Studiu - Specificul psihologic al accidentelor de circulatie in
transporturile autoINTRODUCEREConducerea auto este o forma
specifica de activitate, caracterizata, din punct de vedere
obiectiv, prin existenta unei arii determinate de sarcini ce se cer
a fi rezolvate la un anumit nivel de eficienta, iar din punct de
vedere subiectiv, prin investigarea unui anumit cuantum de
disponibilitati si capacitati pentru atingerea obiectivului
propus.Conducatorul auto se confrunta rand pe rand cu necesitatea
franarii brusce, a reducerii vitezei la limitele preintampinarii
oricarui accident, a schimbarii directiei (viraje), a depasirii
altor vehicule, a acordarii prioritatii, a parcarii in locuri
diferite, a adaptarii stilului de conducere la particularitatile
rutei, localitatii, la conditiile meteorologice, la propria stare
psiho-fiziologica (odihnit obosit, relaxat tensionat); el trebuie
sa stapaneasca si sa respecte, in plus un intreg cod de reguli si
norme care reglementeaza circulatia autovehiculelor pe drumurile
publice. Din cauza multitudinii de factori perturbatori posibili,
conducerea auto implica o doza relativ inalta de risc, ceea ce
amplifica si mai mult semnificatia variabilelor psihofiziologice
ale persoanei la volan. Ca urmare a intensificarii traficului
responsabilitatea conducatorului auto a sporit si mai mult. In
prezent, in toate tarile lumii, se manifesta exigente mai severe
pentru conducatorii auto - decat un 10 15 ani in urma. Conducerea
auto reclama si un anumit mod de organizare si functionare a
structurilor psihocomportamentale ale omului. Factorul uman este
responsabil in proportie 80 % de producerea accidentelor de
circulatie. Rezultatele pozitive obtinute in directia cresterii
gradului de siguranta a traficului prin introducerea unor probe si
criterii psihologice de selectie si atestare impun recunoasterea
existentei unei structuri specifice a profesiogramei pentru
conducerea auto. Este necesara o corelare si o integrare intr-o
formula functionala noua a diferitelor procese si insusiri
psihofiziologice de nivel comun. Deosebirile de ordin calitativ
dintre persoanele care obtin permisul de conducere nu tin atat de
valorile absolute ale unor procese psihice particulare atentie,
memorie, reprezentare, gandire ci de gradul in care se elaboreaza
si se consolideaza structura operatorie, in concordanta cu
ansamblul sarcinilor pe care le implica activitatea de conducere.
Pentru a conduce un autovehicul nu se cere un coeficient superior
al inteligentei generale, dar o inteligenta la limita sau sub
limita medie normala nu este posibila pentru aceasta activitate; nu
se cere o acuitate vizuala iesita din comun, dar ambliopia sau
nediferentierea culorilor face imposibila reusita in conducerea
auto; nu este obligatorie o atentie ideala, dar instabilitatea
exagerata a ei devine un factor perturbator esential in activitatea
de conducere auto.Din punct de vedere psihologic, exista o anumita
limita valorica pentru fiecare proces si functie solicitate in
conducerea auto, sub care o persoana trebuie considerata inapta
pentru o astfel de activitate. Rostul examinarii psihologice este
acela de a preveni patrunderea in sfera profesiei sau activitatii
respective a unor astfel de persoane. Psihologia conducatorului
auto se refera la structurile instrumentale relationate cu un
anumit camp de sarcini carora acesta trebuie sa le faca fata. In
structura stilului de conducere intra doua elemente
psihocomportamentale: spiritul de prudenta si curajul. Spiritul de
prudenta reclama mentinerea in stare de veghe si functionare a
mecanismelor de autocontrol inhibitor, in vederea preintampinarii
situatiilor critice; curajul presupune activarea mecanismelor
autocontrolului declansator pentru depasirea eventualelor situatii
critice. Conducerea auto este perfectabila in timp prin exercitiu.
Psihologia conducatorului auto se refera la competenta tehnico-
profesionala data de nivelul de elaborare si consolidare a
priceperilor si deprinderilor necesare stapanirii vehiculului si la
competenta psiho-sociala care rezida in capacitatea de a-si
coordona si adapta conduita individuala la regulile si
particularitatile traficului.La baza conducerii corecte a
autovehiculului sta o gama larga de semnale, care furnizeaza
informatie cu semnificatie diferita. In detectarea si receptionare
acestor semnale sunt antrenate aproape toate aparatele senzoriale
ale omului: vizual, auditiv, tactil-kinestezic, olfactiv. Dupa
natura surselor de la care provin, semnalele cu care are de-a face
conducatorul auto se pot imparti in 3 categorii : a. Semnale de la
autovehicul, b. Semnale de la ruta si ambianta, c. Semnalele de la
obiectele aflate in trafic. Din punct de vedere psihologic, se cere
ca toate acestea sa fie detectate, inregistrate si identificate in
timp util.a.Semnalele de la autovehicul solicita analizatorul
vizual, auditiv si tactil kinestezic. Semnalele auditive vin cu
precadere de la motor. Detectarea si interpretarea lor corecta au o
mare importanta in prevenirea unor defectiuni tehnice ale
autovehiculului, care ar putea pricinui producerea unei pene sau
accidente. Scaderea sensibilitatii tactile a mainilor sub o anumita
limita (cum se intampla in anumite stari patologice hipoestezii,
parastezii, de oboseala sau de ebrietate) face dificil sau
compromite total controlul normal asupra volanului. In asemenea
situatii, subiectul inceteaza sa mai constientizeze contactul
tactic cu volanul, ceea ce duce la slabirea tonusului muscular si
la blocarea miscarii de apucare-tinere si astfel accidentul devine
imitent.b.Categoria semnalelor care provin de la ruta si ambianta
generala. Acestea sunt vizuale si auditive : semnale specifice de
circulatie, semnale ale rutei.c.Semnalele de la obiectele aflate in
trafic sunt vizuale si auditive. Ele constau in imaginile concrete
ale vehiculelor ce circula in acelasi sens sau in sens opus.
Justificarea cea mai frecventa pe care o aduc conducatorii auto in
cazul unor tamponari, este aceea ca nu au sesizat prezenta sau
aparitia celuilalt vehicul sau ca nu au apreciat corect distantele
si vitezele. Cercetarile psihologice au stabilit ca extragerea si
prelucrarea informatiei vizuale despre vehiculele aflate in trafic
este una din sarcinile cele mai dificile, pe care conducatorul auto
trebuie sa o priveasca si sa o abordeze cu o raspundere
deosebita.Semnalele auditive de la obiectele aflate in trafic sunt
in primul ramnd claxonarile. Acestea au rol de avertizare si
sarcina de decodare a conducatorului auto consta in determinarea
sensului avertizarii. In orice activitate in care apar mai multe
alternative de solutionare a unor probleme, subiectul uman este
confruntat cu necesitatea de a alege. Procesul prin care se
realizeaza fundamentarea si efectuarea propriu zisa a alegerii se
numeste proces decizional.Conducatorul auto efectueaza miscari al
caror scop este de a deplasa vehiculul si de a-l adapta la
conditiile traficului. Conducatorul auto trebuie sa modeleze campul
sau receptiv nu numai in spatiu, dar si in durata. Manevrele de
accelerare, franare, schimbarea de viteze, apoi urmarirea
indicatorului de viteza, a retrovizorului, claxonului, radioul sau
pasagerii ce vorbesc, toate acestea necesita o atentie vizuala,
auditiva, motrica si coordanarea functionala ochi mana picior.
Diferitele statistici arata ca intre 7% si 33% dintre accidentele
rutiere sunt provocate de deficiente ale vederii sau de reactii
neadecvate la stimulii vizuali. Cu toate ca nu s-au constatat
diferente intre soferii cu accidente si cei fara accidente in
privinta aprecierii distantei si a spatiului este sigur ca un sofer
incepator percepe ca mai ingust un spatiu care deja ridica probleme
de ingustime. El crede ca nu va putea trece, opreste sau trecand
totusi, produce accident. Chiar un sofer cu experienta are nevoie
de o perioada de adaptate, pana la 14 zile, atunci cand trece de pe
un tip de autovehicul mai mic pe altul mai mare. Un factor
perturbator in activitatea de conducere este iluzia optica sau
falsa perceptie, realitatea aparand modificata.Exemple de iluzii
optice : imprejurimile drumului, fiind taluzate se creaza impresia
de ingustare a partii carosabile; linia orizontala a unui gard
langa sosea ii imprumuta acesteia o largime pe care nu o are
defapt. Nu toti conducatorii auto inteleg ca in cazul conducerii pe
timp de noapte, diminuarea luminii farurilor la intalnirea cu un
alt vehicul este un lucru absolut obligatoriu. Orbirea poate duce
usor la accident prin aprecierea eronata a spatiului de parcurs de
catre autorul orbit. Solicitarea analizatorului vizual la
conducatorul auto este deosebita in timpul noptii fata de timpul
zilei datorita varietatii mari de luminozitate intre zi si noapte.
Atentia constituie una dintre principalele calitati psihice
implicate in activitatea de conducere. In toate statisticile
referitoare la accidentele de circulatie se mentioneaza ca una
dintre cele mai frecvente cazuri generatoare de accidente este
neatentia fata de cerintele importante ale momentului. Conducerea
unui autovehicul in oras reclama un grad mai mare de atentie decat
conducerea inafara orasului. O stare de emotie puternica generata
de aparitia brusca a unui pieton sau a unui vehicul poate crea o
stare conflictuala pt sofer. Emotiile il obliga pe sofer sa
efectueze anumite miscari intr-un timp foarte scurt. Intr-o
situatie foarte periculoasa conducatorul auto are tendinta de a
preintampina accidente, dar fiind cuprins de emotie puternica el
franeaza, desi o rezolvare mai buna a situatiei critice ar fi fost
accelerarea. Fara o coordonare perfecta intre miscarile mainilor,
piciorelor si observarea vizuala, soferul poate provoca cu usurinta
accidente. In cazul unei viteze mari de circulatie o reactie lenta
din partea conducatorului auto poate duce la accidente grave.
Astfel de reactii sunt mai frecvente la conducatorul auto incepator
care nu si-a format deprinderea unei bune conduceri. Reactiile prea
rapide pot duce si ele la accidente grave. Timpul util de reactie
depinde de factori multipli, de deprinderile conducatorului auto,
de modul de functionare a tuturor dispozitivelor de comanda, de
viteza autovehiculului in momentul respectiv, de starea drumului,
polei, zapada, asfalt dupa ploaie.Este foarte adevarata afirmatia
ca omul conduce asa cum traieste, comportamentul in conducere fiind
o prelungire a comportamentului cotidian. Utilizarea drumul public
este o problema de integritate a sentimentelor moral-sociale, a
responsabilitatii si prudentei.Legea circulatiei da intaietate
pietonilor din cauza faptului ca daca soferul nu acorda intaietate
pietonilor, atunci accidentele sunt mult mai dese si mai grave.
Pietonul poate sa se opreasca imediat, dar masina nu mai poate.S-au
implinit 90 de ani de la aparitia automobilului si 80 de ani de la
primul accident de circulatie. Cauza primului accident a fost aceea
a vitezei excesive, conducatorul circuland cu viteza de 6 km/h.
Astazi se inregistreaza in lume, din cauza accidentelor de
circulatie, un deces, 50-60 de raniri in 3 minute, iar pe zi 1000
de decese si 20.000 de raniri. Statisticile indica faptul ca dintre
toate mijloacele de transport, automobilul face cele mai multe
victime. Referitor la relatia dintre frecventa accidentelor si
momentul din zi cand s-au produs, se admite in general, ca cele mai
multe accidente se produc in orele de amurg si de dimineata, cand
luminozitatea este redusa, dar in acelasi timp, conducatorul auto
nu poate fi ajutat de faruri. In Romania, cele mai multe accidente
se produc intre orele 14 19 cu un varf maxim in jurul orei 17. La
aceste ore circulatia este foarte aglomerata si soferii sunt
obositi dupa o zi de munca. Principalele cauze ale producerii
accidentelor de circulatie sunt: excesul de viteza, neacordarea
prioritatii pietonilor si vehiculelor, depasirea neregulamentara si
conducerea in stare de ebrietate. Ceata a favorizat producerea unui
numar mare de accidente.Accidentele survin in general la persoanele
care au mai avut accidente. Aceasta predispozitie la accidente
implica existenta unor factori innascuti si nemodificabili. Tot asa
cum densitatea mai mare de informatii adresate conducatorului auto
provoaca neajunsuri in circulatie, situatia inversa, aceea a
parcurgerii unor trasee lungi in afara centrelor aglomerate devine
si ea daunatoare. O serie de statistici indica faptul ca riscul de
accidente se dubleaza dupa parcurgerea unei distante de 400 km. S-a
constatat ca vigilenta scade noaptea si conducerea in oras solicita
mai mult atentia si ca pauzele in timpul conducerii sunt foarte
benefice. Dupa 8 ore de conducere numarul accidentelor incepe sa
creasca usor si dupa 10 ore numarul acestora creste brusc.Cofeina
poate ine oferul alert i treaz dar efectul su scade rapid i poate
induce i anumite postefecte indezirabile, legate de aceast scdere
rapid ducnd la ingerarea n mod repetitiv a unei cantiti mai mult
sau mai puin importante. ntre 200 i 400 mg (2 la 4 cni) de cofein
pot induce anxietate, nelinite i chiar rigiditate.Medicamentele
luate n mod abuziv pot exercita o influen negativ asupra
comportamentului conductorului auto care obinuiete s le foloseasc
nainte de a intra n traficul rutier. Oamenii de tiin apreciaz c
exist circa 1000 de medicamente care exercit o influen nociv asupra
omului de la volan. Dup opinia specialitilor, principalele grupe de
medicamente care influeneaz negativ funciile organismului n timpul
cnd se afl n deplasare rutier sunt: sedativele, tranchilizantele,
neurolepticele, antisepticele, microrelaxantele, analgezicele.
Medicamentele care fac parte din grupele menionate exercit efecte
negative asupra unuia sau asupra mai multor organe, afectnd
funcionarea lor normal.Tranchilizantele au fost ncriminate adesea n
accidente rutiere. Astfel, oferii care folosesc Napoton produc de
zece ori mai multe accidente dect ceilali care nu se folosesc de un
asemenea calmant. Tranchilizantele pot genera somnolen, astenie
fizic, incapacitate de concentrare, diminuarea performanelor i a
randamentului psihic i fizic, tulburri ale coordonrii micrilor
voluntare, influeneaz rapiditatea reaciilor reflexe, reduc precizia
i atenia.Giscard concluzioneaz c apetitul pentru risc i spiritul
competitiv proiectate pe fondul lipsei de experien i de previziune
constituie principalele cauze generatoare de accidente rutiere,
ndeosebi la oferii mai tineri, care. n plus manifest tendina
vitezei i ignorarea normelor rutiere ca efect al
teribilismului.Dinamica tririlor emoionale depinde i de tipologia
afectiv a persoanei. Fiecare individ se caracterizeaz printr-o
anumit reactivitate emoional primar sau constituional care se
ntinde ntre 2 praguri: unul inferior, altul superior. Valorile
pragului sunt individualizate de aceea s-a adoptat scala de
reactivitate emoional cu trei trepte: hipoemotiv, normoemotiv,
hiperemotiv.Este evident c indivizii manifest diferite
comportamente atunci cnd conduc i mai ales cnd sunt implicai n
accidente. Aceste diferene par a fi legate n variate modaliti de
caracteristicile fizice, mentale, sociale i de mediu ale oferului.
Este de asemenea cunoscut faptul c o arie larg de variabile
situaionale care sunt toate prea comune traiului nostru zilnic, cum
ar fi oboseala, consumul de droguri, alcool sau o anumit medicaie;
starea de somnolen i alterrile de comportament tranzitorii cum ar
fi stresul sau anxietatea au o influen negativ asupra
ofatului.Reaciile emoionale cuprind o serie de rspunsuri care
includ reacii primare ca mnia i frica, expresii universale ca rsul
i plnsul, reacii automate ale corpului precum nroirea i piloerecia,
i stri de dispoziie precum fericirea i tristeea. Cnd o reacie
emoional are loc, sunt observate schimbri n trei tipuri diferite de
canale ale expresiei emoionale: (a) la un nivel
subiectiv-experenial (sentimente de fericire, tristete, mnie,
etc.); (b) la un nivel corporal sau fiziologic, organic (modificri
ale ritmului cardiac sau respirator, creterea transpiraiei,
modificri ale tensiunii musculare, etc); i (c) la un nivel
observational-motor (zmbetul, plnsetul, expresii faciale de fric
sau mnie, etc.). Pe scurt, cnd vorbim despre reactii emoionale, ne
referim la trei tipuri diferite de a exprima acelai fenomen, pe
care Lang (1968) le-a numit: rspunsuri cognitive, fiziologice i
motorii.Dac aceste trei tipuri de rspunsuri deduse din reaciile
emoionale sunt transferate contextului circulaiei rutiere, putem
reflecta asupra rolurilor pozitive sau negative pe care emoiile le
au n ceea ce privete conducerea auto.Componenta experenial
subiectiv a reaciilor emoionale este strns legat de realizarea unor
activiti cognitive de grad mai nalt, cum ar fi memoria i gndirea
(Cano-Vindel, 1989). O persoan care triete o puternic stare
emoional de mnie, anxietate sau euforie manifest serioase deficiene
de atenie, care mpiedic performana unei sarcini complexe cum ar fi
condusul. De exemplu, frica sau anxietatea pe care noii oferi o
triesc n timpul celor civa kilometri de ofat, i conduce adesea la
situaii riscante datorit lipsei de decizie, insecuritii, etc. Un
alt exemplu de relaie negativ este depresia: o persoan deprimat
care conduce poate foarte uor s-i pun viaa ei sau a altora n
primejdie. Tristeea patologic, iritabilitatea, evalurile cognitive
total iraionale ale trecutului, prezentului i viitorului, slaba
ncredere n sine, etc., care nsoesc un ofer deprimat, se pot
transforma ntr-un vl negru care s nu-i permit s vad drumul clar i
care intervine peste sarcinile necesare conducerii n siguran.Din
punct de vedere motivaional, n conducerea auto sunt implicate:-
motivaia n raport cu coninutul obiectiv propriuzis al activitii de
conducere auto- motivaia antrenat i gratificat de desfurarea
activitii de conducere autoMotive generatoare de tensiune
perturbatoare n conducerea auto: cutarea unei surse de senzaii
tari, tendina de autodepire, nevoia de valorizare a Eu-lui, nevoia
de comparare a fricii, nevoia de competiie.Decizia tactic de a
conduce cu vitez ridicat i de a depi frecvent nu crete numai riscul
accidentelor, ci i poluarea mediului. Capacitatea de a controla
viteza i direcia vehiculului afecteaz de asemenea sigurana n
trafic.Conduia preventiv reprezint manifestarea voinei omului de a
nu ajunge la svrirea de accidente, conjugat cu respectarea strict a
tuturor normelor circulaiei rutiere, iar conducerea preventiv
desemneaz comportamentul corect, fr greeal al conductorilor de
vehicule care urmresc s evite orice accident de circulaie. Ceea ce
le difereniaz este doar sfera lor de cuprindere. Astfel, conducerea
preventiv se limiteaz numai la conductorul auto, pe cnd conduita
preventiv nglobeaz toate categoriile de participani la trafic, de
la cnductori de vehicule i autovehicule, la pietoni. De asemenea,
conducerea preventiv vizeaz doar perioada cnd omul se afl la volan,
pe cnd conduita preventiv i extinde sfera i asupra perioadei
dinaintea plecrii la drum, pregtirea pentru drum, asigurarea
rezervelor, alegerea itinerarului, fixarea sau stabilirea etapelor
de mers etc. i chiar asupra intervalului de dup ajungerea la
destinaie. n plus, conducerea preventiv are n perimetrul ei numai
un gen de activitatea, conducerea peventiv cu atenie i corect a
vehiculului sau autovehiculului, pe cnd conduia preventiv presupune
formarea unei atitudini bazate pe conceptul de prevenire a
evenimentelor rutiere. n final, att conduita, ct i conducerea
preventiv urmresc acelai scop: prevenirea accidentelor de
circulaie.Una din aceste condiii care reprezint i o component a
conduitei preventive o constituie pregtirea pentru drum.Pregtirea
pentru drum vizeaz att starea omului, conductorului de vehicul, ct
i cea a mainii. Conductorul de vehicul trebuie s fie sntos. Un om
suferind de diferite afeciuni poate deveni oricnd un pericol pentru
circulaie.O alt condiie obligatorie cuprins n cadrul pregtirilor
pentru drum, se refer la necesitarea ca cel care urmeaz s plece la
drum s fie bine odihnit, s nu fie sub influena buturilor alcoolice
ori a unor stri negative. Nu trebuie s se uite nici o clip faptul c
oboseala determin, n mod obiectiv, micorarea vitezei de reacie,
scindarea concentrrii asupra traficului, drumului i semnalizrii
rutiere. La fel de duntoare conducerii sunt i situaiile cnd
conductorul auto se urc la volan sub influena unor stri sufleteti
negative, pricinuite de diverse probleme personale nesoluionate
corespunztor.De asemenea, pregtirea pentru drum impune i o foarte
bun pregtire tehnic a autovehiculului.Conduita preventiv cuprinde n
componentele sale i evitarea aglomeraiilor, care mbrac mai multe
aspecte. Unul dintre ele se refer la faptul c atunci se planific o
deplasare, conductorii auto au datoria s ntreprind tot ceea ce
depinde de ei pentru a evita aglomeraiile i orele cu trafic de
vrf.n perimetrul comportamentelor condutei preventive se situeaz i
condiiile atmosferice, care exercit o influen foarte mare aspra
conducerii n siguran a autovehiculului i asupra deplasrii,n
ansamblu, a tuturor categoriilor de participani la traficul rutier.
De asemenea, conductorii de autovehicule trebuie s mai aib n vedere
faptul c fenomenele meteorologice influeneaz omul de la volan i, ca
atare, se cere s se ia msuri menite s contracareze efectele
negative, adic s previn neajunsurile, oboseala, somnolena, starea
excesiv de ncordare etc. n asemenea condiii, se impune reducerea
vitezei, efectuarea de opriri scurte pentru relaxare, evitrii
folosirii brute a volanului i frnei, a angajrilor n depire, a
mersului prea aproape de marginea oselei, conducerea cu ambele mini
pe volan i cu ntreaga atenie concentrat asupra drumului.O alt
component a conduitei preventive este asigurarea, de fapt,
reprezint elementul de baz al ntregii conduite i conducerii
preventive. Fr realizarea asigurrii nu se poate participa la
traficul rutier, fie n calitate de pieton, biciclist sau
automobilist. Conductorul de autovehicul nu are dreptul s se nscrie
n circulaie pn nu i ia toate msurile cuvenite menite a preveni
orice accident.O alt component a conduitei preventive o constituie
capacitatea participantului la traficul rutier de a anticipa
situaiile periculoase. A ti s previi, s anticipezi pericolul,
reprezint o calitate pe ct de important, pe att de necesar. Aceasta
i d posibilitatea participantului la traficul rutier s ia msuri
corespunztoare, n mod oportun, pentru a evita situaiile neplcute i
periculoase.Situaiile care impun anticiparea pericolului sunt
foarte numeroase i n mod practic nici nu pot fi descrise n
totalitate. Anticiparea pericolului este ns o calitate a
conductorului de autovehicul care este determinat de educaie, de
nivelul rspunderii personale fa de meseria aleas, de gradul de
pregtire, de specialitate, de experiena acumulat.O alt component a
conduitei preventive const n prevenirea situaiilor dificile care,
dei n unele privine se ntreptrunde cu ideea anticiprii pericolului,
nu trebuie confundat cu aceasta din urm. Prevenirea situaiilor
dificile se refer la msurile pe care trebuie s le ia conductorul
auto care, prin conduita sa, s nu creeze situaii ce ar putea
facilita producerea de evenimente rutiere.n sfrit, n perimetrul
conduitei preventive se nscrie i folosirea raional a
autovehiculului. Excesul de vitez, goana pe osele, frnrile brute,
demarrile n stil raliu, reprezint nu numai manifestri de
superficialitate n conducere, ci i ci de scurgere a unei cantiti
mai mari de combustibil dect cea normal.SUBIECTI1.Barbat, 54 ani,
studii superioare Facultatea de Constructii, Om de afaceri,
Permisul: anul 1979 dar a inceput sa conduca din anul 1985 cand
si-a cumparat prima masina.1987, Bacau, toamna, zi, Oltcit,
impreuna cu sotia si copilul, fara centuraA oprit la semafor, o
masina condusa de o femeie in varsta de 40 ani, l-a lovit in spate.
Era total bulversat, parca avea un val. Prima reactie a coborat si
a injurat-o. Au fost la politie si s-a rezolvat. Considera ca
accidentul s-ar fi putut evita daca femeia era mai atenta.1988,
Bucuresti Potcoava, primavara, zi, Oltcit, impreuna cu trei colegi,
fara centuraEra pe prima banda, pe banda a doua era o macara care a
luat virajul si a intrat in el. Prima reactie a fost sa isi dea
seama ca macaraua va intra in el si a virat sperand ca poate evita
producerea accidentului. Macaraua i-a taiat cauciucul si a facut
astfel pana. Soferul macaralei i-a spus sa nu ii ia numarul pentru
ca vor merge la politie si de fapt acesta a plecat. El a ramas
stupefiat si mirat. A spus ca asta e si nu mai are ce face.1988,
Bucuresti Potcoava Minis, vara, zi, Oltcit, singur, fara centuraLa
o trecere de pietoni i-a sarit un pieton in fata, a franat brusc si
un camion l-a lovit in spate. I-a stricat foarte rau spatele
masinii si tirului i s-a rupt bara. Prima a reactie a fost aceea de
nu mai am masina, asta e.1993, Roma Italia, toamna, zi, Citroen,
impreuna cu nevasta si cei doi copii, cu centuraMergea pe banda
lui, la o intersectie nesemnalizata, se aplica regula prioritatii
de dreapta, din departare venea o masina si subiectul a zis s-a
gandit ca are timp sa se bage in timp ce de pe partea stanga a vrut
cineva sa il depaseasca pe cel care venea drept si s-au ciocnit.
Masina celui lovit s-a rostogolit iar subiectul a avut mari daune.
Prima reactie a fost de uimire si s-a bucurat ca el si familia au
scapat cu bine. Din punct de vedere material daunele au fost grave
si din punct de vedere psihologic panica a fost foarte mare.2001,
Bucuresti langa Statuia Aviatorilor, toamna, zi, Duba Hyundai,
singur, fara centuraPloua, era piatra cubica, a franat si l-a lovit
pe cel din fata sa, usor. Starea era de inutilitate, nu se mai
putea opri. O masina a politiei era parcata putin mai incolo. A
venit si a facut proces de constatare.2004, Bucuresti, Bd.
Timisoara, vara, zi, Duba Hyundai, singur, fara centuraPe o strada
cu sens unic, nu s-a uitat in dreapta tocmai din cauza faptului ca
era strada cu sens unic. O persoana dadea cu spatele si l-a lovit
in lateral. Tipul s-a dat jos, a comentat foarte mult, a vorbit
urat. Prima reactie a fost de pasivitate si au decis sa mearga la
politie unde s-a rezolvat totul.2005, Bucuresti, langa Complexul
Europa, iarna, noapte, Duba Hyundai, singur, fara
centuraIntersectia era bolcata, el vroia sa faca la stanga si o
masina i-a facut loc sa treaca. Subiectul nu a aproximat corect
distanta si l-a zgariat un pic pe cel care i-a facut loc. A fost
calm, pasiv, si-a cerut scuze, cel pe care l-a lovit l-a inteles si
i-a dat bani pentru a nu se mai duce la politie.2.Barbat, 26 ani,
studii superioare ASE, Director Administrativ, permisul: anul
20042004, Bucuresti, Bd. Dacia, toamna, zi, VW Passat, singur, cu
centuraEl a iesit din laterala si a lovit o masina care mergea
drept. Prima reactie a fost de uimire pentru ca era primul
accident, a coborat si-a cerut scuze si a recunoscut ca este de
vina si ca este incepator.2005, Bucuresti, Dristor, vara, zi, VW
Passat, singur, fara centuraIn zona Dristor a intrat cu masina
peste refugiul de tramvai. A fost foarte grav din punct de vedere
al daunelor materiale deoarece masina a fost total distrusa pe
dedesupt. Prima reactie a fost cea de disperare2006, Ganeasa,
iarna, zi, VW Passat, singur, fara centuraS-a certat tot drumul de
la Bucuresti la Ganeasa cu un tip care vroia sa se bage in fata
lui. La intrarea in Ganeasa a dat semnal ca se baga, s-au certat
care sa mearga primul si s-au ciocnic. A iesit o altercatie si s-au
batut. In final au plecat amandoi, fara sa mearga la politie,
fiecare unde avea treba. Reactie subiectului a fost de enervare si
disperare foarte mare, fiind de felul lui o persoana
impulsiva.2008, Bucuresti, Dristor, toamna - septembrie, zi,
Citroen C4, singur, fara centuraO femeie a trecut pe rosu si l-a
lovit pe el si inca un microbuz de transport persoane. Femeia de la
volan sustinea ca ea are dreptate, soferul s-a enervat a vrut sa o
dea cu capul de masina daca nu recunoaste ca ea este vinovata. A
venit politia si s-a rezolvat2008, Bucuresti, Dristor, toamna
noiembrie, zi, Citroen C4, singur, fara centuraA depasit o coloana
de masini pe linia de tramvai si un barbat cu sacose i-a sarit in
fata si l-a lovit. Cand a vazut ca a dat peste el, s-a dat jos din
masina, si-a pus mainile in cap si a inceput sa planga. A venit
salvarea si l-a transportat la spital. Prima reactie a fost de
panica, frica, chiar groaza ca victima sa nu moara. Pana seara
victima a fost externata din spital. Si in prezent este profund
marcat si i-a fost foarte greu sa vorbeasca despre acest
accident.3.Femeie, 52 ani, studii superioare, Facultatea de
Constructii, Femeie de afaceri, permis 19832002, Bucuresti,
Pantelimon, primavara, zi, Tico, impreuna cu fiul, fara centuraA
facut stanga la Liceul Xenopol si din stanga venea un individ care
nu avea semnal si pe jos era piatra cubica. A crezut ca el ii
acorda prioritate, a facut stanga si s-au ciocnic lateral. A
coborat si s-au certat, el sustinea ca avea prioritatea iar
subiectul considera ca trebuia sa i se ofere prioritate. S-a
enervat foarte tare si au terminat cearta abia la politie.2001,
iesirea din Buzau, vara, zi, Tico, cu sotul si cei doi copii, fara
centuraA iesit din localitate, a marit viteza la 90 km/h si la 2 km
de localitate i-a iesit in fata un caine fara ca subiectul sa aiba
timp sa se uite in oglinda retrozivoare. Prima reactie a fost sa
ramana cu mainile pe volan, a fost indignata si a considerat ca nu
este ceva grav. Cand a coborat i s-au imuiat picioarele deoarece
masina era intr-o stare foarte rea. Reactia fetitei a fost saracul
caine4.Barbat, 25 ani, studii medii, fara permis, Muncitor in
constructii2006, Bucuresti, Hala Traian, vara, noapte, VW Passat,
impreuna cu un prieten, fara centura, consumase foarte mult alcool
atat el cat si prietenul , mergea cu 75 km/h si era foarte
detasat.La un rond a intrebat un barbat daca ii poate spune cum sa
ajunga la Unirii. Persoana i-a spus ca trebuie sa intoarca si de pe
o strada laturalnica a iesit un barbat. Pentru a-l evitat a tras de
volan maxim dreapta si a intrat in trei masini parcate. Prima
reactie a fost sa injure, a dat cu spatele si a plecat. Era foarte
speriat si a decis sa se duca acasa, el locuind la Baba Novac. Isi
aminteste ca pe drum a trecut peste sapte semafoare, toate de
culoarea rosie. Masina era a sefului lui si din aceasta cauza era
foarte speriat. A ajuns in parcare din fata boluclui in care locuia
si l-a sunat pe seful lui. A doua zi seful subiectului s-a dus la
politie si a declarat ca si-a gasit masina lovita in parcare. La
cateva zile persoana care il indrumase pe subiect s-a dus si a spus
ca a fost martorul unui accident. Atunci subiectului i s-a intocmit
doar penal dar nu a facut puscarie. In prezent acesta sustine ca
dosarul s-ar fi prescris. Inca este marcat, nu isi mai doreste sa
faca scoala de soferi si de atunci nu a mai condus.5.Barbat, 28
ani, studii superioare, permis 2000, IT2008, Borca Jud. Neamt,
primavara, zi, VW, impreuna cu prietena, cu centuraIn Borca Jud
Neamt vroiau sa viziteze manstirile, la o curba a venit un alt
sofer de pe contrasens cu viteza foarte mare, a incercat sa il
evite si a intrat intr-un sans betonat. A incercat sa iasa, a
accelerat dar in fata lui era o pod de beton. In acel moment au
sarit air-bag-urile si a iesit un fum alb. Prima reactie a fost sa
ii zica prietenul lui sa iasa impreuna din masina pentru ca va
exploda. Prietena lui a incercat sa deschida portiera dar nu a
putut pentru ca era bolcata de podul de beton. S-au speriat foarte
tare dar in cele din urma au reusit sa coboare si s-au calmat. A
oprit o masina si i-a intrebat daca sunt bine, ei raspunzand
pozitiv. Peste cinci minute persoana care i-a intrebat s-a intors
cu o masina plina cu oameni pentru a-i ajuta. Au fost atat de
impresionati incat au uitat de socul accidentului. Au mers la
politie si totul s-a rezolvat.6.Femeie, 23 ani, studii superioare,
studenta la Facultatea de Arhitectura, permisul 20062008,
Bucuresti, iarna, noapte, Citroen Saxo, singura, cu centuraLa
intersectia Virtutii cu Splai, avea 30 km/h, se incadrase pe banda
pentru facut stanga. Cel din spatele ei, a doua masina, s-a oprit,
dar cel din spatele lui, a treia masina, l-a depasit, cei doi fiind
impreuna si antrenandu-se pentru curse de masini. In urma depasirii
a lovit subiectul in usa din spate si masina subiectul s-a invartit
de trei ori pe carosabil. A intrat in bordura si au sarit ambele
cauciucuri din spate. Prima reactie a fost sa injure si sa se
gandeasca la faptul ca i-a distrus masina. Subiectul s-a dat jos
din masina, a inceput sa planga si a strigat tare:masina mea,
masina mea. Masina cealalta era si aceasta distrusa. Nici unul din
ei nu si-au mai putut lua masinile si in consecinta au decis sa se
intalneasca la politie unde au rezolvat totul.2009, Bucuresti,
primavara, zi, Citroen Saxo, singura, cu centuraPe Splai, avea 20
km/h, venea spre Militari si era in coloana. Masina din fata ei,
condusa de o persoana mai in varsta, a pus frana deoarece era o
denivelare. Subiectul a frant imediat dar s-a dus ca si cum ar fi
fost carosabilul cu polei. Considera ca au cedat franele si a
intrat in spatele masinii care pusese faran. Prima reactie a fost
de uimire, nu stia ce s-a intamplat, era foarte confuza. Era foarte
uimita deoarece pusese frana dar masina nu se oprise. A bubuit
radiatorul si a iesit fum. A coborat atat subiectul cat si persoana
din masina lovita. Cel din urma s-a uitat la masina, a constat ca
nu patise nimic si a plecat. Masina subiectului nu a mai pornit si
in acest fel a bolcat banda, deoarece era o singura banda pe sens.
A pus masina pe avarii si cei din spatele ai au injurat- o pentru
ca nu mai aveau cum sa treaca. A sunat la o firma care a venit si
i-a tractat masina. Considera ca accidentul s-ar fi putut evita
daca ar fi folosit frana de mana.7.Barbat, 33 ani, studii medii,
Administrator, permis 19992001, intre Targu Jiu si Rovinari, Opel
Corsa, primavara, zi, impreuna cu o prietena, fara centura,Venea de
la Targu Jiu si se ducea spre Rovinari, avea 70 km/h. Masina din
fata lui a intrat in depasirea unei carute si subectul l-a urmat.
Masina din fata s-a oprit pentru a face stanga la o intersectie si
din cauza faptului ca nu ii functionau stopurile pe frana subiectul
l-a lovit in spate. Prima reactie a fost de parere de rau, sustine
ca fost deprimat timp de o jumatate de ora. Nu putea sa realizeze
ca i se intampla tocmai lui, mai ales ca era primul accident. Ii
venea sa planga si a sunat pe toti cunoscutii pentru a cere ajutor.
Masina nu era a lui si era inscrisa in strainatate. I-a fost frica
deoarece putea sa i se faca dosar penal. Au fost la politie, unde a
venit si proprietarul masinii si s-a rezolvat.
8.Barbat, 25 ani, studii medii, Muncitor la o firma de
termopane, permis 20052005, Bucuresti, primavara, zi, Dacia 1300,
impreuna cu tatal lui, fara centuraSe afla langa Casa Poporului, la
fantani, mergea cu 50 km/h, pe banda a doua, se uita pe trotuar
dupa o tipa, era foarte obosit, nu dormise in noaptea precedenta
intr-o clipa de neatentie cand s-a uitat din nou la carosabil a
lovit masina care era in fata lui. S-a dat jos din masina, a fost
foarte dezamagita deoarece masina lui era grav lovita si i-a dat
bani soferului masinii pe care a lovit-o pentru ca acesta sa nu se
mai duca la politie. Apoi a devenit foarte nervos pentru ca masina
nu mai pornea. In final a reusit sa plece, dupa mai multe incercari
nereusite.2006, Bucuresti, toamna, noapte, Dacia 1300, fara
centura, singurLa Bd Gloria, langa Parcul Titan, erau lucrari pe
drum, avea 80 km/h, era foarte grabit. S-a apropiat la o distanta
de 20 m de masina din fata, pe care a lovit-o. Era foarte nervos si
a plecat fara sa mai coboare. Acum, recunoaste ca a fost vina
lui.2007, Bucuresti, vara, noapte, Dacia 1300, impreuna cu prietena
lui, fara centuraEra aproape de intersectia dintre Bd. Dacia si
Str. Polona, mergea pe banda a treia, cu 30 km/h, cand un taxi de
pe banda a doua a virat sanga si l-a lovit. Taxiul si-a blocat usa
in aripa masinii subiectului si nu mai putea sa iasa. Subiectul a
inceput sa rada cand a vazut taxiul blocat. Cand a reusit sa
coboare taximetristul a spus ca era vina subiectului. Taximetristul
a inceput sa il injure si subiectul s-a enervat. S-au dus la
politie, unde taximetristul a sustinut ca este vina subiectului.
Politistii au constat ca era vina taximetristului si in plus,
acesta avea asigurarea expirata. In final taximetristul i-a dat
bani subiectului dar nu a vrut sa recunoasca faptul ca este de
vina. Acest lucru l-a enervat pe subiect si inca il mai deranjeaza
chiar si in prezent.9.Barbat, 49 ani, studii medii, sofer pe
ambulanta, permis 1981, carnet profesionist2006, primavara, zi,
ambulanta Fiat Ducato, echipaj complet sofer, doctor, asistenta,
fara centuraAsistenta se afla in spate in celula sanitara, soferul
si doctorita in fata. Venea de pe strada Arhitect Mincu si vroia sa
se incadreze pe Sos. Kisseleff in intersectia de la Aviatorilor.
Avea un caz la care trebuia sa ajunga accident auto, avea pornite
semnalele acustice si luminoase si stationa pe refugiul zebrat
pentru a se incadra pe Sos. Kisseleff. Primul autoturism, un Opel
Vectra i-a facut semn ca poate sa treaca, deoarece pe banda din
drepata soferului era coloana de masini. Din spate venea un autocar
Icarus de 48 de persoane cu viteza destul de mare. Autocarul a
lovit Opelul Vectra care s-a izbit de un copac si apoi a lovit usa
soferului ambulantei. Atunci cand autocarul a lovit Opelul soferul
ambulentei si-a dat seama ca il va lovi si pe el. I-a spus
doctoritei ca vor avea accident dar aceasta a inceput sa rada,
crezand ca glumeste. Sentimetul subiectului a fost acela de
inutilitate, nu mai avea nimic de facut decat sa astepte sa il
loveasca. In ruma impactului, soferul ambulantei si-a fracturat
bazinul, doctorita si-a fisurat bazinul iar asistenta a fost lovita
cel mai deoarece ea nu a vazut nimic si a fost aruncata in salvare,
suferind fractura de bazin si multiple leziuni. Soferul masinii
Opel Vectra si soferul autocarului nu au patit nimic. Asistenta a
sunat disperata la dispecera de la salvare, plangand pentru ca avea
dureri insuportabile. Soferul ambulantei din cauza starii de soc nu
a avut nici o reactie. Cei trei pasageri din salvare au fost
transportati la spital, unde au stat doua luni. Soferul si
asistenta au plans toata ziua si doctorita era destul de calma,
realizand faptul ca a fost ranita cel mai usor. S-a deschis proces
pentru soferul autocarului dar nu s-a incheiat nici in
prezent.10.Barbat, 43 ani, studii medii, operator calculator,
permis 19972001, Com. Teasc, Jud Gorj, vara, noapte, Dacia 1310,
impreuna cu sotia si cele doua fiice, fara centuraSubiectul se afla
in comuna Teasc, Jud. Gorj, mergea cu 40 km/h, l-a orbit lumina de
la doua tiruri care veneau din sens opus. Pe sensul lui de mers au
aparut patru indivizi, el fiind orbit de lumini, nu a apucat sa
franeze dar a tras de volan stanga. Unul dintre indivizi a fost
tras de coleg de pe carosabil iar subiectul l-a lovit pe glezna.
Reactia subiectului a fost:O, o, o, l-am lovit. Daca nu il tragea
acel individ nu l-ar fi lovit. Indivizii erau de origine rroma si
au inceput sa tipe. Subiectul l-a urcat in masina si l-a dus la
spital unde si-a revenit.2003, Targu Jiu, iarna, zi , Dacia 1310,
impreuna cu sotia, cu centuraMergea cu 30 km/h si intr-o curba de
stanga la 90 grade, intr-o mica panta, venea din sensul opus un
Opel care a alunecat pe panta si s-a lovit de usa din spate stanga
a subiectului. Si-a dat seama ca il va lovi si i-a spus sotiei o sa
intre direct in mine. Subiectul a coborat si i-a spus soferului
masinii Opel bine ca am fost eu aici si te-am oprit ca altfel te
ducei direct in masinile acelea parcate. Soferul a recunoscut
imediat ca este vinovat si si-a cerut scuze. Subiectul i-a spus hai
sa mergem la politie ca ma grabesc si nu am timp de pierdut. El
declara ca a fost linistit si relaxat si inainte si dupa
accident.2004, Targu Jiu, toamna, Dacia 1310, impreuna cu sotia,
fara centuraSe afla la o nunta si in parcarea din fata bisericii se
uita la nasi si radea impreuna cu sotia pentru ca acestia nu
reuseau sa bage lumanarile in masina. Subiectul nu pornise motorul
si din spate a venit o masina scumpa si noua care l-a lovit in
farul din spate. Era foarte debusolat, nu stia ce s-a intamplat cu
el, masina s-a miscat din loc si impactul s-a auzit foarte tare.
Initial subiectul s-a suparat dar soferul care l-a lovit i-a dat
bani si asigurarea. Acesta a recunoscut imediat ca este vinovat si
si-a cerut scuze si a mai spus ca este ruda cu mireasa si ca nu are
rost sa se certe.11.Femeie, 43 ani, studii superioare, profesor
matematica, permis 20042005, Bucuresti, toamna, zi, Opel, 10-20
km/h, singuraBarca Rahova- Bucuresti a intors dintr-o singura
miscare si a intrat intr-o masina parcata. S-a auzit un zgomot
puternic. A oprit si nu s-a vazut nici o zgarietura pe nici una
dintre masini.. Tremura foarte tare, fiind primul accident si s-a
gandit: Vai, am comis-o. S-a linistit si a plecat acasa, gandind-se
mult timp numai la acest lucru. Declara ca a marcat-o foarte tare
si ca isi aduce aminte foarte bine, ca si cum ar fi fost
ieri.12.Barbat, 43 ani, studii superioare, profesor de matematica,
permis 19932010, Bucuresti, iarna, noaptea, Honda, mazga pe asfalt,
fara centura, 60 km/h, impreuna cu sotiaSe afla la Brancoveanu
Bucuresti si la un semnafor a oprit brusc, a alunecat si a intrat
in masina din fata, deja oprita. Zgomotul nu s-a simtit puternic
dar au avarii de ambele parti. S-a facut constatare de catre
politie. Nu a fost timp de reactii de nici o parte. Soferul spune
ca a fost usor afectat si pasagerul din dreapta foarte afectat. A
marturist ca acasa a analizat bine situatia impreuna cu sotia si
s-a ajuns la concluzia ca a prin bine accidentul, fiind invatatura
de minte.13.Barbat, 32 ani, studii superioare, Agent de vanzari,
permis 20072008, vara, zi, Dacia break 1310, impreuna cu sotia o
prietena, avea 40 km/h, cu centura, carosabil umed, piatra cubicaSe
afla pe banda a doua pentru a face dreapta la un semafor langa Casa
Poporului. A alunecat si a intrat intr-un VW al unor bulgari.
Partea din fata a masinii lor a fost lovita destul de rau. Bulgarii
care erau rockeri au inceput sa injure subiectul si au vrut chiar
sa il si bata. Sotiei i s-a facut foarte frica, subiectul era
foarte stapan pe sine si a fost foarte grijuliu cu sotia si
prietena, spunand ca si-a facut griji mai multe pentru ele decat
pentru el. Le-a oferit bani pe care i-au acceptat dar au fost si la
politie unde au stat sa astepte 3 ori si apoi au rezolvat. Soferul
si-a recunoscut vina.14.Femeie, 39 ani, studii superioare, profesor
de istorie, permis 20052007, Bucuresti, iarna, zi, Dacia Logan,
impreuna cu mama, fara centuraMergea de pe 13 Septembrie pe
Sebastian, era mazga pe jos, a virat, in stanga era coloana,
subiectul se afla pe banda a doua, mergea cu 30 km/h, in spate era
o masina si in fata alta masina. Cel din fata a franat, a pus frana
si subiectul dar masina din spate, o Dacie 1300 nu a mai farant si
a intrat in subiect, lovindu-i bara. A fost foarte calma si i-a
spus soferului care a lovit-o ce ai facut domnule. Soferul era
socat deoarece era impreuna cu un copil si masina era a firmei unde
lucra. Au fost la politie si au rezolvat.2008, Bucuresti, iarna,
zi, Dacia Logan, soare puternic, singuraIn Rahova Bucuresti a iesit
de pe o strada, trebuia sa vireze la stanga si avea cedeaza. Pe
strada principala era coloana. O masina i-a dat voie sa treaca,
subiectul s-a uitat in dreapta si a vazut ca nu vine nici o masina.
Dar a venit o masina cu 60 km/h si i-a lovit bara si farul iar
soferul si-a lovit partea laterala a masinii. Subiectul a tras pe
dreapt, a fost puternic socata si disperata. S-a dus la masina
celui care a lovit-o si la intrebat ce e de facut. Au mers la
politie si s-a rezolvat. Subiectul a marturisit ca dupa ce a ramas
singura a inceput sa planga.15.Femeie, 44 ani, studii superioare,
profesor de matematica, permis 19961996, Bucuresti, vara, zi,
Matiz, singura, fara centuraSe afla in parcarea benzinariei MOL de
pe Calea Sebastian, soferul din fata ei a dat inapoi, subiectul l-a
claxonat, l-au avertizat si ceilalti oameni din parcare ca va lovi
masina din spate. A lovit subiectul cu spatele in lateralui masinii
subiectului. Subiectul s-a enervat, spune ca ii venea sa il omoare,
a iesit si a tipat la el omule este nebun, orb. Soferul a spus ca
nu a vazut. Au mers la politie iar soferul nu avea asigurare.
Subiectul atunci si-a reparat masina pe asigurarea ei.2009,
Bucuresti, iarna, zi, Ford, singura, cu centuraFusese sa cumpere
brad si se afla pe Theodor Palady pe prima banda si rula cu 30
km/h. Era a treia masina de la trecerea de pietoni, toate masinile
oprind inclusiv subiectul. Din spatele masinii ei s-a auzit poc si
a coborat pentru a vedea ce s-a intamplat. Soferul s-a scuzat,
mentionand ca nu are franele bune. Ea s-a enervat si a spus sa
mearga la politie. Masina lui era inmatriculata in strainatate si a
trebuit sa isi schimbe bara pe asigurarea ei. Cel mai tare s-a
enervat din cauza faptului ca reusit sa isi repare masina abia in
primavara din cauza lipsei pieselor necesare.
16.Barbat, 42 ani, studii medii, somer, permis 19922002,
Bucuresti langa Fabrica de lapte actualmente Cora Lujerului, zi,
iarna, Tico, singur,Se afla in fata intrarii intr-o incinta si o
masina a iesit din incinta fara sa se asigure. Subiectul a franat
atunci cand a vazut ca soferul iese si ca nu are de gand sa
opreasca dar cel din masina a franat puternic si s-au lovit
frontal. Subiectul a iesit din masina si i-a spus ca este vinovat.
S-au dus la politie dar soferul era nervos si s-a linistit doar in
clipa cand a auzit ca i se va face doar penal pentru ca numere
provizorii pe care le avea ii expirasera iar numerele noi nu le
avea puse. Subiectul, care sustine ca este usor impresionabil a
spus sa il lase in pace si sa nu ii faca dosar penal. Sustine ca
accidentul s-ar fi putut evita daca soferul nu frana brusc si daca
ar fi tras de volan pentru a se duce in directia opusa.2010,
Bucuresti, iarna, zi, Dacia 1310, singur, fara centuraSubiectul se
afla pe Bd. Iuliu Maniu Leu, era pe banda a doua si vroia sa se
incadreze pe banda a treia. In fata lui era o masina noua, scumpa
care nu a pornit atunci cand semaforul s-a facut verde si s-au pus
in miscare restul masinilor. Subiectul nu a vazut ca nu a plecat si
a lovit-o in spate. Prima reactie a fost sa se gandeasca: am
comis-o. In masina cealalta erau doi baieti si subiectul a iesit
din masina pentru a vorbi cu ei. Le-a spus ca nu si-a dat seama, ca
el este sarac, nu are decat o Dacie, este somer si are doi copii
mici si sotia este si ea somera. A mai spus ca daca vrea le da
asigurarea dar ei au cerut 200 RON pentru ca era din Valcea si nu
vroiau asigurare. In final au negociat si le-a dat doar 100 RON.
Subiectul nu a fost foarte impresionat dar l-a cam deranjat faptul
ca a trebuit sa isi schimbe bara.17.Barbat, 28 ani, studii medii,
Muncitor in constructii, permis 20062006, Bucuresti, iarna, zi,
Audi, impreuna cu un prieten, fara centuraSubiectul lucra la casa
si pentru ca i s-au terminat anumite materiale a plecat impreuna cu
un prieten sa cumpere altele. Au ajuns la un magazin din Cartierul
23 August pe care il stia ca avand materiale de constructii.
Magazinul era inchis, subiectul a virat stanga si din cauza zapezii
si purtand si o discutie cu pasagerul din dreapta si-a pierdut
atentia si era sa intre intr-un stalp pe care l-a evitat. In acel
moment persoana din dreapta a prevazut ca o sa se intample ceva
rau. Au plecat pe drumul care duce la Cernica pentru a cauta alt
magazin. Pe parte stanga subiectul a vazut un magazin cu materiale
de constructii si a vrut sa vireze la stanga. A apucat sa porneasca
doar putin cand s-a auzit o pocnitura si masina la invartit la 180
de grade. Subiectul s-a lovit cu capul de usa, de locul de unde
porneste centura si coloana prietenului s-a auzit trosnind.
Subiectul a coborat pentru a inspecta daunele produse. Reactia a
fost de panica si apoi de frica. Masina era condusa de un rrom care
a mai chemat cateva masini pentru a provoca un scandal. Subiectul a
fost scuipat si bruscat si a fost socat. De atunci se panicheaza
cand trece pe langa acel loc unde s-a produs accidentul. S-a dus la
politie si s-a rezolvat. Ulterior a aflat de la persoanele care
locuiesc acolo ca acei rromi se ocupa cu lovit masini si cand s-a
dus la politie i-au confirmat acest lucru si politistii.
18.Barbat, 22 ani, studii superioare, Referent medicina muncii,
permis 20062007, Bucuresti, primavara, zi, Dacia Logan, singur, cu
centuraSubiectul se afla in scuarul de la Unirii Bucuresti, pe
banda a doua si pe banda intai era un troleibuz. Troleibuzul in loc
sa ia virajul corect l-a luat drept si s-au tamponat. Sentimentul
subiectului au fost cel de frustrare si de sperietura. Au tras pe
dreapta, au facut schimb de numere de telefo si au decis sa se
intalneasca mai tarziu la politie. Politia a stabilit faptul ca
soferul troleibuzului era vinovat si i-a dat asigurarea
subiectului. Acesta s-a enervat pentru ca nu a fost el
vinovat.2008, vara, zi, Bucuresti, Dacia Logan, cu un prieten, cu
centuraSubiectul se afla pe Calea Mosilor pe banda a doua, avea
viteza mare 80 km/h cand i-a taiat calea o femeie care era la
volanului unui Jeep. Subiectul a franat pentru ca era trecere de
pietoni. Spune ca a avut doua alternative: sa loveasca doi pietoni
sau sa intre sub Jeep, el alegand cea de-a doua varianta. S-a
speriat foarte tare si spune ca centura i-a salvat viata cu toate
ca a avut o rana de la aceasta. Prietenul era in stare de soc dar
nu a patit nimic. Au fost la politie si in final s-a stabilit ca
subiectul a fost vinovat pentru ca nu a pastrat distanta
regulamentara.2009, iarna, zi, Bucuresti, Dacia Logan, singur, cu
centuraMergea pe Calea Vacarestilor, carosabilul era umed, circula
cu o viteza de 60 km/h si la trecerea de pietoni cel din fata a pus
frana, subiectul a franat si el dar cel din spatele subiectului nu
a mai pus frana, lovind subiectul si proiectandu-l in masina din
fata. Subiectul s-a simtit ca si cum nu ar mai avut control asupra
a nimic era speriat si surprins. S-a simtit ca intr-un Roller
Coaster (carusel). S-a calmat si s-au dus la politie. S-a stabilit
ca soferul era vinovat si i-a dat asigurarea subiectului.2010,
Bucuresti, primavara, zi, Dacia Logan, singur, cu centuraSubiectul
mergea in apropierea Bulevardului 1 Mai pe o strada cu sens unic si
de pe o strada din dreapta a iesit o masina care nu s-a asigurat si
l-a lovit pe subiect in farul din dreapta. Subiectul a tipat la el,
era nervos si frustrat. Si-a cumparat un pachet de tigari in ideea
ca se va calma si ca se va descarca de stres. Au schimbat numerele
de telefon si s-au intalnit a doua zi pentru a rezolva pe cale
amiabila19.Femeie, 55 ani, studii doctorale, Expert contabil,
permis 20062006, Bucuresti, toamna, zi, Dacia Logan, singura, cu
centuraPe str. Stefan Nicolau mergea cu 30 km/h si era prima data
cand conducea masina de cand isi luase permisul. Nu a apreciat
distanta laterala si a lovit un Olcit parcat. Olcitului i-a cazut
bara si subiectul a intrat in panica, a tras pe dreapta si era
foarte socata. S-a dus la politie, politistul a ras si a spus ca nu
ii face nimic dar subiectul a cerut o amenda pentru a avea
constiinta impacata. De atunci nu s-a mai urcat la volan de
teama.20.Barbat, 39 ani, studii medii, sofer RATB, carnet
profesionist2008, DN1, vara, zi, Dacia Logan, impreuna cu sotia si
cei doi copii, cu centuraSubiectul venea pe DN1 dinspre munte spre
Bucuresti, tot drumul s-a tachinat cu un taximetrist si in dreptul
localitatii Otopeni acesta i-a taiat calea, subiectul find pe banda
a treia, a tras de volan pana a ajuns pe contrasens si pentru a
evita o duba s-a ciocnit cu taximetristul. Toti pasagerii din
masina subiectului au fost grav raniti dar nici taximetristul nu a
scapat fara rani. Subiectul a avut taria de a-i scoate pe toti
membrii familiei din masina, desi era ranita, pentru ca aceasta sa
nu explodeze. Pe sotie a luat-o un elicopter SMURD si pe copii, pe
subiect si pe taximetrist i-a luat salvare. Subiectul declara ca
era in stare de soc si de altfel toti erau. Au urmat luni de
spitalizare pentru toti. Subiectului a fost cercetat dar a reiesit
faptul ca a fost nevinovat.21.Barbat, 38 ani, studii medii,
Lucrator comercial, permis 19922009, Braila, iarna, noapte, BMW
model sport cu tractiune pe spate, fara centura, cu un copil care
statea in drepata soferului si o prietena in spateAu plecat de la o
petrecere, nu bause nimic, seara s-a depus o pojghita de gheata.
Cand au pornit, subiectul nu a stiut, a accelerat prea tare si avea
o viteza de 60 km/h. Trebuia sa vireze stanga pentru a ajunge acasa
dar a pierdut controlul masinii, s-a invartit, a patinat si s-a
lovit de un stalp. Greseala pe care a facut-o a fost de a frana si
a lua curba in acelasi timp. Prima reactie a fost sa intrebe daca
pasagerii sunt bine si a verificat starea pacientului din spate
care nu mai putea sa iasa. A sunat la descarcerare si astfel a
reusit sa iasa si pasagerul din spate. Copilul s-a lovit la cap si
subiectul nu a patit absolut nimic. Impactul a fost foarte mare in
spate mai ales din cauza faptului ca masina avea tractiune pe
spate. Pasagerul din spate a avut nevoie de doua saptamani de
spitalizare. Subiectul considera ca s-ar fi putut evita daca avea
viteza mai mica.22.Barbat, 59 ani, studii medii, Revizor tehnic,
permis 1971, carnet profesionist1980, DN 1, dinspre munte spre
Bucuresti, primavara, noapte, Skoda S 100, fara centura, impreuna
cu trei prieteni, consumase mult alcool.In jurul localitatii Baicoi
subiectul, care mergea cu 70 km/h a adormitsi a intrat sub o
remorca stationara. Nu stie ce s-a intamplat deoarece s-a trezit la
spital dupa ce fusese o luna in coma. Era foarte dezorientat, nu
stia ce se intampla cu el, nu stia de ce este in spital. Ceilalti
trei prieteni au suferit multiple fracturi. Avea un sentiment de
regret. Prietenii nu s-au suparat, dimpotriva au inceput sa
glumeasca de felul in care aratau cu mana sau piciorul rupt.1995,
Bucuresti, vara, zi, Dacia 1300, fara centura, singurSe afla la
Crangasi Bucuresti pe banda a doua cand de pe banda intai a intrat
in fata lui, in dreptul unui refugiu de tramvai, un tractor. O
femeie in varsta a fugit in fata tractorului pentru a prinde
tramvaiul. Soferul tractorului a virat stanga si a lovit masina
subiectului de refugiul pentru tramvai. Subiectul si-a lovit janta,
bara si aripa. S-a enervat, a coborat si soferul tractorului si-a
cerut scuze spunand ca este vinovat. Au mers la politie si soferul
tractorului i-a dat asigurarea subiectului.2000, Bucuresti, toamna,
zi, Dacia Nova, impreuna cu sotia, fara centuraLa Piata Presei
Libere Bucuresti subiectul se afla pe banda intai, de abia pornise,
mergea cu 30 km/h si de pe trotuar a venit un caine direct in
masina lui. A venit direct in vara, pe care a spart-o si fost un
impact puternic. A coborat din masina pentru a vedea ce s-a
intamplat, cainele s-a ridicat si a plecat. O alta masina din spate
a oprit si l-a acuzat ca a omorat cainele. Atunci subiectul i-a
spus ce te intereseaza pe tine, nici macar nu ai vazut nimic si in
plus nu am omorat nici un caine. Soferul sustinea ca merge la
Protectia animalelor si ca declara ca a omorat un caine. Subiectul
enervat de aceste acuzatii si de faptul ca isi lovise masina a vrut
sa il bata pe sofer dar sotia subiectului a intervenit si a aplanat
conflictul.23.Barbat, 32 ani, studii superioare, Sofer la o clinica
privata, 20012002, vara, zi, Dacia Nova, Sibiu, impreuna cu un
prieten, fara centuraIntr-o intersectie un individ nu i-a acordat
prioritate si l-a lovit. Prima reactie a fost aceea de a-si face
griji deoarece masina o imprumutase de la un in varsta. Au mers la
politie unde a avut loc o cearta intre subiect si agentii de
politie pentru ca subiectul isi pierduse actele in acel an si
circula doar cu o dovada care nu mai era valabila. In consecinta a
primit o amenda.24.Barbat, 28 ani, , studii superioare, Avocat,
permis 20002006, Bucuresti, vara, noapte, Dacia Logan, fara
centura, impreuna cu prietena, 6O km/hBd. Mihalache, pe prima banda
a intrat cu viteza pe bordura trotuarului. S-au spart geamurile si
usile erau blocate. Subiectul nu a avut nici o reactie, a fortat
usa pentru a iesi si a sunt la serviciu sa anunte ca intarzie.
Prietena plangea si era in stare de soc. Au venit cei de la
descarcerare si s-a rezolvat25.Barbat, 30 ani, studii superioare,
Medic , permis 19982006, Bucuresti, vara, noapte, Rover, impreuna
cu sora sa, fara centuraPe Bd. Ceahlau a dat cu spatele pentru a
iesi dintr-o coloana de masini parcate si in spatele masinii era o
femeie in varsta. Din cauza intunericului nu a vazut- si a lovit-o.
A fost foarte speriat, ii era frica sa nu o fi omorat-o. A coborat
si el si sora lui, au ridicat-o pe femeie si au dus-o la spital.
Dupa a saptamana de spitalizare s-a facut bine. In prezent a ramas
marcat la orice om care se apropie de spatele masinii pe care o
conduce.26.Barbat, 20 ani, studii superioare, permis 20082008,
vara, noapte, Mitsubishi, impreuna cu prietena si inca doi
prieteni, cu centura, 90 km/h.In zona Restaurantului Pescarus,
intr-o curba a intrat pe contrasens si pentru a evita un Audi a
tras de volan dreapta, apoi ca sa nu se loveasca de un copac a tras
de volan de volan stanga si in final a lovit masina Audi, s-au
invartit si au ajuns pe trotuar. Singura lui reactie a fost vai
masinuta mea. Prietena a inceput sa planga pentru ca se lovise cu
capul de bord si in final a venit politia si au constatat ca
subiectul era vinovat27.Barbat, 22 ani, studii superioare, permis
20082009, Bucuresti, vara, noapte, Ford Focus, impreuna cu
prietena, fara centuraPe Calea Plevnei Bucuresti un individ i-a
taiat calea, subiectul care se afla pe banda intai a vrut sa vireze
dreapta si individul nu a vrut sa il lase. Dintr-o data s-a auzit o
bubuietura si individul a intrat in subiect. Subiectul a fost
destul de calm, nu s-a enervat si nici nu s-a enervat, doar i-a
facut semn unde sa se opreasca pentru a purta o discutie. Prietena
subiectului a plecat spre individ si s-a certat cu acesta pentru ca
avea muzica foarte tare si nu mai fusese atent. S-a rezolvat pe
cale amiabila.28.Femeie, 39 ani, studii superioare, invatatoare,
permis 1990, Brevet de curse de Formula/Carting 19892010,
Bucuresti, vara, zi, singura, cu centura, era foarte relaxataLa
rondul de la Piata Regina Maria subiectul se inscrisese pe prima
banda pentru a efectua virajul la dreapta, circuland cu o viteza de
15 km/h. A intrat in sensul giratoriu si in timp ce dorea sa se
asigure din spate, aflandu-se pe aceeasi banda, o ambulanta
particulara avand semnalele acustice si luminoase in functiune,
incerca sa preseze trecerea, neasteptand ca subiectul sa se
asigure. Dinspre Piata Unirii venea un tramvai care era aproape de
iesirea din sensul giratoriu. Soferul ambulantei a intrat in
spatele masinii subiectului. Subiectul nu a avut cum si unde sa se
replieze intrucat chiar si dorind sa se urce pe trotuar acesta era
prevazut cu piloni. S-a auzit o bubuitura mare ce a fost
amplificata de semnalele ambulantei. Subiectul a coborat si a tipat
la soferul ambulantei si era foarte nervoasa pentru ca era primul
accident si se considera un sofer foarte bun. Soferul a deschis usa
pentru a vedea daca pacientul este in regula. Soferul sustinea ca
are prioritate dar cand subiectul i-a cerut acele acesta a raspuns
foarte senin ca nu are asa ceva. Subiectul i-a spus ca nu cunoaste
legea, salvarea avea prioritate daca subiectul avea unde sa se
replieze. Situatia s-a rezolvat pe cale amiabila.29.Barbat, 34 ani,
studii superioare, Director de vanzari la editura, permis 19971997,
iarna, zi, Bucuresti, Fiat Doblo, singur, cu centura, 60 km/hSe
afla pe Bd. Aviatorilor, cu piatra cubica, plouase, mergea pe banda
a doua, un sofer a derapat si a intrat in subiect, acesta la randul
lui a lovit alte doua masini. Era foarte debusolat, parca avea o
ceata pe ochi si in creier, a coborat din masina si a facut cativa
pasi inainte si inapoi pentru a-si reveni din uimire. Au mers la
politie si s-a constatat ca nu a fost nimeni vinovat.1999, iarna,
noapte, spre Iasi, Skoda Octavia, singur, cu centura, 110 km/hIn
apropiere de intrare in localitatea Iasi subiectul a crezut ca
drumul duce drept inainte dar de fapt era inspre stanga. Din cauza
imapctului cu strada si a vitezei, masina s-a rasturnat. A fost
ametit 5 10 secunde si s-a trezit cu multi oameni in jurul lui care
l-au ajutat.2010, iarna, zi, Bucuresti, Opel Astra, singur , cu
centuraSe afla pe Podul Grand pe bada a doua, stationa. Dintr-o
data s-a trezit lovit in spatele masinii. A coborat pentru a vedea
ce are masina, aceasta nu patise nimic si a plecat.Subiectul
recunoaste ca de obiecei este extrem de impulsiv dar in cazul
accidentelor este foarte calm si foarte ametit
30.Barbat, 51 ani, studii superioare, Inginer, permis 19902010,
iarna, zi, Bucuresti, VW, impreuna cu sotia si fiica, cu centuraIn
Drumul Taberei Romancierilor subiectul se afla pe banda a a treia
cand de pe banda a doua o femei care conducea o masina de pe banda
a doua a dat semnal si a intrat brusc, oprind pentru ca pe trecere
venea o mama cu doi gemeni. Subiectul a intrat cu botul masinii in
spatele individei. Aceasta a inceput sa tipe si subiectul a tipat
la randul lui ce ai facut femeie, de ce ai intrat pe banda fara sa
te asiguri. Aceasta a spus ca nu stie, au inceput sa discute
amiabil si au facut schimb de asigurari. Sotia si fiica au fost
calme si masina nu a patit nimic, cazandu-i doar
numarul.CONCLUZIISubiectii au fost ales in mod aleator, avand
varste diferite, studii diferite si nu in ultimul rand diverse
profesii. Mi-am dorit sa studiez prima reactie pe care o are atat o
persoana care are un accident cat si persoanele care il
acompaniaza. Cu toate ca initial am crezut ca toate accidentele si
reactiile subiectilor vor fi foarte asemanatoare am ramas placut
surprinsa sa constat ca atat accidentele cat si reactiile au fost
extrem de diferite. Printre cauzele cele mai des intalnite am
observat ca se numara: lipsa atentiei concentrate si viteza
excesiva. Desi initial ma asteptat ca toti subiectii sa reactioneze
impulsiv au fost destul de multi subiecti care au reactionat calm.
Am observat de asemenea ca un numar considerabil de subiecti nu au
avut centura in timpul producerii accidentului.Psiholog Andreea
Mihailahttp://www.terapiam.ro/studiu-specificul-psihologic-al-accidentelor-de-circulatie-transporturile-auto
MODELE DIFERENTIALE DE ABORDARE IN CONDUCEREA AUTO: DIFERENTE DE
GEN SI VARSTA Nume: Otves Alina Master: PMTS An de studiu: I
Problema psihologiei aplicate in transporturi: - analiza,
diagnosticul, predictia si consilierea conducatorilor de
autovehicole pe linie de comportament general manifestat in
conducerea automobilelor in functie de gen( diferente intre barbati
si femei) si varsta.Diferente de sex Studiu realizat in Romania,
Timisoara pe femeile taximentrist avand ca obiectiv atitudinea
clientilor fata de acestea. A pornit de la intrebarea: Credeti ca o
femeie e capabila sa lucreze ca sofer de taxi? S-au obtinut
urmatoarele rezultate:11% dintre cei chestionati cred ca o femeie e
capabila sa lucreze ca taximetrista in foarte mare masura,pentru
10% acest lucru e posibil in mare masura, pentru 10% in mica
masura, pentru 8% in foarte mica masura, iar pentru 6% deloc. O
alta cercetare cu privire la diferentele comportamentale dintre
barbati si femei la volan s-a realizat la Scoala de Medicina si
Sanatate Publica John Hopkins din Baltimore, in Statele Unite. S-a
utilizat testul de conducere barbati vs femei desfasurat in Marea
Britanie. S-a dovedit ca soferii de sex feminin sunt implicati in
accidente putin mai mult decat brbatii pe mile de condus . In
general, barbatii au fost implicati in 5.1 accidente la un milion
de mile conduse, comparativ cu 5.7 accidente pentru femei.
Statistic, barbatii au o probabilitate mai mare de a-si asuma
riscuri in timpul condusului si de a suferi de furia soselelor,
incalcand abilitatea de a conduce in siguranta si responsabil.
Femeile, au de asemenea, o probabilitate mai mare de a mentine
regulile traficului si de a evita situatiile de hazard. Un studiu
care priveste abordarea sexelor in condusul auto, in ceea ce
priveste de fapt asigurarea auto este realizat de catre Conor
Faughnan de la AA care spune ca diferenta in stilul de condus si
castigarea primelor de asigurare nu tine neaparat de faptul ca
femeile sunt mai bune la condus decat barbatii. Faughnan spune ca
femeile par sa conduca mai putin si au slujbe mai sedentare decat
barbatii si acest lucru contribuie la ponderea acumularii primelor
=> femeile plateasc mai putin pentru o asigurare auto decat
barbatii.Diferente de varsta Problema tratata: Tinerii la volan vs.
persoanele in varsta Tinerii reprezint o categorie de persoane cu
risc mai ridicat de accident, deoarece printre caracteristicile
varstei lor psihologice se regasesc nevoia accentuata de a fi
demonstrativi (de a demonstra ca au o masin performanta, ca au
calitati de soferi buni) si subestimarea riscurilor asociate
anumitor comportamente. Tinerii intre 18-25 de ani dar si cei intre
26- 35 de ani au declarat mai frecvent ca: incalca limitele legale
de viteza in afara localitatii, obinuiesc s nu poarte centura de
siguranta, adopta comportamente agresive in trafic, au fost
implicati in accidente rutiere in ultimii 3 ani, fac depasiri la
limita. nu respecta distanta regulamentara intre autovehicule, nu
respecta dreptul de prioritate al celorlalti participanti la
trafic. nu dau semnal cnd schimba directia de mers depasesc coloana
la semafor sau depasesc pe linie continua vorbesc mai mult la
telefonul mobil conduc in stare de oboseala sau mananca la volan.
In 2009, pe 4 mai, revista New York Times publica un articol facand
referire la urmatoarea problema: daca trebuie marita varsta pentru
obtinerea permisului de conducere. Instititul pentru Siguranta si
Asigurare a realizat un studiu care indica in mod clar ca varsta
mai mare reduce substantial rata de accidente rutiere. Aceeasi
concluzie a fost gasita si in Marea Britanie unde varsta minima
pentru condus este de 17 ani iar in restul tarilor din Uniunea
Europeana varsta minima este de 18 ani. Cercetarile arata ca daca
tinerii ar incepe sa conduca mai tarziu , au o probabilitate mai
mare de a avea mai putine accidente in primul an de condus. Unii
spun ca educatia si instructia soferului este raspunsul, desi
studiile arata ca nu exista nicio legatura intre rate de accidente
produse de tineri care iau lectii de condus comparativ cu cei care
nu recurg la instructie. Soferii in varsta- prudenti sau in risc de
a produce accidente? Studiile arata ca persoanele cu o varsta de 70
de ani si peste au o vulnerabilitate crescuta datorata capacitilor
fizice reduse (ex. vaz, auz, viteza de reacie) ale acestora si
deplasrilor zilnice mai rare. => risc mai mare de accidente. Un
studiu s-a realizat la Scoala de Sanatate Publica a Universitatii
din California care a avut ca si obiectiv studierea soferilor la
volan pe populatia in varsta. Statusul soferilor cu varsta de 65 de
ani si mai batrani s-a dovedit a fi un subiect controversat in
Statele Unite. Participantii la studiu au fost oameni cu varsta de
70 de ani si peste, recrutati dintr-o varietate de comunitati.
Studiul s-a bazat si pe erorile comune facute de soferii in varsta
cum ar fi: nementinerea distantei de siguranta Stangacie schimbari
bruste ale benzii de circulatie Regularitatea vitezei
Masuri de prevenire a accidentelor Gravitatea accidentelor
facute de soferii in varsta poate fi limitata prin echiparea
autovehicolelor cu dispozitive de securitate( ex: airbag).
Existenta unor programe de formare si de sisteme de asistenta la
condus care sa-i avertizeze pe soferi atunci cand se apropie prea
mult de vehicolul din fata, ajutandu-i sa aprecieze corect
distanta, sa parcheze si sa circule in siguranta pe axele de
circulatie.http://experimentala.ro/0doc//TRANSPORTURI/PREZENTARI%20TRANSPORTURI//MODELE%20DIFERENTIALE%20DE%20ABORDARE%20IN%20CONDUCEREA%20AUTO.pdf
Psihologia omului la volan
Prof .univ.Dr.Butoi TudorelAsist.univ.psih.Gabriel RU[1]
Fiecare dintre noi ne ntlnim zilnic cu omul de la volan, fie c
suntem pietoni, fie c suntem coparticipani la trafic, fie c suntem
conducatori auto. Ipostazele n care i regsim pe ceilali sau ne
identificm propria persoan n omul de la volan, este divers i
situaional n drum spre servici, la cumprturi, n concediu etc. i cu
toii observm o diversitate atitudinal i o palet larg a conduitei la
volan. Privit din elicopter, traficul apare ca un fluid n micare,
gtuit n intersecii, temporizat de semafoare, stagnat de blocaje,
oricum ntr-o continu curgere. Uneori calm, cursiv, ntr-o curgere
laminar, adeseori este ns turbulent, agitat i mai ales iritant.
Prin comportamentul nostru influenm traficul i suntem influentai de
el?Prima necunoscut care prefaeaz lungul ir de ntrebri la care
cautm raspunsuri, ncepe cu :Cine este omul de la volan ?Din
perspectiva psihologic, conducatorul auto depasete postura
subiectului cunoscator autoevaluator, contemplativ, asumandu-i
riscul subiectului stpnitor responsabil i implicat pe terenul unei
provocri speciale conducerea auto i circulaia rutier n traficul
modern.Generic vorbind, omul are o dimensiune biologic i una social
schematizat astfel:
INDIVIDULreprezint totalitatea elementelor i nsuirilor fizice,
biochimice i psihofiziologice ereditare, nnscute sau dobndite, care
se integreaz ntr-un sistem pe baza mecanismului adaptabilitii la
mediul natural.
INDIVIDUALITATEA este specific omului; este un derivat din
individ, o specificare a individului; este de fapt individul +
organizarea lui specific. Rezult prin diversificarea i diferenierea
organizrii structural-funcional a individului. Exprim
caracteristicile psihofizice i fiziologice unice irepetabile,
atingnd un maximum de pregnan la nivel uman. Const dintr-un sistem
de proprieti specifice, unice, biologice, anatomo-fiziologice,
psihice i sociale.Desemneaz ansamblul de caracteristici, de
diferene individuale stabile sau mai puin stabile, care constituie
fiina concret n identitatea i disincia s fa de alii
(individualitatea psihologic ncepe cu conduitele perceptive, cu
conduita propriului eu).n concluzie: dac individul este suportul
individualitii, individualitatea este felul de a fi al
individului.
PERSOANAeste corespondentul n plan social al individului din
plan biologic. Const dintr-un ansamblu de nsuiri psihice care
permit adaptarea la mediul social. Este determinat astfel
social-istoric, adic persoana se constituie doar prin interaciunea
organismului cu mediul social. Persoana este individul n accepiunea
sa psihologic, individul uman ca entitate concret, ntr-un cadru
relaional dat, aa cum este el perceput de cei din jur.Persoana este
o noiune aplicabil doar omului, dar nu n ntregime, i nu putem vorbi
de persoan la nivel patologic.Au existat mai multe accepiuni ale
conceptului de persoan:din latinpersona primul sens al cuvntului a
fost acela demasc / costumaieprin care actorii antici simbolizau pe
cineva;persoana ca rol social se refer la rolul ndeplinit de cineva
n via, precum i funciile i obligaiile sociale pe care i le
asum;actorul care joac rolul;persoana ca valoare.Dintre cele 4
semnificaii, s-au pstrat doua: actual, persoana desemneaz rolul
social i exprim o valoare.J.Locke este cel care a definit persoana
prin intermediul contiinei de sine implic existena eu-lui.
EU-l definete persoana din interior, adic persoana este un
subiect care se gndete pe sine nsui i acioneaz n referin cu sine
nsui. Eu-l constituie centrarea psihic a insului, nucleul
psihologic al acestuia, autoreflectarea n propria-i contiin.
Reprezint o lume (a mea), sursa eu-lui fiind contiina de sine,
concomitent Eu-l fiind izvor al contiinei.
PERSONAJULeste modul concret de manifestare n exterior prin
comportament a persoanei i personalitii.Este echivalent cu rolul
social, persoan n rol.Fiecare persoan se exteriorizeaz prin moduri
diferite. Astfel, exist mai multe personaje / roluri
diferite:-personajele sociale joac rolurile impuse din
exterior-personajele volitive i impun rolurile pe care le
joac-personajele de tip masc sunt strine de propria personalitate;
rol de mecanism de aprare.Din perspectiva psihosocial, personajul
este persoana interpretnd un rol social.Din perspectiva psihologic,
personajul reprezint mularea persoanei ntr-un mediu social
(individul preia normele societii). Normalitatea social presupune
adaptarea comprotamentului funcie de norm social, acest act de
supunere oarb este contestat de semeni ai nostrii care acioneaz
contrar, reacionand la constrangerea normativa i opunandu-se prin
diverse mijloace.Aceast scurt prezentare nu face altceva dect s ne
aduc n atenie cine suntem noi, cine este la volan, omul de la
volan. Omul de la volan nu este alt OM, ci omul ntr-o anumit
ipostaz. n conformitate cu experiena unor exigeni specialiti n
materie1psihologia circulaiei rutiere const n faptul c urcndu-se la
volan conducatorul auto intr ntr-un rol diferit de toate celelalte
roluri pe care le ndeplinete n alte contexte i corespunztor,
ntreaga sa personalitate trebuie s se comute pe structura rolului
respectiv. Cu ct aceast comutare se face mai rapid i integral sub
aspect calitativ, cu att sporesc ansele de obinere al unui
randament optim; dimpotriv neadecvarea schemelor funcionale interne
ale personalitii la cerinele specifice cii rutiere i contextului
dinamicii de rulare i trafic, devine una din cele mai serioase frne
n obinerea performanelor scontate.Putem rezuma prin aceea c, de
fapt rolul de conductor auto este unul din multiplele roluri
sociale pe care le interpretm alaturi de cel de printe, so,
muncitor, agricultor, instalator, programator, manager etc, fie c
suntem n domeniul privat sau bugetar, fie c suntem angajai sau
oameni de afaceri, politicieni sau alegtori. O bun parte dintre noi
suntem conducatori auto i n acest rol suntem angrenai cu o frecven
mai mare sau mic ( zilnic sau n weekend), dar suntem dependeni de
maina pentru ndeplinirea celorlalte roluri i automat prin conduita
noastr influentm traficul i suntem influenai de el. Particularitile
personalitii i pun amprenta asupra comportamentului nostru care se
manifest la volan, aa cum am menionat anterior, fie c aparinem
temperamentului melancolic, coleric, flegmatic sau sangvinic, fie c
suntem extrovertii sau introvertii. Nu trebuie s scpm din vedere i
un alt aspect, conducatori auto sunt att barbai ct i femei, ceea ce
din punct de vedere psihologic mai introduce o suit de
comportamente asociate diferenelor dintre sexe.n continuare, vom
ncerca s subliniem vectorii exogeni i endogeni care interfer cu
propria noastr personalitate i determin o anumit atitudine cnd
suntem la volan. Un lucru este cert, comportamentul nostru n trafic
nu este unul constant, dar are constante, se circumscrie
atributelor comportamentale care ne caracterizeaz, ns stimuli
situaionali negativi pot interfera cristaliznd o reacie agresiv
(gesturi obscene, trivialiti, agresiuni fizice) sau aciuni
hazardante (depairi riscante, vitez excesiv, traiectorie aleatorie
aemeni unui dans exuberant etc.) ) conducand la un concurs de
circumstante imprevizibile pentru ceilali participani la trafic.
Rezultatul este inevitabil, mai devreme sau mai trziu ajungem
subiect de pres, emisiunile de tiri difuznd n spaii ample
cascadoriile semenilor notri i ngrond cifrele negre ale
statisticilor.Cnd alegem automobilul dorim s comunicm
ceva?Automobilul este astfel ales, nct s transmit tuturor un mesaj
al importanei pe care o ai sau pe care o pretinzi a fi recunoscut
de ceilali, mbrcnd implicit o form de comunicare. Astfel, scopul
iniial de valoare utilitar sufer modificari i se transform n
valoare de statut. Dac vrem s ne reprezinte i s fie o oglind a
noastr, EL - automobilul, trebuie ngrijit, atenia i interesul pe
care l acordm ncepe s devin n subsidiar o form de competiie cu
ceilali, ne ocup tot mai mai mult imp i pas cu pas ne capaciteaz aa
de mult atenia, nct capt forme personalizate n nume de femei, de
brbai, de zeiti, de celebriti etc. Mesajul comunicat prin automobil
mbrac forme diverse ncepand cumesajul scris, cele comerciale
(reclame, anunuri i informari), mesajul transmis sau sugerat prin
form, culoare, desene stilizate sau artistice, firma productoare,
capacitate cilindric, ornamente i chiar numrul de nmatriculare
ales, prin combinaia sugestiv a literelor.
Comunicarea mesajului transmis celor din jur prin tipul de main
+ atitudinea la volan = STATUT.
n continuare vom dezvolta acest subiect n conexiune cu ceilali
factori.
Tipul de main ne influeneaz conduita la volan?
n mod normal nu ar trebui, pentru c automobilul este o creaie a
omului pentru a satisface o nevoie i este permanent ajustat i
modificat conform dorinelor tot mai pretenioase ale clienilor.
Fiind un produs, firesc ar fi s rmn la acest statut i totui
realitatea ne nfieaz i o alt faet, aceea de emblem, de statut,
expresie vie a poziiei sociale i/sau a potenei financiare. Acest
aspect ne oblig i ne implic mai mult dect suntem pregatii s
recunoatem. Vrsta i sexul dup cum o s vedem ulterior, oblig i
implic o anumit conduit la volan, profesia, de asemenea, starea
sufleteasc dispoziia, compania prezena prietenilor, stimuli exogeni
i stimulente, starea de sntate, epuizarea fiziologic (oboseala)
consumul de alcool i droguri etc i lista poate continua.Vrsta i
sexul. Brbaii ajuni la maturitatea afectiv i intelectual prefer
mainile care confer siguran i comfort, la care funcia utilitar
(pentru familie, nevoi curente) primeaz, design-ul fiind pe locul
secund. Sunt mainile din categoria break i berlin n care culorile
deschise sunt preferate pentru c sunt mai usor de ntreinut.
Conduita la volan este de multe ori una agitat, problemele
cotidiene multiple i timpul insuficient in soferul n priz i ntr-o
criz a nerezolvrilor care l face s vocifereze i s considere
traficul ca principal vinovat. Echilibrat psihic fiind, sfrete prin
a se consola c i ceilali pesc la fel. O abordare diferit apare cnd
situaia financiar este peste medie, suntem n business top sau facem
parte din categoria VIP. In aceste cazuri maina (mainile) deinute
trebuie s fie reprezentative att poziiei ct si importanei sociale a
activitii. Astfel, Jeep-urile robuste, limuzinele planturoase i
greoaie i fac loc cu greu prin traficul supraaglomerat, n drumul
lor spre firm sau la o ntlnire de afaceri sau cine tie unde.
Geamurile fumurii sau negre formeaz nu numai o barier vizual dar i
una psihologic, n spatele lor fiind oameni care nu se confrunt cu
aceleai probleme ale subzistenei i n consecin nu trebuie s se vad.
Ceea ce este de vazut se vede, n spe maina care spune tot. Etalarea
puterii financiare impune respect. Aceast logic simpl este adoptat
deopotriv i de infractori care vor s se impun n faa strzii, semn al
succesului i puterii. Maini scumpe, serii de top, Mercedes, BMW sau
Audi, preferabil decapotabile. Diferena este ns c infractorii merg
cu geamurile coborate pentru a fi vazui de ct mai muli. Cnd
parcheaz stau chiar n faa mainii sau pe capot. Cand conduc ignor
regulile de circulaie i sfideaz pe toat lumea, legea nu e pentru ei
pentru c ei fac legea. Legea junglei n care petele mare nghite
petele mic. Limbajul colorat, arogana, tonul ridicat i gestica
suburban sunt ingrediente de nelipsit n impunerea respectului prin
FOR. Fora brut afiat sau transmis are un singur scop, recunoaterea
statutului - stabilirea ierarhiei. Lumea animal ne ofer o paralel
izbitoare n lupta pentru stabilirea masculului dominant. Scopul ns
este unul complet diferit, acela al perpeturii speciei i seleciei
naturale.Barbaii n vrst (peste 60 de ani), n general, i
recondiioneaz mainile pe care le au de ani buni dintr-un sentiment
al conservatorismului inevitabil vrstei dar i din dorinta de a
demonstra c lucrurile vechi erau mai bine fcute i sunt nc viabile,
ntr-o demonstraie a propriei lor condiii biologice, sfidnd noul.
Dac schimb maina folosesc un singur criteriu, costurile de
ntreinere. Conduc pn la vrste naintate, mobilitatea i sprijinul
descendenilor fiind expresia nsi a utilitii. Conduita la volan este
una preventiv i precaut, poate prea lent uneori din cauza
reflexelor diminuate i a percepiei slbite. Desigur c ceilali
sancioneaz comentnd i/sau claxonnd indecizia sau incertitudinea
lor, uitnd c mai devreme sau mai trziu urmm toi acelai destin
inevitabil. Dar cine are timp s se gndeasc la asta? Ziua de azi i
problema actual este cea mai important i mai ales nu sufer
amnare.Femeiala volanare o istorie relativ recent, dar tot mai
prezent i n expansiune din punct de vedere al numarului
domnioarelor i doamnelor care vor s i manifeste independena i vor s
dovedeasc c sunt la fel de bune ca brbaii. Curentele moderniste de
emanicipare abund n exemple care mobilizeaz sexul frumos n sensul
unei noi deveniri i ctre activiti i domenii de activitate rezervate
pn nu demult doar barbailor. Femeile prefer dou tipuri de maini,
aflate la extreme, cele de dimensiuni mici cu un design efeminat,
constructorii din domeniu fiind foarte ateni la detalii, ornamente
i facilitai care s asigure un confort i o ergonomie sporit a
comenzilor astfel nct s suplineasc absena cunotinelor tehnice
specific femeilor. Mainile de dimensiuni mici au i avantajul
manevrabilitii simple, se parcheaz usor i chiar dac spaiul este
insuficient sau lipsete pot fi lsate oriunde (abandonate) pentru c
nu ncurc prea mult. Dimensiunile exterioare reduse creaz i o anumit
siguran, aprecierea corect a distanelor fiind una din problemele
majore ale sexului feminin. Astfel, femeia dinamic sau moderat se
angajeaz n trafic mimnd absenteismul, trecnd cu vederea gesturile
nervoase ale brbailor privind lipsa lor de orientare i/sau de
reacie. Nici nu au alt variant, pentru c nu se pot angaja ntr-o
discuie n contradictoriu care poate escalada, pentru c femeia nu
are nici constituia biologic i nici mentalitatea confruntrii fizice
i este logic s le evite. Cel de al doilea tip de main preferat de
femei, se situeaz la polul opus i l reprezint mainile mari de tip
jeep. In spatele masivitii tehnologice, n interiorul habitaclului,
se ascunde de obicei o personalitate fragil cu o afectivitate
labil, care are nevoie de protecie pentru linitea proprie i afiat
celorlai, prin alegerea acestui tip de main dorind s comunice c
este intangibil i c nu oricine poate ajunge la ea.Indiferent de
temperament i personalitate, femeile sunt mult mai atente la volan
(vedere periferic i atenie distributiv superioar brbailor) i de
cele mai multe ori respect regulile de circulaie i pe ceilali
participani la trafic. Conduita lor este una precaut, prudent,
accidentele n care sunt implicate sau pe care le provoac fiind mai
mult rezultatul nendemnrii, indeciziei i lipsa prezentei de spirit.
De altfel internet-ul este plin de fotografii sau videoclipuri care
prezint femeile n situaii mai degrab comice dect tragice, care
sprijin de fapt afirmaia anterior. Viteza excesiv i riscul nu este
apanajul sexului frumos ci sigurana i confortul, caracteristici
generale ale psihologiei feminine.
Tineri i nelinitii
Un exemplu concludent l reprezint mainile de serie modificate
cunoscute ca tunate dupa englezescul tunning (aciunea de a regla,
de a acorda ). Sunt modificate mainile aa zis simple, fr pretenii
din fabricaie, n dorina tinerilor de avea maini puternice,
cilindree sporit, care s dezvolte putere ct mai mare i implicit
viteze de peste 200 km/h. Toate acestea sunt asezonate cu
proiectoare suplimentare i sisteme audio de sute sau chiar mii de
watti, de regul portbagajul fiind locul ideal pentru amplasarea
amplificatoarelor i boxelor tip subwoofer. Mainile de acest tip
sunt rulate i verificate noaptea pe strzile oraelor, n curse
organizate ilegal sau chiar adhoc din cteva priviri sau gesturi
schimbate la stop. Cine este primul? Cine este mai tare? Satisfacie
maxim cu investiie minim, satisfacia recunoaterii. Reclamele din
industria curselor autorizate, din industria produciei de
autoturisme amplificate de ideea de competiie i goana dup
identitate subjugate constrngerilor financiare ale tinerilor au
condus la acest fenomen. Este o form de manifestare i de afirmare a
identitii alaturi de curentul new age. Se caut sporirea vitezei n
toate, viteza mai mare la maina de spalat, viteza mai mare la
procesoarele calculatoarelor, la sortarea produselor, la
transmiterea informaiilor etc, viteza la volan nu putea s rmn n
urm. Traim n epoca vitezei.Din nefericire viteza la volan provoac
TRAGEDII fa de celelalte exemple care se traduc n
PERFORMAN.Profilul psihologic creionat n jurul acestor psihologii
comportametale ne dezvluie temperamente colerice, hiper active, cu
reacii emoionale explozive i fixitate ideatic. Plcerea i satisfacia
capt forme extreme, morbide. Ignorarea pericolului iminent trdeaz o
imaturitate afectiv.Cu toii vom fi de accord c gradul de adecvare
al dinamicii i configuraiei structurilor psihocomportamentale la
specificul sarcinilor pe care le implic activitatea de conducere
auto depinde de educarea i dezvoltarea contiinei rspunderii
personale N.A.- implicarea i asumarea de risc a mecanismului de
autocontrol i a spiritului de disciplin rutier. Aceti trei factori
vor condiiona stilul activitii de conducere.n accepiunea Dr. Blaj
(op.cit. pg.39) stilul este o rezultant complex a coraportrii
sistematice a particularitilor psihoindividuale proprii cu
diversitatea situaiilor rutiere.i n funcie de integrarea i
verificarea informaiei furnizate de aceast coraportare, stilul care
se structureaz poate fi optim sau defectuos.Din aceast perspectiv,
pare oarecum firesc ca o main tunat s nu poat fi condus linitit,
pentru c toat lumea trebuie s stie de ce eti n stare, tu i maina
ta, scrnetul roilor n curbe, demarajul n tromb i depirile pe
contrasens sunt apanajul demonstraiei de fort i virilitate.
Incalcarea normelor rutiere i de moralitate sunt rezultante,
chintesena o reprezint satisfacerea E-ului propriu, al orgoliului
nesatisfcut altfel, imposibilitatea remarcrii i demarcrii de
ceilali ntr-o alt form conduc la acte ratate i sentimente de
frustare. Cu ct marginalizarea este resimit mai mult cu att
violenta va fi mare, conducerea agresiv i comportamentul turbulent
sunt forme de manifestare a violenei n general. Sunt indivizi care
par a se rzbuna pe main, fornd limitele tehnologice ale
fabricantului prin bruscarea comenzilor, sunt n general neglijeni i
taie canapelele sau sting igara neglijent, comparativ cu cei care
nu suport o scam pe bord i sunt ntreinute cu uleiuri aromate. Toate
acestea ne dezvaluie cine suntem noi la volan.Doritorii de astfel
de senzaii tari i posesori ai mainilor tunate nu fac altceva dect
s-i copieze pe aduli, la prima vedere, ntr-o nlnuire fireasc a
tradiiilor transmise prin enculturaie, dar bineneles c o fac ntr-o
transpunere proprie, pentru c nu au nici rbdare pn cand vor avea
bani s i cumpere o main cu firm i de firm, nu aloc nici timp pentru
antrenamente n cluburi auto autorizate i nici nu au certitudinea c
vor fi ulterior selecionai pentru a intra pe o pist de curs ntr-o
competiie real.Alternativa la ndemn, mainile tunate i cursele
ilegale. Conceptul psihologic de satisfacere al dorinelor este i n
acest caz vizibil, obinerea plcerii maxime cu efort minim. Este fr
doar i poate expresia teribilismului i a nesbuinei. Cad victime
propriei lor plceri i/sau (mai trist ) fac victime nevinovate.
Copii de bani gata
Dup ce prinii au facut o astfel de investiie financiar
costisitoare i ai ales cu grij modelul i toate dotrile opionale
posibile, te instalezi comod la volan i intri n traffic. Incepnd cu
acest moment personalitatea ncepe s se manifeste i dac esti un tip
extrovert vei da drumul la muzic tare, eventual cu geamurile
deschise, astfel nct toat lumea s participe la buna ta dispoziie i
ari tuturor sociabilitatea ta, i suni prietenii pe tefonul mobil,
claxonezi dup reprezentantele sexului frumos sau le adresezi cteva
cuvinte, i aprinzi o igar i ii o man atrnat pe exteriorul portierei
semn al relaxrii i stpn pe situaie, claxoneaz lung pentru a
sanciona lentoarea celui din fa, depaete brusc pe linia de tramvai
pentru c nu are nici timp i nici chef s stea dup ceilali. Un
individ introvertit, pentru c este centrat pe sine i atent cu tot
ce nseamn persoana lui, va fi precaut n trafic s nu loveasc maina
sau mai rau s nu fie victima un accident, va astepta calm la stop n
rnd cu ceilali i nu va ncerca s fac ochi dulci femeilor din
celelate autoturisme, fie c sunt nsoite sau nu, nu va intra n
dialog la stop cu cei care i reproseaz vreo ezitare anterioar,
semnalizarea prea scurt sau prea lung la schimbarea benzii etc.De
ce ne alegem Coupe-uri futuriste sau Jeep-uri 4x4 offroad? Pentru c
ne plac, bineneles, dar ele completeaz imaginea de for i poziia
superioar. In subsidiar subliniaz virilitatea i atinge
sexualitatea. Femeile simt nevoia stabilitii i a proteciei. Sunt
femeile atrase de astfel de bijuterii auto, fie c le conduc sau nu
? Intrebarea este retoric. Rspunsul l gsim n suficiente exemple din
viaa de zi cu zi. Explicaia este simpl: cu ct ai mai mult, cu att
poi oferi mai mult. Etalarea ostentativ este dictat de competiie,
se fac top-uri i clasamente n toate domeniile, trim o via avid de
nevoia de recunoatere.Majoritatea accidentelor au loc noaptea,
ndeosebi atunci cnd tinerii se ntorc de la petreceri. Muli dintre
ei se afl sub influena buturilor alcoolice. Chiar i cei care spun c
au but numai o bere, se afl n pericol. Alcoolul, asociat cu lipsa
experienei la volan, cu oboseala i n unele cazuri cu drogurile,
favorizeaz apariia accidentelor.Incercam s schim n continuare cteva
tipologii asociate gradientului de risc rutier .RISC REDUS:Tineri
care se ncadreaz ntr-o conformitate natural, echilibrai, preocupai
de finalizarea studiilor, de iniierea n cariera profesio