TITULARIZARE RASPUNSURI15-16 IULIE 2004SUBIECTUL I 1.MICAREA
OMULUI SAU MOTRICITATEA REPREZINT UNA DINTRE NOIUNILEFUNDAMENTALE
ALE DOMENIULUI. A.Defini(i motricitatea. - este capacitatea omului
de a efectua miscari care implica un predominant efort fizic. Ea se
refera latotalitateamiscarilorefectuatedeom, cuajutorul
muschilorscheletici, pentruintretinerearelatilorsalecumediul
natural sau social in care exista, inclusiv prin practicarea unor
sporturi (motricitatea se mai numeste simiscarea omului).
B.Enumera(i yi defini(i elementele componente/de structur ale
motricit(ii.-Actelemotrice,
suntfaptesimpledecomportarerealizatenmodvoluntarpentrundeplinireaunorac(iuni
sau activit(i motrice. Termenul poate sa indice si alte reflexe,
instinctuale yi automatizate. -Ac(iunilemotricesunt ansambluride
acte motriceastfel structuratenct realizeaz toturi unitare nscopul
realizrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau nglobate n
cadrul unei activit(i motrice -Activit(ile motrice sunt ansambluri
de ac(iuni motrice ncadrate ntr-un sistem coerent de idei, reguli
yiforme de organizare n vederea ob(inerii unui efect complex de
adaptare a organismului uman yi de perfec(ionarea dinamicii
acestuia, n concordan( cu obiective bine precizate.C.Da(i cte dou
exemple, pentru fiecare element precizat la punctul b. - Actul
motric specific educa(iei fizice yi sportului este exerci(iul
fizic, datorit inten(ionalit(ii yi finalit(iisale. Exemple de acte
motrice: flexia antebra(ului pe bra(, strngerea degetelor n pumn,
aplecarea capului etc.- Ac(iuni motricesunt deprinderile motrice,
priceperile motrice Exemple de actiuni motrice: alergarea, c(rarea,
aruncarea la poart etc.-Activitati motrice Exemple:educa(iafizic,
antrenamentul sportiv,activitateacompeti(ional,
activitateamotricarecuperatorie,etc.2.DEPRINDERILE MOTRICE FAC
PARTE DINTRE NOIUNILE FUNDAMENTALE ALE TEORIEIEDUCAIEI FIZICE I
SPORTULUI. 1.DEFINII DEPRINDERILE MOTRICE. a.Deprinderile motrice
sunt actiuni motrice umane insusite in ontogeneza, prin exersare
sistematica, fiindbazate pe stereotipuri dinamice formate la
nivelul scoartei cerebrale. Se formeaza atat in practica vietii
(mai alesdeprinderile utilitar applicative:mers, alergare,
saritura), dar si in procese instructive educative
specialorganizate (mai ales deprinderile specific
sporturilor:rostogoliri, pase, dribbling). Elesuntunice
yiireversibile,adic nici o execu(ie nu seamn cu alta yi elementele
componente se nln(uiesc ntr-un singur sens (elan - btaieyi
desprindere - zbor - aterizare, la orice sritur). (Gh. Crstea); b.
A.Dragnea defineste deprinderea ca o ~capacitate de a aplica
inform(tiile cu uyurin(, rapid, operativ,yi cu randament sporit, cu
respactarea tuturor calit(ilor deprinderii (corectitudine,
iscusin(, abilitate n condi(iivariate yi schimbate). Deprinderea
este priceperea transformat n arc reflex sau cu alte cuvinte, este
pricepereaelementar ajuns la stadiul de automatizare a
componentelor, opera(iilor sau ac(iunilor de aplicare.Deprinderile
motrice sunt considerate componente automatizate ale activit(ii
voluntare, lan( de reflexecondi(ionate, complexe care se bazeaz pe
legturile multiple din zonele corticale, elaborate yi consolidate
prinexerci(ii`.2.ENUMERAI ASE DINTRE CARACTERISTICILE DEPRINDERILOR
MOTRICE. 1.sunt componente ale conduitei voluntare umane ce se
formeaz n mod conytient;2. sunt rezultatul calitativ al exersrii
miycrilor;3. sunt structuri de miycri coordonate care constau n
integrarea sistemic a miycrilor nsuyite anterior;4. valorific, prin
capacitatea de diferen(iere fin, informa(iile senzorial-perceptive,
rezultnd o dirijare aac(iunilor;5. prezint o aferenta(ie invers,
rapid yi eficient;6. dovedesc o relativ stabilitate n condi(ii
constante, yi plasticitate n condi(ii variabile;7. sunt
condi(ionate de aptitudinile motrice, motiva(ie, nivelul
instruirii, etc.8. Acestor caracteristici le pot fi adugate cele
ale miycrilor care compun deprinderile1:9. unele elemente, sau
chiar ntreaga deprindere, se pot automatiza complet, asigurnd o
eficien( deosebitamiycriloryi uncontrol redusal scoar(ei cerebrale,
ceeacepermitereorientareaaten(iei ctreal(ifactori implica(i n
ac(iune;10. elementele componente ale deprinderilor sunt legate
logic, precis, ntr-un sistem unic yi ireversibil, dinpunct de
vedere al posibilit(ii de a exista execu(ii identice sau de a fi
modificat succesiunea miycrilor;1 Gh. Mitra, Al. Mogoy, 198011.
chiar dac deprinderile pot fi automatizate complet (la nivelul
mecanismului de realizare), exist situa(iin care ele se manifest
original, adaptndu-se la modificrile condi(iilor de
execu(ie.3.PRECIZATICELE3ETAPE ALEFORMARIIDEPRINDERILORMOTRICE,
DINPUNCTDEVEDERE METODIC1. Etapa initierii ; 2.Etapa consolidrii ;
3.Etapa perfec(ionrii4.MENIONAI TREI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE
FIECREIA DINTRE ETAPELEPRECIZATE LA PUNCTUL B. a. etapa nv(rii, a
ini(ierii n bazele tehnice de execu(ie a unei deprinderi, avnd ca
obiective: - formarea unei reprezentri ideomotorii ct mai fidele a
deprinderii pe baza demonstra(iei yi explica(ieispecialistului;-
formarea ritmului general de execu(ie cursiv a miycrii;-
descompunerea miycrilor complexe n elementele componente yi
nsuyirea separat a acestora;- prentmpinarea sau corectarea
greyelilor tipice de execu(ie;b. etapa, consolidrii - a formrii
stereotipului dinamic, cu urmtoarele
obiective:-unificareaelementelor componentealemiycrilor yi
formareatehnicii deexecu(ienconcordan(cucaracteristicile spa(iale,
temporale yi dinamice ale miycrii;- ntrirea legturilor temporare
din scoar(a cerebral prin exersarea independent repetat, n
condi(iistandard, a deprinderii motrice;- includerea deprinderii
ntr-o nln(uire cu alte deprinderi motrice nsuyite anterior, n
condi(ii specificeprobelor yi ramurilor sportive yi efectuarea lor
n condi(ii relativ constante;- nlturarea greyelilor atipice de
execu(ie; c. Etapa perfec(ionrii - avnd ca obiective urmtoarele:-
exersarea deprinderii n condi(ii variate, neobiynuite sau ngreuiate
(micyorarea suprafe(elor, mrireatempoului, adversar activ, etc);-
exersareadeprinderii ncondi(ii tehnicentlnitenpracticasportivyi
ncondi(ii apropiatesauidentice cu cele regulamentare;- exersarea
deprinderii n condi(ii de ntrecere (ytafete, parcursuri aplicative,
etc] yi de concurs competi(iineoficiale sau oficiale). Creste
complexitatea efortului.3.PREZENTAI PRINCIPIULPARTICIPRII CONTIENTE
I ACTIVE, INANDCONTDEURMTOARELE ASPECTE: A.precizarea
considera(iilor generale.Conformdenumirii,
acestpincipiuimplicadoulaturi:participareaconstientayiparticipareaactiva.Formarea
capacitatii de aplicare la momentul optim, cu o cat mai mare
maiestrie, cu un efort minim si o eficientamaximaadeprinderilor si
priceperilormotriceinsusite,
estenemijlocitconditionatadeparticipareaactivasicercetareaintensaasubiectilordarsi
aspecialistilorindesfasurareaprocesului instructival activitatii
deeducatiefizicasi sport. Deexempluinscopul dezvoltarii fizicecat
mai armonioase, seimpune executareaanumitorexercitii fizice.
Insituatiaincareacesteexercitii fizicenusunt executatecorect
(cuamplitudineaindicata, cunr.derepetari cerutsi
intr-ovitezadeexecutieoptima), influentaacestorexercitii
fiziceasupraorganismului este nesemnificativa, si prin urmare nu
pot fi realizati indicii corespunzatori de dezvoltare. B.DESCRIEREA
CERINELOR RESPECTRII ACESTUI PRINCIPIU. Respectarea acestui
principiu presupune indeplinirea urmatoarelor cerinte: -n(elegerea
corect yi aprofundat a obiectivelor specifice procesului de
practicare a exerci(iilor fizice,c eeacevaconducelaomai
bunmotivareyi conytientizareaac(iunilorelevilor.Subiec(ii,
trebuiesfieconytientiza(i de cel care conduce instruirea cu privire
la efectele benefice ale practicrii sistematice a
exerci(iilorfiziceasupraorganismului, denecesitateaunei anumite
dozri aefortului nfunc(iedeparticularit(ileyiobiectivele urmrite,
asupra corela(iei corecte dintre stimul yi efect, asupra necesit(ii
unei succesiuni de mijloacechiar dac uneleditreele nu sunt
yiatractive.trebuieformat- lasubiec(i- o motiva(ie puternic
yicorectpentru practicarea exerci(iilor fizice conform unor norme
sau reguli. Aceste norme sau reguli se refer inclusiv
lapauzeledintrerepetri (caduratyi con(inut), rolul
condi(iilorigieniceyi al factorilornaturali declireaorganismului,
refacerea dup efort etc. n(elegerea mecanismului de baz al actelor
yi ac(iunilor motrice supuse nv(rii, n vederea formriiunei
reprezentri ct mai exacte yi a uyurrii memorizrii miycrilor;Este
foarte important cum este transmis ceea ce trebuie nv(at, cum este
ordonat (programa) materialulrespectiv yi accesibil pentru subiec(i
iar dac are yi valen(e formative acestea trebuie prezentate
subiec(ilor. -Manifestareaunei atitudini responsabile asubiec(ilor
pentrunsuyireamaterialului predat. Foarteimportantaeste
conytiinciozitateasubiec(ilor nexecutareaactelor yi ac(iunilor
motrice dar cuoexecu(ieconytient yi nu mecanic. Subiec(ii trebuie s
manifeste ini(iativ, s aib autonomie n alegerea unor solu(ii si sle
adapteze la propriile particularit(i. -Formarea capacit(ii
subiec(ilor de apreciere obiectiv a propriului randament.Este vorba
decapacitateadeaprecierecorectapropriilorexecu(ii yi
rezultate(autoapreciereaobiectiva).
Inexplicareayijustificareasucceseloryi
insucceselornutrebuiessefacaapel laargumente
deordinsubiectiv(calitateainstala(iilor, materialelor sau a bazei
sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor,
etc).SUBIECTUL II 1.ALCTUIIUNSISTEMDEOPT EXERCIII, EALONATEMETODIC,
PENTRUNSUIREAATERIZRII, CA ELEMENT COMPONENT AL SRITURII N LUNGIME
CU ELAN. Pentru usurarea invatarii unei aterizari cat mai eficiente
vom folosi urmatoarele exercitii: 1. Forma(ia de lucru: coloana
cate 4 - saritura in lungime fara elan, aterizare in ghemuit.
Dozaj: 4-6x;pauz pasiv 45sec.;2. Forma(ia de lucru: n coloan cte
unul, se execut sritur n lungime de pe loc peste o bandelastic
ayezat la o nl(ime de 20 cm. Sritorul trebuie s-yi ridice
picioarele pentru a putea ateriza ghemuitdincolo de banda elastic.
Dozaj: 4-5x; pauz pasiv 30sec.;3. Forma(iadelucru: ncoloancteunul,
cuelande3-5payi, 5-7, 9-11, srituri pestediferiteobstacole cu
nl(imea de 40-60cm yi aterizare pe ambele picioare n groapa de
nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauzpasiv 30sec.; 4. Forma(ia de
lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9 payi, desprindere cu
aterizare n groapa denisip n ghemuit, 3-4x; pauz pasiv 30sec; 5.
Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15
payi de alergare, sritur cubtaie liber, zbor yi aterizare n pozi(ia
,fandat". 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ; 6. Forma(ia de lucru: n
coloan cte unul, cu elan de 9-11, payi, bataie libera, saritiura cu
11/2 pasi,aterizarepeambelepicioare, cuaccentpealaturareapiciorului
deimpulsielangacel deavantare, doarinultimul moment; 3-4x; pauz
pasiv 30sec; 7. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de
9-11, 13-15payi, bataie libera, saritiura cu 11/2pasi, aterizare
peambele picioare, cu accent pe actiunea de aterizare; 3-4x; pauz
pasiv 30sec; 8. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de
9-11, 13-15payi, bataie libera, saritiura cu 11/2pasi, aterizare
peambele picioare, cu marcarea in cadrul aceleasi incercari a celor
trei momente, in succesiunealor - mentinerea pozitiei de pas sarit,
alaturarea piciorului de bataie, efectuarea aterizarii; 3-4x; pauz
pasiv30sec. 2.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTIC PENTRU DEZVOLTARE
FIZIC ARMONIOAS,FORMAT DIN ZECE EXERCIII, EXECUTATE CU
PARTENER.Exercitii pentru musculatura membrele superioare:
1.Forma(ia de lucru: Pe perechi, spate la spate de maini reciproc
apucat: prin tractiune din brate fiecareincearca sa se deplaseze
inainte. Dozaj 8x2.Forma(ia de lucru: Pe perechi, un executant sta
culcat inainte cu picioarele usor departate, sprijinit pepalme;
partenerul il apuca de glezne si il ridica pana la pozitia de stand
pe maini, acesta executand intinderea siindoirea bratelor (8x),
dupa un anumit numar de executii stabilit de profesor, se schimba
locurile. Dozaj 2x pauza30sec; 3. Forma(ia de lucru: Pe perechi,
fata in fata, asezat departat cu talpile lipite, de maini reciproc
apucat:ridicare in stand departat prin tractiune alternativa de
bratele partenerulului. Dozaj 2x pauza 30sec. Exercitii pentru
musculatura abdomenului: 4. Forma(ia de lucru: Pe perechi, unul in
culcat dorsal, cu genunchii indoiti si mainile la ceafa,
partenerulla picioarele executantului, fixandu-i gleznele,
executantul ridica trunchiul cu atingerea genunchilor cu pieptul
sirevenire in pozitia initiala. Dozaj 2x8, apoi de schimba
locurile5. Forma(iadelucru: Peperechi, unul inculcat dorsal,
partenerul instandpe genunchi lacapulexecutantului, cu mainile
sprijinite pe umerii acestuia: executantul ridica si coboara
picioarele in echer pana la90 de grade. Dozaj 2x8, apoi de schimba
locurileExercitii pentru musculatura spatelui: 6. Forma(ia de
lucru: Pe perechi, stnd unul cu spatele la cellalt, bra(ele
ridicate sus, apucat de mini;fandri nainte pe piciorul stng yi
revenire; idem cu piciorul drept. Dozaj 2x8, pauza 30sec7. Forma(ia
de lucru: Stnd umr la umr, apucat jos de mini din interior, yi
apucat deasupra capului decele din exterior; pas lateral cu fandare
yi revenire; execu(ie simultan; dup un anumit numr de repetri
(2x8),se schimb piciorul. Dozaj 2x88. Forma(ia de lucru: Asezat
departat, unul cu spatele la celalalt, bratele ridicate sus, de
maini reciprocapucati; un executants indoaie trunchiul inainte,
tragand de bratele partenerului care impinge usor cu picioarelein
sol, trecand in extensie. Dozaj 3x8Exercitii pentru musculatura
membrele inferioare: 9.Forma(ia de lucru: Pe perechi, stnd, fa( n
fa(, apucat de mini: genuflexiuni simultane yialternative. Dozaj
3x8, pauza 30sec; 10. Forma(iadelucru:Stnd, fa(nfa(,
apucatdemini:fandarelateralstanga(apoi seschimbapiciorul) Dozaj
3x8;Perechile se vor constitui dup criteriile: posibilit(i de for(
yi de echilibrareapropiate.3. ALCTUII OSTRUCTUR DE APTE EXERCIII,
EALONATE METODIC, PENTRUNSUIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC DE ATAC,
DINTR-UN 1OC SPORTIV LA ALEGERE. LOVITURADE ATAC PE DIRECIA
ELANULUI (VOLEI) - este utilizat cel mai frecvent, mai ales la
nivelul de baz alinstruirii, avnd ca efect trimiterea mingii dup
lovire pe direc(ia elanului. Momentele componente ale
lovituriideatacsunt:elanul, bataia, saritura(zborul), lucrul
bra(elor,lovireamingii, aterizareasi actiuneadedupaaterizare
(deplasarea pentru fazele urmtoare). 1.Formatii de lucru: coloane
cate 5; In fata unor linii trasate se executa sarituri cu ducerea
bratelor sus,avand grija ca la aterizare sa nu se calce liniile
(sarituri cat mai inalte si apropiate de vertical). Dozare
2x8-10executii, pauza 30sec. 2. Formatii de lucru: In toata sala,
cu fata la perete, fiecare cu o minge; isi arunca mingea in perete,
inalt,elan, saritura si prinderea mingii cu bratele intinse sus,
pentru obiynuirea lovirii ei la punctul maxim al srituriiyi
men(inera momentului de plutire; Dozare: 3x8-10 executii, pauza
2minute.3. Formatii de lucru: coloane cate 5, executia elanului
stang -drept (dreptaci), bataie saritura, pe distantde 10m. Dozare:
2-3x10 executii, pauza 1minut.4. Formatii de lucru: In toata sala,
cu fata la perete, fiecare cu o minge; lovitura de atac doar din
brate,fara elan, din minge tinuta cu bratul neindemanatic oblic
sus. Dozare 2-3x8-10 executii de fiecare, pauza 1minut. 5. Formatii
de lucru:siruri de 3-4 elevi, la fiecare scara fixa, pe care este
fixata o minge, la cca 2m de sol;executaalternativdela2mdescara,
elan, bataie, sariturasi lovireamingii; Dozare:2-3x10executii,
pauza1minut.Accent pe coordonarea elanului de bra(e cu cel de
picioare.6. Formatii de lucru: elevii pe doua siruri in zona 4 a
fiecarei jumatati de teren; atac la fileu la o mingesustinuta de
coleg, deasupra fileului (asezat pe un scaun in terenul advers). La
inceput cu fileul la 2,10m, 2,15m,2,24m; Dozare:2x8-10 executii cu
schimbarea zonei de atac, respectiv din zona2. 7.Lovitura de atac
din zona 4 si zona 2, din minge ridicata de un jucator din zona 3;
2x1min, pauza 1min; 18-19 IULIE 2005SUBIECTUL I
1.DEPRINDERILEMOTRICEFACPARTEDINTRENOIUNILEFUNDAMENTALEALETEORIEI
EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI. A.DEFINII DEPRINDERILE
MOTRICE.DEPRINDERILE MOTRICEsunt ac(iuni motrice umane nsuyite pe
parcursul vie(ii individuale(ontogenez), prin exersare conytient yi
sistematic. Se formeaz/nsuyesc att n practica vie(ii (mai ales
uneledin deprinderile de baz yi utilitar-aplicative: mers,
alergare, transport de obiecte/ "greut(i", sritur etc.), daryi
nproceseinstructiv-educativespecial organizate,
detipeduca(iefizicsauantrenament sportiv(mai
alesdeprinderilespecificesporturilor: pase, dribling, rostogoliri,
aruncri lapoartsaulacoy, yuturi lapoart,lovituri de atac la volei
etc.).Deprinderile motrice sunt elemente ale activit(ii voluntare
umane, consolidndu-se yi perfec(ionndu-seneuniform (adic progresele
sunt din ce n ce mai mici cu ct ne aflm ntr-un stadiu mai
avansat).B.CLASIFICAI DEPRINDERILE MOTRICE, N FUNCIE DE TREI
CRITERII. 1.Dup nivelul automatizrii: a)Deprinderi motrice
elementare ;b)Deprinderi motrice complexe ; 2.Dup finalitatea
folosirii: a)Deprinderi motrice de baz yi utilitar-aplicative.
b)Deprinderi motrice specifice ramurilor yi probelor sportive ;
3.Dup nivelul participrii sistemului nervos la formarea yi
valorificarea deprinderilor:a)Deprinderi motrice
propriu-zise.b)Deprinderi perceptiv-motrice; c)Deprinderi
inteligent-motrice.
;C.PREZENTAICATEUNEXEMPLUPENTRUFIECAREDINTREDEPRINDERILEMOTRICECLASIFICATE
ANTERIOR.1.Dup nivelul automatizrii: a)Deprinderi motrice
elementare, care sunt complet automatizate dezvoltnd stereotipii.
Ele au un lan( demiycri cu caracter fazic, care se repet n aceeayi
succesiune - exemplu: mers; alergareb)Deprinderi motrice complexe,
care sunt par(ial automatizate. Ele sunt formate din deprinderi
elementare yi alte miycri neautomatizate sau incomplet automatizate
-este cazul unor deprinderi din jocurile sportive de exemplu
aruncarea la coy. 2.Dup finalitatea folosirii a)Deprinderimotrice
debazi utilitar-aplicative.Elesunt folosite,cu
precdere,nvia(acotidiandinontogenez, daryi npracticareaunorramuri
sauprobesportive, deexemplutrre, c(rare, escaladare,transport de
greut(i, trac(iune-mpingere ; b)Deprinderi motrice specifice
ramurilor i probelor sportive -este vorba de elementele yi
procedeele tehnicedin aceste ramuri yi probe sportive de exemplu
driblingul. 3.Dupnivelul participrii sistemului nervoslaformareayi
valorificareadeprinderilor( componentelesenzoriale implicate n
activitate) :a)Deprinderi motrice propriu-zise - care se formeaz
prin repetri stereotipe, efectuate de foarte multe ori-este cazul
deprinderilor din gimnastic, patinaj, srituri la platform
etc.b)Deprinderiperceptiv-motrice, care sunt influen(ate, n formare
yi valorificare, de ambian(, este cazuldeprinderilor din schi, oin,
tir cu talere etc.c)Deprinderiinteligent-motrice. care sunt
influen(ate, n formare yi - mai ales - valorificare, de
parteneriiyi adversarii de ntrecere - este vorba de deprinderile
din jocurile sportive, lupte, box, judo, scrim etc.2.EXERCIIUL
FIZIC REPREZINT MI1LOCUL DE BAZ AL EDUCAIEI FIZICE
ISPORTULUI.Definitie: Exerciiul fizic se constituie n mijlocul,
specific de baz pentru educaie fizic i sport. El este
modeluloperaional cel mai frecent folosit pentru realizarea
obiectielor propuse.A.PREZENTAI CONINUTUL I FORMA EXERCIIULUI
FIZIC.Continutul exercitiului fizic depinde de dou elemente
principale: - intenia sauscopul n care este practicat;-
finalitatearealizat. ntreinten(iesauscopyi
finalitatetrebuiesfiecoresponden(, deaceea,
ntreceledouelementeprincipale, analiza trebuie s vizeze ceea ce
reprezint, de fapt, esen(a con(inutului exerci(iului fizic:
-efortul fizic(solicitat de actul motric sau de actiunea motrica
respectiva; apreciat prin volum, intensitate yi
complexitate),-efortul psihic(depus pentru efectuarea actelor sau
ac(iunilor motrice respective. Nu poate exista efortfizic far
implicarea yi a unor elemente de natur psihic) -yi miycrile
corpului sau ale segmentelor acestuia(transla(ie, rota(ie,
balansare, rsucire, circumduc(ieetc.);In concluzie putem spune ca
orice analiza a contninutului exercitiului fizic trebuie sa se
realizeze pe toatereperelementionatesi anume: scop, finalitate,
efort fizic, efort psihic, miscari alecorpuli
sausegmentealeacestuia toate raportate la particularitatile
subiectilor si conditiile materiale sau
climato-geograficeCon(inutul exerci(iilorfiziceseapreciaz,
nprincipal, prininfluen(eleasupraorganismului umanalsubiec(ilor,
influen(e relativ uyor de determinat dac se au n vedere
urmtoarele:- s se (in seama c efectele se ob(in numai n timp, nu
"de azi pe mine"!;- s se respecte, inclusiv n analiza efectelor,
particularit(ile colectivelor de subiec(i yi - n consecin(
-prevederile unor documente oficiale (programe, manuale,
instruc(iuni etc.);- s se urmreasc toate obiectivele educa(iei
fizice yi sportului, adic polivalen(a exerci(iilor fizice
pentrurealizarea obiectivelor specifice.FORMAEXERCIIULUI
FIZICestemodul particularncaresesuccedmiycrilecomponentealefiecrui
exerci(iu, precum yi legturile ce se stabilesc ntre acestea de-a
lungul efecturii ac(iunii motrice n cauz.Forma este, deci, aspectul
exterior, observabil al unui exerci(iu, al unei miycri. n
aprecierea formei exerci(iului fizic trebuie s se (in seama de
urmtorii factori: -pozi(iacorpului sisegmentelorcorporale(initiala,
intermediarasifinala),uneori sifa(deobiectsauaparat; -direc(ia
miycrii; -amplitudinea miscarii yi rela(ia dintre segmentele
corporale participante; -tempoul miycrii; -ritmul miycrii;
-sistemul de dispunere n spa(iul de practicare a exerci(iului
fizic, n func(ie de adversar sau de partener. Sintetiznd apreciem c
exerci(iul fizic are cel putin patru categorii de
caracteristici:-spa(iale (pozi(ii, direc(ii, amplitudine, distan(,
etc.) -temporale (ritm, tempo, durat) ; -spa(io-temporale
(determinate de vitezele cu care se efectueaz); -dinamice
(determinate de for(ele interne yi externe - care influen(eaz
execu(ia). B.ANALIZAI RELAIADINTRECONINUTULI FORMAEXERCIIULUI
FIZIC. Intreceledou aspecte fundamentale ale exerci(iului fizic
trebuie s fie o unitate. Forma apare ca un element de
legturntrecon(inut yi scop.
Rela(iadintreceledouaspecteestedetipdialectic: con(inutul arerol
determinant.Intotdeaunaforma (tehnicade executie, sistemul de joc,
tipologiacombinatilor tactice)este
dependentadecontinutNiciodataformanupoatedereminaesential
continutul darpoateaveaoinfluentaasupraacestuia.Men(inerea unei
forme depyite, nvechite n contradic(ie cu noul con(inut este un
aspect pe care specialiytii lnumesc formalism. C.CLASIFICAI
EXERCIIILE FIZICE, N FUNCIE DE TREI
CRITERII.Clasificareaestenecesarpentruaselec(ionaexerci(iilefizicenfunc(iedeobiectiveleurmrite,
prinefectuarea lor. Dintre criteriile de clasificare a exerci(iilor
fizice pot fi men(ionate urmtoarele:-dup criteriul anatomic; -dup
pozi(ia subiectilor fa( de aparate -dup calit(ile motrice pe care
le dezvolt preponderent ; -dup componentele antrenamentului sportiv
pe care le vizeaz ; -dup tipul deprinderilor motrice care se nva( .
D.PREZENTAI CATE UN EXEMPLU PENTRU FIECARE DINTRE EXERCIIILE
FIZICE,CLASIFICATE ANTERIOR. 1-dupcriteriul anatomic: exerci(ii
fizice pentrusegmentele corpului (membre superioare,
membreinferioare, trunchi, cap-gt, etc.)sau pentru intregul corp.
Exemplu. pentru membrele superioare - flotari;
2-duppozi(iasubiectilorfa(deaparate:exerci(ii
fizicelaaparate(exemplu: exercitii lascarafixa-Mentinut in atarnat
), exerci(ii fizice cu aparate, exerci(ii fizice pe aparate, etc.
3-dupcalit(ile motrice pe care le dezvoltpreponderent: exerci(ii
fizice pentrufor((ExempluExercitii pentrudezvoltareafortei
musculaturii membrelorinferioare- genuflexiuni), exerci(ii
fizicepentruvitez, exerci(ii fizicepentrundemnare, exerci(ii
fizicepentrurezisten(, exerci(i fizicepentrumobilitate-suple(e,
etc. 4-dup componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz :
exerci(ii fizice pentru tehnic, exerci(iifizice pentru tactic,
exerci(ii fizice pentru pregtirea fizic, etc.; 5-dup tipul
deprinderilor motrice care se nva( : exerci(ii fizice pentru
deprinderile motrice de baz yiutilitar-aplicative yi exerci(ii
fizice pentru deprinderile motrice specifice ramurilor yi probelor
sportive. 3.CIRCUITUL REPREZINT UN PROCEDEU METODIC DESTINAT
DEZVOLTRII FOREI.A.SPECIFICAI FORMADEMANIFESTAREAFOREI CREIAI
SEADRESEAZACESTPROCEDEU. "Circuitul" - a fost creat pentru
dezvoltarea/educarea for(ei principalelor grupe musculare
aleorganismului uman. Deci formade manifestareafor(ei creiai se
adreseazacest procedeueste, (dupaparticiparea grupelor musculare),
forta generala. B.PRECIZAICELETREITIPURIDECIRCUIT,NFUNCIEDENUMRUL
EXERCIIILORINCLUSE N CIRCUIT. In functie de numarul exercitilor,
circuitele pot fi: -scurte - formate din 4-6 exercitii; -medii -
formate din 8-9 exercitii-lungi - formate din 10-12 exercitii;
C.PREZENTAI PATRU CONDIII PE CARE TREBUIE S LE NDEPLINEASC
EXERCIIILEINCLUSE N CIRCUIT. - s fie simple; -s fie cunoscute de
subiec(i; - s se cunoasc posibilit(ile maxime ale fiecrui subiect
la exerci(iile respective; -sfieastfel dispuse,
caordinedeefectuare, nct
snuseangajezesuccesivmusculaturaaceluiayisegment corporal.
4.PREZENTAI PRINCIPIUL INTUIIEI, EVIDENIIND URMTOARELE
ASPECTE:A.PRECIZAREA ROLULUI INTUIIEI N PROCESUL DE PREDARE.In
educatia fizica, indiferent de varsta subiectilor, acest principiu
este fundamental. La varste mai micirolul sau este mai important,
deoarece nu este, inca bine pusa la punct treapta logica a
cunoasterii si se mergeprin compensare. Intui(ia presupune
cunoayterea nemijlocit a realit(ii cu ajutorul organelor de sim(.
Principiulintui(iei presupune stimularea ct mai multor analizatori
pentru a contribui la n(elegerea corect a materialuluipropus pentru
nv(are.In educa(ie fizic yi sport, principiul intui(iei presupune
stimularea a ct mai multoranalizatori, pentruaseformaoimaginect mai
exactdespreceeacesenva(. Lasubiec(ii normali, cadezvoltare
psiho-fizic, cel mai solicitat analizator este cel vizual. La
subiec(ii cu deficien(e vizuale este solicitat,mai ales,
analizatorul tactil. Evident c n procesul de nv(are motric este
solicitat foarte mult yi analizatorulauditiv. In aceste cazuri se
trece dincolo de treapta senzorial a cunoayterii umane,se trece la
treapta logic,deoarece se foloseyte limbajul specific celui de al
doilea sistem de semnalizare.
B.DESCRIEREACELORDOUCERINEALERESPECTRII ACESTUI PRINCIPIU.
Pentrurespectarea principiului intui(iei se impun cel pu(in
urmtoarele dou cerin(e: a)Urmrireacelorprezentate(prindemostra(ie/
sauprinmaterialeintuitive) sfieposibil, laniveloptimal, tuturor
subiec(ilor cu care se desfayoar activitatea, ceea ce vizeaza si
plasamentul celui caredemonstreaza sau al materialelor folosite.b)S
nu fie folosite abuziv modalit(ile prin care se stimuleaz primul
sistem de semnalizare, fiindc nacest fel se mpiedic abstractizarea
yi generalizarea - procese ale gndirii foarte importante n educa(ie
fizic yisport.. C.DESCRIEREACELORTREI METODE INTUITIVE FOLOSITE
NEDUCAIE FIZICISPORT.Pentru stimularea principalilor analizatori,
specifici treptei I de semnalizare uman, se folosesc cele
treimodalitti clasice de instruire n acest sens: -Demonstra(ia (sau
demonstrarea) celor ce urmeaz s fie nsuyite;
-Prezentareaunormateriale(planye, schi(e, diapozitive, filme,
casetevideoetc.), careredauimagineacelor ce trebuie
nv(ate;-Observarea execu(iei altor subiec(i, din acelayi grup sau
din alte grupuri; observarea dirijat tematic. SUBIECTUL
II1.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTICA PENTRU DEZVOLTARE FIZICA
ARMONIOAS,FORMAT DIN ZECE EXERCIII, EALONATE METODIC, EXECUTATE CU
BASTONUL DEGIMNASTIC. NDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENTIONATI:
ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA;FORMAIILE DE LUCRU.Exercitii pentru membrele
superioare: 1.Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica; Stnd cu
picioarele pu(in deprtate, cu bastonul de capeteapucat cu ambele
mini, jos; 1- ridicarea bastonului vertical n dreapta prin ducerea
bra(ului sang n fa( spredreapta la nivelul umarului ; 2 - revenire
; 3-4 - se repet n partea opusa;5-6 - ridicarea bra(elor sus pe
lngcorp prin ndoirea coatelor ; 7-8 - revenire; 6-8x; 2.
Forma(iadelucru:Peperechi fatainfata,
cubrateleintinseinaintedecapetelebasonului reciprocapucat: indoirea
1-2 si intinderea 3-4 bratelor cu invingerea greutatii partenerului
care se inclina spre inainte.4x Exercitii pentru trunchi: 3.
Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica; Stnd, bastonul n fa(, de
capetele bastonului apucat; 1-2ndoirea trunchiului la stnga cu
fandare lateral dreapta yi ducerea bratelor in diagonala jos;3-4
revenire; 5-8aceasi miscare in partea opusa, 6-8x; 4. Forma(ia de
lucru: coloana de gimnastica: Stnd departat, bastonul n fa( jos
apucat de capete: 1 -2indoirea trunchiului nainte, bra(ele jos cu
arcuire ; 3-4 - revenire cu lsarea bastonului din mna dreapt
yitrecerea lui la spate apucat cu ambele mini de capete, trunchi in
exetensie, cu arcuire ; Se repeta 4-6x. 5. Forma(ia de lucru:
coloana de gimnastica: Culcat inainte cu bratele intinse in
prelungirea corpului, cuun baston apucat de capete;1-4 - ridicarea
si extensia trunchiului cu mentinere, 5-8 revenire in pozitia
initiala. Serepeta 4-6x ; 6. Forma(iadelucru:Peperechi stand, unul
cuspatelelacelalalt, brateleridicatesus, deunbastonreciproc apucat
la latimea umerilor; 1-2cel din spate executa fandare pe piciorul
drept, in timp ce partenerul lasacorpul
inextensiesprijinindu-sedebaston; 3-4revenire,
5-6fandareaseefectueazapepiciorul stang; 7-8revenire. Se repeta 4x
Exercitii pentru abdomen: 7.Forma(iadelucru:coloana de gimnastica:
Culcat dorsal,genunchii indoiti,cubastonul laceafa decapete apucat:
1-2 ridicarea trunchiului cu atingerea genunchilor cu pieptul 3-4
revenire. Se repeta 3x8, pauza 30sec.; 8. Forma(ia de lucru:
coloana de gimnastica: Asezat cu bastonul tinut in fata 1-3
ridicarea picioarelor inecher cu atingerea genunchilor; 4 -
revenire la pozitia initiala. Se repeta 2x8, pauza 30 sec.;
Exercitii pentru membrele inferioare:9. Forma(ia de lucru: coloana
de gimnastica: Stnd, bastonul n fa(, de capetele bastonului apucat;
1-2trecere in ghemuit cu ducerea bratelor sus, 3-4 revenire in
pozitia initiala. Se repeta 3x8, pauza 30 sec.10. Forma(ia de
lucru: coloana de gimnastica: Stnd, bastonul n fa( jos apucat de
capete, 1-2 fandarelaterala dreaptacuducereabastonuluiinainte;3-4
revenire instand; 5-6 fandarelaterala stanga,cu ducereabastonului
inainte; 7-8 revenire P.I.;2.ALCATUITI UN SISTEM DE OPT
EXERCITII,ESALONATE METODIC, PENTRU NVATAREASRITURII
NLUNGIMECUELAN. NDESCRIEREAEXERCITIILOR, MENTIONATI:
ACTIUNEAMOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU . Succesiunea
predarii sariturii in lungime cu 1 1/2 1. 1Forma(ia de lucru: n
coloan cte trei, btaie yi desprindere repetate, precedate de trei,
apoi de cincipayi de alergare, cu aterizare pe piciorul de avntare,
4-6x; pauz pasiv 45sec; se va lucra pe l(imea gropii; 2.
Forma(iadelucru:nliniepetrei rnduri, trecerecupassritpestelinii
trasatepesol saupestediferite obstacole joase ( 10-12 linii; be(e),
3-4x; pauz pasiv 45sec.; 3. Forma(ia de lucru: n linie pe dou
rnduri, din alergare la interval de trei-cinci payi execut pas
sltatcu desprindere nalt, 3x10- 15m; pauz pasiv 30sec.4. Forma(ia
de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7 payi, 9-11, 13-15,
srituri peste diferite obstacolecu nl(imea de 40-60cm yi aterizare
pe ambele picioare n groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauz
pasiv30sec.5. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9
payi, desprindere cu aterizare n groapa de nisipn ghemuit, 3-4x;
pauz pasiv 30sec; 6.Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan
de 5-7, 9-11, 13-15 payi de alergare, sritur cu btaieliber, zbor yi
aterizare n pozi(ia ,fandat". Se insist, pe lng ,avntare" yi
,impulsie", pe pozitia avansata abazinului, contactul cu nisipul
fiind luat in primul rand pe piciorul pendulant, apoi aproape in
acelasi timp pepiciorul de bataie. 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ;
7.Forma(ia de lucru: n coloan cte unul ,Cine totalizeaz cele mai
multe puncte": se efectueaz srituricu elan complet yi aterizare
ntr-o zon ct mai ndeprtat. In groapa de nisip se traseaz linii din
30 n 30cm,care delimiteaz anumite zone: prima zon are un punct, a
doua dou puncte etc. Cytig cine a acumulat celemai multe puncte,
3-4x; pauz pasiv 30sec; 8.Forma(ia de lucru: n coloan cte unul,
srituri n lungime cu elan complet de 13-15 payi cu accent peritmul
ultimilor payi yi btaie pe prag, apoi cu accent pe accelerarea
uniform a alergrii pe lungimea elanului 3-4x; pauz pasiv 30sec. 17
-18 IULIE 2006SUBIECTUL I 1. PRINCIPIUL PARTICIPRII CONTIENTE I
ACTIVE REPREZINT UNUL DINTREPRINCIPIILE DIDACTICE DE BAZ ALE
EDUCAIEI FIZICE .A.PRECIZAI LATURILE ACESTUI PRINCIPIU. Conform
denumirii sunt implicate n acest principiu 2 laturi:1.participarea
constienta(aceasta se rezum, la ideea c nainte de a ncerca s re(in,
elevul trebuie sn(eleag bine, n(elegerea reprezentnd prghia
esen(ial pentru o nv(are durabil yi operant.) 2. participarea
activa (a participa nseamn angajarea prin depunerea unui efort,
care se doreyte a fi dince n ce mai accentuat yi mai eficien).
B.PREZENTAI CERINELE PRIVIND RESPECTAREA ACESTUI
PRINCIPIU.-nelegereacorecti
aprofundataobiectivelorspecificeprocesului
depracticareaexerciiilorfizice.-Subiec(ii, indiferent de
subsistemul educa(iei fizice, trebuie s fie conytientiza(i de cel
care conduce instruirea cuprivire la efectele benefice ale
practicrii sistematice a exerci(iilor fzice asupra organismului, de
necesitatea uneianumite dozri a efortului n func(ie de
particularit(ile yi obiectivele urmrite, asupra corela(iei corecte
dintrestimul yi efect, asupra necesit(ii unei succesiuni de
mijloace chiar dac unele ditre ele nu sunt yi atractive.
-nelegereaclari memorareastructurii, actelori aciunilormotrice,
concomitent cumemorareasaureinerea acestui mecanism.- este foarte
important cum este transmis ceea ce trebuie nv(at, cum este
ordonat(programa) materialul respectivyi accesibil pentrusubiec(i
yi dacareyi valen(eformativeacesteatrebuieprezentate
subiec(ilor.-anifestareaunei atitudini
responsabileasubiecilorpentrunsuireamaterialului
predat-estefoarteimportant
"activismul"subiec(ilor,conytiinciozitatealornexecutareaacteloryi
ac(iunilormotricedarcuoexecu(ie conytient yi nu mecanic.n acelayi
sens, subiec(ii trebuie s manifeste ini(iativ, s aib autonomie n
alegerea unor solu(ii, s leadapteze la propriile particularit(i.-
!ormarea capacitii subiecilor de apreciere obiectiv a propriului
randament."ste vorba de capacitatea deapreciere corect a propriilor
execuii i rezultate, adic capacitatea de autoapreciere
obiectiva.Propriileexecu(ii yi rezultatenutrebuienici
supraapreciate, darnici subapreciate;
nexplicareayijustificareasucceseloryi
insucceselornutrebuiessefacaapel laargumente
deordinsubiectiv(calitateainstala(iilor, materialelor sau a bazei
sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor,
etc).2.PROIECTAREA DIDACTICA EXPRIM GANDIREA METODIC A CADRULUI
DIDACTIC. A.PRECIZAI NTREBRILE REPER ALE PROIECTRII DIDACTICE.-Ce
voi face ? -Cu ce voi face ? -Cum voi face ? - Cum voi sti daca
ceea ce trebuia facut a fost realizat ? B.ANALIZAI ETAPELE I
ACIUNILE CORESPUNZTOARE ACESTOR ETAPE.Rspunsurile la cele patru
ntrebri vor contura etapele proiectrii didactice.1.Ce voi face ?
Identificarea obiectivelor pedagogiceElaborarea obiectivelor se
face in functie de categoriile de finalitati educationale (ideal,
scopuri,obiective). Evident ca interventia operationala a scolii si
a profesorului se realizeaza mai ales la nivelul
ultimelordoua.Obiectivele pedagogice trebuie sa fie pe cat posibil
operationale, adica sa vizeze rezultate care sa poata fievaluate,
cat mai concrete, palpabile, masurabile ale unei lectii (a se vedea
in continuare in acest curs).2. Cu ce voi face?Stabilirea
resurselor educationale -delimitarea continuturilor curriculare
prefigurate(informatii, abilitati, atitudini, valori); necesitatea
echilibrului intre aspectul informativ si cel
formativ;-identificarea resurselor psihologice: capacitati de
invatare, motivatie, interese etc -identificarearesurselor
materiale: spatiu, timp, mijloace de invatamant. 3. Cumvoi
face?Elaborareastrategiilordidactice- sistemecoerentedeforme,
metodesi materiale(mijloace). Este etapa in care se stabileste in
detaliu 'scenariul didactic' , prin cautari, adecvari si
echilibrari deelemente care sa vizeze eficienta
predarii-invatarii.Proiectuldidactictrebuiesareprezintepecatposibilunechilibruintrerigurozitatesiprecizie(pentru
a preveni riscul hazardului, al improvizatiei in sens negativ) si
creativitate, flexibilitate, spontaneitate
-improvizatieinsenspozitiv)caresaasiguredinamicasiadevareacontinuaaplanuluicutranspunerealuiinpractica
scolara. 4.Cumvoi
stidacaceeacetrebuiafacutafostrealizat?-ncorporareaevaluariiinactuldepredare-invatare.Aceasta
etapa vizeaza in esenta stabilirea tehnicilor de evaluare a
rezultatelor invatarii. Evaluareaeste mai usor de realizat atunci
cind proiectarea include obiective pedagogice operationale.
-Eficientapredarii-invatarii sepoatejudecadupacriterii
ca:timpcatmai scurtderealizare;-resursemateriale
minime;-evidentierea resurselor psihologice (prevenirea oboselii,
existenta placerii in actul de predare-invatare etc) -Eficacitatea
se refera la corespondenta dintre obiectivele stabilite si
rezultatele obtinute.Un alt criteriude apreciere a eficientei
predarii-invatarii este numarul cat mai mare de elevi care reusesc
sa participe la lectie,sainteleagasi saasimilezecat mai mult
dinceeacesepreda, chiarintimpul lectiei; Elementul central
nrealizarea proiectrii didactice este programa ycolar. Ea reprezint
undocument normativ nsensul cstabileyte obiective, adic (intele ce
urmeaz a fi atinse prin intermediul actului didactic.
3.DEPRINDERILE MOTRICE REPREZINT PRODUSE (REZULTATE) ALE
NVRII.A.PRECIZAI TREI NOTE DEFINITORII ALE DEPRINDERILOR MOTRICE.
-Reprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice
nv(ate; 1.Deprinderea motric, o caracteristic, sau o component a
actelor nv(ate, care prin exersaredobndesc indici superiori de
execu(ie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism), M.
Epuran,1976; 2.Component automatizat a actului motric voluntar; act
sau ac(iune motric ajuns prin exersare la unnalt grad de
stabilitate, precizie, eficien( yi care asigur succesul execu(iei n
sensul dorit (L.Herczeg); 3.Deprinderile motrice reprezint
componentele esen(iale yi totodat specifice ale diferitelor acte
motricecare mbinate nmodarmonios asigurndeplinireaunorsarcini
motrice conformprincipiului: ~eficien(maxim prin cheltuieli
energetice minime B.PREZENTAI PATRU DINTRE CARACTERISTICILE
DEPRINDERILOR MOTRICE.-Componente ale conduitei voluntare ale
omului, elaborate prin exerci(iu;-Sunt rezultatul nv(rii miycrilor
prin repetare; sunt specifice unei activit(i; -Deprinderileau
stabilitate relativ n condi(ii variabile yi plasticitate; -Sunt
ireversibile- Sunt condi(ionate de aptitudinile motrice, motiva(ie,
nivelul instruirii, etc.C.ANALIZAI
TIPURILE(CATEGORIILE)DEDEPRINDERIMOTRICE, NFUNCIEDE TREICRITERII.
1.Dup nivelul automatizrii:a)Deprinderi motrice elementare, care
sunt complet automatizate. Ele au un lan( de miycri cu caracterfazi
, care se repet n aceeayi succesiune (este cazul deprinderilor
motrice cu caracter ciclic: mers, alergare, not,ciclism
etc.).b)Deprinderi motrice complexe, care sunt par(ial
automatizate. Ele sunt formate din deprinderielementare yi alte
miycri neautomatizate sau incomplet automatizate (este cazul unor
deprinderi din jocurilesportive yi din alte ramuri sau probe
aciclice: gimnastic, srituri, lupte, aruncri etc.).2.Dup
finalitatea folosirii: a)Deprinderi motrice de baz yi
utilitar-aplicative. Ele sunt folosite, cu precdere, n via(a
cotidian dinontogenez, dar yi npracticarea unor
ramurisauprobesportive(este cazuldeprinderilor de mers,
alergare,sritur, aruncare-prindere, trre, c(rare, escaladare,
trac(iune-mpingere, transport de greut(i/obiecte etc.).b)Deprinderi
motricespecificeramuriloryi
probelorsportive(estevorbadeelementeleyi procedeeletehnice din
aceste ramuri yi probe sportive). 3.Dup nivelul participrii
sistemului nervos la formarea yi valorifi -carea deprinderilor:
a)Deprinderi motrice propriu-zise. care se formeaz prin repetri
stereotipe, efectuate defoarte multe ori (este cazul deprinderilor
din gimnastic, patinaj, srituri la platform etc.).b)Deprinderi
perceptiv-motrice, care sunt influen(ate, n formare yi
valorificare, de ambian( (este cazuldeprinderilor din schi, oin,
tir cu talere etc.). c)Deprinderi inteligent-motrice. care sunt
influen(ate, n formare yi- mai ales - valorificare, de partenerii
yi adversarii de ntrecere (este vorba de deprinderile din jocurile
sportive,lupte, box, judo, scrim etc.).SUBIECTUL II 1.ELABORAI UN
COMPLEX FORMAT DIN ZECE EXERCIII, PENTRU DEZVOLTARE FIZICARMONIOAS,
EALONATE METODIC, EXECUTATE LA BANCA DE GIMNASTIC. IN
DESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE
DE LUCRU.Exercitii pentru brate si centura scapulara: 1.Formatii de
lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe
genunchi la 3-4 lungimi de talpafata de banca, cu trunchiul indoit
la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca - arcuiri de trunchi;
2x8, pauza30sec.2Formatii
delucru:cate3executantilaobancadegimnastica,
sprijinculcatlanivelulcoapsei pestebanca in latime (sau cu spijin
pe varful picioarelor pe banca) - indoirea si intinderea bratelor
(picioarele ramanintinse fara a atinge solul; 2x8 pauza
30sec.Exercitii pentru musculatura spatelui:3.Formatii de
lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa
cu varful unui piciorsprijinit lateral pe banca; indoirea laterala
a trunchiului spre banca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la
umar,la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba
piciorul.4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de
gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioareledepartate,
sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui
brat la varful piciorului opus. Celalaltbrat se retrage inapoi cu o
usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec.5. Formatii de
lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate,
pe banca in lungime,apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea
partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb
alternativ.Exercitii pentru musculatura abdominala: 6.Formatii de
lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu
gleznele sub banca, fatain fata, intercalati pe doua banci
paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si
revenire; 2x8,pauza 30sec. 7. Formatii delucru:cate3executanti
laobancadegimnastica.Asezat, cufatasprebanca, varfurilepicioarelor
sub banca:coborarea si ridicarea trunchiului. 8. Formatii
delucru:cate3-4executanti laobancadegimnastica. Asezat
pebancadegimnastica,picioarele in echer, mainile prinse de muchia
apropiata: indoirea si intinderea alternativa a
picioarelor.Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
9.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de
gimnastica; sarituri cu desprindere de peambele picioare peste
banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei 10. Formatii
de lucru:Pe grupe de 3-5 executanti la banca de gimnastica, stand
cu latura spre
aceasta;indoirearasucitaatrunchiuluisprebancacuapucareabancii(manadinafaraapucamuchiadepartatapestebanca,
iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata - ridicarea bancii
deasupra capului cu bratele intinse -indoirea picioarelor in
ghemuit cu departarea genunchilor - revenire in stand, 3x8, pauza
30sec.2.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU
NSUIREAALERGRII DE REZISTEN, CA PROB ATLETIC. IN DESCRIEREA
EXERCIIILOR,MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC;DOZAREA; FORMAIILE DE
LUCRU.Pasulalergtor lansatdesemifond-fond1. Forma(iadelucru:
nliniecte6-8elevi, depelocyi dinmers - exerci(ii derespira(ie-
2timpiinspira(ie - 2 timpi expira(ie -2 timpi inspira(ie - 3 timpi
expira(ie - 3 timpi inspira(ie - 3 timpi expira(ie. Execu(iase face
la semnal sonor, 2x3 min, pauz pasiv 30sec.2. Forma(ia de lucru: n
linie cte 6-8 elevi, la semnal sonor, de pe loc, din mers yi din
alergare controlulmiycrii bra(elor (economic yi corect );
3x1min-1min 30sec, pauz pasiv 30sec.3.
Forma(iadelucru:nliniecte6-8elevi, mersobisnuit,
merscupasulintinssitrecereinalergareusoara, 2-3x, pauz pasiv
30sec-1min.Se efectueaza sub forma de alternari cu trecere de la
mersul obisnuit la celcu pasul intins marind frecventa pana la
limita supertabilitatii si drept consecinta trecerea in alergare cu
acelasitempo, apoi revenire la mers. Se va atrage atentia asupra
pozitiei verticale a trunchiului si a miscarii bratelorindoite din
cot si simetric in raport cu umarul. 4. Forma(ia de lucru: n yir
cte 6-8 elevi, alergare cu schimbarea repetat a tempoului pe teren
mpr(itn 3 zone a cte 40m fiecare, cu plecare la semnal vizual - n
prima zon alergare uyoar, n a doua zon alergaren tempo sus(inut, n
a treia zon mers cu exerci(ii de respira(ie, 2-3x, pauz activ
l-l,30min; 5. Forma(iedelucru: nliniecte6-8elevi,
alergarecumen(inereatempoului pedistan(ececrescprogresiv - 50m n
18sec, 100m n 36sec, 150m n 54sec, 200m n 72sec, 2-3x, pauz activ 1
-2min, plecare lasemnal sonor ; 6. Forma(ie de lucru: n linie cte
6-8 elevi, alergare pe linia marcat a culoarului (se va atrage
atentiaasupraayezarii tlpilor -paralel cu axa alergrii), tempo 2/4,
3-4x50m. pauz 1min (revenire n mers la linia deplecare ), plecare
la semnal sonor; ; 7. Forma(iadelucru: grupede6-8elevi
,Ghiceytetimpul realizat"- alergarentempomoderat pedistan(a de
100-200m.La sfryitul fiecrei por(iuni elevii trebuie s aprecieze
timpul realizat. Se poate indicatimpul n care elevii au parcurs o
treime sau jumtate din distan(a total. Plecarea se face la semnal
sonor, 3-4x,pauz 1-1,30min (revenire n mers la linia de plecare);
8. Forma(ia de lucru: grupe de 6-8 elevi,alergare n tempo moderat
pe distan(a de 100m tempo 2/4 -plecare la semnal sonor, 4-5x, pauz
(mers) 1min. Se va pune accentul, tot timpul, asupra necesitatii
realizariiunei alergari economicoase: coordonarea intersegmentara,
incrucisata a bratelor cu picioarele;contactul cu solulpe pingea
sau pe toata talpa cu derularea completa a labei piciorului,
asezarea labei picioarului facandu-se peaxa alergarii; pendularea
gambei la spate, libera nestanjenita.Invatarea startului inalt nu
ridica nici o dificultate in insusirea lui de catre elevi,
preocuparea dominantafiind aceea de a asocia acest act motric cu
comenzile pe care le da starterul la plecare.3. PREZENTAI
UNSISTEMDEOPTEXERCIII PENTRUDEZVOLTAREACAPACITIICOORDINATIVE
(NDEMANRII), N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC;
DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.1.Colectivul mpr(it n yase - opt echipe
3 - 4 elevi, fiecare yir are ayezat n dreptul lui la 10m distan(
omingemedicinal, iarprimul dinfiecareyircudoumingi decauciucnmini:
lasemnal primii executdeplasare cu ridicarea alternativ a unui
genunchi yi atingerea mingilor sub genunchi pn la mingea
medicinalundeayeazpe solceledou mingi de cauciuc cuambele
mini,predauytafeta,urmtorulexecut exerci(iulinvers de fiecare dat,
2 - 3 x, pauz 30sec. 2.Colectivul mpr(it n patru yiruri de yase -
opt elevi, stnd deprtat, primul din fiecare yir are o mingede
baschet: la semnalul profesorului primul din fiecare yir d mingea
celui din spate pe deasupra capului napoi,ultimul care o primeyte
parcurge ,tunelul" printre picioarele colegilor rostogolind mingea
yi odat ajuns primul,continu jocul, cytignd cei care yi-au refcut
echipa ini(ial, 2 - 3 x, pauz 20sec.3.Colectivul mpr(it n 6 - 8
echipe de 4 - 5 elevi, n spatele unei linii de start, primul de la
fiecare yir cu ominge de baschet, la 2m n fa(a fiecrui yir o banca
de gimnastic ayezat longitudinal: la semnalul profesoruluiprimii
pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe
banc, se ntorc cu dribling cumna stng pe banc yi predau ytafeta
urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec. 4. Colectivul mpr(it n patru-yase
yiruri de trei-patru elevi, n fa(a fiecrui yir o banc de
gimnasticayezatlongitudinal cuparteangustsus: executmers pe banc,
ntoarcere360 lajumtateabncii yicontinuarea deplasrii, 3 - 5 x. 5.
Colectivul
ncoloandegimnasticdinayezatcucteomingefiecarefixatntreglezne,
executaruncarea mingii cu picioarele yi prinderea ei cu minile,
2x8-10 repetri, pauz 20sec. 6. Colectivul de elevi rspndit n toat
sala, fiecare elev cu o minge, cu spatele la perete, execut de
ladistan(ade2mdeperetearuncareamingii printrepicioarenperete,
ntoarcere180yi prindereaei ntregenunchi, 2x8-10 repetri. 7.
Colectivul n coloan cte unul execut alergare cu joc de glezne
simultan cu rotarea bra(elor nainte,la semnalul sonor execut
alergare cu joc de glezne cu rotarea bra(elor napoi, pauz mers, 2 x
20sec. 8. Colectivul mpr(it n yase - opt echipe de patru - cinci
elevi, n spatele unei linii de start, primul de
lafiecareyircuomingedebaschet, la2mnfa(afiecrui
yirobancadegimnasticayezatlongitudinal: lasemnalul profesorului
primii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu
driblingul pe banc, sentorc cu dribling cu mna stng pe banc yi
predau ytafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec. 16 IULIE 2007
SUBIECTUL
I1.LECIADEEDUCAIEFIZICREPREZINTPRINCIPALAFORMDEORGANIZAREAPROCESULUI
DE NVMANT. A.PRECIZAI STRUCTURALECIEI DEEDUCAIEFIZIC, ATATPEPRI
CATI PEVERIGI. Structura lec(iei de educa(ie fizic yi sport este
dat de succesiunea unor momente/ faze/ secven(e/ verigi/etape/pr(i
etc., n timpul alocat, toate diferen(iate n privin(a obiectivelor,
con(inutului, duratei yi metodologiei.n evolu(ia sa, lec(iade
educatie fizica a avut mai multe structuri: Structura din trecut:
lec(ia pe patru pr(i: organizare, pregtire, fundamental yi de
ncheiere; si lec(ia petrei pr(i: pregtitoare, fundamental yi de
ncheiere. Structura actuala: lec(ia pe verigiFiecareia dintre
aceste verigi ii este destinat un loc in cadrul lectiei si un
interval de timp in functie deobiectivele specifice ce urmeaza a fi
indeplinite. Verigile sunt urmtoarele:1. Organizarea colectivului
de elevi2. Pregtirea organismului pentru efort ; 3. Prelucrarea
analitic a aparatului locomotor sau influen(area selectiv a
aparatului locomotor4. Dezvoltarea/educarea sau verificarea
calit(ilor motrice viteza sau ndemnarea; 5. Insuyirea/ini(ierea
"primar", consolidarea, perfec(ionarea sau verificarea
deprinderilor yi/saupriceperilor motrice;6. Dezvoltarea/educarea
sau verificarea calit(ilor motrice for(a sau rezistenta;7.
Revenirea organismului dup efort (numit yi "liniytirea"
organismului); 8. Aprecieri yi recomandri; Verigile 4, 5, 6 sunt
tematice n structura actual. Verigile lectiei au o durata care
poate varia in functie demulti factori. Lec(ia de educa(ie
fizic,trebuie s cuprind "obligatoriu" urmtoarele secven(e
temporale: 1-Organizarea colectivului de elevi (durata medie: 3 - 5
min), n care trebuies se realizeze urmtoareleac(iuni: salutul,
anun(area temelor, observarea echipamentului subiec(ilor yi aflarea
(prin ntrebri) unor abateride la starea normal de sntate a
acestora.2-Pregtirea organismului pentru efort (durata medie 7-10
min), adic nclzirea general a organismului- fara aceasta veriga pot
aparea posibile accidente.
3-Verigatematicsauverigiletematice(duratamedie25-30min),
fardecarenici nuar fiposibilexistenta unei lec(ii.4-Revenirea
organismului dup efort (durata medie 3-4 min), dac efortul a avut
valori corespunztoareca volum yi intensitate.5-Incheierea
"organizat" a lec(iei (durata medie 2-3 min) , n care trebuie s se
realizeze urmtoareleac(iuni: cteva aprecieri privind comportamentul
subiec(ilor n lec(ia respectiv, recomandri pentru
activitateaviitoare independent yi salutul. B.MENIONAI TREI
OBIECTIVE PENTRU UNA DINTRE VERIGILE LECIEI. Organizarea
colectivului de elevi: In cadrul lectiei, primele momente de
incepere urmaresc urmatoarele obiective: - asigurarea unui inceput
organizat; - captarea atentiei;- cunoasterea variabilelor de moment
(efectiv, stare de sanatate, echipament,etc); - constientizarea
elevilor asupra temelor si obiectivelor lectiei; C.PREZENTAI
PARTICULARITILELECIEI DEEDUCAIEFIZIC, DESFURATNINTERIOR, NSPAII
IMPROVIZATE, MENIONAND: EXEMPLEDESPAII DEDESFURARE,CERINE PRIVIND
AMENA1AREA SPAIILOR I VARIANTE DE CONINUT ALE ACESTOR LECII.
Exemple de spa(ii de desfyurare:1. Culoare, coridoare, holuri; 2.
Sli de clase cu alte destinatii, Sali de clase cu bnci, sli de
festivit(iCerin(e privind amenajarea spa(iilor yi variante de
con(inut ale acestor lec(ii: 1. Culoarul, holul unde se desfyoar
lec(ia s nu aib legtur cu alte spa(i sau sli in care se
desfasoaraalte activit(i. 2. Spa(iul ales trebuie s fie la parter
(n cazul cldirilor cu etaje) pentru a nu deranja activit(ile
dinspa(iile subetajate; 3. Spa(iile improvizate trebuie s aib
dimensiuni rezonabile pentru practicarea exercitilor fizice; 4.
Sunt necesaremsuri igienice: aerisireaspa(iului, aranjareayi
ytergereade praf amobilierului,echipament corespunztor.; 5.
Nuterbuie folosit mobilierul dinspa(iul respectiv pentrupracticarea
exerci(iilor fizice; ar fi odeturnare a scopurilor pentru care
exist mobilierul: tabla este pentru scris, catedra este locul
profesorului, etc.Dacamfolosi mobilierul astfel,
aceastmodalitatearfi unargument
pentruelevscontinuepracticareaexerci(iilorfizice(rostogolireapecatedr,
aruncri cuobiectentabl)yi nabsen(aprofesorului, mai
alesnrecrea(ii.nacestelec(ii sepot abordateme
dincalit(ilemotrice-vitezadereactie, deexecutiesaurepetitie,
indemanarea, forta, mobilitatea - (mai pu(in viteza de deplasare yi
rezisten(a aerob) yi din deprinderilesau priceperile motrice de
baza utilitar aplicative, sau specifice gimnasticii acrobatice yi
ritmice, precum si unelesrituri cu sprijin din gimnastica, sau
chiar din jocurile sportive (de exemplu pasele). 2.VITEZA REPREZINT
O CARACTERISTIC NNSCUT A INDIVIDULUI, AL CREI NIVELSE MODIFIC PE
PARCURSUL VIEII. A.DELIMITAI CONCEPTUAL CALITATEA MOTRIC VITEZA.
Viteza este "capacitatea organismului uman de a executa acte sau
ac(iuni motrice, cu ntregul corp saunumai cu anumite segmente
(pr(i) ale acestuia ntr-un timp ct mai scurt, cu rapiditate
(repeziciune, iu(eal)maxim, n func(iile de condi(iile
existente"B.PREZENTAI TREI FORME DE MANIFESTARE A VITEZEI. 1)Viteza
de reac(ie - I se mai zice yi timpul latent al reac(iei motrice.
Reac(iile motrice sunt de dou feluri:a)simple -constaunrspunsuri
(nsuyite, exersate) laexcitan(i cunoscu(i,
darcareaparspontan,inopinat (exemplu: pocnetul pistolului la
startul pentru alergrile atletice n competi(ii); b)complexe,
-rspunsurile sunt n func(ie de ac(iunile partenerilor sau
adversarilor, condi(iile de ntrecere(suprafa(aspa(iului,
luminozitate, culoareetc.) yi altevariabileconcrete(ex.
njocurilesportivebilaterale,sporturiledelupt, schi, unelejocuri
demiycare, ytafeteyi parcursuri aplicativeetc.)
Estedependentdeurmtoarele elemente: -apari(ia excita(iei n receptor
sau receptori;-transmiterea pe cale aferent; -analiza semnalului
(care dureaz cel mai mult); -excitarea muychilor.Nu este identic
pentru toate segmentele corpului, la membrele superioare
nregistrndu-se cei mai buniindici. 2)Viteza de execu(ie-
capacitatea de a efectua un act motric sau o ac(iune motric,dar yi
maimulteasemenea acte sau ac(iuni motrice "singulare", nerepetabile
(ex. linia acrobatica).Se msoar prin timpul caretrece de la
nceperea execu(iei yi pn la ncheierea acesteia. Este determinat yi
de nivelul nsuyirii tehnicii deexecu(ie a deprinderilor yi
priceperilor motrice sau a unor acte motrice implicate.3)Viteza de
repeti(ie - const n capacitatea de a efectua aceeayi miycare (act
motric sau ac(iune motric)ntr-o unitate de timp prestabilit; se
refer la miycrile ciclice. Se mai numeyte yi frecven(a miycrii sau
vitez deaccelerare. Este condi(ionat de tempoul yi ritmul miycrii;
tempoul este densitatea miycrii pe unitatea de timp;ritmul se refer
la periodicitatea repetrii miycrii, la succesiunea intervalelor de
timp yi accentele rezultate dindesfyurarea miycrii respective;
ritmul defineyte efectuarea miycrilor n timp yi spa(iu,
determinndcursivitateaacestormiycrii, cursivitateevaluat-
prinarbitraj -nmultentreceri sportive(la. sol, cal cumnere, bar
fix, brn, paralele, patinaj artistic, schi artistic, not sincron
etc.). C.PRECIZAI ASE FACTORI DE CONDIIONARE A VITEZEI.1-
mobilitatea proceselor nervoase corticale fundamentale, excita(ia
yi inhibi(ia, care condi(ioneazalternan(a contrac(iei yi relaxrii
musculare;2-func(ionalitateaanalizatorilor(vizual, auditivyi
cutanat), nsensurile acuit(ii, fine(ei yi precizieiacestora;
3-calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente yi
eferente; 4-viteza de contrac(ie a muychilor inerva(i; 5-tipul
fibrelor musculare care intr n contrac(ie (fibrele albe sunt fibre
"rapide"); 6-valoarea surselor yi proceselor energetice (mai ales
con(inutul n ATP yi fosfocreatin pentru muychiiintra(i n
contrac(ie). 3.PREZENTAI TEMA,MOTRICITATEANETAPAPUBERTAR (10-14
ANI)", AVAND NVEDERE URMTOARELE ASPECTE: 1.ANALIZA PRINCIPALELOR
CARACTERISTICI ALE DEZVOLTRII SOMATICEInterven(iapubert(ii
ducelaaccelerareacreyterii nnl(imentr-unritmsuperiortuturor
vrstelor,urmand sa se diminueze treptat pn la 20-21 ani. -Creyterea
mai intens se semnaleaz la membrele inferioare, apoi la cele
superioare, fapt care creeaz nmai multe cazuri dizarmonii.;
-Trunchiul este lung, toracele ngust, iar abdomenul este supt. Ca
urmare a acestor trsturi somatice,organele din cutia toracic sunt
pu(in dezvoltate, fapt care genereaz dificult(i n procesul de
adaptare la efortprin lipsa de rezisten( func(ional. Sistemul
articular este slab, fiind n plin proces de consolidare.
-Datoritfaptului clafetepubertateaseinstaleazmai repededect
labie(i, eleprezintvalorisuperioare ale creyterii n nl(ime yi
greutate, trunchiul este mai lung, iar membrele inferioare sunt mai
scurte. 2.ANALIZA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE DEZVOLTRII
FUNCIONALE-Indezvoltareamorfologicaseconstatocapacitatesczutdeadaptareyi
rezisten(func(ionalaaparatelorcardio-vascularyi respiratorlaefortul
fizicintens yi apardes fenomenedeoboseal, ame(eli yitulburri ale
ritmului cardiac. -La12 anicapacitateavitalse situeaz la2000
cm3,dincauza plmnilor care sunt slabi dezvolta(i,crescnd pn la 3000
cm3 la 15 ani. -Privind sistemul nervos se constat o creytere redus
a volumului creierului, ns se adncesccircumvolu(iunile, iar prin
nmul(irea fibrelor de asocia(ie sporesc conexiunile func(ionale
dintre diferitele zone. -n aceast perioad se realizeaz
diferen(ierea dintre cele dou sexe prin maturizarea
caracteristicilorsexuale. 3.ANALIZA COMPORTAMENTULUI MOTRIC. Din
cauza dezvoltrii organismuluipe multiple planuri, maiales datorit
creyterii plasticit(ii scoar(eicerebrale yi mobilit(ii proceselor
nervoase de excita(ie yi inhibi(ie sporesc posibilitatea de
mbunt(ire a tuturorcalit(ilor motrice yi n special a vitezei, mai
ales la 12 ani la fete yi 13 ani la bie(i. Pubertatea este
denumitvrstandemnrii.
Datoritdispropor(iilordintrediferitelesegmentealecorpului
nefectuareaexerci(iilorfizice se remarc stngcia, ns
disponibilit(ile pentru mbunt(irea ndemnrii sunt totuyi crescute
atuncicnd se dezvolt simultan cu sim(ul orientrii n spa(iu, care la
12 - 13 ani se apropie de cea a adultului. -Mobilitatea are cele
mai sczute valori la 12-13 ani la fete yi 13-14 ani la bie(i, fapt
care face ca miycriles nu fie executate cu amplitudine
corespunztoare, ceea ce impune msuri speciale n cadrul
lec(iilor.-Prin mbunt(irea calit(ii muychilor yi mai ales a laturii
func(ionale ce condi(ioneaz viteza, sporeytecapacitatea de for( n
regim de vitez sub forma detentei (for(a exploziv). -Se mreyte yi
capacitatea de efort static moderat, n raport cu greutatea
corporal, mai ales la bie(i,ncepnd cu 13-14 ani, care dup aceast
vrst depyesc substan(ial fetele.
-Capacitateaderezisten(estesczutmai alessubformaei
derezisten(cardio-vascular, ceeaceimpune o ac(ionare sistematic
pentru dezvoltarea ei. Se va ac(iona de preferin( asupra
rezisten(ei n regim defor( sau vitez. -nprivin(aaruncrilor,
acesteasunt accesibilenmoddeosebit bie(ilorcarespresfryitul
cicluluigimnazial deprind bine miycarea de azvrlire, n timp ce
fetele efectueaz mai bine prin mpingere. -Sriturile nu se execut cu
eficien( corespunztoare, btaia este puternic, zborul nefiind pe
msuraacesteia.Seimpune astfellucrupentru dezvoltarea detenteila
membreleinferioare,necesarla sriturilor nlungime, nl(ime,
peaparateyi pesteaparate.
Importantnefectuarealorestecoordonareadintremiycrilesegmentelor
corpului, precum yi pentru nv(area aterizrilor elastice. -Laacest
cicludenv(mnt existmari disponibilit(i
nceeacepriveytensuyireaunorprocedeespecifice ramurilor de sport yi
mai ales jocurilor sportive.SUBIECTUL II1.ALCTUIIUNSISTEMDEOPT
EXERCIII, EALONATEMETODIC, PENTRUNSUIREAALERGRII DEVITEZ,
CAPROBATLETIC. INDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI:ACIUNEA MOTRIC;
DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU. 1.Formatie de lucru: grupe de 6-8
elevi, alergare cu joc de glezne, pe distanta de 20m in
tempo3/4-4/4, 2-3x, pauza pasiva 20-30sec 2. Formatie de
lucru:grupe de cate 6-8 elevi, din stand dezechilibrare si alergare
cu cresterea progresiva atempoului pe distanta de 30m, tempo3/4,
2-3x, pauza pasiva 30-40sec. 3. Formatie de lucru:grupe de 6-8
elevi, start din picioare si alergare accelerata in tempo4/4 pe
distanta30-40m, plecare libera, 2-3x, pauza pasiva 30-45sec. 4.
Formatiedelucru:Incoloanacate3,
concurspegrupe;alergareacceleratacustartdinpicioarelasemnal sonor
pe distanta 60m, tempo4/4, 2-3x, pauza (mers) 45sec. 5. Formatie
delucru:Incoloanacate3-4elevi, alergarepeliniaculoarului
cuexeminareaurmelor(paralele cu axa alergarii), tempo , 2-3x 30m,
pauza (mers)45sec. 6. Formatie de lucru:Pe perechi; Leapsa pe
perechi - cu start din picioare si alergare pe 15-20m,
distantaintre parteneri est e de 2 m, 3-4x, pauza 45sec.7. Formatie
de lucru:in linie cate 4-6 elevi, alergare accelerata in linie
dreapta pe 30-40m, cu atingereavitezei maxime urmata de alergare
libera; 2-3x pauza (mers si revenire in formatie) 30-40 sec. 8.
Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, start din picioare si
lansare pe distanta de 50-60m, sub formade concurs cu plecare la
semnal sonor 3-4x, tempo3/4-4/4, pauza (mers) 30sec-1min.
2.ALCTUIIUNSISTEMDEOPT EXERCIII, EALONATEMETODIC,
PENTRUNSUIREASRITURIICUSPRI1INDEPRTAT LA CAPRA DEGIMNASTIC.
INDESCRIEREA EXERCIIILOR,MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA;
FORMAIILE DE LUCRU. 1. Formatii de lucru: coloana cate unul; cu
sprijinul mainilor pe capra, batai succesive pe trambulina
cudepartarea picioarelor. 8-10x 2. Formatii de lucru: coloana cate
unul;cu sprijinul mainilor pe capra, bataie pe trambulina si
trecere insezand pe capra. Coborare cu impingere in brate; 2-3x8 3.
Formatii de lucru: coloanacate unul;sariturainsprijindepartat peste
unpartenercarestacutrunchiul indoit inainte (capra vie);4x, pauza
30sec. 4.
Formatiidelucru:coloanacateunul;sariturainsprijindepartatpestecaprainlatime,
cuinaltimemica 3-4x, pauza 30sec. 5. Formatii
delucru:coloanacateunul;sariturapestecaprainlungimecuinaltimemedie;3x;pauza30sec.
6. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin
departat peste capra cu bataie pe trambulina;3-4x; pauza 30sec. 7.
Formatii de lucru: coloana cate unul;elan de 4-5 pasi de alergare,
bataie pe trambulina si saritura insprijin departat peste capra;
3-4x, pauza 30sec. 8. Formatii
delucru:coloanacateunul;elande7-9pasi dealergare,
bataiepetrambulina(distantamarita fata de capra) saritura in
sprijin departat peste capra (inaltime marita). Ajutorul -
profesorul sta in fatacaprei ,a aparatului, pe saltea si apuca
sritorul, aproape de umeri si-1 trage peste capra .16 IULIE
2008SUBIECTUL I 1.METODELE VERBALE CONTRIBUIE
LAREALIZAREAOBIECTIVELOR SPECIFICE DEINSTRUIRE.A.ENUMERAI CELE
PATRU METODE VERBALE UTILIZATE N EDUCAIA FIZIC. 1.Expunerea verbala
cu procedeele metodice: Povestirea: Explicatia: Prelegerea:
2.Conversatia 3.Brain-stormingul 4.Studiul individual B.PREZENTAI
FIECARE DINTRE ACESTE METODE. a)EXPUNEREA VERBAL,se realizeaz prin
limbaj, trebuie s fie accesibil nivelului de n(elegere
acolectivelor de subiec(i. Se realizeaza prin trei procedee
metodice: #ovestirea- eficienta mai ales la subiec(ii pn la opt-nou
ani. trebuie sa fie plastica si sugestiva si bazatape elementele
cunoscute de subiecti "xplicaia mult utilizatalaelevii depeste10ani
(trebuiesafieclara, logica, concisasi oportuna sacuprinda
esentialul activitatii in cuvinte putine economisind astfel
timp).In rela(ia cu o alt metod clasic de instruire (valabil la
vrste mai tinere) yi anume cu demonstra(ia,explica(ia poate: -s
urmeze demonstra(iei;-s precead demonstra(ia; -s se realizeze
concomitent cu demonstra(ia (situa(ie frecvent, dar mai pu(in
recomandat n nv(areaunor elemente yi procedee tehnice din jocurile
sportive). Explicatia trebuie s asigure formarea unor
cunoytin(eaprofundate, care capt caracter de norme sau reguli
cluzitoare privind nsuyirea deprinderilor yipriceperilor motrice,
dezvoltarea calit(ilor motrice sau influen(area indicilor
somatici/morfologici yifunc(ionali/fiziologici ai organismului
uman.#relegerea. -se foloseyte cu precdere n nv(mntul
superior.-poate fi ntlnit yi la vrsta ycolar, ncazul claselor cu
profil de educa(ie fizic yi sport, unde trebuie predate - prin
prelegeri - cunoytin(e teoretice despecialitate. Labazaoricrei
prelegeri artrebui ssteaoargumentareytiin(ificatemelorabordateyi
-nconsecin( - folosirea unei terminologii corespunztoare.
b)CONVERSAIA, - se realizeazprin limbaj yi se refer la dialogul
permanent care trebuie s aib locntre conductorul procesului
instructiv-educativ yi subiec(i. Trebuie axat numai pe probleme
specificeinstruirii, nupealtelecolaterale. Deexemplu,
conversa(ia/dialogul
sepoatepurtapeproblemeleobiectivelorinstruirii, criteriilor de
evaluare, cauzelor greyelilor de execu(ie, nivelului de n(elegere a
procedeelor metodicefolosite n predare, tehnicii de execu(ie a unor
deprinderi motrice, combina(iilor tactice pentru
situa(iicompetitive clasice etc. c)BRAIN-STORMINGUL- brain creier;
storm furtun, asalt. Aceast metod verbal se
foloseytepentrustimulareaparticiprii activeyi
creatoareasubiec(ilorndezbatereaunorproblemedeinstruire.
Ineduca(iafizicyi sportiv, sefoloseytemai rar.Conformacestei
metodea"asaltului deidei", seadmit - ndezbatere-oricefel depreri,
afirma(ii, argumentri etc. ale"combatan(ilor",
cucondi(iacaacesteasfieargumentate.
Dupadezbatereungrupsaumicrogrupformat dincei mai buni cunosctori ai
problemeidezbtute , coordonat de conductorul procesului
instructiv-educativ , decide asupra celor mai eficiente solu(ii.
d)STUDIUL INDIVIDUAL -Esteometodindividualclasic, carear trebui
ssegeneralizezeyi neduca(iefizicyi sport. Studiul individual
trebuiendrumat deconductorul procesului instructiv- educativ.Acesta
se realizeaz pe baza celor mai semnificative surse bibliografice
despre problema sau problemele specificeinstruirii la educa(ie
fizic yi sport. 2.FORAESTEUNADINTRECALITILEMOTRICE, ALCREI
NIVELSEMODIFICPEPARCURSUL VIEII, DUP O DINAMIC DEPENDENT DE MAI
MULI FACTORI.1.Delimita(i conceptual calitateamotricfor(a.
Definitie:For(aeste"capacitateaorganismului
umandeanvingeorezisten(internsauexternprinintermediul contrac(iei
musculare"2.Clasifica(i formeledemanifestareafor(ei, nfunc(iedetrei
criterii. a)Dup"participareagrupelormusculare"nefort:
-for(ageneral. cndnefortparticip principalele grupe musculare; -
for(a specific. cnd n efort particip una sau cteva grupe
musculare.b)Dup "caracterul contrac(iei musculare": -FORA
STATIC.cnd nu se modific dimensiunile fibrelor mus-culare angajate
n efort; un tip special de for( static este cea "izo metric",
atunci cnd "rezistenta " de nvinseste mai mare dect capacitatea de
for( maxim a musculaturii executantului; -FORADINAMIC/IZOTONIC.
atunci cndsemodificdimensiunilefibrelormusculareangajatenefort;
dacfibrelemuscularesescurteazsevorbeytedefor(dinamicdetipnvingere,
iardacfibrelemuscularesealungesc se vorbeyte de for( dinamic de tip
cedare ; - FORA MIXT-atunci cnd se produc att contrac(iistatice, ct
yi dinamice. c)Dup "capacitatea de efort n rela(ie cu puterea
individual uman": -for(a maxim,care poate fi static (cea de tip
izometric) dinamica; for(a maxim dinamic creyte odat cu mrirea
greut(iicorporale; -for(a relativcare exprim raportul dintre for(a
absolut/maxim yi greutatea corporal. 3.Preciza(iyase factori de
condi(ionare a for(ei. 1.capacitatea de concentrare a proceselor
nervoase fundamentale: excita(iayi inhibi(ia; 2.numrul
defibremusculareangajatenefort yi - mai ales- suprafa(asec(iunii
fiziologiceaacestora; 3.calitatea proceselor metabolice yi a
substan(elor energetice existente n muychi; 4.durata
contrac(ieimusculare (sunt mai eficiente contrac(iile de 15-20
secunde, dect cele de 30 de secunde); 5.starea de func(ionarea
segmentelor osoase de sprijin, a ligamentelor yi articula(iilor; 6.
valoarea unghiular a segmentelor corporaleimplicate n efort;
7.nivelul celorlalte calit(i motrice de baz, mai ales viteza
3.FUNCIILE EDUCAIEI FIZICE REALIZEAZ O CORESPONDEN NTRE
PRACTICAREAEXERCIIILOR FIZICE I EFECTUL ACESTORA N ANSAMBLUL VIEII
SOCIALE. 1.DELIMITAI CONCEPTUAL FUNCIILE EDUCAIEI FIZICE.Func(iile
sunt destina(ii constante ale unui fenomen yi ele deriv din ideal,
n sensul c se subordoneazacestuia. Prin func(ii se realizeaz
idealul, se face "apropierea" de ideal, ntr-o msur mai mare sau mai
mic.Toatefunc(iileeduca(iei fiziceyi sportului sunt
foarteimportanteyi yi dovedesceficien(anumai dacsuntndeplinite n
"sistem", influen(ndu-se reciproc. !unciile educaiei fizice i
sportului sunt de dou feluri: specifice i asociate. "ele specifice
izeaz cele doudimensiuni principale aleobiectului#domeniului de
studiual $%eoriei i &etodicii Educaiei !izicei
'portului$:dezoltarea fizic#corporal i capacitatea motric. !unciile
asociate#nespecifice ntregesc efectele practicriiexerciiilor
fiziceasuprafiinei umane.!unctii
specifice:(!unctiadeperfectionareadezoltarii
fizice(!unctiadeperfectionare a capacitatii motrice !unctii
asociate#nespecifice: (!unctia igienica (!unctia recreatia (!unctia
deemulatie (!unctia educatia 2.PREZENTAI FUNCIADE OPTIMIZARE
APOTENIALULUI BIOLOGIC. FUNCIADEOPTIMIZARE APOTENIALULUI BIOLOGIC
(FUNCIADEPERFECIONAREADEZVOLTRIIFIZICE ) face parte din categoria
funciilor specifice i are rol prioritar, mai ales n educaia fizic a
tinerei generaii.Dezoltareafizicaasigura: crestereacorpului
procescomplex, biologic, cantitatisi calitatial organismului.
Estedinamic si are loc prin insumarea tuturor proceselor biologice,
enzimatice si *ormonale, la niel tisular, celular ducandla marirea
dimensionala a corpului dupa anumite legi si intr(o anumita
succesiune.+olul poziti al dezoltriifizice#corporale armonioase, al
unor indici superiori pe plan somatic#morfologic i pe cel
funcional#fiziologic, pentruiaa i actiitatea oamenilor de toate
,rstele si pentru actiitatea sportia este cunoscut i recunoscut,
nefiind con(testat. -mplificarea acestei funcii specifice a
educaiei fizice i sportului ( mai ales n etapa actual i n perspecti
( sejustific i prin unele influene negatie asupra dezoltrii
fizice#corporale a oamenilor, consecine ale unor cuceriri aletiinei
i te*nici contemporane .automatizare, mecanizare). 3.PREZENTAI
FUNCIA DE PERFECIONARE A CAPACITII MOTRICE.Func(ia de perfec(ionare
a capacit(ii motrice face parte din categoria funciilor specifice
educaiei fizice isportului. /rin aceast funcie sunt izate cele dou
elemente componente ale capacitii motrice: calitile motrice
ideprinderile i#saupriceperile motrice. 0nsport este important at,t
capacitatea motric general, dar mai alescapacitatea motric specific
pentru subsistemele performaniale. SUBIECTUL II1.ALCTUII UN SISTEM
DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NVAREAARUNCRII MINGII DE
OIN. N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA;
FORMAIILE DE LUCRU.Ca succesiune a invatarii aruncarii mingii de
oina se incepe prin invatarea tehnicii aruncarii fara elan siapoi
se preda tehnica aruncarii cu elan. 1. Pe perechi; prindereasi
aruncareamingilor mici (invedereadobandirii indemanarii
elevilorinmanuirea mingilor), 10-12x, pauza pasiva 30sec.
2.Formatia de lucru: In linie pe doua randuri; invatarea miscarii
de azvarlire fara si cu obiecte usoare(pietricele, bulgari de
zapada); 10-12x, pauza pasiva 30sec. 3. Formatia de lucru: in linie
pe doua randuri; aruncarea mingii de oina din stand, din sezand,
din standpe genunchi (din partea bratului aruncator) si cu celalalt
indoit in fata, 8-10 pauza pasiva 30sec. Atentia trebuieindreptata
asupra eliberarii mingii care trebuie facuta pe deasupra umarului.
4. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; aruncarea mingii de
oina din pozitia stand cu fata spredirectia de aruncare; 6-8x,
pauza pasiva 30sec. Se va executa exclusivprin actiunea bratului
aruncator. 5. Formatiadelucru:inliniepedouaranduri;aruncareamingii
deoinadinstandcupiciorul opusbratului de aruncare in fata; Se va
efectua fara angajarea picioarelor care raman intinse, trunchiul
rasucindu-sespredirectiadearuncare, iarmingeavafi
eliberatapedeasupraumarului; si cuangajareapicioarelorinaruncare si
anume cu greutatea corpului pe piciorul stang, jumatate intors,
deasupra umarului: pas inapoi cupiciorul care se indoaie odata cu
arcuirea trunchiului si intinderea bratului inapoi; 5-6x pauza
pasiva 30sec. 6. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; din
mers, ducerea bratului cu mingea inapoi, aruncare dinpozitia cu
piciorul opus bratului aruncator in fata si continuarea
mersului;4-6x pauza pasiva 30sec. 7.Formatia de lucru: in linie pe
doua randuri; Aruncarea mingii de oina cu elan de 3 pasi (executati
cu sifara linii trasate pe sol).Exercitiul se efectueaza plecand
din stand cu fata pe directia de aruncare,greutateacorpului maimult
pe piciorul drept.Primulpas cu stangul,umeriise intorc spre
dreapta,iar bratul seduceinapoi, intinzandu-selaspate.Al
doileapasseexecutaastfel:pascudreptul pestestangul (incrucisat),
iaraltreileapas:pascustangul si aruncare. Exercitiul
sefacelainceputdinmers, apoi
dinalergareusoaracuoritmarecaresasugerezeunprimpasmai lent, apoi
accelerarecutrimitereaspreinainteapiciorului dreptaproape simultan
cu asezarea piciorului stang pentru ,blocaj. Deci se vor executa
pasii: stangul., drept, stangsi aruncare; 4-5x, pauza 30sec.8.
Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; Aruncarea mingii de
oina cu elan de 4 pasi (dreptul.stangul. drept, stang si aruncare).
4-5x, pauza 30sec. Aruncari la distanta sub forma de concurs.
2.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTIC PENTRU DEZVOLTARE FIZIC
ARMONIOAS,FORMAT DIN OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, EXECUTATE CU
BANCA DE GIMNASTIC. NDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI:
ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA; FORMAIILEDELUCRU. Ex pentru brate si
centura scapulara: 1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o
banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpafata
de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor
pe banca - arcuiri de trunchi; 2x8, pauza30sec. 2Formatii
delucru:cate3executantilaobancadegimnastica,
sprijinculcatlanivelulcoapsei pestebanca in latime (sau cu spijin
pe varful picioarelor pe banca) - indoirea si intinderea bratelor
(picioarele ramanintinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec.
Exercitii pentru musculatura spatelui: 3.Formatii de lucru:cate 3-4
executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui
piciorsprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului
sprebanca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,la ceafa, pe
crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul. 4.Formatii de
lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca
in latime cu picioareledepartate, sprijinite pe sol; indoirea
trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului
opus. Celalaltbrat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de
trunchi; 3x8, pauza 30sec. 5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi
executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in
lungime,apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea
partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ.
Exercitii pentru musculatura abdominala: 6.Formatii de lucru:Pe
perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele
sub banca, fatain fata, intercalati pe doua banci paralele,
coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire;
2x8,pauza 30sec. Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
7.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de
gimnastica; sarituri cu desprindere de peambele picioare peste
banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei 8.Formatii de
lucru:Pe grupe de 3-5 executantila banca de gimnastica,stand cu
latura
spreaceasta;indoirearasucitaatrunchiuluisprebancacuapucareabancii(manadinafaraapucamuchiadepartatapestebanca,
iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata - ridicarea bancii
deasupra capului cu bratele intinse -indoirea picioarelor in
ghemuit cu departarea genunchilor - revenire in stand, 3x8, pauza
30sec. 3. ELABORAI OSTRUCTURDEAPTE EXERCIII, EALONATE METODIC,
PENTRUNSUIREAUNUI PROCEDEUTEHNICDEAPARARE, DINTR-UN1OCSPORTIVLA
ALEGERE. NDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA;
FORMAIILEDELUCRU. BLOCA1UL(volei) 1.Formatie de lucru: in linie
cate5; Srituri la blocaj fr minge, la fileu, de pe loc yi apoi cu
deplasare cupas adugat, spre stnga yi spre dreapta, paralel cu
fileul, lucru frontal; 2x8- 10 execu(ii, pauz lmin. 2.
Forma(iadelucru:ncoloanctedoi.
Eleviisedeplaseaznjurulterenului(alergareuyoar), lasemnal sonor se
grupeaz cte doi yi execut sritur ca pentru blocaj, cu btaia
palmelor sus; 2 x lmin, pauzmers 30sec.3. Forma(ia de lucru: cte
doi juctori la fileu, pe dou zone apropiate, sar lablocaj, se
retrag, oblic lalinia de 3m, cu spatele yi schimb locurile relund
sriturile la blocaj, dar pe zona cealalt; 2 x 8-10 execu(ii,pauz
30sec. 4. Forma(ia de lucru: pe perechi, cu o minge, de o parte yi
de alta a fileului; blocaj efectuat la mingearuncat de coleg yi
inversarea rolurilor; 2-3 x 8- 10 execu(ii, pauz 1min. 5. Forma(ia
de lucru: n coloan cte unul; Pe dou scri fixe, se ayeaz cte o minge
n golul din scar, la2m de sol, unde pe rnd, fiecare elev execut de
6-8 ori blocaj cu deplasare stnga - dreapta la fiecare scar;
douserii, pauz pasiv 1 min. 6. Forma(iadelucru: ncoloancteunul
Blocaj laminge(inutdepartenerdeasuprafileului,
cudeplasarespredreaptadinzona4(yi
inverssprestngadinzona2);2x2x1min, pauzalmincuschimbarearolurilor n
terenul A yi B. 7. Pas la ridictor, ridicare, atac dirijat, blocaj
n 2 pe zona 2 a terenului A yi blocaj individual n zona 2a
terenuluiB; celcarea atacat rmnela blocaj(sauroteazspredreapta)yi
trecela coadayiruluiopus, 2-3x3min, pauz 2min.16 IULIE
2009SUBIECTUL I1. INDEMANAREA -CALITATE MOTRICA DE BAZA A)
PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE1. Capacitile coordinative
generale(ndemnare general): necesare nsuirii i efecturii tuturor
actelor i aciunilor motrice. 2.Capacittile coordinative specifice:
eideniate n practicarea diferitelor ramuri i probe sportie. 3.
Capacitile coorinative n regimul altor caliti motrice:. n regim de
itez, rezisten, for)!ormele de manifestare a ndem,narii trebuie
raportate i la alte elemente care reprezint i indici alorici ai
calitii respectie astfel:( gradul de dificultate, complexitatea
actului sau aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea
simetrica i asimetrica1( indicele de precizie al ncadrrii micrii n
spaiu1( indicele de itez, dat de timpul de execuie, tempoul i
ritmul execuiei1indicele de forcare rezult din raportareaindicelui
deprecizie, lagradul deincordare muscular lalucrulefectuat.B.)
PREZENTATI PATRU FACTORI DE CONDITIONARE1 calitatea sistemului
nervos central yi - mai ales - capacitatea de coordonare a
centrilor din acest sistem;2 plasticitatea scoar(ei cerebrale, adic
proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipurielementare
pentru a elabora un rspuns complex, conform cu situa(iile noi
intervenite;3 capacitatea analizatorilor de a capta selectiv
informa(ia yi de a realiza sinteza aferent pentru
analizasitua(iei;4 calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe
cile aferente yi eferente; 5 calitatea inerva(iei musculare, care
determin contrac(ia yi relaxarea; 6 capacitateadeanticipare, att
subaspectul desfyurrii tehnice, ct yi acelorlalte condi(ii
(reac(iaadversarilor sau partenerilor, factorii climaterici etc.);
7 memoria de scurt durat yi de lung durat; 8 gndirea de tip
creativ; 9 volumul yi complexitatea deprinderilor yi priceperilor
motrice stpnite de subiect;10 nivelul de manifestare a celorlalte
calit(i motrice.C.) PREZENTATI PROCEDEELE METODICE DE
DEZVOLTARE/EDUCARE A INDEMANANARIICU EXEMPLE a. Efectuarea actelor
yi ac(iunilor motrice n condi(ii constante - ntr-un numr mare de
repetri yintr-un timp ndelungat.
Exemple:-achizi(ionareadenoiacte,ac(iunimotricedetermincreyterea
bagajului motriccare se constituie nfactorul de baz ce condi(ioneaz
valoarea ndemnrii; - prin solicitrile specifice pe care le implic
ac(iunea de nv(are se amelioreaz activitatea analizatoriloryi se
regleaz diferitele func(ii ale organismului implicate n procesele
de coordonare; n etapa de ini(iere motric se perfec(ioneaz
percep(iile yi reprezentrile motrice mbunt(indu-se capacitateade
adecvare motric la situa(iile date; se favorizeaz calitatea
execu(iilor yi se facilitez trecerea subiec(ilor
laac(iuneprindeclanyareaunoractivit(i reflectatelanivelul SNCyi
legatedeexperien(amotricpersonalanterioar a fiecrui individ; Odata
cu fixarea, consolidarea actelor, ac(iunilor motrice efectuarea
acestora se realizeaz n mai maremsur n mod automatizat iar
influen(a asupra dezvoltrii ndemnrii se diminueaz
semnificativ.b.Efectuareaacteloryi ac(iunilormotricencondi(ii
complexe - crestereadificult(ilordeexecu(iecomparativ cu condi(iile
normale.Exemple: ( execu(ie cu segmentul corporal "nendemnatic" yi
n toate direc(iile; ( ndeprtarea centrului de greutate al corpului
executantului fa( de sol; ( introducerea unor acte motrice sau
ac(iuni motrice suplimentare yi concomitente (srituri,ntoarceri,
aruncri yi prinderi de obiecte etc.); ( creyterea numrului de mingi
sau alte obiecte n efectuarea aceleiayi miycri; ( creyterea
numrului de subiec(i pe acelayi spa(iu de lucru etc. c. Efectuarea
actelor yi ac(iunilor motrice n condi(ii variabile, care s
prentmpine orice situa(ie viitoareposibil.Exemple: exersare n
spa(ii in aer liber yi in interior; exersare n sli de educa(ie
fizic yi sport cu dimensiuni mari yi n sli cu dimensiuni mici;
exersare n sli de educa(ie fizic yi sport cu luminozitate bun yi n
sli cu luminozitate slab; exersare pe suprafe(e diferite (zgur,
ciment, parchet, linoleum, tartan, gazon, pmnt); exersare la
momente diferite din zi (diminea(a, la prnz, dup amiaza, seara);
exersare n prezen(a spectatorilor yi n absen(a acestora; exersare
la altitudine mic, medie sau mare; exersare n condi(ii atmosferice
normale yi nefavorabile (ploaie, ninsoare, vnt puternic, cea(
)SUBIECTUL III1. ELABORATIUNCOMPLEXFORMATDIN8EXERCITII,
PENTRUDEZVOLTAREA FIZICAARMONIOASA, ESALONATE METODIC, EXECUTATE LA
SCARA FIXA. IN DESCRIEREAEXERCITIILOR, MENTIINATI: ACTIUNEA
MOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU. Ex pentru brate si centura
scapulara: 1.Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa;Men(inut n
atrnat; 10-25sec 2. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa:
Culcat facial cu fa(a la scara fix, bra(ele ntinse, de primayipc
apucat: urcare pe scar din treapt n treapt doar cu ajutorul
bra(elor; 1x8, pauza 40sec; 3. Formatie de lucru:Formatie de lucru:
Atrnat cu fa(a la scara fix: coborre pe scar din treapt ntreapt pn
n stnd pe genunchi. 1x8, pauza 40sec Exercitii pentru musculatura
abdominala:; 4. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa;din
atrnat la scara fix, cu spatele spre scar: ridicareagenunchilor la
piept yi coborre; 2x8, pauza 30sec 5.
Formatiedelucru:Cateunullascarafixa; Atrnatlascarafix,
cuspatelesprescar:ridicareapicioarelor ntinse n echer nainte yi
coborrea lor lent; 1x8, pauza 30sec Exercitii pentru musculatura
spatelui:6. Formatie de lucru: Pe perechi, un executant este
atarnat, cu fata la scara fixa, apucat de ultima sipca;partenerul
il apuca de glezne si il indeparteaza de scara, tragand inapoi,
dupa un anumit numar de exercitii seschimba locurile; 1x8 Exercitii
pentru musculatura membrelor inferioare: 7.
Formatiedelucru:Cateunullascarafixa;Stndlateralfa(descarafix,
cumnasprijinitlanivelul bazinului pe yipc: genuflexiune pe piciorul
dininterior, cel dinexterior se ntinde nainte; lucrualternativ pe
ambele picioare; 2x8; pauza 40 sec. 8. Formatie de lucru: Cate unul
la scara fixa; Stnd cu fa(a la scara fix, sprijinit cu ambele
picioarendoitelanivelul genunchilor, bra(elentinsesus, cuambele
mini deyipcapucat: ntindereayi ndoireagenunchilor pe scar; 3x8,
pauza 30 sec 2. ALCATUITI UNSISTEMDE7 EXERCITII, ESALONATMETODIC,
PENTRUINVATAREASTANDULUI PECAPDINGHEMUIT. INDESCRIEREAEXERCITIILOR,
MENTIONATI: ACTIUNEAMOTRICA; DOZARE; FORMATIILE DE
LUCRU1.Formatiedelucru:coloanacateunul:Culcatfacial
peladadegimnasticacupicioareleinafaraei:coborari si ridicari ale
picioarelor in extensie maxima; 8-10x 2. Formatie de lucru: cate 3
la o saltea:sprijin ghemuit; asezarea mainilor si capului pe sol si
revenire; 8-10x 3. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: Pe
genunchi, pe palme si pe cap sprijinti, miscari circulare
alecapului in ambele sensuri, pastrand un punct de contact
permanent pe sol, 2x8 4. Formatie de lucru: cate 1 la o
saltea:Sprijin ghemuit, asezarea mainilor si capului pe sol si prin
usoarasaltare, desprinderea picioarelor de pe sol, cu mentinerea
echilibrului cu picioarele indoite (realizareatriunghiului);
revenire (la inceput cu ajutor);3-4x cu mentinere 5-6sec, pauza
30sec 5. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa: Sprijin ghemuit:
cu spatele la scara fixa sau perete, urcareaalternativa a
picioarelor, pana ce corpul ajunge la verticala si revenire, 3-4x;
mentinere 5-6sec ;pauza 30sec6. Formatiedelucru:
cate1lascarafixaSprijinghemuit: standpecapcusprijinireaspatelui
saupicioarelor la scara fixa sau perete; 3-4x; mentinere 5-6sec
;pauza 30sec7.Formatie de lucru:cate 1 laosaltea: Stand pe cap cu
ajutor si fara3-4x;mentinere 5-6sec; pauza30sec, apoi introducerea
elementului in combinatii simple.Ajutorul se acorda din lateral cu
o mana, la nivelul bazinului, iar cealalta la glezna. Se ajuta la
ridicareapicioarelor si fixarea pozitiei corpului la vertical.10
iulie2010SUBIECTUL I1.COORDONAREA (NDEMANAREA) ESTE UNA DINTRE
CALITTILE MOTRICE CARECONDITIONEAZ EFICIENTA ACTIUNILOR MOTRICE.A.
DEFINITI CALITATEA MOTRIC COORDONAREA (NDEMANAREA).Definitii:
Capacit(ile coordinative sunt :- un complex de caliti preponderent
psi$o-motric, care presupune capacitatea de a nva rapid micri noi,
adaptarea rapid i efeicient la condiii variate, specifice
diferitelor tipuri de activiti, prin restructurarea fondului motric
existent.-capacitatea organis mului uman de a efectua acte i aciuni
motrice, mai ales n condiii variate i neobinuite, cu eficien maxim
i cu consum minim de energie din partea executantului.aceast
calitate motric presupune urmtoarele elemente componente:
capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia n
ntregime pentru efectuarea actelor yi ac(iunilor motrice;
capacitatea de combinare a miycrilor; capacitatea de diferen(iere a
miycrilor; echilibrul; precizia; capacitatea de orientare spa(ial;
capacitatea de orientare temporal, mai ales ritm yi tempo;
amplitudinea, pe baz de mobilitate articular - suple(e -
elasticitate muscular; ambilateralitateaB. PREZENTATI FORMELE DE
MANIFESTARE A ACESTEI CALITTI MOTRICE.1. %apacitile coordinative
generale: necesare nsuirii i efecturii tuturor actelor i aciunilor
a. motrice.2. %apacittile coordinative specifice: eideniate n
practicarea diferitelor ramuri i probe sportie.3. %apacitile
coorinative n regimul altor caliti motrice:. n regim de itez,
rezisten, for)!ormele de manifestare a ndem,narii trebuie raportate
i la alte elemente care reprezint i indici alorici ai calitii
respectie astfel:( gradul de dificultate, complexitatea actului sau
aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea simetrica i
asimetrica1( indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu1(
indicele de itez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul
execuiei1( indicele de for care rezult din raportarea indicelui de
precizie, la gradul de incordare muscular la lucrul efectuat.C.
PRECIZATI CINCI DINTRE FACTORII CARE CONDITIONEAZ
COORDONAREA(NDEMANAREA).1. calitatea sistemului neros central i (
mai ales ( capacitatea de coordonare a centrilor din acest
sistem12. plasticitatea scoarei cerebrale, adic proprietatea
acesteia de a combina mai multe stereotipuri elementare pentrua
elabora un rspuns complex, conform cu situaiile noi interenite13.
capacitatea analizatorilor de a capta selecti informaia i de a
realiza sinteza aferent pentru analiza situaiei14. calitatea
transmiterii impulsurilor neroase pe cile aferente i eferente1 5.
calitatea ineraiei musculare, care determin contracia i relaxarea1
6. capacitatea de anticipare, at,t sub aspectul desfurrii te*nice,
c,t i a celorlalte condiii .reacia adersarilor saupartenerilor,
factorii climaterici etc.)1 7. memoria de scurt durat i de lung
durat1 8. g,ndirea de tip creati1 9. olumul i complexitatea
deprinderilor i priceperilor motrice stp,nite de subiect110. nielul
de manifestare a celorlalte calit(i motrice.SUBIECTUL AL
II-LEA2,EFORTUL FIZIC ST LA BAZA ORICREI ACTIVITTI MOTRICE.A.
DEFINITI EFORTUL FIZIC.Efortul este un proces de nvingere conytient
a solicitrilor, n vederea atingerii unui bun nivel de pregtire;
component a activit(ii fizice sau intelectuale, reprezint
capacitatea psiho-fizic a omului de a presta activit(i
caracterizate prin indici superiori de solicitare.B. PREZENTATI
SPECIFICITATEA
STIMULILOR.Specificitateastimululuiestedatdestructuramiycrii
careselec(ioneazgrupelemusculare, durataacestei solicitri,
tipuldeac(iuneneuro-muscular, metabolicyi deadaptareastructurilor
osteo-tendinoase,precum yi de ansamblul func(iilor activateC.
PREZENTATI VOLUMUL EFORTULUI.Volumul reprezint cantitatea total de
repetri apreciat prin: distan(e parcurse, greut(i ridicate,
timpdelucru(efectivyi pauze), execu(ii par(ialesauintegralealeunui
exerci(iu, execu(ii alestructurilortehnico-tactice, ac(iuni
complexe,numr de lec(ii.D. PREZENTATI INTENSITATEA
EFORTULUI.Intensitateaefortuluireprezintgradul
desolicitareaorganismului subiec(ilor. Easeexprimprinprocente fa(
de posibilit(ile maxime(60,70, 80etc.),tempo de
execu(ie(2/4,3/4,4/4 etc.),numr deexecu(