Top Banner

Click here to load reader

Tcm Siniuc

Oct 22, 2015

ReportDownload

Documents

Proiect TCM Arbore

TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere a reperului nr. 24 din anexa 1, n condiiile unei producii de serie mijlocie i s se ntocmeasc planele de operaii pentru acest proces tehnologic.

Capitolul IANALIZA DATELOR INIIALE

Reperul nr 24, din anexa 1 (Desen de ansamblu al unui Dispozitiv pozitionare generator de plasma) reprezinta un pinion avnd rol funcional de transmitere a miscarii de rotatie preluata de la o manivela, la un angrenaj conic, pinionul este sustinut de doi rulmeni radiali axiali cu role conice . In timpul functionarii pinionul este solicitat la , torsiune.1.1. Analiza desenului de execuieDesenul de execuie constituie cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricaie a unui reper.Verificarea desenului de execuie a unui reper prezint urmtoarele dou aspecte: respectarea prescripiilor standardelor n vigoare; verificarea tehnologicitii piesei.

n urma analizei desenului de execuie, s-au constatat urmtoarele: desenul a fost executat pe format standardizat A3(420x297); pentru explicitarea corect i complet a piesei n desen este nevoie de o vedere; cotele existente sunt cele necesare, toate lanurile de dimensiuni nchizndu-se; toleranele pentru cotele libere vor fi conform ISO 2768 mk; suprafeele ce alctuiesc piesa sunt tehnologice, unele putndu-se executa pe maini-unelte universale, altele pe maini-unelte specializate. Observatii directe asupra piesei: Piesa are 5 trepte, dimensiunile de gabarit, 105 cm lungime totala si diam maxim de 40 . Pentru suprafata diam 20k6 abaterile dimensionale fiind , se recomanda o rugozitate Ra=0,8m, flancurile danturii se vor prelucra la 1,6 m parametrii Ra. Abateri impuse - abatere de la circularitate cu 0.02 m fata de suprafata A.

1.2. Analiza tehnologicitaii pieseiPrin tehnologicitatea de fabricaie se nelege msura n care produsul poate fi obinut cu un cost minim de execuie, cu nivel redus de munc si cu un consum redus de material. Se urmrete: prelucrabilitatea prin achiere; forma constructiv a piesei; posibilitatea utilizrii unor elemente ale piesei ca baze tehnologice ( baze de referin, baze de aezare, baze de ghidare); gradul de precizie i cel de rugozitate impus suprafeelor; gradul de normalizare i de unificare a piesei.

Prelucrabilitatea prin achiere reprezint prelucrabilitatea materialului de a suporta prelucrri prin achiere n condiii ct mai avantajoase pentru productor.nainte de prelucrarea prin rectificare se aplic un tratament termic de mbuntire n scopul ameliorrii proprietilor fizico-chimice i deci pentru mbuntirea condiiilor de prelucrare n vederea aplicrii procedeelor de finisare.Analiznd forma constructiv se observ c:- piesa este format din suprafee simple, nefiind necesare scheme de prelucrare complexe, scule achietoare complexe, dispozitive de prindere complexe, excepie fcnd dantura conic;- piesa este prevzut cu guri de centrare;- piesa necesit o prelucrare precis deoarece =(0,83,2).Partea danturat va fi realizat cu o main de frezat roi dinate conice cu dini drepi ZFTK 250x5. Diametrul semifabricatului va fi mai mare de 43 mm astfel nct s permit o strunjire de degroare pentru tot tronsonul.Din studiul modelului n care a fost realizat cotarea, reiese faptul c bazele de referin sunt materializate de capetele arborelui i de asemenea cotarea mai sugereaz i modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe M.U. aleas. Astfel, ca baza de fixare se consider gurile de centrare.Gradul de normalizare i unificare se realizeaz prin folosirea unor guri de centrare standardizate.Producia este de serie mijlocie (500 buc/an) Tabelul 3.14 (PRU,1980).Avand in vedere cele mentionate anterior putem conchide ca piesa data este de tehnologicitate medie.

1.3. Alegerea semifabricatuluiForma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si dimensiunile finite. Pentru materialul ales putem alege un semifabricat: laminat, forjat liber sau matritat. Avnd n vedere dimensiunile de gabarit, forma i precizia impus prin desenul de execuie de ctre proiectant se alege un semifabricat tip bar cu seciune circular, Standard STAS SR EN 10060-2004.Caracteristici tehnologice, ale materialului C45 din care se realizeaz piesa sunt: Tratament termic calire revenire la 30-35 HRC; Caracteristici mecanice pentru C 45: rezistenta la traciune r = 660 N/mm2 c = 0.58c limita de curgere 0.2 = 400 N/mm2 rf = 0.8r alungirea la rupere r = 17% gtuirea la rupere z = 35 % duritate Brinell max. HB =220 Compoziie chimica C 45:

C=(0.420.50)% Pmax=0.040%Mn=(0.500.80)% Smax=0.010%Si=(0.170.37)% Nimax=0.30% Crmax=0.30% Asmax=0.05%Crmax=0.30%

1.4. Notarea suprafeelor piesei Fig. 2.1. Notarea suprafeelorDin analiza desenului de execuie se disting urmtoarele tipuri de suprafee: S1. Suprafa frontal; S2. Teitur exterioar 1x45o; S3. Suprafa cilindric exterioar; S4. Teitur exterioar 1x45o; S5. Suprafa cilindric exterioar; S6. Teitur exterioar 1x45o;S7. Suprafa cilindric exterioar;S8. Degajare A0,6x0,3 STAS 7446 66;S9. Suprafa cilindric exterioar;S10. Suprafat conic exterioar;S11. Suprafa conic danturat;S12. Suprafa frontal;S13.Suprafa cilindric interioar;

Capitolul IISTABILIREA TRASEULUI TEHNOLOGICPentru ntocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmatoarele recomandari : La nceputul procesului tehnologic se prelucreaz suprafeele care devin baze de aezare (suprafee frontale i guri de centrare, gaura pentru dorn, pentru prinderea cu dorn, suprafaa pentru lineta). Operaiile la care exist un procent mare de rebuturi se execut la nceputul tehnologiei. Rectificarea se execut dup tratamentul termic. Odat stabilit succesiunea operaiilor i a fazelor din cadrul lor, n continuare se alege tipul masinii unelte pe care se execut fiecare operaie, se rezolv problema bazrii i fixrii semifabricatului, ntocmindu-se i schia fixrii i n sfrit se stabilesc sculele i verificatoarele necesare executrii fiecrei faze. n cazul n care pentru prelucrarea unei suprafee piesa trebuie prins n dipozitiv special sau nu este scula standardizat, se menioneaz necesitatea proiectrii dispozitivului sau sculei.

Nr.ctr.Denumirea operaiilor si fazelorSchita de prelucrareM.U.S.D.V.

1DEBITARE

a)Prindere semifabricat in mandrina universalDebitat din bara laminat b)Desprindere semifabricat

Ra =6,3 m

- FC-710

-Prisme

-Panza tip I forma D STAS 1066-86

-ubler

2Strunjire Frontala si Centruirea)Prindere piesa in mandrina universal2.1 Strunjire frontal de degroare S1

2.2 Strunjire frontalde finisare S1

2.3 Centruireb)Desprindere,intoarcere si prindere piesa in mandrina universal

2.4 Strunjire frontal de degroare S12

2.5Strunjire frontalde finisare S12

2.6 Centruirec) Desprindere piesa

Ra =6,3 mSN 400

-Cutit frontal 16x16 STAS 6381 - 81/p20-Burghiu de centruire forma A STAS 1361-82-ubler

3STRUNJIRE DE DEGROAREa)Prindere piesa in mandrina universal3.1 Strunjire longitudinal pe suprafaa S9, (L=LS9 +LS7+LS5+LS3)3.2 Strunjire longitudinal pe suprafaa S7,(L=LS7+LS5+LS3)

3.3 Strunjire longitudinal pe suprafaa S5, (L=LS5+LS3)3.4 Strunjire longitudinal pe suprafaa S3, (L=LS3)

b) Desprindere, intoarcere si prindere piesa in mandrina universal si varf3.5 Strunjire conic pe suprafaa S11

3.6 Strunjire conic pe suprafaa S103.5 Strunjire frontal pe suprafaa S12c)Desprindere pies

Ra =6,3 mSN 400-Cutit drept pentru degrosat 16x16 STAS 6381 - 81/p20

-Cutit frontal 16x16 STAS 6381 - 81/p20

-ubler

4STRUNJIRE DE FINISARE

a) prindere pies ntre varfuri 4.1 Strunjire longitudinal pe suprafaa S3, (L= LS3) 4.2 Strunjire longitudinal pe suprafaa S5, (L= LS5) 4.3 Strunjire longitudinal pe suprafaa S7, (L= LS7) 4.4 Strunjire longitudinal pe suprafaa S9, (L= LS9) 4.5 Strunjire conica pe suprafata S104.6 Strunjire conica pe suprafata S114.7 Executare teire 1x45o pe S24.8 Executare teire 1x45o pe S44.9 Executare teire 1x45o pe S44.10 Executare degajare A0,3x0,6 STAS 744666 pe S8b)Desprindere pies Ra =3,2mSN 400

- Cutit pentru finisat 25x16 STAS 6378 - 80/p20

- Cutit pentru colt 20x12 STAS 6379-67/p20

-Cutit pentru degajare

-Cutit drept pentru degrosat 16x16 STAS 6381 - 81/p20

-ubler

5Control intermediar

-ublerSTAS 1373/1-87

6Gaurirea) Prindere piesa in mandrina6.1 Gaurire suprafata S136.2 Debavurare.b). Desprindere pies.

Ra=6,3mMasina de gaurit G16-Burghiu elicoidal scurt cu coada cilindrica STAS 573-67

7FREZARE DANTURa)Prindere pies7.1Frezare de degrosare pe S117.2Frezare de finisare pe S11

b)Debavurare piesc)Desprindere pies Main de frezat universala FUS 32

- Freza disc modul STAS 2763-67

-Subler

8TRATAMENT TERMIC8.1 Clire si Revenire joas

CuptorBaie de revenire

9RECTIFICAREa)Prindere ntre vrfuri9.1 Rectificare de degroare pe S79.2 Rectificare de finisare pe S7b)Desprindere pies

Ra=0,8mRV 200

-Piatra240x400x80STAS 610/1 -83

10CONTROL FINAL10.1Verificare dimensiuni10.2Verificare Ra10.3Verificare duritate- ublerSTAS 1373/1-88- MicrometruSTAS 1374/1-87

Capitolul III

3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.3.1. Notiuni de bazaa)Adaosul de prelucrarePentru determinarea adaosului de prelucrare se folosesc:-metoda de calcul analitic;-metoda experimental - statistica.Comparativ cu adaosurile de derminate experimental - statistic, calculul analitic poate conduce la economii de material de 6 15% din greutatea piesei finite.Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeaza cu ajutorul relatiilor:1. - pentru adaosu