespunztor, ntruct ambele culturi sunt mari consumatoare de elemente nutritive i au i unele boli comune (Fuzarioz).n acest sens recomand cteva tipuri de asolamente orientative:

Asolament de 3 ani1. Leguminoase plante tehnice2. Cereale pioase3. PorumbAsolament de 4 ani1. Leguminoase2. Cereale pioase3. Plante tehnice4. PorumbAsolament de 5 ani1. Leguminoase plante furajere2. Cereale de toamn3. Cereale de toamn4. Porumb plante tehnice5. Porumb plante tehniceAsolament de 6 ani1. Leguminoase2. Cereale de toamn3. Porumb, floarea soarelui, sfecl4. Cereale de toamn5. Porumb6. Porumbn condiii de irigare se recomand asolamente de 3-5 ani, cu urmtoarea structur de culturi: porumb 42%, gru orz 26%, sfecl 8%, soia 8%, floarea soarelui 8%, ierburi perene 8%.Pe terenurile din zona de deal, n asolament este necesar s se introduc o plant amelioratoare pentru mbuntirea nsuirilor fizice, chimice i biologice ale acestor terenuri.

Schemele orientative pentru aceste soluri sunt prezentate mai jos:I1. Gru trifoi2. Trifoi3. Porumb4. Gru5. PorumbII1. Gru trifoi2. Trifoi3. Porumb4. Porumb5. GruIII1. Gru trifoi2. Trifoi3. Gru orz4. Porumb5. Leguminoase anuale, plante tehnice (mazre, fasole, soia, borceag, in).Pe terenurile n pante, expuse eroziunii este necesar s se introduc o cultur peren (amelioratoare), n vederea reducerii fenomenului de eroziune.Organizarea unui asolament fr un complex de msuri agrotehnice corespunztoare, nu rezolv problemele mari care stau n faa agriculturii. Este necesar ca, n funcie de cerinele plantelor i zona n care ne gsim, s se aplice cele mai bune metode de cultur, care s duc la obinerea unor recolte mari la hectar i la mbuntirea nsuirilor de fertilitate ale solului.O atenie deosebit trebuie s se acorde folosirii raionale a erbicidelor care s permit organizarea unor asolamente corespunztoare.

b)Rotatia culturilor:

Regula de baza pentrurotatia culturiloreste una simpla: nu se planteaza niciodata aceeasi planta in acelasi loc de doua ori consecutiv. In cazul in care planta este cultivata in aceeasi locatie se poate intampla sa se instaleze o infestare repetata intrucat multi din agentii unei boli sunt gazduiti de sol.1Ce este rotatia culturilor?

Rotatia culturiloreste o practica agricola veche ce consta incultivarea periodicaa anumitor specii de plante, intr-oordine bine determinata, astfel incat resursele solului sa se epuizeze cat mai putin iar riscul de aparitie a bolilor si daunatorilor sa fie minim.

Respectand regulile rotatiei culturilor vei puteamari productiasi veireduce cheltuielileintrucat nu vei mai fi nevoit sa folosestiingrasaminte, erbicide, insectofungicide etc.2.Beneficii ale rotatiei culturilorAceasta operatiune este necesara pentru limitarea daunatorilor si pentru fertilizarea solului din gradina.

Un alt beneficiu al rotatiei culturii este acela caprotejeazaplantele deatacul insectelorsi bolilor. Plantele din aceeasi familie sunt sensibile la aceleasi boli iar in cazul in care ele sunt cultivate in acceasi locatie se poate intampla sa fie generate oinfestare repetata. In plus, unele insecte ramase in sol in iarna incep sa se hraneasca atunci cand gazda lor specifica este cultivata in acelasi loc si primavara. In situatia in caremuticultura intr-o locatie diferita, numarul insectelor vascadeaconsiderabil.

3Rotatia culturilor si grupele de plante

Plantele cuprinse intr-o familie au caracteristici genetice asemanatoare astfel ca, pentru a limita aparitia si transmiterea daunatorilor de la o cultura la alta, este recomandat sa eviti sa cultivi plante din aceeasi familie in mod succesiv.

Cerealele paioaseau nevoie de apa in sol pentru germinatie si de multazotpentru crestere si dezvoltare. Ca sa obtii productii bune este bine sa le semeni dupa leguminoasele anuale.

Dupa speciile care se prasesc este bine sa cultivileguminoase perene- lucerna, trifoiul, spaceta si ghizdeiul.

3.Lucrarile soluluiLucrrile solului sunt intervenii sau operaii mecanice efectuate asupra solului cu unelte sau maini agricole, pentru a-i modifica nsuirile fizice, chimice i biologice, cu scopul de a asigura condiii favorabile creterii i dezvoltrii plantelor de cultur.Importana lucrrilor solului: lucrrile solului influeneaz i modific factorii fizici, chimici si biologici, concomitent cu crearea condiiilor optime pentru ncorporarea seminelor, germinarea acestora ct i pentru creterea ulterioar a plantelor contribuie la meninerea i sporirea fertilitii solului prin refacerea periodic a afnrii stratului arat i ncorporarea n sol a resturilor vegetale rmase dup recoltarea plantelor i a gunoiului de grajd asigur valorificarea solurilor afectate de factori limitativi (exces de umiditate, secet, compactare) prin mbuntirea drenajului intern al solului, fragmentarea hardpanului, mrunirea crustei, favorizarea procesului de splare a srurilor prin lucrrile solului se combat buruienile precum i unele boli i duntori care au ciclurile de dezvoltare n sol; lucrrile solului favorizeaz depoluarea acestuia prin intensificarea activitii microorganismelor eficiena economic a unei culturi este strns legat de modul cum sunt executate lucrrile solului cunoscut fiind faptul c pregtirea solului necesit 35-65% din totalul energiei consumate.Lucrrile solului se pot clasifica dup mai multe criterii:1. Dup scopul principal: lucrri de baz, lucrri de pregtire a patului germinativ, lucrri de ntreinere a ogoarelor i lucrri de ntreinere a culturilor;2. Dup epoca de executare: lucrri executate vara (dezmiritit, lucrri de ntreinere a culturilor, lucrri de ntreinere a ogoarelor, pregtirea patului germinativ pentru culturile succesive), toamna (artura, pregtirea patului germinativ pentru culturile de toamn) i primvara (pregtirea patului germinativ pentru culturile de primvar, lucrri de ntreinere a culturilor);3. Dup uneltele cu care se execut: lucrarea solului cu plugul, grapa cu discuri,

grapa cu coli

, freza

, tvlugul

, nivelatorul neted

4. Dup adncimea de executare a lucrrii: lucrri superficiale (dezmiritit, grpat, prit, tvlugit, artur superficial), adnci (artura adnc), foarte adnci (artur foarte adnc, artur de desfundare);5. Dup planta la care se execut lucrrile: lucrri ale solului pentru cerealele pioase de toamn, pentru cerealele de primvar, pentru pritoare, lucrrile solului n plantaiile de pomi, vi de vie;

Influena lucrrilor solului asupra nsuirilor fiziceLucrarile solului au cea mai mare influenta asupra proprietatilor fizice ale acestuia, care la randul lor influenteaza insusirile chimice si biologice.In unele cazuri lucrarile aplicate solului provoaca distrugerea mecanica a structurii solului si cu precadere a macroagregatelor, fapt ce duce la modificarea volumului dintre faza solida si spatiul poros, ceea ce implica modificarea regimului de apa si caldura si in final a proprietatilor chimice si biologice ale solului.In anumite situatii, o lucrare aplicata corect poate determina indirect o influenta favorabila asupra structurii solului (afanarea solurilor grele permite aerarea acestora si patrunderea microorganismelor si a radacinilor plantelor, ceea ce duce la ameliorarea structurii; ingroparea la fundul brazdei a stratului de la suprafata cu structura deteriorata, aceasta refacandu-se in timp). Procesul de formare a agregatelor hidrostabile este favorizat de o densitate aparenta a solului de 1.1-1.3 g/cm3, cresterea acestuia la peste 1.4 g/cm3determina o structura bulgaroasa Lucrarile solului duc la cresterea porozitatii pe adancimea lucrata si prin urmare la o reducere a valorii densitatii aparente.Influenta cea mai mare o are aratura clasica (folosirea plugului cu cormana), care duce la cresterea volumului solului cu 25-50%, in functie de adancumea de lucru si textura.Introducerea noilor masini de lucrat solul in tehnologia culturilor agricole trebuie sa fie insotita de cercetari care sa permita o buna cunoastere a influentei acestora asupra starii culturale a solului.Cercetarile efectuate in Romania privind utilizarea frezelor si a discurilor pentru pregatirea solului au aratat ca acestea nu au influenta negativa asupra structurii.Prin folosirea metodei de vsemanat in miriste procentul de agregate stabile ramane apropiat de cel din sistemele de arat si discuit CARTER, 1992 arata ca "sistemul semanat direct" si "sistemul minim" la care lucrarea principala s-a facut cu cizelul, pe un sol luto-nisipos timp de 3 ani aduce un spor de 43-84% agregate hidrostabile, in comparatie cu sistemul clasic de lucrari.Asigurarea unei porozitati a solului corespunzatoare plantelor de cultura determina cresteri de productie. In Germania cresterea porozitatii totale cu 5.2% a determinat un spor de recolta de 26.3% la grau Cresterea porozitatii e foarte importanta, in solul afanat, radacinile se dezvolta mai puternic, plantele cresc mai viguros, asigurand recolte mai bune.

Lucrarile solului la grau dupa premergatoare timpurii

Lucrarea de baza pentru graul de toamna dupa recoltarea plantelor timpurii o constituie aratura, la executarea caruia trebuie luate in considerare data efectuarii si adancimea.Aratul trebuie executatimediat dupa recultarea plantei premergatoare. Indiferent de specie (grau, rapita, borceag, ovaz, mazare, fasole, cartofi extratimpurii si timpurii, in pentru ulei, in pentru fibra, etc.), trebuie luate masuri imediate pentru eliberarea terenului de produsul secundar si trecerea de indata la efectuarea aratului.Daca este posibil, lucrarea trebuie sa faca parte din fluxul:recolta; eliberat teren; arat.Si asta deoarece, dupa descoperirea terenului prin recoltarea plantei premergatoare, pierderea apei din sol are loc cu intensitate foarte mare. Astfel, in cateva zile, conditiile in care se poate ara bine se inrautateste substantial.In cazuri de seceta excesiva, aratura executa imediat dupa dupa recoltarea plantei premergatoare a scos, 15 bulgari la metru patrat, in timp ce aratura executa la 15 zile dupa recoltare, a scos la suprafata 12,4 bulgari.Solul trebuie arat cand are continut mijlociu de umiditate, cand plasticitatea si coeziunea au valori minime. Imediat dupa recoltarea plantelor timpurii solul are este suficient de umed si solul se revarsa dupa plug.La cele mentionate, se cere adaugat si faptul ca orice intarziere a executarii aratului scurteaza timpul dintre aceasta lucrare si semanat. In acest caz se acumuleaza in sol o cantitate mai mica de nitrati, de fosfor, de porasiu mobil si apa. De asemenea, nu se poate combate cu eficienta buruienile si nu se mai poate pregati un pat germinativ optim.Aratura de vara trebuie grapata cu grapa stelata. Aceasta unealta lucreaza in agregat cu plugul. Ea niveleaza solul, reducand astfel suprafata de evaporatie a apei, marunteste bulgarii inca umezi, realizand la suprafata un strat protector, ce nu permite pierderea apei.In conditii de seceta accentuata, aratul nu se poate efectua imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. In aceasta situatie se executa o lucrare superficiala cu grapa cu discuri prin care se creaza la suprafat solului un strat protector impotriva evaporarii apei. Astfel se combat buruienile si se creaza un mediu favorabil proceselor de nitrificare. Lucrarea cu discul amana aratura cu cel mult doua saptamani.Sporurile de recolta la araturile executate imediat dupa dupa recoltarea plantei premergatoare pot ajuge pana la 1000 de kg/ha.Numeroasele experiente au reliefat ineficienta unor araturi de vara pentru graul de toamna mai adanci de 20-25 cm.Hotarator pentru productia de grau nu este adancimea araturii, ci timpul cand se executa si calitatea acesteia.Pe timpul verii aratura trebuie intretinuta prin lucrari cu grapa cu colti reglabili, deoarece solul arat, mai ales in urma ploilor se imburuieneaza. Lucrarea se executa cand buruienile sunt mici, abia rasarite, pentru a fi distruse de colturile grapei. In acelasi timp grapa mai sfarma din bulgari si reface la suprafata solului stratul superficial afanat.In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, iar in ziua semanatului, imediat inaintea masinilor de semanat, cu cultivatorul pentru pregatirea patului germinativ, si care asigura cele mai bune conditii pentru semintele de grau.

4.FertilizareaFertilizarea graului:Graul este pretentios la ingrasare din cauza anumitor particularitati: In primul rand sistemul radicular al graului este slab dezvoltat ,exploreaza un volum redus de sol si are o putere mica de solubilizare si absortie a elemntelor nutritivedin rezerva solului; Consumul maxim de elemente nutritive al plantelor de grau are loc intr-o perioada scurta de timp de al alungirea paiului si pana la coacere, interval in care este absorbit circa 80% din potasiu.In acest interval, graul trebuie sa aiba la dispozitie cantitatile necesare de elemente nutritive si in forme usor accesibile.Ingrasamintele organiceCele obisnuit folosite : gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi bine valorificate de cultura graului.Aceste ingrasaminte pot fi applicate direct in cultura graului sau mai frecvent la panta premergatoare(porumb, sfecla), urmand ca graul sa beneficieze de efectul remanent.Administrarea ingrasamintelor organice este importanta indeosebi pe solurile argiloiluviale (acide, cu multa argila), precum sip e solurile erodate sau prea usoare, deoarece pe langa aportul de lemente nutritive, ele imbunatatesc proprietatile fizice, chimice si biologice ale solului.Dozele administrate pe terenurile culturilor de grau sunt de 15-20 t/ha, incorporate sub aratura ,iar sporurile de recolta pot depasi 1500kg boabe la ha.Imprastierea ingrasamintelor organice este o operatiune destul de costisitoare ca urmare ea prezinta interes in primul rand pentru exploatatiile agricole care dispun de gunoi de grajd si care folosesc ,deci o sursa proprie de substante fertilizante.Folosirea urinei diluata in proportie de 1:7 se poate aplica si pe vegetatie atat toamna cat si la desprimavarare , fara a se produce arsuri la cultura, doza recomandata fiind de 30- 40 t lichid la ha. Se administreaza cu remorci cisterna pentru urina.Cisterna pentru urina:

Remorca gunoi de grajd;

5.Samanta si semanatulSemanatul este lucrarea prin care se introduce seminte in sol pentru a germina, a creste si fuctifica, in vederea realizarii unei recolte noi.La unele plante se introduce in sol prentu inmultire organe vegetative (tubercului, radacini, rizomi, bulbi, etc), lucrarea purtand denumirea de plantare.Pentru a se realiza un semanat si plantat optim trebuie avute in vedere urmatoarele aspect: Pregatirea din timp a patului germinativ de o calitate cat mai buna Executarea semanatului siplantatului la epoca optima Folosirea unei seminte certificate Pregatirea masinii de semanat si verificareaei inainte de a intra pe teren Controlul biologic al germinatiei si rasairii plantelor pe parcela semanata.Campania insamantarilor de primavara cuprinde trei epoci:Epoca I Cuprinde perioada de la topirea zapezii si pana cand temperature solului atinge temperature de 60C. In cadrul acestei epoci se disting doua urgente: Urgenta I incepe chiar de la topirea zapezii si dureaza 7-12 zile, timp in care temperature solului se mentine intre 1 si 30C.In aceasta perioada se seamana plantele care au temperature minima de germinare relative scazuta: graul de primavara Urgenta a II-a cuprinde perioada in care temperature solului se mentine intre 3-60CIn cadrul acestei urgente se seaman inul, canepa, lintea, sfecla de zhar, se planteaza cartoful.Epoca IIIncepe cand temperature solului s-a stabilizat la peste 80C. In aceasta epoca se seaman porumbul, soia, fasolea.Epoca IIIIncepe cand temperature solului a atins 120C. In cadrul acestei epoci se seaman orezul,sorgul, bumbacul, se planteaza tutunul.

Metode de semanat si plantat.Semanatul, pe suprafete mici se executa manual, prin imprastiere, pe suprafete mari ,mecanizat cu ajutorul masinilor de samant.Semanatul se poate face: In randuri obisnuite cu semanatoarea unde distanta intre brazed este 12.5cmLa aceasta distanta se insamanteaza cerealele paioase, mazarea borceagul, inul , trifoiul.

In randuri distantate cu semanatoarea de precizie combinata ,folosite la plantele prasitoare, unde distantele variaza in functie de specie, de la 45 la 100 cm intre randuri

In benzi, cand 2-4 randuri distantate

Epocadesemanat

Culturileagricoleseseamana,deobicei,primavara(majoritatea)sautoamna.Datasemanatuluisestabileste,insainfunctiedetemperaturasiumiditateasoluluisidefazelelunii.

Temperaturadegerminareregrupeazaplantelecultivateinculturitimpurii,careseseamanalainceputulepociidesemanatsiculturitarzii,careseseamanainultimaparteaacesteiepoci.Semanatulculturilordetoamnaincepecuplantelecucerintemarifatadetemperaturasoluluisiseincheiecucelecaregermineazalatemperaturimaiscazute,iarlaceledeprimavara,invers.

Umiditateasoluluiinfluenteazaepocadesemanatatatinceeaceprivesteaccesulagregateloragricolepeterensicalitatealucrarilordepregatireapatuluigerminativ,catsiprinimbibareacuapaasemintelorsimaterialuluideplantatinvedereaincoitiriisirasaririiplantelor.inconcluzie,semanatulculturilordetoamnaincepeinadouajumatatealuniiAugustcurapita,lucerna(inconditiideirigare)sispanacul,continuadupa8Septembriecusecarasitriticalesiseincheiepanala20Octombriecugraulsiorzul.

'Puterea'luniiosimttoatevietuitoaresi,maiales,planteledatoritacontinutuluiridicatdeapadincelulesitesuturisiaimobilitatiilor.Pentruaaveaorasarireexplozivasemanatulsiplantatultrebuieefectuatecudouazileinaintedefazadelunaplina.intrucat,dindiferitemotive(solumed,lipsautilajeloragricoleetc.)nusepoatelucrasauterminalucrareaintr-osingurazi,practicieniirecomandaasemanaculturileinperioadadecresterealunii,delaprimulpatrarpanalalunaplina.

Tratamentelasamanta

Esteobligatorietratareaseminteiinaintedesemanatpentruaasiguraprotectiaculturii,iar tratamentelesefacdiferentiat.Samantadegrauprezintaagentipatogenipetegument cumarfimaluracomunadarsiininteriorulsemintei,taciunelezburator.Pesolurileputernicinfestatecuagentipatogenicumarfimaluracomuna,fusariozasimalurapitica,deoarecetratamenteleefectuateaueficacitatemairedusaserecomandarevenireagrauluipeacelterendupamaimultianidepauza.Tratamentelelasamantasefacinaintedesemanatinunitatispecializatesiautorizatecareefectueazadozareacorectsiamestecareapreparatelorcusamantaininstalatiipentruacestscop.

Epocadesemanat

Pentrufiecarezonadeculturaagrauluiseareinvederecagraulsaaiba40-50dezilepanalavenireaiernii,incaresaaibaladispozitie450-500C(sumatemperaturilorpozitive)astfelincatlaintrareainiarnaplantelesaprezinte3-4frunzesi1-3frati,pentruaparcurgefaraproblemeperioadadeiarna.Dacaseintarziedatasemanatului,plantelerasartarziu,nuinfratesc,intrainiarnaneinfratitesinepregatitepentruconditiilevitregediniarna,boabeledegrauincursdegerminatiesiplanteleincursderasariresuntsensibilelatemperaturilescazute,iarinprimavaralanularedensitatemica,pornestegreuinvegetatie,seimbruieneazasiseobtinproductiimici.

6.Lucrari de ingrijireLucrarile de ingrijire, numite si lucrari de intretinere a culturilor, cuprind lucrarile care se aplica solului si plantelor in timpul perioadei de vegetatie, cu scopul de a le oferi conditii optime pentru crestere si dezvoltare.Aceste lucrari se refera la distrugerea buruienilor, afanarea, nivelarea, tasarea, eliminarea excesului de apa, aplicarea irigatiei, protejarea culturilor impotriva inghetului, combaterea bolilor si daunatorilor, realizarea unei densitati optime a plantelor in cursul perioadei de vegetatie (rarit), fertilizari suplimentare, aplicarea unor lucrari cu caracter special (polenizarea suplimentara, carnit, copilit, ciupit, mulcit, polit, etc). Pentru plantele de cultura care apartin aceleiasi grupe, lucrarile de ingrijire sunt foarte asemanatoare.Din acest motiv, lucrarile de ingrijire sunt grupate in : lucrari de ingrijire pentru culturile de toamna, pentru culturile de primavara neprasitoare si pentru culturile prasitoare.1.Lucrarile de ingrijire pentru culturile de toamnaCulturile de toamna ocupa terenul 8-10 luni in cursul unui an agricol, incat intretinerea lor necesita mai multe lucrari, comparativ cu culturile de primavara, mai ales datorita faptului ca in perioada toamna-iarna plantele sufera actiunea multor factori negativi, care pot provoca daune mari : temperaturile scazute din timpul iernii, atacul bolilor si daunatorilor, excesul sau deficitul de umiditate etc.Pentru perioadatoamna-iarnasunt necesare urmatoarele lucrari de ingrijire : combaterea daunatorilor mai ales la cereale (gandacul ghebos), prin tratamente preventive si de combatere; eliminarea excesului de apa pentru a preveni, in toamnele ploioase, fenomenul debaltire.Pentru a inlatura excesul de umiditate se deschid santuri pentru a conduce apa spre puncte mai joase; protejarea culturilor impotriva gerurilorse realizeaza prin folosirea soiurilor rezistente la ger, semanatul in epoca optima si retinerea zapezii pe teren, prin instalarea parazapeziilor, mai ales acolo unde zapada este spulberata datorita vantului puternic;Pentru perioadade primavara : verificarea starii de inradacinare a plantelor in functie de care se aplica lucrari de afanare sau de tasare a solului; fertilizarea suplimentara asigura obtinerea unor importante sporuri de productie mai ales atunci cand se constata o crestere lenta a plantelor, cand plantele sunt firave si prezinta o culoare galbuie; combaterea buruienilor prin plivit sau erbicidat ; combaterea bolilor si a daunatorilor prin aplicarea tratamentelor fitosanitare; irigarea culturilor pentru acoperirea deficitului de apa mai ales in fazele critice de crestere si dezvoltare a plantelor.

2. Lucrarile de intretinere pentru culturile de primavara neprasitoare:Principalele lucrari care se aplica acestor culturi sunt:tavalugitul se aplica frecvent acestor culturi imediat dupa semanat, mai ales daca solul este uscat sau plantele de cultura au seminte foarte mici;grapatul se executa atunci cand solul a format crusta inainte de rasarirea plantelor. In timpul rasaririi plantelor, lucrarea este interzisa deoarece cauzeaza ruperea germenilor. Dupa rasarit, grapatul culturilor de primavara se practica mai rar si numai dupa ce plantele s-au inradacinat si sunt suficient de fortificate;combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor se face cu ajutorul pescticidelor, folosind masinile de stropit si prafuit sau aviatia utilitara;fertilizarea suplimentaraconsta in aplicarea ingrasamintelor chimice cu azot sau complexe;irigatiaaplicata in zonele sau in anii secetosi.

7.RecoltatulRecoltarea este operatiunea finala din complexul de lucrari al culturii plantelor, prin care se stang de pe teren produsile obtinute in procesul de productie agricola. Acestea trebuie stranse la timp , fara pierderi si cu cheltuieli minime.Recoltarea difera de la o planta la alta: cerealele se recolteaza in faza de coacere in parga, cartoful cand tuberculii sunt complet formati si coaja nu se exfoliaza tutunul cand frunzele incep sa se ingalbeneasca plantele furajere pentru fancand sunt infloriteRecoltarea majoritatii plantelor se face la maturitatea fiziologica.Unele plante se recolteaza la maturitatea tehnica in special culturile destinate industrializarii( sfecla de zahar, tutnul, plantele medicinale).Recoltarea se paote face mecanizat , semimecanizat si manual cu mijloacele adecvate.In vederea executarii recoltatului in cele mai bune conditii, se executa o serie de lucrari pregatitoare.In acest scop: se verifica si se repara masinile de recoltat se face aprovizionarea cu carburanti si piese de schimb se asigura spatiile necesare, corespunzatoare pentru depozitarea si pastrarea recoltei stabilita pe baza evaluarilorCombine pentru recoltat cereal: Combina de recoltat cereale si descarcare in mers:Combina de recoltare a porumbului.

Depozitarea produselor agricole:

Obiectivul principal pe timpul pstrrii este meninerea valorii cantitative i calitative iniiale, i chiar mbuntirea calitii la materialul destinat pentru insmnri. Boabele se pstreaz n magazii sau silozuri celulare iar tiuleii de porumb se pstreaz n ptule. Pentru o bun pstrare coninutul de ap trebuie s fie mai mic de 15% la cereale, de 8-11% la plantele uleioase, de 12-14% la plantele leguninoase.nainte de depozitare recolta trebuie condiionat. Boabele se pstreaz n boxe separate pentru a nu se amesteca i trebuie etichetate specificnd destinaia (consum, smn). Pstrarea produselor este nfluenat de mai muli factori dintre care umiditatea i temperatura prezint o importan deosebit.Silozurile i magaziile de pstrare a produselor trebuie prevzute cu posibiliti de aerisire, i de pstrare a produselor la temperatura optim specific fiecrui produs.Pentru uscarea produselor agricole se folosesc instalaii de uscare. Pentru ventilare n magaziile obinuite de depozitarea a seminelor de cereale n straturi de grosime de 2-4 m se utilizeaz instalaii de ventilare cu canale practicate n pardoseala magaziei. Mainile de curat i sortare a boabelor sunt trioarele, vnturtoarele, selectoarele, mainile de curat, mainile de sortat.

Recoltarea graului:

Lucrarea cea mai importanta din luna iulie este recoltarea graului.Recoltarea directa se realizeaza cu combine autopropulsate, cand boabele au ajuns la maturitate deplina, iar umiditatea acestora a scazut la 16%. Rezultate bune se obtin in culturi cu plante necazute si cu imburuienare redusa.Daca lanul este cazut intr-o singura directie, recoltarea se face si ea intr-o singura directie, dar in contrasensul de cadere a plantelor.Recoltarea se face cu pierderi minime daca reglarea combinei se corecteaza de doua ori pe zi, in functie de starea lanului.Loturile semincere se recolteaza la umiditatea de 14% si separat pe soiuri, luandu-se toate masurile pentru evitarea impurificarii mecanice.Culturile imburuienate, cele cu coacere neuniforam si cele cazutese recolteaza in doua etape. Eliberarea terenului de paie se face concomintent cu recoltatul, in care caz combina este dotata cu dispozitiv de tocare si imprastiere a paielor pe toata latimea de lucru. In acest caza se face o reducere insemnata de combustibil fata te alte sisteme de eliberare de paie.Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultit cu coeficentul 0,59 - 0,65 in functie daca recolta este mai mare sau mai mica de 4 tone/ha.Balotarea paielor se face cu diferite tipuri de prese, dupa care sunt transportate si depozitate in functie de destinatie (celuloza, furaje, compost, brichete pentru incalzit).De mentionat ca aprinderea brazdelor de paie reprezinta o masura periculoasa de mediu si este interzisa prin Bunele Practici Agricole.Cei care dau foc la paie vor avea probleme cu primirea subventiilor/ha.

Recoltarea secareiRecoltarea secarei se face cu aproximativ 10-12 zile mai devreme decat graul. Lucrarea se executa cu combina, iar in zonele accidentate cu vindroverul si treieratul stationar.Pentru a obtine recolte calitativ superioare, nu trebuie recoltat prea timpuriu, intrucat se obtin boabe zbarcite. Incoltirea secarii in snopi nu are loc ca la grau, repausul seminal fiind mult mai lung. Raportul intre productia de boabe si cea de paie este de 1:3.

Deorece trecerea de la sfarsitul maturitatii in parga la rascoacere se realizeaza foarte repede, pentru a evita scuturarea se recomanda ca recoltarea sa se faca intr-un timp cat mai scurt (maxim 6-7 zile).

8.Concluzi

9.Bibliografiehttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/asolamentul-rotatia-culturilor.htmlhttp://gradina.acasa.ro/legume-114/rotatia-culturilor-138620.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/432-grau/1788-lucrarile-solului-pentru-grau-dupa-premergatoare-timpurii.htmlhttp://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/Lucrari-de-ingrijire-a-culturi38.php.TEHNOLOGIACULTIVARIIGRAULUI-2008-LectorUniversitarMarianCIOCEANU

2.TEHNOLOGIIDEAGRICULTURECOLOGIC-2007,Iasi-CostelSAMUIL

3.www.bio-romania.org

4.www.scritub.com