1.Diametru și greutatea moleculară ADN. Diametrul macromoleculei de ADN este de 20 Å. Macromoleccula de ADN are dimensiuni foarte mari fiind cea mai mare moleculă biologică, cu o masă moleculară ce poate ajunge la 12-16×daltoni. 1 dalton = 1/12 din masa atomului de C. 2.Infecția virală la bacteriofagi. Infecția virală are loc astfel: fagul se prinde cu filamentele codale de membrana bacteriei. Enzimele fagului dizolvă în acest punct membrana bacteriei , iar ADN fagic este introdus prin coada acestuia în celula bacteriană. Într-un interval de timp destul de scurt în interiorul bacteriei se formează câteva sute de bacteriofagi, bacteria fiind distrusă (liza bacteriei) și fagii sunt eliberați putând infecta al te celule. 3.Codul genetic universal. Prin universalitatea codului genetic se înțelege faptul că un anumit codon, codifica același aminoacid la orice organism indiferent de gradul său de evoluție. Dovada cea mai evidentă a universalității codului genetic a fost următoarea: s-a izolat ce răspunde de sinteza hemoglobinei la iepure și s-a injectat în ovocitele de broască. S-a constatat că în ovocitele de broască se sintetizează hemoglobina, deși în mod normal, ovocitele nu sintetizează niciodată hemoglobină. 4.Elemente necesare la sinteza ADN ”in vitro”. 5.Represia enzimatică. Represia enzimatică –este declanşată de absenţa substratului din mediu ( intervine în momentul în care concentraţia substratului din mediu scade). Represorul trece din stare inactivă în starea activă, se cuplează cu regiunea operatorului blocând-o, inhibând astfel activitatea genelor structurale care asigură sinteza enzimelor corespunzătoare. 6.Transformarea la eucariote Transformarea genetică la organismele superioare a evidențiat rolul genetc al ADN. Primele experiențe de transformare genetică la eucariote au fost realizate în anul 1959 de J. Benoit, P. Leroy, R. și C. Vendreley. S-a extras ADN din spermatozoizii și eritrocitele masculilor din rasa de rațe Khaki Champbell și s-a introdus intraperitoneal la bobocii de rațe din rasa Pekin. Adulții din rasa Pekin, rezultați din bobocii tratați au prezentat o serie de modificări morfologice privind culoarea penajului, a ciocului și picioarelor, a taliei, realizându-se un nou tip de rasă denumit Blanche-neige. În anul 1971, C.R. Merril și colaboratorii au transferat gene de la Escherichia coli în celule umane. Astfel, gena ce metabolizează galactoza la E. coli a fost preluată de fagul lambda și apoi transferată de aceasta în celule fibroblastice umane ce proveneau de la un bolnav de galactosemine ( nu putea metaboliza galactoza). Fenomenul de transformare a fost realizat și la alte organisme superioare: Drosophila melanogaster, Bombyx mori, Petunia hybrida, Hordeum vulgare ș.a. La noi în țară P. Raicu și colab. (1963), au introdus prin vacuum infiltrație ADN de la Triticum durum în boabe de grâu de la specia Triticum aestivum. Plantele rezultate din boabele tratate cu ADN exogen prezentau modificări privind culoarea și ritmul de creștere. La plante, obținerea protoplaștilor (celulele lipsite de membrana rigidă pecto-celulozică) deschide noi căi pentru introducerea ADN în celule. Subiecte- genetica
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1.Diametru și greutatea moleculară ADN.
Diametrul macromoleculei de ADN este de 20 Å.
Macromoleccula de ADN are dimensiuni foarte mari fiind cea mai mare moleculă biologică, cu o
masă moleculară ce poate ajunge la 12-16× daltoni. 1 dalton = 1/12 din masa atomului de C.
2.Infecția virală la bacteriofagi.
Infecția virală are loc astfel: fagul se prinde cu filamentele codale de membrana bacteriei. Enzimele
fagului dizolvă în acest punct membrana bacteriei, iar ADN fagic este introdus prin coada acestuia în
celula bacteriană. Într-un interval de timp destul de scurt în interiorul bacteriei se formează câteva
sute de bacteriofagi, bacteria fiind distrusă (liza bacteriei) și fagii sunt eliberați putând infecta alte
celule.
3.Codul genetic universal.
Prin universalitatea codului genetic se înțelege faptul că un anumit codon, codifica același aminoacid
la orice organism indiferent de gradul său de evoluție. Dovada cea mai evidentă a universalității
codului genetic a fost următoarea: s-a izolat ce răspunde de sinteza hemoglobinei la iepure și
s-a injectat în ovocitele de broască. S-a constatat că în ovocitele de broască se sintetizează
hemoglobina, deși în mod normal, ovocitele nu sintetizează niciodată hemoglobină.
4.Elemente necesare la sinteza ADN ”in vitro”.
5.Represia enzimatică.
Represia enzimatică –este declanşată de absenţa substratului din mediu ( intervine în momentul în care concentraţia substratului din mediu scade). Represorul trece din stare inactivă în starea activă, se cuplează cu regiunea operatorului blocând-o, inhibând astfel activitatea genelor structurale care asigură sinteza enzimelor corespunzătoare.
6.Transformarea la eucariote
Transformarea genetică la organismele superioare a evidențiat rolul genetc al ADN. Primele
experiențe de transformare genetică la eucariote au fost realizate în anul 1959 de J. Benoit, P. Leroy,
R. și C. Vendreley. S-a extras ADN din spermatozoizii și eritrocitele masculilor din rasa de rațe Khaki
Champbell și s-a introdus intraperitoneal la bobocii de rațe din rasa Pekin. Adulții din rasa Pekin,
rezultați din bobocii tratați au prezentat o serie de modificări morfologice privind culoarea penajului,
a ciocului și picioarelor, a taliei, realizându-se un nou tip de rasă denumit Blanche-neige.
În anul 1971, C.R. Merril și colaboratorii au transferat gene de la Escherichia coli în celule umane.
Astfel, gena ce metabolizează galactoza la E. coli a fost preluată de fagul lambda și apoi transferată
de aceasta în celule fibroblastice umane ce proveneau de la un bolnav de galactosemine (nu putea
metaboliza galactoza).
Fenomenul de transformare a fost realizat și la alte organisme superioare: Drosophila melanogaster,