-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 1
1. Tubul intestinal primitiv - formare, limite, derivate
FORMARE:
Ca urmare a plerii cefalo-caudale si laterale a embrionlui, o
portiune din cavitatea vitelina
aoperita cu endoderm este incorporata in corpul embrionului si
formeaza intestinul primitv.
Alte 2 portiuni ale acestei cavitati, sacul vitelin si
alatoida,raman in afara embrionului.
In portiunea cefalica si caudala ale embrionului, intestinul
primitiv formeaza un tub terminat in
fund de sac, ale carui segmente sunt: proenteron (intestin
anterior) si metenteron (intestin
posterior). Portiunea mijlocie, mezenteron (intestin mijlociu),
ramane conectata temporar cu
sacul vitelin prin intermediul ductului vitelin, sau canalul
omfalo enteric.
Intestinul primitiv este lagat de peretii trunchiului prin 2
mezouri:
a) mezenter comun dorsal: se intinde de la capatul inferior al
esofagului -> reg. cloacala a
metenteronului
b) mezenter ventral: exista doar la niv. segmentului terminal al
esofagului, in dreptul
stomacului, in partea sup. a duodenului
LIMITE:
a. intestin anterior: caudal de intestinul faringian ->
primordiul hepatic
b. intestin mijlociu: caudal de primordiul hepatic ->
jonctiunea 2/3 dr cu 1/3 stg a colonului
transvers (la adult)
c. intestin posterior: 1/3 stg colon transvers -> membrana
cloacala
DERIVATE:
a. proenteron:
- esofag
- stomac
- jumatate sup duoden
- ficat
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 2
- cai biliare
- pancreas
b. mezenteron:
- portiune distala duoden
- jejun + ileon
- cec
- apendice
- colon ascendent
- cea mai mare parte a colonului transvers
c. metenteron:
- flexura colica stg (restul colonului transvers)
- colon descendent
- colon sigmoid
- cea mai mare parte a rectului: ampula rectala
2. Intestinul anterior - limite, evolutie, derivate
LIMITE:
Caudal de intestinul faringian -> primordiul hepatic
EVOLUTIE:
- Este inchis la extremitatea craniala de membrana orofaringiana
sau stomato-
faringiana (care dispare in S3 sau S4).
- Este legat de peretele dorsal al trunchiului printr-un mezou
comun dorsal
- arteza proenteronului = trunchi celiac (cu origine in aorta
dorsala)
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 3
DERIVATE:
- esofag
- stomac
- mucoasa intregului aparat respirator, inclusiv alveolele
pulmonare
- jumatate sup duoden (D1 + parte craniala a D2)
- ficat
- cai biliare
- pancreas
3. Intestinul mijlociu - evolutie, derivate
LIMITE:
sup: jumatatea ansei duodenale/ originile mugurilor hepatocistic
si pancreatic
inf: flexula colica primara, viitoare flexura colica stanga
EVOLUTIE:
Dezvoltarea intestinului mijlociu se caracterizeaza prin
alungirea rapida a tubului intestinal
si mezenterului acestuia, cu formarea ansei intestinale primare
(ansa ombilicala). La
extremitatea apicala, ansa comunica liber cu sacul vitelin prin
intermediul ductului vitelin
ingust. Este prevazut pe toata lungimea lui cu mezenter comun
dorsal. In acelasi timp cu
cresterea in lungime, ansa
- intestinala primara se rpteste in jurul axei formatea de
artera mezenterica
superioara. => artera mezenteronului = AMS
DERIVATE:
Ansa ombilicala va fi impartita in 2 ramuri:
a. ramura superioara/descendenta: mai lunga din care deriva:
- jejun
- cea mai mare parte din ileon
b. ramura inferioara/ascendenta: mai scurta din care deriva:
- restul ileonului (ultimii 40-80 cm)
- cec
- apendice
- colon ascendent
- cea mai mare parte din colon transvers
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 4
4. Intestinul posterior - evolutie, derivate
LIMITE:
sup: flexura colica primara, viitoare flexura colica stg.
inf: membrana cloacala, viitoare membrana anala
EVOLUTIE:
Initial metenteronul prezinta inferior o deschidere comua cu
alantoida, intr-un receptacul =
cloaca. Cloaca este inchisa inferior de membrana cloacala
formata la limita dintre ectoderm
si endoderm. Se formeaza septul urorectal prin proliferierea
mezodermului dintre alatoida si
metenteron. Septul urorectal se uneste cu membrana cloacala
=> cloaca este impartita in
doua:
- anterior: sinus urogenital. Se form. vezica urinara, uretra,
partial org. genitale ext.
- posterior: sinus anorectal. Se formeaza ampula rectala
Concomitent si membrana cloacala este impartita in doua:
- membrana urogenitala
- membrana anala
Septul urorectal paricipa la formarea diafragmei pelvine si
formatiunilor fibroase aferente
acestuia, inclusiv centrului tendinos al perineului.
In paralel ectodermul din vecinatatea deschiderii metenteronului
prolifereaza si formeaza o
invaginare = proctodeum. => se formeaza cea mai mare parte a
mucoasei canalului anal.
La niv. ampulei rectale, mucoasa este de 2 tipuri:
a. mucoasa cu origine endodermala: ep. cilindric inalt
unistratificat
b. mucoasa cu origine ectodermala, formata din proctodeum: ep.
pavimentos turtit
pluristratificat
Artera metenteronului = AMI
DERIVATE
- flexura colica stanga (rest colon transvers)
- colon descendent
- colon sigmoid
- cea mai mare parte a rectului. Ampula rectala
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 5
5. Dezvoltarea esofagului si a stomacului malformatii. Formarea
bursei omentale
DEZVOLTAREA ESOFAGULUI:
- In S4 de dezvoltare apare diverticulul respirator (mugurele
pulmonar)
- apare septul traheo-esofagian care separa diverticulul de
portiunea dorsala a proenteronului
- In acest fel intestinul anterior este impartit intr-o portiune
ventrala, primordiul respirator, si o portiune dorsala,
esofagul.
- Esofagul este initial scurt si ocupa o pozitie inalta,
cervicala. El se alungeste si coboara datorita a 3 factori: 1.
aparitia regiunii cervicale 2. coborarea cordului 3. cresterea mai
accentuala a regiunii dorsale a trunchiului embrionar
- S4: se oblitereaza lumenul esofagian - S7: apar vacuole care
conflueaza -> lumenul este retunelizat
mucoasa esofagiana formata din ep. pluristatificat - L2: dezv.
musculatura longitudinala - L3: dezv. musculatura circulara -
Partea superioara a esofagului prezinta musculatura striata
derivata din ultimele 2 arcuri
branhiale, unde este invervat de n. X - In treimea inferioara
tunica musculara este alcatuita din fibre musculare netede si
este
inervata de plexul slanhnic - Esofagul este legat de peretii
trunchiului prin 2 mezouri: mezoesofag dorsal si ventral.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 6
Anomalii in dezvoltarea esofagului
1. Atrezie esofagiana = lipsa lumenului. Se creaza in lipsa
retunelizarii 2. Stenoza esofagiana = ingustarea lumenului 3.
Fistule traheoesofagiene/traheobronsice = defect de septare al
esofagului de
diverticulul laringotraheal => lichidele ajung in arborele
traheobronsic.
DEZVOLTAREA STOMACULUI:
- Apare in S4 sub forma unei dilatatii fusiforme ale
intestinului anterior - Are initial pozitie inalta, cervicala si
sufera un proces fals de coborare determinat de fapt de
factorii ce duc la dezoltarea cordului, diafragmei,
esofagului.
- Ca si corp fusiform, inainte de rotire prezinta:
fata gastrica stanga
fata gastrica dreapta
margine anterioara, care creste putin
margine posterioara, care creste mai mult
- Stomacul se roteste 90 grade in sensul acelor de ceasornic,
datorita cresterii foarte mari a mugurelui hepatocistic. In urma
acestui precoes de rotire, stomacul, din pozitie sagitala, se va
aseza in pozitie frontala, usor oblica:
fata gastrica stanga => fata anterioara
fata gastrica drapta => fata posterioara
marginea anterioara => curbura mica
marginea posterioara => curbura mare. In partea sup a
acestuia apare un diverticul, fornix sau fundul gastric, camera cu
aer !! n. vag stang initial inerva fata gastrica stg. => n. vag
stg inerveaza fata anterioara a stomacului !! n. vag drept initial
inerva fata gastrica dr. => n. vag dr. inerveaza fata
posterioara a stomacului
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 7
- Segmentele terminale cefalic si caudal al stomacului au
originie initiala pe linia mediana, pe parcusul dezvoltarii se
rotesc in jurul unui ax anteroposterior:
portiunea caudala (pilorica) se deplaseaza catre dreapta si
ascendent
portiunea cefalica (cardiei) se deplaseaza catre stanga si
descendent - Stomacul este atasat de peretele dorsal al trunchiului
prin intermediului mezogastrului
dorsal si de peretele ventral al trunchiului prin intermediul
mezogastrului ventral. - Rotirea stomacului determina:
rotirea mezogastrului dorsal catre stanga => se formeaza
bursa omentala (cavitatea peritoneala mica). Se mai formeaza lig.
gastrolienal (gastrosplenic), ligg. frenolienal, renolienal,
pancreaticolienal
rotirea mezogastrului ventral catre dreapta => se formeaza
omentul mic + lig. falciform + lig. hepatogastric
- L3: se dezv. musculatura longitudinala - L4: se dezv.
musculatura circulara si oblica - L4: apar glandele gastrice care
incep digestia peptica
Anomalii in dezvoltarea stomacului
1. Stenoza pilorica = ingustarea lumenului piloric/absenta
tunelizarii lumenului 2. Stenoza hipertrofica pilorica =
hipertrofia sfincterului piloric 3. Stomac inversat = situs
inversus total sau doar abdominal 4. Stomac in clepsidra sau
bilocular = hipertrofie a musc. circulare in partea mijlocie 5.
Stomac ectopic in pozitie toracica = cu esofag scurt. 6.
Gastroschizis = defect de formare a peretelui abd. ant.
supraombilical, caz in care
fatul prezinta stomacul pe fata anterioara a trunchiului in
cavitatea amniotica
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 8
6. Malformatii in dezvoltarea tubului digestiv
PROENTERON:
1) Atrezie esofagiana
2) Stenoza esofagiana
3) Fistule trageoesofagiene sau traheobronsice
4) Stenoza pilorica
5) Stenoza hipertrofica pilorica
6) Stomac inversat
7) Stomac in clepsidra sau bilocular
8) Stomac ectopic in pozitie toracica
9) Gatroschizis
10) Pancreas inelar
11) Insule heterotrifice
12) Ficat ectopic toracic
13) Ficat in situs inversus
14) Ficat polilobat
15) Hipertrofii ale lobilor hepatici
16) Hipotrofii ale lobilor hepatici
17) Lobuli hepatici accesori
18) Prelungiri parenchimatoase pe fata inf a ficatului
19) Atrezii ale cailor biliare
20) Vezica biliara dubla
21) Vezica biliara septata
22) Chist congenital de coledoc
MEZENTERON:
23) Stenoze si atrezii la toate nivelurile
24) Diverticul Merckel
25) Fistula omfaloenterica
26) Omfalocel
27) Eventratie
28) Vicii de pozitie
29) Cec in pozitie inalta, subhepatica
30) Prezenta de insule heterotopice de parenchim hepatic sau
pancreati in grosimea
mezenterului, de-alungul jejunului si ileonului
METENTERONULUI:
31) Imperforatie anala
32) Atrezie anala
33) Fistule regionale
34) Maladia Hirschprung
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 9
SAU
1. Diverticul Meckel. Apare pe traiectul ileonului la cca 60-70
cm proximal de valvula ileo-
cecala. Inflamarea diverticulului Meckel se numeste
diverticulita
2. Fistule in reg. ombilicala. Ele se explica prin prezenta unui
lumen la nivelul canalului
vitelin, acesta deschizandu-se la suprafata in reg. ombilicala.
Prin fisura se scurge
continutul jejuno-ileal
3. Chisturi viteline (ombilicale) enterochistom. Canalul vitelin
isi pastreaza lumenul pe
portiuni limitate, la acest nivel dezvoltandu-se chisturi
4. Hernia ombilicala (omphalocel). Ansele herniate in S6 nu
reinta in cav abd. in S10. Se
dat. lipsei de dezvoltare a cav. abd.
5. Eventratie viscerala. Nu se formeaza peretele anterolateral
al abd. Viscerele sunt
acoperite doar de peritoneu
6. Prezenta diverticulilor la niv. diferitelor segmente ale
tubului digestiv.
7. Segmente duble. Apar in special la niv. colonului si se
explica prin fuziunea longitudinala
a unui segment al tubului digestiv.
8. Volvulus. Se datoreaza faptului ca nu se formeaza fasciile de
coalescenta. Toate
segmentele devin mobile, prezinta mezouri si se rasucesc unul
peste celalalt, in care caz
apar tulburari in tranzitul intestinal cu fenomene ocluzice si
aparitia vomei
9. Situs inversus. Poate fi total sau partial. In cel total,
organele sunt asezate in partea
locului normal atat in torace cat si in abdomen. In cel partial
doar viscerele abdominale
sunt asezate anormal:
- duoden in stg
- cec, colon ascendent in dr
- stomac in dr
- splina in dr
- colon descendent, sigmoid in dr
- ficat in stg
10. Anomalii cecale
- agenezie ceala
- cec subhepatic
- cec in pelvis
- cec exagerat ca volum
- cec mobil
11. Dilicocolon. In diferitele segmente ale colonului constatam
crestea in lungime a
segmetului respectiv
12. Megacolon
13. Megadolicocolon = crestea in lungime si calibru a
colonului
14. Megacolon congenital aganglionar (maladia lui Hirschprung).
Lipsesc plexurile
mezenterice Auerbach pe o portiune de colon. La acest nivel
segmentul colonic nu are
mobilitate (miscari peristaltice). Neputand elimina continutul
colonic, se dilata.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 10
7. Formarea cavitatilor seroase.Formarea canalului pleuro-
pericardo-peritoneal
Fazele de dezvoltare ale cavitatilor seroase:
1. Aparitia santurilor pleuroperitoneale, acestea apar lateral
de santul intestinal, fiind delimitate de splahno si
somatopleura.
2. Formarea / aparita canalelor pleuroperitoneale acestea apar
odata cu inchiderea completa a corpului embrionar, in urma
proceselor de curbare transversala si longitudinala. Deasemenea,
ele sunt simetrice, lateral de intestinul primitiv.
3. Formarea cavitatilor pericardo-pleuro-peritoneale. Aceste
cavitati apar in urma definitivarii a procesului de curbare
longitudinala, in urma caruia, mezodermul nesegmentat cefalic, din
pozitie inalta, cervicala, ajunge in poziie ventrala (anterior de
proenteron). Mezodermul nesegmentat cefalic evouleaza spre tubi
endocardici primitivi, apoi tub
endocardic unic.
In jurul acestuia, veziculele celomice cefalice, formeaza
cavitatea pericardia primitiva.
Aceasta, in aceasta etapa, comunica larg cu viitoarele cavitati
pleurale si peritoneale.
4. Formarea diafragmei. La formarea ei participa: septul
transvers, plicile si apoi
membranele pleuroperitoneale, mezoesofagul dorsal si o parte a
somatopleure din
dreptul locului de formare a diafragmei.
5. Separarea cavitatii pericardice
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 11
8. Separarea pleuro-pericardica
Initial cavitea pericardica primitiva comunica larg cu
cavitatile pleurale (canalele
pleuroperitoneale). In spatele tubului cardiac primitiv,
somatopleura trimite prelungiri frontale
plici pleuropericardice. Acestea cresc in suprafata, delimitand
intr-o faza intermediara, un
hiatus pleuropericardic, apoi se unesc formand cavitatea
pericardica defintiva. Membranele
pleuropericardice sunt traversate de nervii frenici si venele
cardinale inferioare dreapta si
stanga.
Initial, gonada primitiva apare regiune lomabra, cea masculina,
sufera un proces de descensus
intern si extern, poziita finala fiind scrotul. In acest proces
de coborare, testiculul antreneaza
de-a lungul unui traiect, viitorul canal inghinal, peritoneul,
somatopleura, structuri ale peretului
anterior abdominal.
Somatopleura, care insoteste testiculul, creeaza un diverticul
si apoi traiect canal peritoneo-
vaginal care ulterior se inchide.
Peritoneul ramas in jurul testiculului cu exceptii, formeaza
tunica vaginala. (hidrocel)
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 12
9. Caractere generale ale seroaselor. Implicatii clinice
Seroase sunt membrane conjunctive, subtiri,lucioase,
transparente, sidefii, cu doua structuri:
(1) Mezoteliu, cubic sau pavimentos (2) Corion
Seroasa adera la viscere sau pereti trunchiului printr-un strat
de testu conjunctiv adipos careare
diverse lungimi.
Aceste seroase au capacitatea de a secreta, in spatiul virtual
dintre ele un lichid ce este
transudat prin extravazarea serului din vasele acestor seroase.
Prezenta derivatelor proteice in
cavitatile seroase e semn de inflamatie exudat.
Functiile seroaselor:
1) Plasticitatea 2) Capacitatea de a se deplasa printr-un
chimotactism. 3) Functia de aparare posibilitatea leucocitelor de a
traversa aceaste seroase prin
diapedeza. 4) Functie neurovegetativa prin semnalul de alarma pe
care il da, prin durere in caz de
inflamatii sau alte afectiuni. Seroasele sunt puternic inervate.
5) Capacitatea redusa de reabsorbtie a lichidelor sau aerului
aceasta capacitate de
spalare este folosita in dializa.
10. Hernia fiziologica
- apare atunci cand ansa ombilicala este fortata sa paraseasca
cavitatea trunchiului De ce apare?
ansa ombilicala creste foare mult
S5-S6 creste mugurele hepatocistic
creste mezonefrosul
este prezenta capacitatea scazuta a cavitatii abdominale
- In hernia ombilicala fiziologica ansele intestinale se gasesc
pe fata anterioara a trunchiului embrionar in plina cavitate
amniotica.
- Dupa S6, datorita evolutiei mezonefrusului si cresterii
capacitatii cavitatii abdominare, ansele, din hernia fiziologica
pot reintra in abdomen in urmatoarea ordine:
1. Ansele jejunale: se aseaza la stg. liniei mediane, mai ales
orizontal 2. Ansele ileale: se aseaza la dr. liniei mediane, mai
ales vertical 3. Diverticulul cecal: in pozitie inalta, subhepatica
[se formeaza la niv. ramurei
ascendente/inferioare a ansei ombilicale] 4. Diverticulul cecla
sufera un proces normal de coborare, in fosa iliaca dreapta,
formandu-se colonul ascendent - Toate aceste procese sunt
insotite de rotatia ansei ombilicare, impreuna cu
mezenterul, in jurul unui ax format de AMS, rotatie de aprox.
270 grade.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 13
11. Dezvoltarea diafragmei
- Determina separarea cavitatilor seroase ale toracelui, de cele
abdominale.
- La formarea ei participa septul transvers, plicile si apoi
membranele
pleuroperitoneale, mezoesofagul dorsal si o parte a
somatopleurei din dreptul
locului de formare a diafragmei.
1. Septul transvers origine in mezoderm nesgementat cefalic din
pozitie inalta cervicala (C3 C5) ajunge in pozitia lui datorita a
trei procese:
a. Curbarea longitudinala b. Descensus cordis c. Crestera mai
accentuata a partii dorsale a trunchiului embrionar
- Datorita originii C3-C5, septul transvers este invadat de
mioblasti cu origine somitica,
tragandu-si nervul corespunzator (n. frenic).
- Septul transvers participa cu cea mai mare parte din materiale
la formarea
diafragmei, parti sternale si costale (partile anterioare).
- Acest sept are forma semilunara cu concavitatea posterior
2. Somatopleura situata inferior de mugurii pulmonari, trimite
prelungiri spre medial si posterior - ce se numesc plici
pleuroperitoneale, acestea cresc in suprafata si devin membrane
pleuroperitoneale. Ele sunt impinse caudal odata cu expansiunea
mugurilor pulmonari. Aceste membrane participa la formarea partilor
costale ale diafragmei portiunile
dorsolaterale.
3. Mezoesofagul dorsal este partea mezenterului comun dorsal,
din dreptul esofagului primitiv, traversat astfel de acesta dar si
de VCI (derivata din vena cardinala inferioara dreapta). Participa
astfel la formarea partii lombare.
4. Somatopleura din dreptul locului de formare participa la
formarea paritlor periferice, circumferentiale ale diafragmei.
- Toate aceste parti cresc si se unesc treptat,mai intai in
dreapta si apoi in stanga.
Cand fuziunea nu are loc avem de a a face cu hernie
diafragmatica congenitala caz
in care nou-nascutul prezinta viscerele abdominale in
torace.
- Dintre afluentii sinusului venos al cordului, singurul care va
ramane sa traverseze
diafragma este vena cardinala inferioara dreapta viitaorea VCI.
(vena cardinala
superioara dreapta devine VCS iar vena cardinala comuna stanga
se atrofiaza odata
cu cornul stang, din ea ramanand pe suprafata cordului, sinusul
venos coronar.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 14
12. Dezvoltarea duodenului si a pancreasului malformatii
DEZVOLTAREA DUODENULUI:
- Are origina dubla:
a. din portiunea terminala a intestinului anterior
(proenteron)
b. din portiunea cefalica a intestinului mijlociu
(mezenteron)
! jonctiunea dintre aceste 2 portiuni se face imediat distal de
originea mugurelui
hepatic
- Ansa duodenala sufera si ea un proces de rotatie spre dreapta.
La acest proces
participa:
crestea mai accelerata a mugurelui hepatocistic
rotatia stomacului
mugurii pancreatici
- Astfel din pozitie sagitala, ajunge in pozitie frontala
- Seroasele parietala si viscerala dupa rotatie se unesc si
formeaza fascia de
coalescenta duodenopancreatica Treitz
- In acest mod este inchisa si prelungirea cavitatii peritoneale
din spatele stomacului
bursa omentala
- La sfarsitul acestui proces, cea mai mare parte din aceste
organe, din
intraperitoneale devin retroperitoneale secundare, iar duodenul
si pancreasul vor fi
acoperita pe fata anterioara doar de o singura foita
peritoneala
Malformatii in dezvoltarea duodennului: 1. Atrezia duodenului =
lipseste lumenul duodenului, duodenul este astupat, defectul
diind
determinat de nerebsorbita epiteliului care in S6-S7 se umple
lumenul duodenal. Se traduce prin varsaturi imediat dupa
nastere.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 15
2. Ocluzia (stenoza) duodenului = dezvoltarea exagerata a
fibrelor circulare musculare; este localizata in D3 cat si la D4.
Se traduce prin varsaturi bilioase la un oarecare timp dupa
nastere.
DEZVOLTAREA PANCREASULUI: - Are origine endodermala din
epiteliul ansei
duodenale, la limita dintre proenteron si mezenteron
- La acest nivel (la limita) apar: a. Mugurele hepatoistic si
mugurele
pancreatic ventral: anterior si in grosimea mezenterului
ventral
b. Promordiul splinei si mugurele pancreatic dorsal: posterior
si in grosimea mezenterului comun dorsal
- Mugurele pancreatic ventral initial are 2 lobi:
drept si stang, iar in mod normal cel stang se atroofiaza.
- Fiecare mugure prezinta un canal excretor propriu, ce se
deschid in ansa duodenala
- Mugurii pancreatici sufera un proces de rotatie spre dreapta
=> mugurele pancreatic
ventral (lobul drept) se roteste spre dreapta, se aproapie de
mugurele pancreatic dorsal si
se aseaza inferior de el.
- Din cei 2 muguri deriva:
mugurele pancreatic ventral: partea inf a capului pancreasului +
procesul uncinat
mugurele pancreatic dorsal: partea sup a capului pancreasului +
corpul si coada
pancreasului
- La sfarsitul procesului de rotatie si dupa ce mugurele
pancreatic ventral se aseaza sub cel
dorsal => anastomoza oblica a canalelor de excretie. Ductele
care rezulta sunt:
Duct pancreatic principal Wirsung: ductul mugurelui ventral +
anastomoza oblica +
partea distala a ductului mugurelui dorsal
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 16
Duct pancreactic accesor Santorini: parte proximana a ductului
mugurelui
pancreatic dorsal
- Din mezoduodenul dorsal, datorita relatiei cu promordiul
splinei, deriva, prin reflexia
diferita a acestui mezou dorsal ligg:
gastrofrenic
gastrolienal
renolienal. In grosimea lui ajunge coada pancreasului (singura
parte mobila a
pancreasului)
- L3: se dezvolta din parenchimul pancreactiv insulele
pancreatice Langerhans (origine in
crestele neurale)
- L5: debuteaza secretia de insulina
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 17
Malformatii ale dezvoltarii pancreasului:
1. Pancreas inelar (rar) = lobul stang al mugurelui pancreatic
ventral nu se atrofiaza, se
roteste spre stanga si se uneste cu restul. Astfel, aceasta
parte a duodenului este
inconjurata de parenchim pancreatic dispus inelar care poate
strangula duodenul
2. Insule heterotrofice = tesut pancreatic accesot in peretele
intestinului subtire sau in
mezourile din jur. Poate avea caracteristici tipice de parenchim
pancreatic normal
13. Dezvoltarea ficatului malformatii
- Incepe in S4 cu origine endodemala din
epiteliul ansei duodenale.
- La acest nivel apare diverticulul hepato-
cistic care se formeaza prin proliferare
din placa hepatica din peretele ventral
al duodenului:
mugurele hepatic din care
deriva:
- ficatul
- canale hepatice
mugure cistic din care deriva
- vezica biliara
- canal cistic
parte comuna din care deriva viitor canal coledoc
- Toti acesti muguri la inceputul dezvoltarii lor sunt muguri
epiteliali plini, tunelizarea lor se
face scundar
- Dezv. mugurelui hepatocistic se face in relatie cu cea a
septului transvers. Din acest motiv
originile structurilor hepatice sunt duble:
1. Origine endodermala: din mugure hepatocistic > se dezv.
hepatocitele
2. Origine mezodermala: din septul transvers > se dezv.
capsula conjuctiva
hepatica, septuri conjunctive intrahepatice, capilare sinusoide
hepatice si celule
hematopoetica
- S6-S9: ficatul creste in volum dat. functiei hematopoetice a
acestuia. Ajunge la 10% din
greutatea corpului embrionar. Functia se epuizeaza in L7
- L4: ficatul incepe secretia biliara, bila ajunge in intestin
-> da o culoare bruna meconiului
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 18
Malformatii ale dezvoltarii ficatului:
1) Ficat ectopic toracic asociata cu malformatii conentiale ale
diafragmei 2) Ficat in situs inversus partial sau total 3) Ficat
polilobat primatele si omul prezinta ficat fara fisuri pe suprafata
lui. Celalalte
mamifere prezinta mai multe santuri. In acest caz, ficatul are
functie normala, este malformatie de forma. Totodata trebuie facut
diagnostic diferential pentru a nu se confunda cu ficatul
cirotic
4) Hipotrofii ale lobilor hepatici drept sau stang 5) Hipetrofii
ale lobilor hepatici mai des intalnita hipertrofia lobului stang
ficatul poate
ajunge in contact cu splina 6) Lobuli hepatici accesori lobulul
Riedel la dreapta incizurii biliare. 7) Prelungiri parenchimatoase
pe fata inferioara, viscerala a ficatului
14. Mezodermul intermediar. Pronefrosul MEZODERMUL
INTERMEDIAR:
- uneste temporar mezodermul paraxial si placa laterala
- se diferentiaza si formeaza structurile urogenitale
- In regiunile cervicala si toracica superioara este segmentat
si da nastere unor aglomerari de celule (viitoare nefrotoame).
- In regiunile situate mai caudal dormeaza o masa tisulara
nesegmentata, denumita cordon nefrogenic
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 19
PRONEFROSUL:
- este vizibil la embrionul uman in Z22 - dispare complet in
zilele 24-25 - corespunde segemtelor C5-T1 - la om este rudimentar
- se prezinta sub forma a 7 gramezi celulare nefrotoame, cu un duct
colector
propriu, pronefrotic, rudimentar. - nu lasa derivate la om - are
efect inductor asupra mezonefrosului (experimental, sectionarea
pro- si
mezonefrosului duce la involutia mezonefrosului)
15. Mezonefrosul - mezonefrosul si ductele mezonefritice sunt
structuri derivate din mezodermul intermediar
prezent intre T1-L1 - Partea superioara e formata din
gramezi celulare, din care se
formeaza o singura vezicula
nefrotica.
- Partile mijlocie si inferioara
sunt formate din gramezi
celulare, din care se formeaza
mai multe vezicule nefrotice
(maxim 9). Aceste parti se
dezvolta mai mult formand pe
partea dorsala o creasta
urinara.
- pe fata mediala a
mezonefrosului se dezvolta
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 20
creasta genitala, viitoare gonada primitiva
- Mezonefros + creasta genitala = creasta urogenitala, legata de
peretele post al trunchiului
printr-un mezou (mezou urogenial)
- Ductul mezonefrotic Wolff (=tub colector longitudinal) se
alungeste, creste caudal, se
deschide initial in alantoida, iar dupa septarea cloacei, in
sinusul urogenital
Mezonefrosul are 2 structuri:
a. structura secretori: tubi mezonefrotici
b. structura colectoare: tub colector mezonefrotic Wolff
Evolutia acestor 2 structuri difera la cele 2 sexe:
i. la sexul feminin: nu da derivate
ii. la sexul masculin:
a. tubii uriniferi devin canale eferente, care se deschid in
ductul colector
mezonefrotic Wolff
b. ductul colector mezonefrotic Wolff se transforma in canal
epididimar, canal
deferent, canal ejaculator
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 21
16. Metanefrosul si malformatii in dezvoltarea aparatului
urinar
METANEFROSUL:
- formeaza rinichiul definitiv
- apare in S5
Se prezinta sub forma a 2 componente:
- Componenta colectoare: se formeaza din mezodermul metanefric,
din mugurele uretral. Mugurele apare prin inmugurirea peretelui
posterior a ductului mezonefrotic Wolff, acolo unde acesta isi
schimba directia spre anterior, spre sinusul urogenital. Din
mugurele uretral iau nastere:
i. ureter ii. perlvis renal iii. calice mari iv. calice mici v.
1-3 mil tubuli colectori
- Componenta secretorie/excretorie (nefronii): se formeaza din
mezodermul metanefric (=
partea inferioara a cordonului nefrogen)
Evolutia componentelor:
Componenta colectoare:
1. Mugurele uretral penetreaza tesutul metanefric 2. Mugurele se
dilata => se formeaza pelvis renal primitiv (bazinet primitiv)
3. Pelvisul renal primitiv se scindeaza in 2 parti 4. Se formeaza
calicele mari prin impartirea pelvisului 5. Fiecare calice da
nastere altor 2 muguri (diviziune in T) pana la 12-15 generatii. 6.
Tubulii de oridinul 2 se maresc si inglobeaza tubulii de generatia
a 3a si a 4a -> calicele
mici 7. Tubulii colectori de la generatia a5a si generatiile
succesive se alungesc semnificativ si
au traiect catre calicele mici => dau nastere la piramidele
renale
Componenta secretorie:
8. Tub colector acoperit la capatul distal de tesut metanefric
9. Tesut metanefric -> vezicule renale 10. Vezicule renale ->
tubuli sub forma de S 11. Capatul proximal al tubilor S formeaza
capsula Bowman, unde se dezvolta si vase
capilare care dau nastere la glomeruli 12. Capatul distal
comunica cu un tub colector
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 22
13. Se alungeste tubul excretor (tubul sub forma de S) 14. Se
formeaza TCP (tub contort proximal), ansa lui Henle, TCD (tub
contort distal)
- la nastere raman funtionali 1 mil de nefroni/rinichi
Malformatii de dezvoltare ale apartului urinar:
1) Agenezie renala unilaterala (se poate traii), bilaterala (nu
e compatibila cu viata) 2) Aplazie / hipoplazie renala rinichi mic,
compatibil sau nu cu viata, in functie de
marimea acestuia 3) Ectopia renala rinichi in alta pozitie pe
calea lui de ascensine. Se face diagnostic
diferential cu ptoza renala.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 23
4) Rinichi supranumerar defect de segmentare a blastemului
metanefrogen si a mugurelui
5) Rinichi in potcoava rinichi uniti mai ales la nivelul polilor
inferiori 6) Rinichi inelar rinichi uniti la ambele extremitati (in
cerc) 7) Rinichi malrotat cu marginea mediala ramasa anterior 8)
Rinichi polichistic de grade diferite 9) Hidronefroza renala
congenitala dilatarea cailor urinare (intra- si extrarenale),
deasupra unui obstacol congenital (stenoza ureterala)
17. Stadiul indiferent in dezvoltarea cailor genitale
Atat embrionii de sex masculin cat si cei de sex feminin
prezinta initial 2 perechi de ducte genitale: ductele mezonefrotice
Wolff si ductele paramezonefrotice Muller.
- Ductul paramezonefrotic Muller apare sub forma unei
invaginatii a epiteliului de pe suprafata antero-laterala a crestei
urogenitale. In partea craniala se deschide in cav. abdominala si
are forma coninca. In partea caudala, ductul coboara lateral de
ductul mz Wolff, apoi trece anterior de el si isi continua
traiectul in sens caudo-medial. La niv. liniei mediane vine in
contact strans cu ductul paramezonefrotic Muller de partea opusa si
formeaza canalul uterin (canal uterovaginal). Canalul uterovaginal
se apropie treptat de partea abdominala a sinusului urogenital.
Acesta prolifereaza la zona de contact formand tuberculul sinusului
Muller
- Ductele mezonefrotice Wolff se deschid in sinusul urogenital,
de fiecare parte a tuberculului Muller.
18. Cloaca si evolutia sinusului urogenital
Cloaca = deschiderea comuna a metenteronului cu alantoida.
- Cloaca este inchisa inferior de membrana cloacala formata la
limita dintre ectoderm si
endoderm. Se formeaza septul urorectal prin proliferierea
mezodermului dintre alatoida
si metenteron. Septul urorectal se uneste cu membrana cloacala
=> cloaca este impartita
in doua:
- anterior: sinus urogenital. Se form. vezica urinara, uretra,
partial org. genitale ext.
- posterior: sinus anorectal. Se formeaza ampula rectala
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 24
Concomitent si membrana cloacala este impartita in doua:
- membrana urogenitala
- membrana anala
- In urma septarii cloacei rezulta sinusul urogenital si
metenteronul cu proctodeum.
- Intra plicile uretrale se delimiteaza un sant, santul uretral,
care comunica posterior si superior cu partea perineala a sinusului
urogenital.
- Membrana cloacala sau derivate ale ei, se rezorb dupa luna a
3-a.
19. Dezvoltarea cailor genitale masculine si a prostatei
malformatii
DEZVOLTAREA CAILOR GENITALE MASCULINE
Ductele mezonefrotice Wolff
- Mezonefrosul regreseaza => tubulii epigenitali (= tubuli
excretori) vin in contact cu cordoanele testiculare ale rete
testisului => formeaza ducte eferente
- Tubulii paraepigenitali situati caudal nu se unesc cu rete
testis => formeaza paradidimul
- Ductele mezonefrotice Wolff persista => formeaza ductele
genitale principale
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 25
- Inferior de orificiile ductelor eferente, ductele
mezonefrotice se alungesc si se rasucesc => formeaza
epididimul
- Intre coada epididimului si primordiul veziculei seminale,
ductul Wolff dobandeste o tunica musculara groasa => formeaza
duct deferent
- Duct ejaculator = portiunea din ductul Wolff situata distal de
veziculele seminale
Ductele paramezonefrotice Muller degenereaza, cu exceptia:
extremitatea craniala a ductului = apendicele testiculului
extremitatea inferioara a ductului = utricula prostatica
DEZVOLTAREA PROSTATEI
- Aceasta apare prin inmugurire din muguri epiteliali, cu
origine in prima parte e uretrei, respectiv viitoarea uretra
prostatica.
- Datorita originii duble endodermala parte pelvina sinuns
urogenital si mezodermale - din ductele mezonefrotice, si prostata
va avea origine dubla, endo- si mezodermala.
- Initial prostata este formata din 5 lobi anterior, doi
laterali, posteror si mijlociu. Lobul anterior se micsoreaza /
ingusteaza, devenind istmul prostatic.
Originea dubla a lobilor prostatici are importanta practica:
Adenomul prostatic apare cel mai des la nivelul lobului mijlociu
( origine mezodermala) care fiind situata sub colul vezicii
urinare, determina tulburari de mictiune precoce.
Adenocarcinomul prostatic debuteaza in lobii cu origine
endodermala, de multe ori periferic, cu tulburari de mictiune
tardive.
20. Dezvoltarea cailor genitale feminine malformatii
Ductele paramezonefrotice Muller, in absenta cromozomului Y si a
testosteronului, dau nastere principaleleor cai genitale
- Initial, ductele prezinta 3 portiuni:
1. cranial, vertical, care comunica cu cav. abdominala
2. segment orizontal, care se incruciseaza cu ductul
mezonefrotic Wolff
3. caudal, certical, care se uneste cu cel de partea opusa.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 26
- dupa coborarea ovarului:
1+2 => trompa uterina
3 + 3 de partea opusa => canalul uterin -> devine uter +
parte superioara vagin
- partea inferioara vagin se formeaza prin detasarea trepatata a
tuberculului sinusal Mueller, endodermal, de sinusul urogenital
(aluneca posterior)
Mezonefrosului si ductul mezonefrotic Wolff, involueaza din care
raman resturi: paraofor
epoofor
21. Stadiul indiferent in dezvoltarea gonadelor Etapa
indiferenta in dezvoltarea gonadelor si organelor genitale externe:
Gonadele:
- in S4, medial de mezonefros, apare creasta genitala. Aceasta
are doua parti:
1) La suprafata epiteliu celomic
2) Profund mezenchimul subiacent. Ambele sunt structuri
mezodermale.
- Creasta urogenitala cu mezonefrosul, sunt legate de peretele
posterior printr-un mezou urogenital.
- Din S6, creasta genitala incepe sa fie populata de celulele
germinale primordiale (ovogonii sau spermatogonii).
- Datorita efectului inductor al acestora, creasta genitala,
devenita gonada primitiva, va fi formata din doua parti, corticala
si medulara.
- In functie de sexul genetic, evolutia acestor doua parti este
diferita:
a. 44 XY - corticala involueaza, devine alubuginee, medulara
devine testicul
b. 44 XX corticala devine corticala ovarului, medulara devine
medulara ovarului
22. Dezvoltarea testiculului La nivelul medularei gonadei, apar
codoare genitale (cordonul nu are lumen). Acestea se orienteaza cu
o extremitate spre albuginee iar cealalta extremitate spre
mezonefros.
Gonada se delimiteaza mai bine de acesta (de mezonefros)
pastrand din mezoul comun, urogenital, un mezou propriu
mezochium
Codoanele genitale devin codoane testiculare. Acestea incep sa
se tunelizeze dupa 8-10 ani, devenind tubi seminiferi contorti, la
nivelul carora, de la pubertate, incepe spermatogeneza
La nivelul tubilor seminiferi contorti, epiteliul germinatv este
format din 2 tipuri de celule:
germinale (spermatogoniile)
celule de sustinere Sertoli
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 27
Intre tubii seminiferi contorti se gaseste celula interstitiala
Leydig care secreta testosteron.
Tubii seminiferi contorti -> tubi seminiferi drepti ->
retea testiculara (cai spermatice intratesticulare). De la acest
nivel incep caile spermatice extratesticulare: canale eferente
-> epididimar -> deferent -> ejaculator -> uretra.
Intre reteaua testiculara si canale eferente se gaseste
jonctiunea urogenitala: corpul Michalkowitz
23. Dezvoltarea ovarului
La nivelul corticalei gonadei apar deasemenea cordoane genitale.
Acest cordoane genitale se fragmenteaza si se aseaza in jurul
celulelor germinale primordiale cu care formeaza foliculii ovarieni
primordiali (spre deosebire de sex m.)
Se pare ca crom. Y este la originea diferentierii gonadelor in
absenta cromozomului Y, gonada evolueaza spre ovar.
Ovarul nu are albuginee ceea ce permite ovulatia.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 28
24. Procesul de descensus al gonadelor
Coborarea gonadei feminine ovarul sufera un proces de coborare
interna, din pozitie lombara in pozitie iliaca. Ligamentele din
jurul ei evolueaza astfel:
Mezorochium devine mezoovar
Ligamentul cranial devine ligament suspensor
Ligamentul caudal devine ligament uteroovarian sau propriu,
continuat cu ligamentul rotund al uterului
Coborarea gonadei masculine testiculul sufera un proces de
cobarare interna si externa, ajungand intr-un final in scrot.
Dintre ligamentele lui ramane doar ligamentul caudal - gubernaculum
testis. Acesta prezinta doua extremitati:
Una superioara ce se prinde pe polul inferior al
testiculului
Una inferioara ce prolifereaza caudal ajungand in grosimea
proeminentei labioscrotale (viitor hemiscrot)
- Peritoneul din vecinatatea acestui ligament emite initial un
diverticul proces vaginal. Acesta se adanceste caudal canal
peritoneovaginal.
- De-a lungul acestui canal se creeaza un traiect prin care
testiculul coboara. Peritoneul din jurul testiculului va forma
tunica vaginala sau vaginala testiculului.
- Canalul peritoneovaginal in mod normal se inchide, se
transforma fibros ligamente din grsoimea funiculului spermatic.
Daca acest canal nu se inchide hidrocel congenital.
- Gubernaculum devine ligament scrotal.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 29
25. Evolutia venelor viteline in dezvoltarea sistemului port
Circulatia vitelina este asigurata evident de venele viteline.
Acestea aduc pentru o scurta perioada, sange de la peretele sacului
vitelin. In drumul lor, spre coarnele sinusului venos al tubuului
cardiac, venele viteline traverseaza mugurele hepatic si septul
transvers. La nivelul mugurelui hepatic, sub influenta
hepatocitelor, venele viteline sunt dezorgnizate, formand un
labirinit vascular vitelin intrahepatic. Acest labirint se pune in
legatura cu sinusoidele hepatice. In urma acestui proces, venele
viteline se transforma in:
i. Vene aferente / advehente - cele care ajung pana la ficat ii.
Vene eferente / revehente cele care pleaca de la ficat pana la
sinusul venos
Intre venele advehente apar 3 anastomoze:
Una inferioara, preintestinala Una mijlocie, retrointestinala
Una superioara, preintestinala si intrahepatica labirintul vascular
vitelin
Eveolutia venelor advehente si revehente este urmatoarea:
Vena advehenta dreapta dispare intre anastomozele inferioare si
mijlocii Vena advehenta stanga dispare aproape in totalitate cu
exceptia partii dintre
anastomozele inferioare si mjlocie Vena revehenta stanga dispare
Din venele advehente raman vena advehenta comuna, viitoare vena
porta, prin
inmugurire formeaza afluentii Din venele revehente ramane vena
revehenta comuna, viitoarele vene
hepatice
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 30
26. Formarea ligamentelor ficatului - Ligamentele ficatului sunt
considerate derivate din mezogastrul ventral (intre foitele
caruia exista mezenchim al septului transvers)
1. Ligamentul coronar
In S4 apar diverticuli peritoneali ce separa masa hepatica de
portiunea diafragmatica a septului transvers. Separarea nu are loc
la niceul fetei post, unde ficatul ramani unit de diafragma aria
nuda a ficatului. La acest nivel exista o masa mezenchimala
invelita de seroasa peritoneala = lig. coronar
2. Ligamentele triunghiulare
La extremitaati cele doua foile ale lig. coronar fuzioneaza si
dau nastere lig. trunghiular drept si lig. triunghiular stg.
3. Ligamentul falciform
Prin cresterea masei hepatice, acestea se aproprie de peretele
ventral al abdomenului. Din septul transvers, ceea ce ramane intre
ficat si peretele ventral reprezinta seroasa care inveleste ficatul
si se reflecta pe diafragma. Ca urmare apare o plica in dreptul
ficatului = lig. falciform. In marginea libera a acestuia se afla
lig. rotund
4. Omentul mic lig. esofago-gastro-duodeno-hepatic
Legatura dintre stomac si septul transvers se subtiaza si se
alungeste datorita coborarii stomacului. Aceasta portiune devine
mezogastru ventral. Intre foitele sale se dezvolta ficatul.
Mezenchimul septului transvers dintre ficat si esofag, stoma si
duoden devine o membrana e formeaza omentul mic. pe marginea libera
a acesteia se gaseste pediculul hepatic. Se considera ca acest
ligament impreuna cu lig falciform sunt derivate din septul
transvers ce poarta denumirea de mezogastro ventral
5. Se mai descriu 2 lig: rotund si venos al ficatului (vezi
dezv. v. porte)
27. Anastomoza porto cava esofagiana. Implicatii clinice Venele
formeaza la nivelul peretelui esofagian doua plexuri:
1) Plex submucos
2) Plex mucos
In dreptul jocntiuni esogastrice, venele din submucoasasa,
strabat musculara mucoasei si ajung in mucoasa. La acest nivel, au
traiect ascendet, sunt dispuse in palisada (paralel) si descresc ca
numar, pe masura ce urca. Dupa cativa centrimetri, strabat din nou
musclara mucoasei si se reintorc in submucoasa.
Venele esofagiene dreneaza superior in venele azygos, si de aici
in VCS si inferior, prin vena vena gastrica stanga in porta, si
prin vena frenica inferioara stanga in VCI. Zona de anastomoza
porto-cava viscerala.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 31
28. Anastomoze porto cave parietale. Vene porte accesorii.
Implicatii clinice
i. Periomblicale vene din peretele anterior abdominal cu trei
posibilitati de drenaj: a. Spre vena porta prin vene porte
accesorii din grosimea ligamentului rotund al
ficatului -> calea de drenaj este spre vena porta b. Superior
in vene epigastrica superioara > vena toracica interna ->
vena
subclavie -> vena brahiocefalica -> VCS c. Inferior in
vena epigstric inferioara -> vena iliaca externa -> vena
iliaca
comuna -> VCI Dilatatia acestor anastomoze, mai ales in
prezenta lichidului de ascita, cu un abdomen dilatat, dau aspect de
cap de meduza.
ii. Splenorenala intre vene din hilul splinei dreneaza spre vena
lienala -> vena porta, si
din din jurul ricnhiului stang drenaj spre vena renala stanga
->VCI
iii. Coloparietale Retzius intre vene din peretele colonului
ascendent, descendent, ce dreneaza prinvenel mezenterice superioara
inferioara -> vena porta.
Venele lobare, dreapta, stanga, ce dreneaza spre VCI
VENE PORTE ACCESORII - sunt vene mici din jurul ficatului, care
dreneaza sangele direct in ficat suntand vena porta.
1. Vene din grosimea ligamentului rotund 2. Vene din grosimea
ligmanentului falciform, la nivelul ariei nuda sau vene de
peretele superior al vezicii biliare
29. Anastomoza porto-cava rectala. Plexuri hemoroidale.
Implicatii clinice
1. Plex submucos este impartit in doua parti, separate la
nivelul liniei pectinate:
a. Partea superioara dreneaza in vena rectala superioara VMI
porta. Dilatarea venelor de aici, determina hemorozii interni.
b. Partea inferioara dreneaza in vena rectala inferioara vena
rusinoasa interna vena iliaca interna - vena iliaca comuna VCI.
Dilatarea acestor vene determina hemorozi externi.
2. Plex perimuscular dreneaza in vena rectala superioara, vena
porta. Si lateral, in vena rectala medie vena iliaca interna - vena
iliaca comuna VCI
Dilatarea acestor vene determina hemoroizi interni
La nivelul ambelor plexuri se stabilesc anastomoze
porto-cave.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 32
30. Structura si functiile seroaselor. Implicatii clinice
Seroase sunt membrane conjunctive, subtiri,lucioase, transparente,
sidefii, cu doua structuri:
1. Mezoteliu, cubic sau pavimentos 2. Corion
Seroasa adera la viscere sau pereti trunchiului printr-un strat
de testu conjunctiv adipos careare
diverse lungimi.
Aceste seroase au capacitatea de a secreta, in spatiul virtual
dintre ele un lichid ce este
transudat prin extravazarea serului din vasele acestor seroase.
Prezenta derivatelor proteice in
cavitatile seroase e semn de inflamatie exudat.
Functiile seroaselor:
1. Plasticitatea 2. Capacitatea de a se deplasa printr-un
chimotactism. 3. Functia de aparare posibilitatea leucocitelor de a
traversa aceaste seroase prin
diapedeza. 4. Functie neurovegetativa prin semnalul de alarma pe
care il da, prin durere in caz de
inflamatii sau alte afectiuni. Seroasele sunt puternic inervate.
5. Capacitatea redusa de reabsorbtie a lichidelor sau aerului
aceasta capacitate de spalare
este folosita in dializa.
31. Lanturile simpatice lombare si sacrale(?)
Lanturile simpatice lombare - asezate latreovertebral, in stanga
lateroaortic, in dreapta retrocav, sunt formate din 4 ganglioni,
mai rar 3, exceptional 5, uniti prinfibre ganglionare sunt
ganglioni simpatici. Eferetenele acestor ganglioni sunt eferente
osoase si musclare la formatiunile din jurr. Eferente vasculare: la
vasele parietale din jur Eferente viscerale de la primele 2 perechi
L1-L2, la plex lomboaortic, de la ultimele 2 perechi laplex
hipogastric superior.
32. Spatiul retroperitoneal - delimitare, continut
- Este spatiul cuprins intre peretele posterior abdominal si
peritoneul parietal posterior.
- LIMITE:
a. Superior, spatiul este inchis de aderenta peritoneala la
diafragma
b. Lateral, este inchis sau ingustat de apropierea peritoneului
parietal de peretele
lateral
c. Inferior, comunica cu spatiul pelvisubperitoneal.
CONTINUT
1) Rinichi cu cai urinare 2) Glande suprarenale
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 33
3) Vase mari aorta, vena cava inferioara 4) Plexuri vegetative
previscerale 5) Grupuri ganglionare limfatice importante 6) Origine
canal toracic
33. Aorta abdominala - limite, raporturi, ramuri LIMITE:
superior hiatusul aortic al diafragmei.
inferioara disc intervertebral L4-L5
PROIECTIE: T10 T11
TRAIECT descendent, rectiliniu, usor paramedian, stanga
LUNGIME 15 18 cm, cu variatii constitutionale
Lumenul are 15 18mm in parea superioara, 12-13 mm jos. Diametrul
scade brusc dupa
emergenta areterlor renale.
RAPORTURI:
Posterior corpuri vertebrale cu discuri vertebrale acoperite cu
ligament longitudinal anterior
Posterior vene lombare stangi, ganglioni limfatici retroarotici,
superior de L1-L2 canalul
toracic
Dreapta pe tot traiectul VCI, superior de L1, intre cele doua
vase mari se delimiteaza un spatiu
important, spatiul inter articocav ocupat de stalpul
diafragmatic drept, lobul caudat hepatic,
ganglionuul celiac drept si ganglioni limfatici
interaorticocavi
Stanga lant simpatic lombra stang lateroaortic
La distanta rinichi si cale urinara stanga
Anterioare aorta este acoperita intim de plexuri vegetative
previscerale si de ganglionii
limfatici preaortici.
SEGMENTE:
Aorta abdominala este acoperita de complxul duodeno pancreatica
care o imparte in 3
segmente:
1) Segment supraduodenupancreatic centrat de trunchiul celiac
coprespunde vestivulul burseiomentale si se cheama regiunea celiaca
Luschka.
2) Segment retroduodenopancreatic acoperit de pancreas si D3
este centrat pe acest segment de AMS
3) Segment infraduodenopancreatic centrat de AMS, acoperit
deperitoneu parietal posterior si intraperitoneal anse
jejunoileale.
RAMURI:
1. Artera frenica inferioara se desprinde imediat sub hiatusul
aortic, are traiect antero-lateral pe fata latarala a
hemidiafragmului. Se imparte tin 2 ramuri:
a. Una laterala continua traiectul spre lateral, spre originea
costala b. Una mediala seanastomozeaza cu cea de partea opusa,
posterior de esofag
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 34
2. Arterele lombare 5 perechi (a 5-a perech are origine in
sacrala medie)
Cele drepte sunt mai lungi si au traiect retrocav.
34. Arterele iliace comune si externe. Artera iliaca interna -
limite, raporturi, ramuri
Arterele iliace comune
ORIGINE flanc stang, L4, L5
LIMITA INFERIOARA bifurcatia lor articulatiile sacroiliace
Datorita acestei origini, cele doua iliace comune au traiect si
lungimi diferite. Cea dreapta, este
mai lunga 7 cm, si mai aproape de orizontala, cea stanga, mai
scurta, 5 cm, si mai aproape de
verticala.
In afara de ramurile terminale, iliace externe si intere, din
iliacele comune se desprind ramuri
mici, scurte, ureterale.
35. Artera rusinoasa interna si nervul rusinos
36. Plexul celiac si plexul aortic. Implicatii clinice
PLEX CELIAC este cel mi mare plex vegetativ, se mai numeste plex
solar sau creierul abdominal.
Acest plex se prezinta sub forma unei lame nervaosa patrulatera
cu o ramura de approx. 4 cm, formata din:
Ganglioni nervosi simpatici fibre nervoase, pre/post-ganglionare
dupa caz simpatice si parasimpatice
ASEZARE perete posterior abdominal din jurul originii
trunchiului celiac, ce corespunde anterior vestibulului bursei
omentale, iar parietal epigastrului Regiunea se numeste regiune
celiaca Luschka, completata ulterior de Gregoire.
Limitele acestor regiuni:
Superior ligament arcuat al diafragmei Inferior mica curbura a
stomacului dupa Luschka, sau margine inferioara corp
pancreas dupa Gregoire La dreapta vena cava inferioara La stanga
- stalpul diafragmatic stang si glanda suprarenala stanga
Acest plex este format din 3 perechi de ganglioni simpatici:
Ganglionii celiaci sau semilunari sunt cei mai mari, inconjiara
originea trucnhiului celiac
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 35
Ganglionii mezenterici superiori mai mici, tot semilunari, in
jurul originii arterei mezenterice superioare
Ganglionii aortico-renali cei mai mici, rotunzi, pe fata
anterioara a aortei, in dreptul originilor arterelor renale
Aferentele plexului celiac:
1) Simpatice cu origine medulara mielomerica T5 T12 si
ganglionara, ganglioni toracici simpatici T6 T12
Fibrele preganglionare cu aceasta origine sunt aduse de cei 3
nervi splahnici: N. splahnicmare, cu origine T5 T9 sfarseste doar
in ganglionul celiac N. splahnic mic, origine T10 T11 sfarseste in
ganglion mezenteric inferior, dand fibre
ganglionului celiac si aorticorenal N. splahnic inferior,
origine T12, sfarste in ggl. Aorticorenal
2) Parasimpatice cu origine vagala, in nucleul dorsalal vagului,
fibrelepreganglionare
ajung si rama preganglionarepe seama trunchiurilor vagale
(anterior si posterior). Aceste fibre PS trec prin plex, se alatura
eferentelor simpatice, ajungand la organe in plexurile mienterice
sau din structuraunor organe parecnhimatoase unde fac sinapsa cu
fibrele postganglionare.
Eferentele plexului celiac sunt eferente simpatice directe, fara
sinapsa in ggl. plexului -> spre medulosuprarenala (putine fibre
directe la pancreas)
Restul eferentelor, simpatice postganglioanare si parasimpatice
preganglionare, ajung la viscere, pe seama plexurilor periarteriale
din jurul ramurilor trunchiului celiac, AMS si renale. PLEX
AORTIC
- Plex lomboaortic / aorticoabominal-este o lama nervoasa densa,
formata de fibre nervoase postganglioanre, cu origine mai ales in
primii doi ggl. simpatici lombari.
- Toate aceste fibre se concentreaza in jurul originii arterei
mezenterice inferioare unde formeaza un plex periarterial, care
ajunge pe seama ramurilor acesteia, la colon stang si ampula
rectala.
37. Plexul hipogastric. Implicatii clinice
Plex hipogastric superior cu origine in ganglionii L3-L4, fibre
ce se aduna pe fataanterioara a aortei abdominale, se unesc sub
bifrucatia acesteia, formand acest plex.
- Se mai numeste din acest motiv, interiliac sau presacrat Cotte
- Coboara retroperitoneal pana indreptul S3, unde se impare in doi
nervii hipogastrici
superior, drept si stang. - Acesti nervi ajung la plexurile
hipogastrice inferioare.
Plex hipogastric inferior
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 36
38. Vena cava inferioara: limite, raporturi, afluenti
ORIGINE flancul drept L5, prin unirea venelor iliace comune si
sacrala medie. TRAIECT ascendent vertical pana la L1, de unde se
orienteaza brusc spre dreapta, participandla formarea spatiului
inter-aortico-cav. LUNGIME 23-25 cm LUMEN inferior, la orgine 1 cm,
superior la varsare, 3 cm SEGMENTE Este impartita in 3
segmente:
1) Segment abdominal subdiafragmatic 2) Segment diafragmatic
scurt corespunde T7 3) Segment toracic supradiafragmatic
Segment abdominal subdiafragmatic RAPORTURI: la stanga vezi
aorta la dreapta - de sus in jos:
o Glanda suprarenala (are un mic segment retrocav, in tumori ale
acesteia este afectata cava)
o Rinichiul si cale urinara de partea dreapta o Colon ascendent
importanta practica datorita legaturilor,maiales
limfatice,intre
aceste organe, procese inflamatorii ale caii urinare, sau
colonului pot afecta peretele cavei inferioare flebita sau
tromboza.
posterioare: o Procese costiforme lombare o Arcade de origine
ale mm. psoas o Lant simpatic lombar (retrocav) o Ramuri ale aortei
abdominale de sus in jos::
Frenica inferioara Suprarenala mijlocie Lombara
anterioare vena cavaeste impartita in 5 subsegmente care de sus
in jos sunt:
1.Segment subduodenopancreatic raport anterior direct cu artera
genitala dreapta o Radacina mezenterului o Anse ileale in plan
intraperitoneal
2. Segment retroduodenopancreatica raport cu duoden si cap
pancreas in spatele acestui segment se gaseste fascia Treitz
3. Segment corespunzator orificiului epiploic raport anterior cu
pediculul hepatic 4. Segment hepatic raport cu ficatul in santul ei
5. Segement suprahepatic scurt, primeste cele 3 vene hepatice
AFLUENTI VCI sunt omonimi ramurilor aortei abdominale cu
exceptia afluentiilor venei porte, care dupa pasajul hepatic duce
sangele in VCI prin venele hepatice.
-
Subiecte anatomie an II sem I, partea I pg. 37
39. Anatomia functionala a ficatului. Implicatii clinice
40. Anatomia functionala a splinei. Implicatii clinice
(pozitionarea organului fata de axul functional portal)
41. Anatomia functionala a pancreasului. Implicatii clinice 42.
Anatomia functionala a cailor biliare. Implicatii clinice
43. Anatomia functionala a tubului digestiv. Implicatii clinice
44. Uterul si tubele uterine. Anatomie functionala si
implicatii
clinice 45. Anatomia functionala a organelor erectile.
Implicatii clinice