Taina Sfanta a Nuntii extras.pdf

56 Taina $ffinfi a Nuntii

33. CE TAINA ASCUNDE ACEASTA CONTRO-VERSATA REALITATE? ,,Arunci - zicem noi - pen-tru ce Pavel ne mai inglduie si ne cls[torim, de vremece ca.sitoria ne lintuiegte de grijile lumeqti qi ne indepir-teaz6, de cele duhovniceqti?

Pavel ne spune:

Tocmai ca rlspuns la aceasti intrebare, am zis ,,ASacd. cei care aufemeie sdfie ca Si cum n-a.r avea" (l Cor.7,29); prin urmare, cei care s-au legat cu lanfurile cis[to-riei sau au de gAnd sa se lege, s[ caute si faci, pe alti cale,

cAt mai slab acest lan!. Pentru c[ nu-i cu putinfi si-l rupi,o dati ce te-ai legat de el, fi-l mai uqor de suportat! Dac[vrem, putem si tiiem din viafa noastri de oameni cisi-torifi tot ce este de prisos qi si nu facem ca prin trind[-via noastri si ad[ug[mviefii noastre griji mai mari decAt

cele ce ni le impune insd.gi natura cisltoriei.Dar daci vrei s[ afli mai llmurit ce infeles au cuvintele

,,sd. aifemeie ca Si cum n-ai avea" (1 Cor. 7,29), du-te cumintea la cei care trliesc firl de femei, la cei care s-auristignit pentru lume (Gal. 6, t4),la cei care au renun-

lat la toate cele din lume.Ce fel de via![ duc acegtia? Cum triiesc? Nu sunt

nevoifi si tocmeasci cArduri de slujnice; n-au nevoie debijuterii gi coliere, de atAtea gi atitea hectare de pimAnt.Toate aceste griji le lasl la o parte gi se ingrijesc numaide hrana lor qi de o haind. pe care s-o imbrace. Aceastapoate s-o faci gi un om cisatorit. Poate s[ ajungl si aibi

qi filosofie, aceeaEi concepfie despre lume gi vi

Taina $lhnffi a Nun[ii

Cuvintele lui Pavel citate mai sus, ,,sd, nu vd.lipsifi unulde altul" (1 Cor. 7,5), se referi numai la leglturile tru-peqti dintre sof gi so{ie.

in privinla aceasta Pavel porunceqte ca un so! si urmezevoinlei celuilalt; nu ingiduie ca unul dintre ei s[ fie stipAn.in ce privegte insi imbrlclmintea, felul de trai qi toatecelelalte ocupafii, unde trebuie pus[ in practicfl concepfiacreqtini despre lume qi via[[, filosofia cregtinl, un so! numai trebuie s[ dea socoteall inaintea celuilalt so[. Birbatulpoate, chiar impotriva voinfei sofiei sale, si suprime dincasa sa tot luxul, toate petrecerile, toate ospefele, toategrijile qi ocupaliile firl rost qi zadarnice. Tot aga, nici sofianu poate fi siliti de birbatul ei, impotriva voinfei ei, si se

impodobeasci, si umble dupi slava deqartl qi s[ se ingri-jeascl de lucruri firi de rost qi firl de folos. $i e foartedrept si fie aqa. $i iatl de ce. Legiturile trupegti dintresof Ei sofie pornesc dintr-o dorinli strAns legati de fireaomeneascl; din pricina aceasta ele se bucurl de multlinglduinfi; din pricina aceasta un sof nu are dreptul silipseasci pe celilalt sof, impotriva voinfei lui, de obliga-

liile conjugale. Toate celelalte preocupiri din viafa celorcisitorifi: luxul, petrecerile, mul$mea de prisos a slugi-lor, ocupafiile fnri rost nu sunt legate de insiqi firea ome-neasci, ci se nasc datoritl trAndiviei qi mAndriei. inteme-iat pe acest adevlr, Pavel nu sileqte pe cei clsltorifi si se

supuni unul altuia cAnd e vorba de aceste griji, aqa cumporunceste aceasti supunere cAnd e vorba de legituriletrupeqti dintre so! gi sofie. Prin urmare, cuvintele,,sd' ai

femeie ca Si cum n-ai avea"inseamnl a nu ne inclrca cu

ii de care izvorisc din capriciile qi din dorinla de lu

Ihina $frnta a

a sofiilor noastre; inseamnl a avea numai atAta griji cAt

se cuvine unui suflet unit cu noi, unui suflet care preferisi triiasci infelepfeqte gi modest. Ci aceasta a fost inten-

fia lui Pavel, atunci cAnd a rostit aceste cuvinte, se vedeqi din cuvintele imediat urmitoare: ,,Cei ce plhng sd.fieca Si cum n-ar plhnge; iar cei ce se bucurd. de avuliile lorsd.fi,e ca Si cum nu s-ar bu,cu.rA" (1 Cor. 7,3}.intr-adevir,cei care nu se bucurl de avufii, nici nu se vor ingriji s[strAngi avufii, iar cei care nu se plAng c[ sunt slraci, nicinu se vor teme de siricie qi nici nu vor fugi de cumpitareqi de un trai modest. in acest sens trebuie luate cuvin-tele,,sd aifemeie ca Si cum n-ai avea"; in acest sens tre-buie luate gi cuvintele spuse de Pavel mai jos:

"a tefoloside lume ca Si cum nu te-aifolosi" (L Con7,31) (Despre

creqterea copiilor... , pp. L25-I27).

34. CARE ESTE SENSUL COMPLEMENTARI-rAyn cELoR Dor soTr Sr NEcESTTATEA REcr-PRO CITATII?,,Dumnezeu, Creatorul naturii noastre,ficdnd-o in aga fel ca ea si aibi nevoie de alqii, qi si nu-qiajungl sieqi, a impirfit aqa de bine lucrurile, c[ insofi-rea reciprocl qi intrunirile completeazl, aceste neajun-suri. Pentru acestea au fost statornicite nunfile, ca unulsi afle [a celllalt ceea ce-i lipseqte" (Coment. la Ev. de laIoan, omilia XIX, l, p.92)

,,... c€ poate fi mai apropiat gi mai familiar blrbatului ca

femeia? ,,Cd, vorfi,, zice, doi u,n tru,p" (Eac,2,24), din carepricini mare este qi iubirea lor unul citre altul, gi fierbinte

(Coment. sau la Ep. 1 Cor., omilia XXXII, p.354

Taina $fhnti a Nuntii

,,Sd-i facem lui ajutor (lui Adam - n.n.) (Fac. 2, I8),aritind ci femeia a fost flcuti spre trebuinfi blrbatuluiqi prin aceasta unindu-l pe dAnsul cu cea flcutl pentrudAnsul. Fiindci noi ne gisim intotdeauna mai apropiaficitre cele ficute pentru noi. $i iarlqi, ca nu cumva ea si.se mAndreasci ca una ce i s-a dat lui de ajutor, qi aceastileglturl si o rupi, apoi Dumnezeu a flcut-o din coastalui, aritind prin aceasta c[ ea este o parte a intreguluitrup. $i ca nici bflrbatul si nu se ingAmfe pentru aceasta,apoi Dumnezeu nu l-a llsat si fie singur pe cel ce singura fost ficut mai inainte, ci a flcut cu totul dimpotrivl cudinsul, aqezAnd facerea de copii, ca prin aceasta, prefe-rAnd desigur mai mult pe birbat, totuqi si nu'l lase a fitotul al siu.

Ai vizut deci cite legituri de dragoste a flcut Dum-nezeu intre birbat qi femeie? Dar aceste chez[qii de buniinfelegere intre dingii el le-a aqezat in inslqi firea lor,fiindci amdndoi sunt de aceeaqi esen![, gi amAndoi mergspre acelagi {el. De altfel, toatl vietatea iubeqte pe cel lafel cu dinsa - ci gi femeia este din birbat, qi din amAndoiimpreunl sunt copiii lor; astfel c[ multe qi felurite suntchipurile care impreuni-lucreazi la intlrirea dragosteiin familie" (Coment.la Ep. 1 Cor., omilia XXXIV p. 363)

,... p€ blrbat cinstindu-l cu intAietatea, iar pe femeieinarmind-o cu pofta, qi aqezAnd inlluntrul amAnduroradarul facerii de copii, la urmi. a mai pus qi alte legituriale dragostei. Aqa, de pildi, nici blrbatului nu i-a incre-dinlat totul, qi nici femeii, ci a impir{it fleclruia din inda-toriri; unuia i-a dat in stlpAnire casa, celuilalt i-a incre-

in{at cele dinafari de casi, adici a hrini pe cei din

rtTaina $lhnffi a Nu

clci doar birbatul lucreazi pimAntul, pe cAnd femeii i-adat a imbraca pe cei din casi, fiindca furca qi rizboiul delesut sunt ale femeii, cici el a dat femeii infelepciune de aface pAnzl" (Coment.la Ep. 1 Cor., omilia XXXIV p.365).

,,So{ii se completeazl,unul pe altul; nici birbatul nu estecomplet flri femeie, nici femeia tari de blrbat. Defec-tele unuia sunt compensate de calitagile celuilalu daru-rile reciproce se fac echilibrul reciproc. Armonia stabilitide Dumnezeu in trupul nostru se inmulqeqte in fami-lie. Capul este conducitorul, membrele slujesc qi ajutigi ascult[. ori iubirea este aceea care menline totur inunire qi in pace. Acela va fi rolul iubirii in cisitorie. Iubi-rea ii va da qefului ungerea qi devotamentul; iubirea ii vada femeii qi copiilor uqurinfa qi bucuria ascultirii" (Dinvol. Bogifiile oratorice, p. 249).

35. CU CE A INZTSTNAT DUMNEZEU PE CEIDOr SOTr, CA SA POATA DEpA$r NEAIUNSURTLEFIRII PATIMAgE? ,,CAnd este iubire, nimic din celeneplicute nu se va intimpla. C[ci, cum ar fi cu putinfi,capul fiind unit cu trupul qi nici o dezbinare fiind intreele, totuqi celelalte mldulare si nu se g[seasca in pace?CAnd clpeteniile sunt in pace, cine ar putea dezbina qitulbura pacea? Precum iarlqi, daca acelea se gisesc riuintre ele, nimic s[nitos nu va putea fi in casi. Deci, nimicnu poate fi mai important decAt dragostea, cici ea estemai folositoare decAt banii, decAt nobleqea, decAt stlpA-nirea qi decAt toate celelalte. $i n-a zis simplu: si fie inpace, ci: sa-qi iubeascl barbafii. CAnd este dragoste, nimicdin cele grele nu se poate infiltra, qi dintru ea se nasc qicelelalte bunuri" (Coment. la Ep. cltre Tit, omilia IV). .

Taina $finffi a

,,Fii cu luare-aminte ins[, la faptul c[ Apostolul stiruiemai mult pe iubire decAt pe respect. E firesc. Cici atunci

cAnd existi iubire intre so[i, pentru toate problemele se

gasesc solufii. Blrbatul care iEi iubeEte femeia sa, chiardaci ea ar fi neimblAnzits., o va rlbda. in cisnicie, in[e-legerea f[ra iubire nu se poate realiza" (Din vol. Proble-

mele viefii, p.ll2).,$i cum ii vei arita iubirea ta? SpunAndu-i, de exem-

plu: N-am vrut sd iau de solie o altdfemeie, care poate

ar f, fost mai bogatd' sau mai gospodind', Te-am ales pe

tine pentru caracterul, cuminfenia, bld'ndefea Si tnfelep-

ciunea ta. Cd.ci am invd;at sd' nesocotesc bogd'fia ca pe

ceva zadarnic, ceva pe care il dobkndesc tdlharii, oame-

nii imorali Si tnseldtori. Pe mine m-a atras virtutea sufle'

tului td,u, pe care o prefer tn locul vreunei alte bogdpii. O

fatd infeleaptd, care trdieSte in evlavie, meritd' cd't lumea

intreagd. De aceea te-am iubit, te iubesc Si te pun mai

presus de viafa mea. Viala de aici este deSartd. Md rog'-aSadar,

la Dumnezeu Sifac tot ce pot^ca sd, ne invredni-cim sd, ne trd,im viala astfel incht Si in impd.rd,{ia cerurilorsd.fim impreund'. Cd'ci viala pdmknteascd este Si scurtd

Si provizorie, tnsd' dacd ne vom tnvrednici s-o petrecem

fd,cdndu-ne pld,cufi lui Dumnezeu' vom fi veSnic tmpre'und. cu Hristos, desfatdndu-ne tnfericire negrditd. Eu maipresus de toate pun iubirea pentru tine, Si nimic nu-mi va

fi atht de nepldcut Si greu decht sd' md' cert vreodatd' cu

tine. $i dacd ar trebui sd le pierd pe toate Si sd. devin sdrac

sau sd, md aflu in primeidie sau sd' pd'fesc orice, pe toate

le voi indura cu rd'bdare, e de aiuns sd' Stiu cd' legd'turile

tre noi doi sunt bune. Dar e necesar sd'faci Si tu la

Taina $ftnti a Nuntii

Dumnezeu vrea ca legdtura iubirii noastre sd,fie reciprocd

Si nedespd.rfitd,. Auzi ce spune Scriptura: ,,Va ld,sa omulpe tatd.l sdu Si pe mama sa Si se va lipi defemeia sa>>. SdnLt, Avem, deci, nici o pricind, de impufina,re a sufletului.Piard, toli banii, slujitorii Si cinstirile! Eu mai presus detoate pun iubirea pe care o a,m pentru tine.

Cuvintele acestea vor fi. prefuite de femeie mai multdecAt mulqimi de comori qi de boglfii! Se-i spui c-o iubegti,firl s[ te temi ci vreodati se va r[sf[!a sau se va folosi inchip rlu de vorbele astea. Femeile necuviincioase, carese duc cu unul qi cu altul, e firesc s[ se risfele la auzulunor asemenea cuvinte. O fatl buni, ins[, nu numai c[nu se va infumura, ci se va qi smeri" (Dinvol. Problemeleviefii, pp. LI6-IL7).

,,Chci zicAnd:,, b drb alil o a iub ipi p e fem eil e v o a str e" (Efes.5,25), nu s-a oprit la aceasta, ci ne-a dat qi misurl dra-gostei: ,,dupd, cum Si Hristos a iubit Biserica".$ispune-mi,cAt a iubit-o Hristos? incAt S-a dat pe Sine pentru ea.Aqadar, chiar dacl trebuie si murim pentru sofie, s[ nune dim la o parte. C[ci daci Stlpinul tiu aqa a iubit peroab[, ci S-a dat pe Sine pentru ea, cu cAt mai mult tre-buie si o iubeqti la fel pe cea impreun[ roabi cu tine"(Cateheze maritale, p. 43).

,,Dar nu numai pentru aceasta trebuie si ne iubimfemeia - fiindc[ este m5.dularul nostru gi ci dintru noiiqi are inceputul plismuirii -, ci qi fiindc[ lege ne-a puspentru aceasta Dumnezeu, zicAnd aqa:,,Pentru aceastava ld.sa omul pe tatdl sdu Si pe mama sa Si se va lipi de

femeia sa Sivorfi. cei doi un singur trup" (Fac.2,24).Chciaceea a citat gi Pavel legea aceasta, ca din toate pi

F Taina $fhntl a Nuntii 6E-'

file s[ ne imboldeasci spre aceasti dragoste. Ia uiti-te la

inlelepciunea apostoleasc[! C[ci nu pornind numai de

ta legile dumnezeiegti, nici doar de la cele omeneqti, ne

duce spre dragostea de sofii, ci, impletindu-le pe amAn-

doul - din prima luAnd ceea ce este mai inalt 9i mai in!e-lept, din a doua ceea ce este neputincios 9i supus firii -aqa ne duce c5.tre iubire" (Cateh. marit., pp. a7-aB).

,,C[ci nimic nu este mai tare decAt aceste lan{uri, mai

ales intre blrbat qi femeie. Pe un slujitor il poate cineva

lega cu frica. Ba nici pe acela, cici degrabi o va qterge

de la stlpAn. insl pe p[rtaqa vielii tale, pe mama copi-

ilor t[i, pe cea care este pricina a toati bucuria ta, nu

trebuie s-o legi cu frica qi cu amenin{area, ci cu dragos-

tea qi cu dispozifia iubitoare a sufletului. Ce fel de inso-

lire mai e asta, cand femeia tremuri' inaintea birbatului?Ce bucurie va mai avea blrbatul dacl trlieqte impreun[cu ea ca qi cu o roabi qi nu ca qi cu una liberi? $i chiar

daci pltirrreqti pentru ea ceva, s[ nu o'oc[r5'qti. C[ niciHristos nu a ficut aceasta cu Biserica, ,,5-a dat pe Sine

pentru ed, ca s-o curd'fe Si s'o sf,nfeascd" (Efes. 5,25-26)'Prin urmare, era necurati, avea prihan6', era urAtl, era

de nimic. Orice femeie !i-ai fi luat, nu !i-ai luat una ca

Aceasta, dupi cum Hristos a luat Biserica; nici nu a fost

atat de departe de tine pe cat a fost Biserica de Hristos.

Iar el nici n-a urAt-o, nici n-a lepidat-o din pricina urA-

leniei ei covArqitoare. Vrei sivezi urifenia ei? Ascult[ pe

Pavel, care zice: ,,Erafi in intuneric" (Efes.s' 8). Ai vizutnegreala ei? Ce este mai negru decAt bezna? Dar uit[-teqi ta nebunia ei! CS,zice:,,Petrechnd tn rd'utate Si pizmd"'

Tit 3, 3). Priveqte acum qi necurilia ei: ,,ca ni;te

Taina $ffinti a Nuntii

dincioSi Sifd.rd. de minte". Ce zic eu? Era Ei pAngaritl qi

vrednici de batjocura!Iar cu toate acestea, S-a dat pe Sinepentru cea urAt[ ca qi cum ar fi fost frumoasl Ei iubiti qi

minunatl" (Omilia d. cisit., din coment. la Efes.).

,,Aqadar, cAti dragoste are cineva pentru sine, atAtavoieqte Dumnezeu sa avem qi noi citre femeie. Nu numaici suntem plrtaEi unei singure firi, ci avem o pricini qi

mai mare decAt aceasta sa ne iubim femeia: fiindci nu maisunt doui trupuri, ci unul singur: birbatul cap qi femeiatrup. Dar cum de zice in alti parte: ,,Capul lui Hristoseste Dumnezeu" (1 Cor. Il,3)?" (Omilia despre cisito-rie, coment. la Efes.).

,,Daci deci soful iqi ura sofia sa, inseamni c[ el iqi urapropria sa carne, qi cAnd el o iubeqte nu face decAt siurmeze impulsul naturii sale Ei inclinarea inimii sale.

Apoi este legea fundamentall a clsatoriei. Nu pe atAtas-o iubim pe sofia noastrl ca este sofie, pe cAt este mem-brul nostru Ei iqi are originea din noi, clci aceasti legea stabilit-o Dumnezeu (...) Pentru ea el trebuie si piri-seasci pe tatal siu gi pe mama sa, qi si puni mai pre-sus de cea mai adAnci, de cea mai natural[, de cea maiveche dintre iubiri, iubirea pe care el a flgaduit-o celei cucare s-a ficut,,un alt el insuEi". $i aceasti lege este dubli,avAnd deodat[ ridacina sa in Dumnezeu qi in naturi,vizAnd totodati iubirea lui Hristos pentru Biserica Sa,

iubire pe care trebuie s-o reproduci cisitoria, vizAndmai mult condilia naturali care face din femeie m[du-lar chiar al omului; cici zice apostolul ,,Bd,rbatul trebuiesd-Si iubeascd.femeia sa precum se iubeSte pe sine" (Din

. Bognfiile oratorice, p.2a$.

Taina Sffinti a Nuntii

,,Acolo unde stipAneqte iubirea intre so! 9i sofie totulva fi progresist in acest interior fericit. C[ci iubirea reci-

procl va asigura educalia bunl a copilului; iubirea va

iace si stipaneasca in aceastl imp6r6lie familiall ordi-nea, armonia, puterea qi rodirea in fapte. Trebuie (men-

finut) respectul ierarhiei, b[rbatul este geful, femeia iidatoreazl respect qi ascultare. insi cine mai bine decAt

iubirea va qti a menfine aceast5, superioritate de-o parte,

acest respect pe de alta? Luaqi aminte la aceste familii

F-ajflafhalg.C; putere! Ce pace! Ce fapte! insl de aseme-

tt"u." iubire gingagi ii unea pe Avraam qi pe Sara; consi-

derafi inainte de toate iubirea cu totul divini care uneqte

pe Hristos cu Biserica Sa.

Iubirea este necesari pentru armonia qi dreapta repar-

tizare a foloaselor qi a darurilor" (Din vol. Boglliile ora-

torice, p.2a9).

36. CUM TREBUIE SA SE TRATEZE SOTII RECI-PROC, ATUNCI CANO IN:INT EI APAR DIVER-GENTE? ,,A$o trebuie s[ fie un birbat! Si nu fini soco-

teali de fiecare cuvAnt spus de femeia lui, ci, gtiind clfemeia e slaba, si-Ei dea toat[ silinla s[ fie ingiduitor cu

ea, ca si-i alunge sup[rarea qi s[ strAngl legltura picii qi

unirii. S[ audl asta birbafii Ei si imite blAndefea dreptu-lui Avram. Si respecte Ei sa cinsteasci pe femeile lor, s[le crufe ca pe nigte vase mai slabe, ca s[ intlreasc[ legi-tura unirii dintre ei. Atunci e bogafie adevS.rat[, atunci

e avulia multa, cAnd nu e dihonie intre femeie qi b[r-bat, cAnd sunt unifi, ca un trup, unul cu altul. C[ spune

Scriptura; ,,Vor fi cei doi un trup" (Fac. 2,24). Unii ca

eqtia chiar daci sunt saraci, chiar daci sunt oameniJ

66 Taina $lhnffi a Nuntii

de rAnd, sunt mai fericifi ca tofi ceilalqi, ei gust[ adevi-rata pllcere, ei sunt necontenit senini; ceilalqi, cei ce nuse bucura de aceasta legituri a unirii dintre so!i, carese gelozesc unul pe altul, care stric[ marele bun al picii,chiar daci sunt inconjura{i de mult[ bog[!ie, chiar dac[intind mese bogate, chiar daci au slujbe str[lucite, duco viafa mai nefericitl decAt tofi ceilalli, iqi nascocesc infiecare zi furtuni qi tulburiri, se banuiesc unul pe altul,nu pot avea nici o bucurie, pentru c[ r5:zboiul dintre eile strici qi le amlrlgte viaqa" (Omilii la Facere, omiliaXXXVIII, V in col. PSB, vol.22, pp. 57-58).

,,$i chiar dacl consoarta greEeEte cu mii de p[cate fafade tine, iartl-i-le toate qi fii ingiduitor. Chiar dacl ifiiei una cu rele obiceiuri, domolegte-o cu ingaduinli qi

blAnde{e, dupi cum gi Hristos, Biserica. Cici nu a spi-lat numai necurafia ei, ci i-a gters qi bitrAneqea, dezbr[-cAnd omul cel vechi ce era alcatuit din pacate" (Din vol.Cateheze maritale, p. 44).

,,$i dupl cum in trupurile noastre, cAnd este vreo boala,nu taiem mldularul, ci impingem afari boala, aqa sa

facem qi cu femeia. Daci e in ea oarecare riutate, nulepida femeia, ci scoate afar[ r[ul. C[ci femeia se poateindrepta, dar adesea un madular vitS.mat nu mai este cuputin{i s[-l vindecam. Dar chiar dac[ gtim cd vltima-rea lui este de net[miduit, nici aqa nu-l tiiem. Fiindciqi picioare strAmbe avAnd adesea mulli, gi pulpe oloage,qi mAn[ uscatl qi moarti, qi ochiul chiorAg, nici ochiulnu-l scot, nici mAna nu o taie. Ci, chiar vazAnd c5. nu aunici un folos pentru trup qi fiind conqtienfi c[ aduc qi

ultl ruEinare celorlalte midulare, le pa.streazl din pri

Taina $fdntI a Nunlii

cina impreunl pltimirii cu celelalte. Aqadar, cum nu este

lucru necuvenit ca unde nu se poate t[mldui nimic Ei

nu este nici un folos s[ avem atAta purtare de grij[, iar

unde sunt bune nndejdi qi multl schimbare s[ lepldamingrijirea? cici cele care sunt handicapate prin fire nu

e Ju putin![ sa fie iar[gi dobindite, dar voia liberl daci

este itrAmbat6. se poate reface. Dar qi daci ai zice ca ea

bolegte flrl nldejde de vindecare qi c[ aretrebuinla de

multi purtare de grijI pentru felul ei de a fi, nici aqa nu

poate fi lepldat[. cici nici mldularul bolnav ce nu se

mai poate uitrd".u nu se taie. Iar ea este madularul tau.

Clcizice Scriptura : ,Vorfi, cei d'oi un singur trup" (in vol'

Cateheze maritale, PP. a5-a6).

37. CARE SUNT iNOATORIRILE $I SARCINILESOTILOR? ,,Femeii bdrbatul datornica dragoste sd-i

d.ea, asijderea Sifemeia bdrbatului" (1 Cor' 7,3)' Dar ce

va s[ zicl datornica dragoste? ,,Femeia trupul sd,w nu-Si

stdphneSte" (1 Cor. 7,4), ci ea este qi roaba qi stlpAna

barbatului. Deci dacl tu te lepezi de acea robie cuve-

niti, te impotrivegti lui Dumnezeu. Iar de voiegti sa te

lepezi chiar pentru un timp scurt, fie c[ ar ingadui bar-

batul, acelaqilucru este. Pentru aceea Apostolul a numit

acest fapt datorie, ca sa arate c[ nici unul nu este stipanpe sinefci unul altuia robi. Pentru aceea, cAnd vezi c[ oiemeie curvl te ispiteqte, spune-i ,,Trupul nu este al meu'

ci alfemeii mele". Tot aga sa spunl qi femeia cltre cei ce

u1 uoi sa-i calce intreaga-cugetare: ,,Trupul nu este al meu'

ci al bd,rbatului meLt". Deci dacl femeia sau blrbatul nu

este stlpan pe trupul s[u, cu atit mai mult nu este stlpan

uu"ri. Auzifi aceasta tofi celi avefi femei Ei toate cA