1. Stilul stiintific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor
obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere
tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea
este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare
de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului
este cognitiva;
CUPRINDE:articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de
cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific.
Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa
argumenteze cunostinte factuale.
CARACTERISTICI:
are functie exclusiv referentiala; trasmite informatii
stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice,
deductive, argumentate; respecta proprietatea termenilor; se
folosesc multe neologisme; conform tipului de discurs:nonfictional,
argumentativ, descriptiv, explicativ. conform relatiei
E-R(emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis,
sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau
nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de
emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata. conform
efectului mesajului:Acordul, fiindca autorii sunt persoane
creditabile in domeniul stiintific. conform functiei mesajului
(scop):informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita
la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). conform
incarcaturii emotionale a mesajului:critic, polemic, neutru.
folosirea cuvintelor monosemantice; claritatea exprimarii (pusa in
evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei),
precizie, corectitudine; utilizarea sensului propriu al cuvantului;
un grad mare de tranzitivitate; fiecare domeniu stiintific isi are
propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul
stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu
prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu
sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se
adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale,
formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor
stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica,
politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul;
eseul;
PARTICULARITATI LINGVISTICE:
Lexicale:terminologie de specialitate, monosemantism,
neologisme, prefixoide;Morfologice:Substantive abstracte, pluralul
autorului;Sintactice:Coordonarea si subordonarea;Stilistice:fara
figuri de stil si digresiuni.
Nota!Tot de stilul stiintific tine silimbajul
tehnic(terminologie cu caracter orientat practic),limbajul
religios(terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu
incarcatura emotiva),limbajul poetic(terminologie accesibila si cu
tehnici persuasive).
Nota!-Informatiile din stilul stiintific se transmit prin
diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ,
explicativ, injoctiv).-Argumentarea este un demers prin care se
justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga,
valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei,
convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are
functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie
conativa.
2. Stilul oficial (juridic - administrativ)
A. STILUL JURIDIC
CUPRINDE:domeniul legislativ (articole de lege, Constituia,
Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul
judiciar.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:
-funcie referenial;
-enunuri cu form impersonal
-coninut normativ;
-enunuri clare, lipsite de ambiguitate;
-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;
-folosirea clieelor formale;
-utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se
completeazcu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va
completa, se
scrie cu litere de tipar etc);
-respect proprietatea termenilor;
-folosete terminologia de specialitate;
-folosete neologisme;
-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent
denotativ;
-conform relaiei E-R(emitator-receptor)beneficiar. Emitor -
specializat, adic organullegislativ; n acest tip de text, emitorul
d receptorului instruciunin legtur cu modul n care trebuie neles
textul. Instruciunile suntrealizate prin mijloace lexicale
(trebuie, e obligatoriu, e interzis) sauprin mijloace formale (art.
1,2).Receptoruleste de obicei specializat -cel care trebuie s
aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea scunoasc
legea.
-conform efectului mesajului:Acord, fiindc autorii sunt persoane
credi-tabile n domeniul juridic. Emitorul poate controla efectul
mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcia
perlocuionar este controlabil).
-conform funciei mesajului:informare, educare.
-conform ncrcturii emoionale a mesajului:neutru, prohibitiv.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:terminologie specificaMorfologice:substantive provenite
din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui",
verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ;
-Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe,
locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale
impersonale.Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii
infinitivale; -fraze coordonate;Stilistice:clisee; -elipsa, verbele
copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.
B. STILUL ADMINISTRATIV
CUPRINDE:domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de
organul administrativ.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:
enunuri cu form impersonal
coninut normativ
enunuri clare, lipsite de ambiguitate
inventar lexical cu termeni clar definii
prezena clieelor
respect proprietatea termenilor
folosete terminologia de specialitate
are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic
(cerere, telegram etc.)
obiectiv i impersonal
accesibil, clar i precis
conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic
organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel
care trebuie s aplice legea.
conform efectului mesajului:Acord, fiindc autorii sunt instituii
creditabile n domeniul administrativ, (act oficial)
Not!n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul
mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/
respingere/ informare.
conform scopului: funcie conativ.
conform ncrcturii emoionale a mesajului:neutru, prohibitiv.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:Terminologiespecific:adeverin,adres,
cerere,certificat,domiciliu, dosarindemnizaie
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul
"a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare
de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru
anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii
verbale impersonale.
Sintactice:- constructii infinitivale; -fraze coordonate;
Stilistice-fara figuri de stil
3. Stilul publicistic
Stilulpublicisticeste propriu ziarelor si revistelor destinate
marelui public; este stilul prin care publicul este informat,
influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu
evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc.
Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si
publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul
oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate
scris);
ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA
ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR
CARACTERISTICI ALE STILULUI
are funcie de mediatizare a evenimentelor; conine informaii
economice, politice, sociale; influeneaz opinia public (discurs
persuasiv); n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se
poate adresa raiunii sau afectivitii; strategia persuasiv se bazeaz
pe argumente:A.persuasiunea adresat raiuniiaduce argumente de
specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau
problem-soluii-rezultate/ modaliti de aplicare a
soluiilor);B.persuasiunea adresat afectivitiiaduce argumente de
popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele
similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa
de destinatar. dimensiunea persuasiv ine de publicitar; are funcie
conativ; exprim atitudini; orientat spre maxim accesibilitate i
actualitate. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari
tipice limbajului cotidian; receptivitatea la termenii ce denumesc
notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica
(creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a
starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate
dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii,
interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a
sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta
eliminarii conjunctiilor copulative . utilizarea unor mijloace
menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii,
imagini etc)
Not!
Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau
tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/ comentare a
acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv
a autorului. Coninutul reflect realitatea imediat i este completat
cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur, hart,
schem, statistic, tabel.
PARTICULARII LINGVISTICE
Lexicale:Este evitat limbajul profesional (el se folosete n
publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin
analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau
mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante
pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru
oreferire nemijlocita la continut.
Morfologice:Folosete preponderent diateza activ
Sintactice:Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i
mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag
atenia.
Stilistice:Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai
sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice
(asemanatoare cu stilul beletristic).
4. Stilul artistic (beletristic)
Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia
poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se
foloseste in operele literare.
CUPRINDE:operele literare n proz, versuri i operele dramatice;
tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile,
amintirile.
CARACTERISTICI:
libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele
limbii literare; contrastul dintre sensul denotativ i sensul
conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobinuit n
care se folosesc cuvintele); caracterul individualizat al stilului;
unicitate i inovarea expresiei; bogie lexical - din punct de vedere
statistic; sensuri multiple ale aceluiai cuvnt; nglobeaz elemente
din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare
(arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i
acestuia o structur care l face perceptibil la nivelul formei i
adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic, un mesaj nu mai
e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text
interesant n sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana
mesajului e produs de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri
figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu
numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni
populare, n sloganuri, proverbe etc. folosirea termenilor cu sens
figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente; o mare
complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si
faptul ca fiecare autor isi are propriul stil; bogatia elementelor
lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali,
arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); extinderea
semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa; relieful
enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent
al limbii.
CALITILE GENERALE ALE STILULUI:
Claritate:exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor.
Proprieti:utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru
exprimarea gndurilor i sentimentelor. Corectitudine:respectarea
normelor limbii n organizarea comunicrii. Precizia:utilizarea
riguroas a termenilor n organizarea enunurilor.
Puritatea:utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba
literar.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical
Morfologice:Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile
subiectivitii
Sintactice:Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni,
dislocri topice
Stilistice:Prezenaprocedeelor artistice
5. Stilul colocvial
Stilulcolocvial(familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de
familie, in viata de zi cu zi.
CUPRINDE(sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul
vieii cotidiene.
CARACTERISTICI:
conform specificului discursului:discurs ficional/ stil
artistic, discurs nonficional/ stil tiinific; recurge la elemente
suprasegmentale (ton, gestic, mimic); are o mare ncrctur afectiv;
regulile gramaticale pot fi nclcate; pot fi folosite elemente de
argou sau jargon; sunt folosite particulariti regionale sau
socio-profesionale; se realizeaza dezvoltarea spontana,
neintentionata a limbii. un anume grad de afectivitate; folosirea
unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si
abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin intrebuintarea
cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales
prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin
mijloace extralingvistice (mimica, gestica) care permit
intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in
exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea
zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea
cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze. prezenta
unor termeni regionali sau chiar argotici; folosirea diminutivelor,
augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la
imperativ; simplitate, degajare si naturalete. conform relaiei E-R
(beneficiar)
Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul
poate fi i
el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, relaia
emitor-receptor poate fi i de rudenie. conform efectului
mesajului
Acord
Identificare
Internalizare conform funciei mesajului (scop):
Informare
Educare
Divertisment
Publicitar conformncrcturii emoionale a mesajului
Emoional
Persuasiv
Manipulant
Prohibitiv
Critic
Polemic
CALITILE GENERALE ALE STILULUI
Claritate Proprietate Corectitudine Precizia Puritatea
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor
graiuri
Morfo-sintactice:Pronume, adjective, adverbe nehotarate.
Aproximari prin numerale si substantive. Pronume si verbe cu
specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni,
elipse. Digresiuni, paranteze.
Stilistice:Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ.
Superlative expresive. Vocative, interjectii,imperative.
Zicale.
Elementele situatiei de comunicare: Emitator, Receptor,
Mesaj
Elementele situatiei de comunicare E R M:
a) Emitor: funcie emotiv(emitorul este cel care transmite
mesajul unui receptor; funcia emotiv se concretizeaz n selecia
informaiei pe care emitorul o opereaz n realitatea
nconjurtoare);
b) Receptor: funcie conativ(receptorul este cel cruia i se
adreseaz mesajul emitorului, adic el este cel care primete o
informaie, astfel se concretizeaz funcia conativ sau de cunoatere.
Efectul mesajului se msoar ntr-un rspuns verbal/ scris sau
comportamental);
c) Mesaj: funcie poetic(ceea ce emitorul transmite receptorului
printr-un proces de codificare a unor elemente verbale/
nonverbale).
Cerina (verbul de comand) :
1. Precizeaz/ indic/ arat/ menioneaz/ stabilete/ consemneaz/
identific
Forma i coninutul rspunsului:
Rspunsul presupune s stabileti i s ari n mod precis i succint
aspectul impus de cerin
Exemplu:
Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liber exprimare.Art. 25 (1):
Copilul are dreptul la libertate de gndire, de contiin i de
religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea
personalitii i individualitii sale i nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante.(Legea
privind protecia i promovarea drepturilor copilului]
Cerin:Precizeaz,elementele situaiei de comunicare din textul
dat{emitor, receptor mesaj].
Indicaii:Pentru un rspuns corect trebuie:
1. s ii cont de sensul i funcia termenilor pe care trebuie s-i
numeti: Emitator, Receptor, Mesaj -definitiile
2. s le identifici pe text:
Emitoruleste specializat: instituia care d legile. Ideea
specializrii este susinut de titlu,Legea privind protecia i
promovarea drepturilor copilului,i de structuri formale tipice:Art.
23, Art. 25, Ari. 28,paragrafe notate cu(1), (1), (1).
Receptoruleste specializat, respectiv cel care aplic legea, dar
i nespecializat, adic ceteanul beneficiar care citete legea.
Mesajuleste circumscris de tema textului: protecia
copilului.
Sugestii de raspuns:
BILETUL 1. Stilul stiintific
1.Autor, titlu
In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin
C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, titlul lucrarii de unde este extras
fragmentul, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.
Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din
sfera stiintifica. El indica un text de specialitate din domeniul
istoriei: Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.
2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).
Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform
predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu
sfera de referinta a cuvintelor).
In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:corpul omenesc,
familie, motenirii lingvistice; moteniri sufixele;romneti; etc.
Discursul are functie referentiala.El transmite informatii
stiintifice pe baza unui text informativ.Primul enunt poate fi
considerat un argument: Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse
[...] au putut stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni
romneti care sunt de origine geto-dac.
Urmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. E de
notat faptul ca exemplificarea argumentului se face atat prin
recursul la termenii romanesti de origine geto-daca; cat si prin
observatiile facute in legatura cu termenii care vor sporii prin
cercetari ulterioare care ne vor arata si alte aspecte a mostenirii
lingvistice...
Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre
legatura termenilor romanesti cu originea geto-daca: Ni s-au pstrat
de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv
dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din Argessos (la Herodot
diformat: Ordessos); Brzava, al crei nume se regsete n oraul dacic
Berzobis; Someul: o inscripie latin din inuturile udate de acest ru
vorbete de Samus; este sigur c romanii au pstrat vechiul nume,
autohton. Acelai lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu
Tisa.
3. Sfera de utilizare:
Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant
in domeniul istoriei si criticii literare.
4. Elementele situatiei de comunicare
Emitator-Receptor-Mesaj
*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)
Emitatorul este specializat, respectiv o persoana abilitata in
domeniul istoriei si criticii literare. Receptorul nu este prezent
explicit, dar se poate presupune ca este puternic specializat,
respectiv tot o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii
literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte cititorii
care sunt interesati de aceasta tema.
Relatia emitator-receptor este determinata de emitator prin
numirea publicului-tinta (se adreseaza in special tinerilor, dupa
cum reiese din titlul fragmentului).
*Conform efectului mesajului
Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care
informatia este corecta stiintific si in masura in care este corect
argumentata.
*Conform functiei mesajului (scop)
Functia mesajului este de informare, concentrata pe un subiect
precis: legatura dintre termenii romanesti si originea
geto-dac.
Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este
folosit in procesul invatarii in orele de limba, dar si in masura
in care un receptor nespecializat doreste sa conoasca problema.
*Conform incarcaturii emotionale a mesajului
Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.
Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul
vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context
cultural dat.
5. Caracteristici ale stilului:
a.Corectitudine:textul este alcatuit din enunturi construite in
conformitate cu regulile grmaticale si
semantice.b.Claritate:descriere clara, logica, coerenta,
obtinutaprin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si
prin evitarea termenilor prea
specializati.c.Obiectivitate:continutul textului se refera la o
problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate:limbajul
poate fi inteles de specialisti dar si de elevi/studenti
familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o monima
specializare.e.Proprietatea termenilor:termenii sunt folositi cu
sensul propriu, denotativ (raport, limba, cercetari, termeni,
origine etc.)f.Sens unic (opera inchisa):receptarea textului se
face numai in sensul indicat de autor.
BILETUL 2. Stilul stiintific
1.Autor, titlu
In subsolul textului este indicat numele autorului,Sorin
Alexandrescu, titlul lucrarii de unde este extras
fragmentul,Paradoxul romnesc
Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din
sfera stiintifica, specialitatea istorie.
2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).
Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform
predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu
sfera de referinta a cuvintelor).
In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:paradox,
istorie, cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta,
pamant, cultura, arte, caracter etc.Discursul are functie
predominant referentiala.El formuleaza argumente referitoare la
modul in care poate fi interpretata paradoxul roman.Primul enunt
poate fi considerat un argument:Primul paradox al domeniului romn
se refer la poziia sa n spaiul cultural european. Geografia i
istoria au plasat Romnia ntre Europa central, Europa rsritean i
Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slav
i ungar.Urmatorul enunt are un caracter explicativ.Spaiul romn s-a
format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i,
asemeni oricrui spaiu de frontier, i le-a apropiat, difereniindu-se
n acelai timp de fiecare din ele. [...]
Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre
cultura si caracterul domandit de romani:Romnii i-au creat propria
lor cultur, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zon
vecin, minim care fcea posibil contactul cu aceasta i care a
servit, n acelai timp, tocmai pentru a o diferenia de celelalte
zone vecine. Datorit unei asemenea arte au reuit ei s echilibreze
caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase
influene.
3. Sfera de utilizare:Discursul este relevant pentru stilul
stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii
literare.
4.Elementele situatiei de comunicare
Emitator-Receptor-Mesaj*Conform relatiei E-R
(Emitator-Receptor)(Beneficiar)
Emitatorul este specializat, respectiv un specialist in domeniul
istoriei. Ideea rezulta din titlul lucrariiParadoxul romnesc.
Receptorul poate fi specializat si/ sau nespecializat. Specificul
unor texte de acest gen este ca se adreseaza unuipublic larg , care
nu trebuie sa fie neaparat specializat.*Conform efectului
mesajuluiMesajul vizeaza ca efectacordulcu informatia in masura in
care este corecta stiintific.
*Conform functiei mesajului (scop)Functia mesajului este
deinformareconcentrata pe un subiect precis: paradoxul domeniului
romn. In acest context intrbarile esentiale ale mesajului
informativ actualizate aici sunt:Ce?(paradoxul roman),Cum?(ca
tablou al romanilor in care si-au format propria cultura si
caracter).Mesajul are si functieeducativa:in masura in care textul
este folosit in procesul invatarii, dar si in masura in care un
receptor nespecializat doreste sa cunoasca problema.
*Conform incarcaturii emotionale a mesajuluiMesajul
esteneutruprin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea
discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o
problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural
dat.
5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine:din punct de
vedere gramatical si lexical textul este corect
alcatuit..b.Claritate:descriere clara, logica, coerenta, ea se
obtine prin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si
prin evitarea termenilor prea
specializati.c.Obiectivitate:continutul textului se refera la o
problema demonstrata stiintific.d.Accesibilitate:limbajul este usor
de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti
familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima
specializare.e.Proprietatea termenilor:termenii sunt folositi cu
sensul propriu, denotativ (istorie, cultural, geografia,
latinitate, cultura, arte, caracter etc.)f.Sens unic (opera
inchisa):receptarea textului se face numai in sensul indicat de
autor.
BILETUL 5. Stilul stiintific
1. Autor, titlu(se afl n partea dreapt jos)i tem(despre ce e
vorba n text)n subsolul textului este numit autorul Vasile Prvan i
titlulnceputurile vieii romane la gurile Dunrii.Titlul sugereaz c
textul ar putea fi de specialitate i c aparine unei sfere tiinifice
(sensul sintagmei din titlu,nceputurile vieii romane la gurile
Dunrii,care sugereaz o plasare a unui eveniment istoric -
instaurarea vieii romane n spaiu - la gurile Dunrii - i n timp -
nceputurile). E important de remarcat faptul c tema fragmentului
citat care se refer la modul de lectur a istoriei indic faptul c
avem de-a face cu un text de escort, un text explicativ.
2. Tipul de discurs(textnonficional, justificativ)Discursul este
nonficional (poate fi identificat conform predominanei cuvintelor
cu sens conotativ/ denotativ i n conformitate cu sfera de referin a
cuvintelor). n text sunt folosii termeni cu sens denotativ:istorie,
popor, cri-, via.Discursul are funcie predominant referenial. El
formuleaz argumente referitoare la modul n care poate fi
interpretat istoria veche. Din acest punct de vedere fragmentul dat
poate fi considerat o definiie a tipurilor de lectur a
istoriei:nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri:
unii, care din copilrie i pan la btrnee au trit tot ntre cri, iar
alii, care au trit i viaa cea de toate zilele, cu luptele,
necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n came i oaseoameni
viide toate felurile.Urmtoarele enunuri au un caracter explicativ.
Ele enumera atributele fiecrui tip de cititor, respectiv cititorul
care interpreteaz istoria numai prin intermediul altor lecturi i
cel care coreleaz viaa cu textele citite. Ultimul enun este
favorabil celui de-al doilea tip de cititor. Considernd fragmentul
o prefa la un model de lectur i interpretare a istoriei se poate
afirma c autorul va citi istoria conform celui de-al doilea
model.
3. Sfera de utilizareSfera de referin a termenilor este cea la
intersecia dintre domeniul strict tiinific i cel literar. Chiar dac
discursul are relevan n domeniultiinelor umaniste,stilul este
tangent la domeniul eseisticii i al literaturii.
4. Elementele situaiei de comunicareERMConform relaiei E-R
(beneficiar)Emitorul este specializat, respectiv un specialist n
domeniul istoriei, Ideea specializrii este susinut de titlul
lucrrii -nceputurile vieii romane la gurile Dunriii de tem - modul
n care este citit i interpretat istoria. Receptorul poate fi
specializat, nespecializat, sau n curs de specializare (elevi,
studeni).Conform efectului mesajuluiMesajul vizeaz ca
efectacordulcu informaia n msura n care este corect
tiinific.Conform funciei mesajului (scop)Funcia mesajului este de
informare concentrat pe un subiect precis:cum se citete i se
interpreteaz istoria.ntrebrile eseniale ale mesajului informativ
actualizate sunt:Ce? (istoria), Cnd? (de la nceputuri}, Pentru
cine? (pentru specialii,nvai), Cum?(citirea istoriei numai din cri/
corelarea lecturii cu viaa).Funciaeducativeste prezent n msura n
care textul este folosit n procesul nvrii n orele de istorie sau
este folosit de diveri receptori interesai de subiect.Conform
ncrcturii emoionale a mesajuluiMesajul esteneutrudin punctul de
vedere al implicrii afective a autorului, prin datele furnizate.
Prin tonalitate ns textul tinde ctre emoional, graie figurilor de
stil prezente n text i graie construciei ample a frazei.
CARACTERISTICI ALE STILULUI1.Corectitudine:din punct de vedere
gramatical i lexical textul este corect
alctuit.2.Claritate:descriere clar, logic, coerent, obinut prin
folosirea unor cuvinte al cror sens este consacrat i prin evitarea
termenilor prea specializai.3.Obiectivitate:coninutul textului se
refer la o problem aflat la grania dintre subiectiv i obiectiv, dup
cum indic i fragmentul citat n care discursul este construit pe dou
moduri posibile de lectur.4.Accesibilitate;limbajul poate fi neles
de specialiti, dar i de elevi/ studeni familiarizai cu
terminologia, sau oricare alt cititor cu o minim specializare(sate,
orae, ri, biserici, nvai).5.Proprietatea termenilor,termenii sunt
folosii cu sensul propriu(istorie, popoare, rspunsuri).6.Sens
unic(oper nchis): receptarea textului dat se face numai n sensul
indicat de autor.
BILETUL 94. Stilul juridic - administrativ
ETAPE1. Autor, titlu(se afla in partea dreapta de jos)si
tema(despre ce este vorba in text).Informatiile apar in subsolul
textului. In cazul textelor juridice, autorul este institutia care
elaboreaza legea. Titlul din subsolul textului specifica domeniul
de aplicare,Convenia European a Drepturilor Omului.Titlul sugereaza
ca textul apartine stilului juridic-administrativ. Tema face
referire la drepturile omului.Aceasta se concentreaza asupra
drepturilor omul in diferite ipostaze. In acest sens legea prevede
trei tipuri de drepturi:dreptul la respectarea vieii sale private i
de familie, dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de
religiesidreptul la libertatea de exprimare.Cele trei articole de
lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. Ele vizaza
relatiile din viata privata a omului (relatiile de familie), si
relatiile din viata publica.
2.Tipul de discurs(textnonfictional, descriptiv)*Conform
specificului discursuluiDiscursul este nonfictional (poate fi
identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si
in conformitate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt
prezente cuvinte cu sens denotativ:autoriti, lege, gndire, contiin,
religie.
3.Sfera de utilizareTextul apartinestilului
juridico-administrativ,utilizat in relatii administrative,
oficiale, de natura juridica.
4.Elementele situatiei de comunicare
ERM(emitator-receptor-mesaj)-conform relatiei
E-R(beneficiar)Emitatorul este specializat: institutia care da
legile. Ideea specializarii este sustinuta de titluConvenia
European a Drepturilor Omului,si de termenii de specialitate:lege,
penal, securitate nationala, societate democratica, autoritatilor
publice etc.Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care
aplica legea, dar si nespecializat, adica cetateanul beneficiar
care citeste legea.-conform efectului mesajuluiAcordulcu informatia
este prezent in masura in care legea este justificata de un anumit
context social.-Conform functiei mesajului (scop)Texul are functie
de informare: are dimensiune pragmatica si aplicabilitate in sfera
vietii private si vietii publice. Structural textul raspunde la
intrebarile specifice textului informativ:Ce?(drepturile omului),De
ce?(sunt importante: fiindca orice cetatean poate avea acces liber
si neingradit la informatiile de interes public).Textul are
sifunctia de popularizare,prin promovarea legii in randul
cetatenilor.Functia educativaconsta in a sugera un anumit
comportament intr-o situatie data, respectiv cunoastearea anumitor
informatii de interes public.-Conform incarcaturii emotionale a
mesajuluiMesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii
si este lipsit de componenta afectiva.
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Are formule fixe:fiecare paragraf incepe cu un numar.
2.Obiectiv si impersonal:in text nu exista marcile
autorului.
3.Accesibil, clar si precis:accesibil prin termenii utilizati,
clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste situatia si
comportamentul.
4.Vocabular pronuntat specializat:lege, art.
6.Folosirea cliseelor: In acest context, sablonul se
materializeaza in structura formala a textului, respectiv,
paragraful care defineste continutul articolului (8, 9,
10).PARTICULARITATI LINGVISTICELexicale:Termeni de
specialitate:lege, penal, securitate nationala, societate
democratica.Monosemantism si
neologisme.Morfologice:SubstantiveabstracteReflexiv impersonal si
Forme impersonale.Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip
cliseu, propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente,
enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste
aplicabilitatea. Predomina coordonarea.Stilistice: Clisee:art.
8,9,10; paragrafe 1,2.
BILETUL 97. Stilul publicistic
ETAPE
1. Autor, titlu(se afl n partea dreapt jos) item(despre ce e
vorba n text)
Textul are n subsol autorul,Jonathan Scheele, i titlulConferina
domnului Jonathan Scheele.Titlultrimite la condiiile unei comunicri
eficiente, foarte puin sau deloc cunoscute vorbitorilor. Tema este
definireaCe nseamn s fii european
2. Tipul de discurs(textsubiectiv-reflexiv, nonficional)Din
informaia din subsolul textului rezult tipul de text: conferin
(convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din
domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de
a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este conativ.Textul
este nonficional (poate fi identificat conform predominanei
cuvintelor cu sens denotativ i n conformitate cu sfera de referin a
cuvintelor). Textul nu are elemente de confesiune. Este un text
care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de
construire a discursului. n acest sens poate fi considerat un text
reflexiv.El prezint dialogul din punctul declanrii lui, lundu-se n
seam capacitile interlocutorilor, disponibilitile acestora,
apreciindu-se ca valoare fundamental n comunicarea de acest tip,
respectul. Primul enun sugereaz faptul c tema articolului urmeaz
dup o alt intervenieAm fost invitat s vorbesc despre Ce nseamn s
fii european. V mrturisesc cnu mi este uor s dau un rspuns, pentru
c sunt deja european: e o stare fireasc,
pe care nu simt nevoia s o definesc. []Demonstraia pornete de la
alegerea interlocutorilor,de la declinarea poziiilor acestora,
care, obligatoriu, au opinii diferite, au aceeai disponibilitate
intelectual, au un fond de referin comun (valori, reguli,
principii). Se anticipeaz din enunurile de nceput ale articolului
condiia esenial a efortului colocvial, acela de a obine un adevr
diferit de cel de la care s-a pornit. Regulile notate ntr-un limbaj
aflat la grania beletristic/ publicistic vizeaz personalitatea
vorbitorilor, dimensiunea moral a acestora, fora de a renuna la
vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple
alegorice(pentru a defini calitatea de european prin mprtirea unui
set de valori).Tranant, se numete ca virtute cardinal fundamental a
dialogului facultatea de a vedea, coroborat, n viziunea autorului
puinla istoria Uniunii Europenei.Pericolele intuite care ar amenina
spaiul public, n cazul ignorrii regulilor formulate, sunt vorbria i
discursul torenial. Articolul este construit dup structura
discursului argumentativ.
3. Sfera de utilizareTextul este la intersecia dintrestilul
beletristic (eseistic)istilul publicistic.Aparinestilului
publicisticprin tem i prin faptul c este un articol, prin efectul
de convingere (persuasiune) i aparinestilului beletristicprin
maniera subiectiv de tratare a temei.
4. Elementele situaiei de
comunicareERM(emiotor-receptor-mesaj)
oConform relaiei E-R (beneficiar)(emitr-receptor) Relaia
emitor-receptor este traductibil n termenii autor-cititor. Aici
emitorul este specializat, problema comunicrii fiind o problem
constant a sa. Receptorul nu trebuie s fie neaprat specializat,
dimpotriv, prin modul de construire a discursului reflexiv se poate
presupune c autorul vizeaz un public-int nespecializat n domeniu,
dar interesat de ceea ce nseamn a fii european. Se poate spune, de
asemenea, c textul citat este o invitaie la a nelege ceea ce
inseamn s fii european.
Conform efectului mesajului. Mesajul vizeaz ca efect
principalpersuasiuneareceptorului. Primul efect ar fi cel de a
convinge un receptor neiniiat sau slab iniiat c definitorie pentru
cunoaterea a ceea ce inseamna a fii european st la bazavalorii.
Titlul este construit ca s pregteasc terenul pentru persuasiune.
Efectul de persuasiune este ns gndit de la nceputul discursului
prin punerea problemei:pentru a defini calitatea de european prin
mprtirea unui set de valori.Printr-un astfel de enun, autorul
incepe sa defineasc din punctul su de vedere ceea ce inseamn a fii
european. Astfel citit, primul enun are efect de captare a ateniei,
fiindc el creeaz un nivel de ateptare. Un alt efect ar fiacordul.El
poate veni de la receptorii specializai.
Conform funciei mesajului (scop)Textul are funciede
informare.ntrebri definitorii pentru mesajul
informativ:Cine?(Jonathan Scheele),Ce?(definitia europeanului),De
cnd?, Pn cnd?, De ce? (Uniunea a aprut din nevoia de a nu mai avea
niciodat un rzboi mondial. Planul,
Visul a fost integrarea voluntar a economiilor Europei att de
strns, nct rzboiulsa nu mai fie o opiune. i a reuit, iar succesul
se traduce ntr-o valoare europeanclar i palpabil: pacea. ntre
statele membre nu au mai existat rzboaie dup
1950.).Funciaeducativeste reprezentat de prezentarea unei
perspective asupra valorii de a fii european.
Conform ncrcturii emoionale a mesajuluiMesajul esteemoionaln
msura n care textul este o mpletire ntre evocare i argumentare.
Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune.
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1.Corectitudine:enunurile sunt alctuite corect din punct de
vederegramatical.
2.Claritate:exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a
sentimentelor i a ideilor; ea se obine prin folosirea unor cuvinte
al cror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea
specializai.
3.Obiectivitate:enunurile se refer la o dimensiune fundamental a
existenei umane:europenizarea; tendina spre subiectivitate este
prezent prin mrcile morfologice (verbe la persoana a II-a
singular).
4.Accesibilitate:n text este prezent un limbaj
specializat(statele membre, Uniunea European etc.),ns familiar
cititorilor i asculttorilor.
5.Sens multiplu(oper deschis): este o secven cu rol n formarea
vorbitorilor, care poate trimite spre alte sensuri i poate genera
alte opinii.
6.Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i
educativ:atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv,
iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii.
FORMA DISCURSULUI PUBLICISTIC
Articol - text informativ (cu funcie predominant referenial, dar
poate avea i funcie conativa). El poate fi argumentativ,
demonstrativ, reflexiv, eseistic