INVESTEŞTE ÎN OAMENI! Proiect finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 1 “ Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ” Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titulul proiectului: “MODEL DE CONSILIERE CENTRAT PE CONSILIEREA ŞI EDUCAREA CARIEREI ELEVILOR”, Cod Contract: POSDRU/87/13/S/62350 CURS CONSILIEREA SI EDUCAREA CARIEREI ELEVILOR Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor 1
96
Embed
Suport de Curs Consilierea Si Educarea Carierei Final
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
INVESTEŞTE ÎN OAMENI!Proiect finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 1 “ Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ”Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”Titulul proiectului: “MODEL DE CONSILIERE CENTRAT PE CONSILIEREA ŞI EDUCAREA CARIEREI ELEVILOR”,Cod Contract: POSDRU/87/13/S/62350
CURS
CONSILIEREA SI EDUCAREA CARIEREI ELEVILOR
SUPORT DE CURS
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
1
2
CUPRINS
Modulul I: Concepte, teorii şi etape în consilierea carierei elevilor______________________________3
I. Delimitări conceptuale___________________________________________________________________3
II. Teorii privind consilierea vocatională_______________________________________________________7
III. Etape in dezvoltarea carierei. Factorii implicati_____________________________________________11
Modulul II: Personalitatea elevilor din perspectiva educării carierei_________________________15
I. Psihologia vârstelor_____________________________________________________________________15
Menţinerea unei legături strânse cu familia copilului
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
20
21
2. VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ (6/7-10/11 ANI)
În plan senzorial:
Se produce o lărgire a câmpului vizual central şi periferic, precum şi creşterea diferenţierii nuanţelor cromatice; creşte capacitatea de recepţionare a sunetelor
are loc o dezvoltare a chinesteziei mâinii prin scris, desen, copilul dobândind, treptat, o mai bună coordonare motrică generală şi mai multă fineţe în mişcările degetelor
datorită implicării copilului în diferite activităţi şcolare, se dezvoltă capacitatea de a percepe şi a aprecia corect durata de desfăşurare a evenimentelor, fenomenelor
apar reprezentări noi (istorice, geografice)
În plan intelectual:
memoria are un caracter mecanic, afectogen, involuntar şi de scurtă durată
se îmbunătăţeşte capacitatea de reproducere , copilul realizând mici reorganizari ale textului, pe măsura acumulării de cunoştinţe
creşte volumul memoriei
vocabularul se dublează (ajungând la finalul etapei la 4000-4500 de cuvinte) (apud. A. Munteanu, 1998)
actul scrierii este acompaniat de vorbirea în şoaptă
se abandonează concepţia animistă despre lume, preluîndu-se cea realistă
gândirea are un caracter operatoriu concret
dificultăţi în manipularea noţiunilor abstracte
la 7-8 ani se realizează conservarea cantităţii, la 9-10 ani a greutăţii, iar la 11-12 ani, conservarea volumului
în procesul de învăţate, şcolarul mic nu face deosebirea între lucrurile esenţiale şi cele neesenţiale, foloseşte învăţarea mecanică, fiindu-i mai uşor să asimileze un text gata elaborat, nu se opreşte asupra înţelegerii materialului şi nu reproduce independent informaţia învăţată
se dezvoltă imaginaţia reproductivă, ceea ce permite înţelegerea timpului istoric, şi imaginaţia creatoare exersată în joc, desen, compoziţii
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
21
22
În plan reglatoriu:
deşi creşte capacitatea de concentrare voluntară a atenţiei faţă de etapa anterioară, totuşi fluctuaţiile atenţiei sunt frecvente
activităţile au la bază o motivaţie predominant externă
emotivitatea devine mai echilibrată, apare sentimentul datoriei, se dezvoltă sentimente morale, estetice, intelectuale
Personalitatea:
copilul devine mai puţin centrat pe sine si mai mult centrat pe exterior
în această etapă se pun bazele convingerilor morale fundamentale
părinţii şi dascălul sunt modele de referinţă pentru copil
Sugestii în activitatea de consiliere:
centrare pe însuşirea deprinderilor fundamentale de scris, citit, socotit şi comportament civilizat
o uşoară supraestimare a calităţilor copilului, întrucât această vârstă este deosebit de permeabilă fenomenului Pygmalion
fixarea unor obiective intermediare înaintea unui obiectiv îndepărtat
centrare pe activităţi de grup care ajută copiii să-şi identifice propriul potenţial cât şi potenţialul altora
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
22
23
3. PUBERTATEA ŞI ADOLESCENŢA (14-24/25 ANI)
Această perioadă se subetapizează astfel:
Pubertatea (10-14/15 ani)-gimnaziul
Adolescenţa propriu zisă (14/15-18/20 ani)-liceul
Adolescenţa prelungită (18/20-24/25 ani)
Marcând trecerea de la copilărie la adolescenţă, perioada pubertăţii este o perioadă cu transformări
complexe, de accelerare a ritmului creşterii, maturizare sexuală, de dezvoltare a capacităţilor de cunoaştere.
Particularităţile psihice ale preadolescenţei sunt determinate atât de maturizarea psihosomatică, precum şi de
locul şi rolul puberului în sistemul relaţiilor din cadrul familiei, şcolii şi societăţii. Adolescenţa este considerată
ca fiind perioada în care se formează baza personalităţii stabile a adultului.
În plan senzorial:
se amplifică şi devin mai fine sensibilitatea tactilă, vizuală, cromatică, auditivă, se dezvoltă percepţiile şi spiritul de observaţie.
La fete apare o acuitate odorifică, mai ales faţă de parfumuri
În plan intelectual:
În jurul vârstei de 12 ani se finalizează stadiul operaţiilor concrete, debutând stadiul operaţiilor formale (de la 11/12 ani).
În adolescenţă se dezvoltă operativitatea specifică a gândirii, fenomen pus în evidenţă de utilizarea a numeroşi algoritmi în domeniile tuturor disciplinelor, se formează judecăţi şi raţionamente tot mai complexe, gândirea evadând din sfera lui aici şi acum
Apare o nevoie de sistematizare a cunoştinţelor
În pubertate este specifică memoria voluntară, logică şi de scurtă durată, iar în adolescenţă memoria de lungă durată
În pubertate, este specifică vorbirea în jargou şi caracterul situaţional al acesteia, modelându-se în funcţie de caracterul concret
În adolescenţă, jargonul se estompează, fără să dispară, vocabularul se nuanţează, se stabilizează caracteristicile scrisului şi semnăturii şi apare plăcerea discuţiilor în contradictoriu (apud. A. Munteanu, 1998)
În plan reglatoriu:
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
23
24
Trebuinţele de securitate, dragoste şi afiliere la grup sunt dominante în pubertate, iar în adolescenţă, pe lângă acestea, se accentuează trebuinţele de cunoaştere şi estetice
Emotivitatea oscilează între extreme în pubertate, toleranţa la stres este scăzută, iar relaţiile cu părinţii sunt tensionate; în adolescenţă, emotivitatea devine mai echilibrată , iar conflictele cu familia se diminuează. Apare o deschidere faţă de sexul opus
Personalitatea:
Se definitivează şi se stabilizează structurile de personalitate
Sfera intereselor se lărgeşte ca urmare ca urmare a creşterii orizontului cultural şi a îmbogăţirii experienţei de viaţă
Interesele devin mai conştiente şi mai stabile în adolescenţă, fiind legate de idealul profesional
Se diversifică activităţile din timpul liber
Dacă puberul îşi cunoaşte trăsăturile caracteriale şi interesele, adolescentul îşi poate defini aptitudinile
Aptitudinile devin decisive în alegerea profesiei
Se dezvoltă conştiinţa de sine prin raportarea individului la sine însuşi, pe de o parte, iar, pe de altă parte, prin compararea cu ceilalţi
Se cristalizează un ideal
Afirmare de sine prin aspectul exterior, limbaj, spirit de contradicţie, apartenenţa la grup
Independenţă în plan valoric manifestată prin criticism faţă de părinţi (între 10-12 ani) şi asupra dascălilor (între 13-14 ani)
În pubertate, normele morale se impun mai mult în comportament decât în limbaj, predomină morala de tip alb-negru; în adolescenţă, individul îşi asumă sarcini mai dificile, devenind astfel mai responsabil
Sugestii în activitatea de consiliere:
Metodele care implică autodefinire, autoprezentare, joc de rol câştigă teren
Se poate introduce planificarea carierei, exerciţii de planificare pe termen lung
Biblioconsilierea ca şi folosirea materialelor video este indicată la această vârstă
Jocurile de rol cu implicaţii în viaţa socială îi vor ajuta să se adapteze mai uşor, să înţeleagă că asumarea unui rol implică responsabilitate
Organizarea unor cercuri artistice ( literare, grupuri de teatru de amatori, grafică, pictură) vor avea influenţă pozitivă asupra aptitudinilor creative
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
24
25
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
Indivizii umani sunt foarte diferiţi unul de celălalt. Diferenţele interindividuale se manifestă încă de la o vârstă fragedă. Diferenţierea interindividuală poate fi evidenţiată prin două categorii:
influenţe legate de temperament, şi care, în cea mai mare parte, sunt înnăscute;
influenţe legate de mediu.
Temperamentul se referă la trăsături care au o anumită bază genetică şi care se exprimă prin gradul de activism, energie, emoţionalitate, reactivitate şi sociabilitate al copilului. Aceste trăsături manifestate imediat după naştere pot rămâne relativ stabile de-a lungul vieţii, dar pot fi şi puternic influenţate de factorii de mediu.
Dintre ele amintim: nivelul de activism şi energie, adaptabilitatea la schimbare, reactivitate emoţională,
orientare spre lume sau spre sine.
De asemenea, pe parcursul dezvoltării lor, copiii pot cunoaşte schimbări semnificative ale stilului de comportament, schimbări datorate evenimentelor de viaţă (pozitive sau negative, care favorizează sau defavorizează dezvoltarea), implicării părinţilor în munca cu copilul (interacţiuni multiple, comunicare activă), experienţelor şcolare precum şi a celor sociale.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
Pe parcursul dezvoltării personalităţii copilului, un proces important este cel de identificare cu persoanele semnificative din viaţa copilului (mama, tatăl, bunicii sau alte persoane din proximitatea copilului). Identificarea constă în adoptarea de către copil a caracteristicilor, convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor acestor persoane semnificative şi este o consecinţă a observarii şi imitarii unui model. Copiii vor să fie asemeni modelului lor, vor acţiona şi vor trăi emoţii similare modelului. De aici decurge importanţa modului de comportament al adultului (părinte, profesor) şi mai puţin a "prelegerilor" educative pe care adultul le oferă copiilor.
Un alt proces important în dezvoltarea personalităţii îl constituie dobândirea identităţii, proces asociat frecvent cu perioada interogaţiilor de genul: „cine sunt eu?” sau „încotro merg?” şi care se concretizează în încercările adolescentului de a adopta diferite roluri ale Eului. Astfel se explică manifestările imprevizibile ale comportamentului adolescenţilor şi implicit inconsistenţa comportamentelor de la o zi la alta, acestea fiind etape fireşti în căutarea şi consolidarea identităţii de sine. În acest sens, pentru unii adolescenţi, procesul dobândirii identităţii se desfăşoară relativ calm, cu tensiuni şi conflicte minore, iar pentru alţii, adolescenţa este o perioadă de mare confuzie, acompaniată de crize existenţiale, de conflicte puternice şi de încercarea de subminare a autorităţii (părinţi, profesori, şcoală etc).
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
27
28
CERINŢE SPECIALE, TALENT, APTITUDINE, GENIU
Copilul supradotat
Există o multitudine de definiţii ale supradotării iar acest lucru a impus necesitatea găsirii unor criterii de clasificare a lor. Astfel, după Berger – Stassen (1986), există trei categorii de copii supradotaţi:
- O categorie care posedă abilităţi nonuzuale în anumite domenii specifice cum ar fi muzică, dans, atletism, etc.
- O altă categorie cuprinde copiii supradotaţi intelectual, cu un coeficient de inteligenţă care depăşeşte 130;
- A treia categorie include pe cei cu o creativitate „extremă”, autorul făcând trimitere la trăsăturile gândirii şi imaginaţiei creatoare: flexibilitate, originalitate, fluiditate, etc.
Caracteristici ale copilului supradotat
• Precocitate pe un anumit plan şi ritmul alert de dezvoltare;
• Originalitatea în căile de învăţare şi rezolvare a unor probleme;
• Dorinţa mare a copilului supradotat de a deveni stăpân, maestru într-un anumit domeniu asupra căruia şi-a focalizat atenţia şi interesul;
Dezvoltarea cognitivă
• capacitate de a gândi creator şi de a-şi însuşi o multitudine de noţiuni;
• originalitate, flexibilitate, fluiditate a ideilor şi expresiilor;
• puterea de a raţiona inductiv, deductiv;
• capacitate de improvizare, sensibilitate în situaţii problemă;
• capacitate de a vizualiza obiectele în mai multe dimensiuni;
• calităţi de comunicare, vocabular bogat etc.;
• capacitate de a memora rapid, de a reţine şi regăsi informaţiile;
• concentrare, stabilitate, mobilitate şi distribuţie a atenţiei.
Dezvoltarea afectiv – motivaţională
• sentimente intelectuale superior dezvoltate;
• nivel înalt de aspiraţii;
• motivaţie intrinsecă pentru învăţătură;
• tendinţă de dominare în relaţiile cu colegii;
• trăiri emoţionale intense;
• energie, activism, dorinţa de a comunica, de a dezbate;
• trăsături volitive accentuate;
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
28
29
• simţil dreptăţii;
• altruism;
• urmărirea unor idealuri;
• preocupare precoce pentru fenomenul morţii;
• perfecţionism, ataşamente şi angajare personală puternice, sensibilitate artistică.
Dezvoltarea socială
• tendinţa de a-şi crea reputaţia că are idei neobişnuite şi caraghioase;
• munca lui este caracterizată de ideea de a ieşi din „cărări bătătorite”;
• are umor şi simţ al divertismentului, independenţă în gândire şi conduită;
• nonconformism, mereu preocupat, preferă complexitatea, persistent, foarte imaginativ.
Identificarea copilului supradotat
Cei mai mulţi copii sunt selectaţi pe bază de teste de inteligenţă, performanţe şcolare, teste de creativitate, de motivaţie sau recomandări ale cadrelor didactice. După anii ’80, teoria inteligenţelor multiple propusă de H. Gardner este utilizată ca bază pentru identificarea copiilor supradotaţi într-unul din domeniile sugerate de aceasta: lingvistic, logico – matematic, spaţial, muzical, chinestezic, interpersonal, intrapersonal sau o combinaţie a acestora.
De asemenea, teoria triarhică a inteligenţei (Sternberg, 2002) poate fi folosită pentru punerea în evidenţă a copiilor supradotaţi de tip analitic, creativ sau practic. Un alt punct de vedere se bazează pe concepţia lui J. Renzulli (1994 apud Sternberg şi Williams, 2002), potrivit căreia copilul supradotat se află la intersecţia a trei atribute : abilităţi peste medie, creativitate şi angajare în sarcină.
Grafic, modelul „celor trei inele” propus de Renzulli se prezintă astfel:
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
29
30
Copilul cu deficienţe
Delimitări conceptuale:
a. deficienţă exprimă aspectul medical, deficitul stabilit prin metode şi mijloace clinice sau paraclinice, explorări funcţionale, ce se manifestă la nivel senzorial, mintal, motor, comportamental sau de limbaj;
b. incapacitatea este o diminuare totală sau parţială a posibilităţilor fizice, senzoriale, mintale etc. rezultat al unei deficienţe;
c. cerinţe educative speciale implică individualizarea evaluării şi a demersului educaţional sub aspectul potenţialului de învăţare şi de curriculum.
Categorii de deficienţe
1. Deficienţe senzoriale şi fizice – determinate de disfuncţii la nivelul principalilor analizatori (vizual şi auditiv) cu funcţii importante asupra desfăşurării normale a vieţii de relaţie cu factorii de mediu.
2. Deficienţele mintale – se exprimă în „reducerea semnificativă a capacităţii psihice care determină o serie de dereglări ale reacţiilor şi mecanismelor de adaptare ale individului la condiţiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător”. Funcţionarea intelectuală inadecvată, exprimată în dificultăţi la nivelul proceselor gândirii, reducerea câmpului perceptiv, limbaj slab dezvoltat, imaturitate socio – afectivă, dificultăţi în învăţare, tulburări de comportament etc.
3. Tulburări de limbaj – includ probleme de vorbire orală şi scrisă ca rezultat al unor disfuncţii intervenite în înţelegerea, elaborarea şi realizarea comunicării, disfuncţii cauzate afecţiuni de natură organică, funcţională, psihologică sau educaţională. Tipuri de tulburări:
a. tulburări de pronunţie corectă a unor sunete (dislalia, rinolalia, dizartria)b. tulburări de voce – răguşeală, voce ţipătoare, înaltă, intensă (afonia, disfonia, fonastenia) ceea
ce face dificilă înţelegereac. tulburări de fluenţă – bâlbâiala cu repetiţii, prelungiri de sunete, ezitări spasmodice (tahilalia,
bradilalia, logonevroza, aftongia)d. tulburări care implică deteriorări semnificative în receptarea şi exprimarea limbajului cu efecte
majore în învăţare.4. Tulburări (deficienţe) de învăţare – dificultăţi intelectuale de tip şcolar, probleme de ascultare,
concentrare, vorbire, gândire, memorie, citire, scriere, deprinderi sociale sau povestire.5. Tulburări ale atenţiei – implică: lipsa atenţiei, hiperactivitatea, impulsivitatea. Copiii care nu sunt atenţi
au dificultăţi de focalizare, concentrare pe un anumit lucru, plictisindu-se doar după câteva minute. Cei cu hiperactivitate demonstrează un nivel înalt al activităţii fizice fiind permanent în mişcare iar cei impulsivi au dificultăţi de înfrânare a reacţiilor lor, acţionând înainte de a gândi, activitatea lor fiind fluctuantă, incompletă şi superficială.
6. Tulburări emoţionale şi comportamentale – implică relaţionarea, agresiunea, depresia, frica asociate cu subiecte personale sau de la şcoală.
a. Autismul – sindrom patologic apărut în copilărie, caracterizat printr-o stare de înstrăinare, retragere, o lipsă de răspuns social şi/sau interes faţă de cei din jur, dificultăţi de comunicare şi de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un ataşament normal şi existenţa unor căi bizare de a răspunde la stimulii din mediul înconjurător. Trăsături caracteristice:
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
30
31
insistenţă şi perseverare pe acelaşi lucru din mediul ambiant exprimate în comportamente ritualizate, mişcări repetitive ale capului, pocnituri ale degetelor. Aceşti copii simt nevoia să menţină complet controlul asupra mediului lor, orice stimul nou poate cauza un grav distres;
extremă izolare socială şi înstrăinare refuzând contactul personal, ei nu se angajează în schimburi de zâmbete, imitaţie sau alte forme de joc social, realizând acestea numai prin contact vizual. Relaţiile de ataşament pe care le dezvoltă sunt anormale, manifestându-se adesea o formă de ataşare de obiecte;
severe deficienţe de vorbire exprimate în nefolosirea spontană a limbii în comunicare, mutism sau cel mai adesea în echolalie.
Toate acestea conduc la grave dificultăţi de învăţare, copilul neajungând la asimilarea unor concepe mai abstracte. În concluzie, autismul are o formă de comportament atipic, fiind o deviaţie de la dezvoltarea normală.
b. Tulburările de comportament – cuprind pattern-uri persistente în care copilul violentează drepturile altora, încalcă normele specifice grupului, manifestă agresivitate şi devianţă. În diagnoza tulburărilor de comportament se iau în calcul factorii sociali şi de mediu cultural.
Inteligenţa emoţională
Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc.). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale.
Se pune întrebarea ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să reuşească în carieră. Ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în carieră? Răspunsul la acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei îşi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ).
Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere îşi dau seama cum sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur.
In 1995, psihologul american Daniel Goleman a publicat o carte care a devenit best seller - "Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ" ("Inteligenţa emoţională: De ce poate fi mai importanta decât IQ), aducând în actualitate şi definind practic noţiunea de inteligenţă emoţională. Considerată de autor cheia succesului personal şi profesional, inteligenţa emoţională este un amestec de stăpânire de sine, motivaţie, empatie, gândire libera, tact si diplomaţie. Aceste atribute ale unei persoane o fac sa aibă o inteligenţă emoţională ridicată. Astfel, ea îşi poate controla reacţiile emoţionale în raport cu alte persoane, datorită faptului ca este conştientă de toţi factorii care contribuie la apariţia reacţiei respective.
Pentru Goleman, inteligenţa emoţională are la bază cinci elemente deosebit de importante - cunoaşterea personală, controlul emoţiilor / reacţiilor emoţionale, motivaţia, empatia şi capacitatea de comunicare.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în plan personal, cât şi în cel profesional.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
31
32
Componente ale inteligenţei emoţionale
1. Cunoaşterea emoţiilor personale
Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri.
2. Gestionarea emoţiilor
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie.
Perceperea şi recunoaşterea sentimentelor celorlalţi este secretul unor relaţii constructive cu cei din jurul tău.
3. Direcţionarea emoţiilor către scop
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:
durata în timp - când vrem să atingem scopul participanţi - de cine avem nevoie strategie - ce paşi trebuie urmaţi resurse - de ce avem nevoie
Auto-motivarea depinde de controlul total al emoţiilor. Daca eşti foarte atent la momentele şi motivele în care reacţiile tale emoţionale izbucnesc, poţi elimina toate sentimentele negative care adesea blochează creativitatea şi puterea de a conduce, evoluând astfel personal şi profesional. Vei fi astfel mai motivat şi mai eficient în ceea ce faci.
4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem, pornind de la experienţele noastre.
Empatia constă în abilitatea unora de a fi sensibili, a reacţiona chiar şi la cele mai mici probleme ale celorlalţi. Dezvoltându-ţi puterea de înţelegere pentru nevoile, dorinţele şi aşteptările celor de lângă tine reuşeşti pe de o parte să îţi înţelegi mai bine propriile trăiri şi reacţii şi sa le acorzi acestora mai multă atenţie şi înţelegere.
5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive
Abilităţile de comunicare la care se referă Goleman se bazează pe principiul că, atunci când vrei să obţii ceva, te porţi frumos cu persoana respectivă. Comunicarea înseamnă în acest context o bună cunoaştere a modului în care poţi flata pe cineva pentru a-l determina să facă exact ceea ce vrei tu. Cei care ştiu să comunice la acest nivel sunt de obicei persoane foarte populare şi au puternice calităţi de lider.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
32
33
Provocare
Exerciţiu : Cum să-ţi îmbunătăţeşti inteligenţa emoţională
Ţine cont că emoţiile, ca de altfel şi fericirea ta, stau în mâinile tale;
Foloseşte-ţi energia pentru a-ţi analiza propriile acţiuni decât să-ţi pierzi timpul criticându-i pe alţii;
Fii constructiv şi preia din comportamentul celorlalţi ceea ce ţi se potriveşte;
Învaţă să te relaxezi când simţi că autocontrolul îţi cam joaca feste şi mergi mai departe când simţi ca
ţi-ai revenit;
Încearcă să faci haz de necaz în caz de criză;
Fii cinstit cu tine însuţi; recunoaşte atunci când greşeşti şi vezi care este sursa greşelilor astfel încât
să poţi rezolva situaţia respectivă într-un mod cât mai optimal;
Arată că te respecţi respectând la rândul tău sentimentele celorlalţi;
Evită-i pe cei care încearcă să te pună într-o situaţie de inferioritate sau nu-ţi respectă sentimentele;
Învaţă să asculţi mai mult decât vorbeşti;
Fii atent la comunicarea non-verbală; uită-te la feţe, ascultă tonul vocii şi studiază limbajul trupului;
Conştientizează că pentru îmbunătăţirea inteligenţei tale emoţionale ai nevoie de timp şi de multă
răbdare.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
33
34
Aplicaţie
Exerciţiu aplicativ: „ Exprimarea emoţiilor”
Obiective:
- exprimarea emoţiilor: verbal şi nonverbal;
- extinderea vocabularului;
- dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă;
- creşterea coeziunii grupului;
- dezvoltarea imaginaţiei;
- detensionarea atmosferei.
Descrierea exerciţiului:
Participanţii sunt împărţiţi în patru grupe, apoi li se vor prezenta cele patru categorii de emoţii primare/sentimente: bucurie, tristeţe, furie (mânie), frică.
Fiecare grupă va avea în vedere una dintre cele patru categorii de emoţii, având două sarcini de lucru de îndeplinit.
Rezultatele activităţii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare.
Sarcina de lucru:
1. Găsirea cât mai multor sinonime pentru fiecare din cele 4 emoţii.
2. Realizarea unei scenete în care cel puţin un personaj să fie dominat de acea emoţie.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
BucurieFurie / mânie
Tristeţe frică / teamă
34
35
Exerciţiu creativ
Cum învaţă copiii ceea ce trăiesc
Dorothy Law Nolte, 1954
Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne;
Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agresivi;
Dacă traiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi;
Dacă traiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă să fie timizi;
Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să simtă invidia;
Dacă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi;
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători;
Dacă trăiesc în toleranţă, copiiii învaţă răbdarea;
Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea;
Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească;
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă pe sine;
Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este mai bine să ai un ţel;
Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă să fie generoşi;
Dacă trăiesc în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr;
Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi;
Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul;
Dacă trăiesc în siguranţă, copiii învaţă spă aibă încredere în ei şi în ceilalţi;
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
35
36
Sarcină de lucru:
1. Identificaţi particularităţi individuale ale adultului (atitudini, comportamente) care prin modelul
imitării le „insuflă” copiilor.
2. Daţi exemple de situaţii prin care trece copilul şi atitudini pe care ar trebui să le adopte adultul
daţă de acesta.
Ex. „copilul nu are răbdare, are prea multă energie: îl ajut să descopere sportul;copilul nu se simte
valorizat: ii dau sarcini uşoare/adaptate capacităţii lui pentru a le duce la bun sfârşit şi apoi îl laud
etc.”
Extindere / Aprofundare
Dacă doriţi să vă testaţi inteligenţa emoţională accesaţi site-ul : http://www.terapiam.ro/test-inteligenta-emotionala
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
Planificarea carierei este procesul prin care o persoană îşi conturează o direcţie de carieră, îşi stabileşte scopuri în legătură cu propria carieră şi iniţiază acţiuni în vederea atingerii acestor scopuri. Planificarea carierei nu înseamnă realizarea unui plan pentru întreaga viaţă, ci este un proces continuu de ajustare a scopurilor de carieră la caracteristicile personale şi oferta educaţională şi ocupaţională care este într-o continuă dezvoltare.
Planificarea carierei presupune parcurgerea mai multor etape:
1. Autocunoaşterea. Pentru a alege profesia cea mai potrivită, în primul rând trebuie să ne cunoaştem foarte bine însuşirile de personalitate, aptitudinile, abilităţile, competenţele, interesele, valorile, trebuie să ştim ce trebuie să facem pentru a ne dezvolta în direcţia dorită (este vorba despre educaţie, formare, dar şi de autoeducaţie, autoformare).
2. Explorarea profesiilor este o etapă deosebit de importantă. Trebuie să avem cât mai multe informaţii despre profesiile existente, pentru a găsi profesia care este în concordanţă cu interesele şi aptitudinile noastre, cu însuşirile de personalitate care ne caracterizează. În acelaşi timp adunăm informaţii şi despre ofertele instituţiilor de învăţământ, pentru a găsi şcoala care ne poate pregăti cel mai bine.
3. Luarea deciziilor cu privire la carieră are ca scop alegerea unei forme de educaţie eficiente în
consens cu profesiile dorite și posibilităţile explorate.
4. Urmează căutarea unui loc de muncă, angajarea, respectiv dezvoltarea carierei (la nevoie, reluarea etapelor anterioare).
Specialiştii care se ocupă de orientarea pentru carieră îşi focalizează acţiunile mai ales asupra următoarelor categorii de activităţi:
a. autocunoaştere şi dezvoltare personală;
b. explorarea traseelor educaţionale şi profesionale;
c. luarea deciziilor cu privire la carieră,
c. marketing sau promovare personală.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
38
39
a. Autocunoaşterea presupune formarea conceptului de sine (Self-concept) care cuprinde totalitatea ideilor
şi sentimentelor pe care o persoană le are despre ea însăşi. Conceptul de sine are două aspecte: imaginea
de sine şi stima de sine. Imaginea de sine (Self-image) reprezintă părerile despre calităţile şi defectele pe
care le avem - sau credem că le avem (de ex. o adolescentă se poate considera fiică ascultătoare, studentă
bună, prietenă fidelă, talentată la desen etc.). Stima de sine (Self-esteem) reprezintă modul în care ne
autoapreciem, cum ne evaluăm în raport cu propriile noastre aşteptări şi aşteptările celorlalţi.
Elementele cheie pentru planificarea carierei sunt: aptitudinile, abilităţile, competenţele, interesele şi
sistemul de valori.
b. Explorarea traseelor educaţionale şi ocupaţionale se realizează prin colectarea informaţiilor privind
oportunităţile educaţionale şi la ocupaţii. Trebuie să încercăm să adunăm cât mai multe informaţii referitor la
natura muncii pe care dorim să o efectuăm, cerinţele educaţionale pentru a ocupa un loc de muncă,
perspectivele de angajare, mediul muncii, caştiguri etc. Corectitudinea informaţiilor obţinute este esenţială
pentru a putea face alegeri în concordanţă cu interesele, valorile, însuşirile de personalitate care ne
caracterizează. Pentru a obţine cât mai multe informaţii despre traseele educaţionale şi profesionale
posibile, trebuie să identificăm un număr cât mai mare şi mai variat de surse de informare.
c. Luarea deciziilor cu privire la carieră - Explorarea traseelor educaţionale şi ocupaţionale este urmată de
luarea deciziei de carieră, adică selectarea unei opţiuni din mulţimea variantelor disponibile la un moment
dat. Atunci când luăm o decizie trebuie să fim conştienţi de faptul că nu luăm o decizie pentru întreaga
viaţă. În cursul vieţii este posibil să identificăm cariere care ni se potrivesc mai bine şi putem relua procesul
de construire a carierei. Teme importante în procesul de consiliere a carierei sunt: stilul decizional, tehnici
de luarea deciziilor, analiza și compararea alternativelor.
d. Marketing sau promovare personală
După luarea deciziei şi absolvirea şcolii care ne oferă calificarea adecvată dorim să găsim un loc de muncă.
Pentru aceasta este necesar să urmărim situaţia de pe piaţa muncii. Prin “piaţa muncii” înţelegem
configuraţia specifică a cererii şi ofertei de locuri de muncă existente la un moment dat. Piaţa muncii este
foarte dinamică. Se modifică ponderea profesiilor, apar schimbări la nivelul deprinderilor de muncă solicitate
datorită progresului tehnologic etc.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
39
40
PLANUL DE CARIERĂ
Planul de carieră, rezultat al procesului de planificare a carierei, poate fi definit ca o construcţie progresivă elaborată pe parcursul şcolarităţii şi al vieţii, construcţie ce permite desfăşurarea a nenumărate scenarii posibile. Un plan bun de carieră este acel plan care rămâne deschis, modificabil în funcţie de oportunităţile apărute pe traseul dezvoltării individului.
Planul de carieră reflectă:
Stilul de viaţă dorit al clientului – ca punct de reper pentru cariera visată Interesele, aptitudinile, valorile clientului Nivelul său de aspiraţie Obiectivele pe termen scurt (ciclul de instruire, oportunităţile de educaţie şi formare profesională) Obiectivele pe termen lung (formarea profesională de ansamblu)
EXEMPLE DE GHIDURI DE PLANIFICARE A CARIEREI
A. GHID DE AUTOPLANIFICARE A CARIEREI(după Self-Directed Career planning Guide, Information Development and Marketing Branch of Alberta Advanced Education and Career Development, 1994, Edmonton)
I. Introducere
Identificarea barierelor ce pot bloca activitatea de planificare a carierei Evaluarea nevoilor
II. Descoperă-te pe tine însuţi
Ocupaţiile visate Disciplinele şcolare Interese Valori de muncă Deprinderi
III. Explorarea opţiunilor
Profile ocupaţionale
IV. Luarea deciziei şi formularea planului de acţiune
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
40
41
B. MODEL DE ELABORARE A UNUI PROIECT DE CARIERĂ(elaborat prin Programul Phare 2000 – Coeziune economică şi socială. Dezvoltarea resurselor umane în
contextul dezvoltării industriale, proiectul - Elaborarea şi implementarea unui mecanism regional ca instrument
sistemic de încurajare a ocupării forţei de muncă)
I. Cunoaşterea de sine
Identificarea aptitudinilor, abilităţilor, capacităţilor şi deprinderilor transferabile)
Identificarea intereselor profesionale
Identificarea valorilor de muncă
Identificarea unor trăsături dominante de personalitate
Matricea SWOT personală
II. Profesiunile
Profesia ideală
Elemente caracteristice
III. Piaţa muncii
Aşteptările angajatorilor
Aşteptările angajaţilor
Şomajul
IV. Planul de carieră
Ideal - Misiune
Dimensiunile vieţii
Rezolvarea de probleme şi decizia privind cariera
Planul de acţiune
V. Elemente de ego-marketing
Metode de a găsi oportunităţile de angajare
Etapele de căutare a unui loc de muncă
Citirea corectă a unui anunţ
Alcătuirea scrisorii de prezentare, de intenţie, de mulţumire, CV
Procurarea documentelor necesare solicitării unui loc de muncă
Prezentarea la interviu
Negocierea salariului
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
41
42
C. PLAN DE CARIERĂ (DE LUIS H. JANDA)
I. Startul / Punctul de plecare
Ce îţi place să citeşti?
Cât eşti de decis în legătură cu cariera?
Cum ai încercat să-ţi găseşti vocaţia?
Cât de importantă este vocaţia/cariera pentru tine?
Ce temeri ai în legătură cu cariera?
Care reprezintă pentru tine valori în carieră?
II. Momentul de faţă
Satisfacţia în muncă
Responsabilitatea faţă de muncă
Muncă şi stres
Cât de rezistent eşti?
III. Calea dezvoltării
Teamă de succes
Orientare spre succes
Tergiversare
Creativitate
Competenţe digitale, atitudinea faţă de calculator
Stilul managerial
IV. Pregătirea pentru o muncă / vocaţie corespunzătoare
Cât de hotărât eşti în căutarea unui loc de muncă?
Cum te prezinţi la un interviu?
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
42
43
APLICAŢIE Fişa de activitate
MITURILE ÎN ALEGEREA CARIEREI
Exista situatii in care tinerii nu iau deciziile optime legate de carieră deoarece sunt ghidaţi de anumite idei şi convingeri iraţionale. Pentru a conştientiza şi a înlătura astfel de bariere ce îi impiedică în parcurgerea unui proces eficient de luare a deciziei, vom prezenta mai jos câteva din aceste convingeri (mituri) şi varianta raţională de abordare a lor.
Activitate cu elevii: “ Pro şi Contra ”
Obiective: - sa prezinte argumente prin care să susţină sau să combată o idee- sa înlocuiască miturile ( ideile irationale) cu idei raţionale
Desfasurare: Se formeaza grupuri de 4 elevi. Profesorul pregăteste biletele pe care notează câte un mit despre carieră, pe care le distribuie grupurilor formate. Din fiecare grup 2 elevi vor trebui să aducă argumente prin care să sustină afirmatia înscrisă pe biletel, iar ceilalti 2 elevi vor trebui sa o nege prin argumente.Fiecare grup va prezenta in fata clasei argumentele pro si contra ideii respective iar in final, ghidati de profesor, elevii vor identifica explicatia rationala pentru fiecare mit.
Exemple de mituri despre cariera:
1. Exista o singura profesie/ ocupatie care mi se potriveste.FALS : Orice individ are diverse abilităţi, interese, valori. Nici una nu va exploata întregul potenţial, dar
bineinteles că vor exista unele mai potrivite decat altele. Important este sa fii convins că ai decis în cunostinta de cauza si ca interesele, abilitatile si valorile tale se incadreaza in cerintele ocupatiei alese.
2. Parintii, un test sau un expert stiu mai bine decat mine ce ar trebui sa fac.FALS: Intr-adevar, parintii, testele, consilierii te pot ajuta sa te cunosti mai bine si te pot indruma, dar nu uita ca decizia iti apartine. Pentru aceasta trebuie sa dai dovada de incredere in capacitatea ta de a lua decizii legate de viitorul tau.
3. Toata lumea trebuie sa aiba succes în carieră chiar daca aceasta inseamna sa faca lucruri care nu ii intereseaza.
FALS: Este foarte important ca profesia sau ocupatia pe care o ai sa iti placă, să o faci cu plăcere. In caz contrar să stii că esti aproape de eşec în carieră. Trebuie sa analizezi ce înseamna succes pentru tine: bani, putere, statut, faimă. Uneori poti atinge toate aceste repere si totusi sa nu fii multumit de cariera ta.
4. Profesia mea trebuie sa fie ideala, sa imi satisfaca toate dorintele si nevoile.FALS: Fii realist! Orice profesie are aspecte pozitive si aspecte negative. Este important sa iti alegi porfesia care iti satisface cele mai multe nevoi, interese si contribuie la dezvoltarea aptitudinilor tale.
5. Oamenii fie au succes in cariera, fie esueaza total.FALS: Invata sa iti evaluezi cariera in termeni relativi si nu in termeni de “ totul sau nimic”. De cele mai multe ori, esecurile sunt cele din care invatam cel mai mult, cele care reprezinta samanta viitoarelor succese.
6. Nimeni altcineva nu este indecis. FALS: Majoritatea tinerilor sunt indecisi raportat la ce fel de munca vor presta. Nu e nimic rau in a fi indecis , atata timp cat te preocupi sa strangi informatiile da care ai nevoie pentru a alege la timpul potrivit.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
43
44
PROVOCARE
Sarcină de lucru:
Vă rugăm să vă prezentaţi pe scurt, imaginându-vă că participaţi la un interviu pentru obţinerea unui post
în învăţămant. Veţi lucra câte doi, iar apoi în grup mai mare de câte 4 respectiv 6.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
Totodată, consilierea implică dezvoltarea unor atitudini şi abilităţi fundamentale, fără de care procesul
de consiliere nu poate duce la efectele conturate de însăşi obiectivele consilierii.
1. EDUCAŢIA ŞI FORMAREA CONSILIERULUI Cunoştinţe actualizate despre instituţiile de educaţie şi formare
Abilitatea de identificare a nevoilor de formare profesională continuă ale clienţilor
Capacitatea de a oferi informaţii relevante despre anumite domenii de studiu/formare
2. DINAMICA PIEŢEI MUNCII ŞI CUNOŞTINŢE DESPRE PROFESII Cunoştinţe şi monitorizarea activă a realizărilor şi tendinţelor de pe piaţa muncii şi a informaţiilor relevante din
acest domeniu
Cunoştinţe despre ocupaţii şi actorii-cheie, cerinţe, perspective şi oportunităţi de formare pentru respectivele ocupaţii; acces la sursele de informaţie relevantă din acest domeniu
Cunoştinţe despre ofertele de muncă existente şi despre sursele de informaţie pentru găsirea locurilor de muncă vacante
3. PERSONALITATEA CONSILIERULUI
1. Calităţi personale
Empatia – aptitudine specială de surprindere a mentalităţii elevului, a sentimentelor sale, a opiniilor şi
dorinţelor lui, de-şi adapta comportamentul în mod eficient
Dragostea şi sensibilitatea pentru copii – condiţie indispensabilă, necesară stabilirii unor relaţii
optime între profesorul de consiliere-orientare şi elevi; aceasta trebuie să fie o componentă majoră a
personalităţii profesorului de consiliere, fiind apreciată ca o predispoziţie naturală spre viaţa, interesele,
spiritul şi afectivitatea copilului, respectul pentru personalitatea acestuia, interesul pentru evoluţia sa.
Echilibru emoţional – capacitatea de a-şi controla trăirile, sentimentele şi mai ales de a nu lăsa ca
problemele personale să se răsfrângă asupra activităţii sale.
Capacitate de anticipare şi de cunoaştere a elevilor – capacitatea de a înţelege şi privi elevii atât ca
indivizi, cât şi în colectivitatea din care fac parte, capacitatea de a reacţiona la stimulii sociali, de a
simţi sensul şi ritmul dezvoltării celor asupra cărora acţionează.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
46
47
Mobilitatea comportării – capacitatea de a-şi modela şi adapta comportamentul funcţie de specificul
situaţiei şi particularităţile de vârstă ale copiilor.
Deschiderea către experienţe noi – un profesor de consiliere „eficient trebuie să manifeste o atitudine
deschisă, flexibilă, tolerantă ce permite receptivitate la problemele elevilor; de altfel trebui să existe
un echilibru dinamic între detaşarea favorabilă a obiectivităţii şi implicarea sa în situaţiile problematice
ale elevului.
Respect şi încredere în propria persoană – atât timp cât propriile probleme nu sunt rezolvate, nu
puteţi sprijini eficient alte persoane în soluţionarea problemelor lor.
Ascultarea activă – este abilitatea de bază în consiliere ce oferă suportul unei bune comunicări între
profesor şi elevi. Ascultarea activă este cea care încurajează elevii să vorbească deschis şi liber. Prin
ascultare activă se comunică respect pentru ceea ce gândeşte sau simte interlocutorul şi se transmite
mesajul nonverbal că este înţeles.
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
47
48
2. Atitudinile consilierului
Acceptarea necondiţionată – are la bază următorul principiu: fiinţa umană este valoroasă şi pozitivă
prin esenţa sa, are capacitatea sau potenţialul de a face alegeri responsabile, are dreptul să ia decizii
asupra vieţii personale şi de a-şi asuma propria viaţă.
Congruenţa – se referă la concordanţa dintre comportamentul consilierului şi convingerile, emoţiile şi
valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruenţa defineşte autenticitatea comportamentului
persoanei.
Colaborarea - abilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) în
deciziile de dezvoltare personală. Relaţia este de respect şi parteneriat, şi nu de transmitere de
informaţii de la "expert" la "novice".
Gândirea pozitivă – filosofia consilierii este definirea omului ca fiinţă pozitivă care poate fi ajutată să-şi
îmbunătăţească aspectele sale mai puţin dezvoltate. Activităţile de consiliere educaţională trebuie să fie
focalizate pe dezvoltarea imaginii şi respectului de sine ale elevului, a responsabilităţii personale. Dacă
viziunea noastră generală asupra lumii nu are nota pozitivă dată de încrederea în noi înşine şi în
oameni, nu este indicat să ne implicăm în activităţile de consiliere.
Responsabilitatea – ca efort conjugat şi asumat pentru dezvoltare personală permanentă. Teoretic,
consilierul nu se poate implica în procesul consilierii dacă nu îşi asumă responsabilitatea atitudinilor şi
acţiunilor sale. Responsabilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii,
prin prevenirea utilizării greşite a cunoştinţelor şi metodelor de consiliere, prin evitarea oricărei acţiuni
care interferează cu starea de bine a celor consiliaţi
3. Comunicarea cu clientul
Cunoştinţe despre caracteristicile generale ale diferitelor grupuri-ţintă şi capacitatea de a adapta strategiile de consiliere la caracteristicile grupului-ţintă
Abilităţi sociale de bază şi lucrul cu grupuri dificile
Abilitatea de a identifica persoanele aflate în situaţii dificile (de ex.: boală, consum de droguri, datorie, domiciliu etc.) şi capacitatea de a-i îndruma către specialist
Abilitatea de a promova iniţiativa individuală
4. Abilităţi de coaching
Abilitatea de a exprima idei şi pe sine în mod clar şi inteligibil
Abilitatea de a motiva clienţii
Capacitatea de a ajuta şi în acelaşi timp de a păstra distanţa profesională
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
48
49
5. Evaluare
Cunoştinţe despre metodologia formulării întrebărilor şi tehnicile de intervievare
Abilităţi de analizare a nevoilor clienţilor
Abilitatea de a identifica acele competenţe ale clienţilor specifice angajării pe cont propriu şi antreprenoriatului şi capacitatea de a le oferi informaţii relevante
Cunoştinţe despre testele de aptitudini/abilităţi şi interese utilizate în consilierea carierei
Capacitatea de a analiza şi integra rezultatele testelor în procesul de consiliere
6. Potrivirea omului cu ocupaţia şi plasarea forţei de muncă
Cunoştinţe despre nevoile clienţilor şi oportunităţile corespunzătoare, respectiv folosirea acestor cunoştinţe potrivit cu cerinţele pieţei muncii
Cunoştinţe despre cerinţele formale de solicitare a unui loc de muncă
Cunoştinţe despre selecţia ofertelor de muncă după abilităţile şi resursele identificate ale clienţilor, folosind reţelele şi sursele interne şi externe, respectiv capacitatea de a-i învăţa pe clienţi
7. Etică
Conştientizarea standardelor etice şi respectarea codului etic specific
8. Profilul practicianului
Motivaţia muncii
Gândire pozitivă
Lipsa de teamă faţă de noile experienţe şi schimbări
Ascultare activă
Conştientizarea limbajului corporal şi capacitatea de a controla şi reflecta propriul limbaj corporal
Toleranţă şi deschidere faţă de diferenţele culturale
9. Managementul timpului
Abilitatea de planificare şi organizare a activităţilor şi de auto-organizare
Abilitatea de a stabili priorităţi, de a se concentra în activitate, de a identifica urgenţele şi de a schimba calendarul activităţii la nevoie
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
49
50
10. Stres şi frustrare
Capacitatea de a gestiona stările de stres şi frustrare
11. Formare continuă
Conştientizarea propriilor capacităţi şi limite şi dispoziţia de a se implica în auto-evaluare / reflecţie asupra sinelui periodică şi de a compensa deficitele identificate
Deschiderea spre formare permanentă
12. ABILITĂŢI TIC
Cele mai multe initiative de utilizare a tehnologiilor informatice şi de comunicare (TIC) în consilierea
carierei au în vedere, mai degraba, oferirea de informatie si mai putin transferarea procesului de
autocunoastere si luarea deciziei în spatiul web.
Astfel, în utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare (TIC) în consilierea carierei, cadrele
didactice trebuie să aibe următoarele abilităţi:
Utilizarea TIC şi managementul informaţiei Abilităţi de bază în TIC (Word, Power-Point) Capacitatea de a găsi cu uşurinţă informaţiile de bază cu ajutorul motoarelor de căutare pe internet Utilizarea frecventă a poştei electronice (email)
Avantaje ale utilizarii TIC în consilierea carierei Utilizarea resurselor noilor tehnologii informatice în consilierea si orientarea scolara si profesionala
prezinta urmatoarele avantaje:
„ameliorarea raportului numar de clienti per consilier; scaderea costurilor sociale ale consilierii si orientarii; cresterea posibilitatilor de stocare, regasire, manipulare si combinare a diferitelor seturi de variabile
(caracteristici personale, ocupatii, institutii etc.) si care pot oferi raspunsuri imediate unei largi categorii de clienti;
sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor fata de consilieri; contactarea directa a surselor de informare care poate avea durate considerate convenabile de catre
fiecare (personalizarea timpului de acces la informatii); oferirea unei experiente repetabile, care faciliteaza învatarea si retinerea informatiilor; sporirea gradului de realism al situatiilor de munca utilizate ca exemple si sursa de informatie (prin simulare
electronica); furnizarea de informatii într-un mod extensiv; cresterea flexibilitatii modului de prezentare a datelor, fapt care permite organizarea si selectarea imediata
a informatiilor dupa mai multe criterii (de exemplu: ocupatiile pot fi clasificate, analizate sau asociate dupa diferite caracteristici sau cerinte, desigur, atâtea specificatii câte au fost introduse în sistem)” .
Dezavantaje ale utilizării TIC în consilierea carierei
Vulnerabilitatile principale ale programelor informatizate de consiliere, care se consideră pentru moment ca dezavantaje în calea utilizării TIC în consiliere, sunt cele legate de:
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
50
51
„perisabilitatea” ridicată în timp a informaţiilor introduse în programe; mereu este nevoie de consilieri care să „alimenteze” sistemul şi informaticieni care să asiste funcţionarea servere-lor, a reţelelor de consiliere la distanţă cât şi ameliorarea programelor;
programele care nu sunt totdeauna în consens cu cererile tipice sau dinamice ale clienţilor; flexibilitatea încă redusă sau nulă a programelor informatizate la schimbarea priorităţilor, nevoilor şi
categoriilor de informaţii ale clienţilor; acestea acţionează, strict, în consens cu programul şi informaţiile introduse iniţial;
incapacitatea programelor de a învăţa, de a se adapta, de empatie sau de a deţine alte calităţi psihologice ale consilierului;
receptarea pasivă, neparticipativă a informaţiilor de către clienţi; posibilitatea redusă de a obţine informaţii noi sau diferite, de a pune întrebări sau exersa anumite situaţii
ipotetice; sensibilitatea relativ redusă a programelor de consiliere şi orientare la diferenţele individuale ale clienţilor.
B. CODUL DEONTOLOGIC ÎN CONSILIERE
Respectul – la baza consilierii stă respectul pentru client şi dreptul lui la autodirijare. Punctul de vedere
central în consiliere este autonomia în procesul de alegere şi luare a deciziei. Consilierul nu va adopta o
atitudine de superioritate şi nu va încerca să preia controlul; acesta trebuie să asigure un echilibru între
stimulare şi reflectare.
Independenţa – consilierul este neutru şi independent. El are în vedere doar interesele clientului.
Deschiderea – în consiliere se acordă importanţă cadrului şi circumstanţelor în care are loc şedinţa de
consiliere. Consilierul este deschis faţă de orice legătură cu o instituţie sau autoritate. În cazul în care
consilierul este nevoit să transmită informaţii sau îndeplineşte funcţii care ar putea controla sau limita
clientul, acestea trebuie făcute cunoscute clientului.
Confidenţialitatea – şedinţa de consiliere este confidenţială. În situaţiile în care, datorită legii, consilierul
este obligat să transmită informaţii mai departe, el trebuie să ceară acordul celui consiliat. De asemenea,
consilierul transmite numai fapte, nu evaluări.
Faptele în sine – informaţiile oferite persoanei consiliate trebuie să fie corecte şi actuale.
Aplicaţie
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
51
52
Din jurnalul unui profesor – diriginte...
Astăzi înaintea orei de dirigenţie s-a întâmplat un eveniment care la început nu a avut nimic deosebit.
Ca de fiecare dată, reuşisem să colectez cu o zi înainte de oră mesajele scrise de elevi în cutia de corespondenţă, un loc în care aceştia îşi exprimă gânduri, trăiri, evenimente deosebite pe care vor să le împărtăşească cu mine, dar şi probleme, îngrijorări, situaţii în care au nevoie de ajutor. Urma, ca de fiecare dată, să răspund unora dintre ele în cele 10 minute alocate acestei activităţi şi să planific cu ceilalţi termenele pentru întrevederile individuale.
Numai că astăzi, M.N. privea insistent la cutia pe care o golisem cu o zi înainte şi nu răspundea colegilor care o întrebau diferite lucruri.
Pauza nu se terminase, iar ea stătea încordată în bancă, parcă ignorând tot ceea ce se întâmpla în jurul ei. Eu încă sortam la catedră cu foarte mare grijă bileţelele, atunci când m-a întrebat:
- Doamna dirigintă, aveţi toate bileţelele la dumneavoastră?
- Bineînţeles. Tot ceea ce aţi scris până ieri se află la mine.
- Vă rog să mai verificaţi o dată cutia. Sigur sunt toate?
Neînţelegând foarte exact despre ce este vorba, mă îndrept spre cutia de corespondenţă, unde descopăr un bilet rupt fără nici un pic de grijă, parcă în disperare, dintr-un bloc notes.
Mă îndrept spre catedră şi citesc biletul, cu ochii fetei îndreptaţi către mine. Nici nu ştiu dacă am făcut bine citindu-l în faţa ei.
”Aseară mi-am dorit din nou să termin cu toate astea. Din nou scandaluri, din nou certuri... Oricum, nu interesează pe nimeni cum mă simt eu. Mi-a fost un pic teamă prima dată, dar cred că în curând îmi voi face curaj. Altă soluţie nu văd. Vă rog, ajutaţi-mă!”
Ce să fac? De obicei am răspunsuri la toate întrebările. Acum nu ştiu de unde să încep şi ce să-i spun?
Sarcină de lucru:
1. Cum aţi fi reacţionat în situaţia dată?
2. Ce fel de abilităţi, competenţe ar trebui să aibe consilierul pentru a gestiona o astfel de situaţie de criză?
Dar dirigintele, în situaţia data?
3. V-aţi confruntat de-a lungul carierei cu astfel de situaţii? Cum aţi reacţionat?
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor
52
53
Reflecţie
1.Care din abilităţile şi competenţele consilierului pot fi dezvoltate la adolescenţi pentru a deveni
peercounceler(un specialist in consiliere pentru colegii lor)?
2.Care sunt competenţele unde simţiţi nevoia unor informaţii suplimentare sau unui sprijin
Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă : www.anofm.ro Ministerul Muncii , Familiei şi Protecţiei Sociale : www.mmssf.ro CNPAS Sistemul Public de Pensii : www.cnpas.org www.mmuncii.ro/ro/legislatie-protectie-sociala-560-view.html
Bibliografia
1. Alba, A., Balaci, I., Erdei, I., Harasemiuc, O., Velciov N., Cinci paşi pentru cariera mea. Editura BIC
ALL, Bucureşti, 2003
2. Alba, A., Balaci, I., Erdei I., Harasemiuc, O., Velciov N., Pentru cariera elevilor tăi. Editura BIC ALL,
Bucureşti, 2003
3. Arnold, J., Cooper,C.L., Robertson, I.T.,Work Psychology: Understanding Human Behaviour In the
Workplace, London: Financial Times, 1998
4. Băban, A., Petrovai, D., Consiliere educaţională, Psinet, Cluj Napoca, 2001
Model de consiliere centrat pe Consilierea si Educarea Carierei elevilor