This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
1.2.1. Resurse naturale regenerabile................................................................................. 18 1.2.2. Resurse naturale neregenerabile............................................................................. 21
Capitolul 2. Aerul .....................................................................................................23 2.1. Introducere .................................................................................................................... 23 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot �i de amoniac ............................... 23 (SO2, NOx, NH3)................................................................................................................... 23
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) .................................................................... 23 2.2.2 Emisii anuale de dioxid de azot (NO2) ................................................................... 25 2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3) ............................................................................. 27
2.3. Emisiile de compu�i organici volatili nemetanici ......................................................... 29 2.4. Pulberi în suspensie (PM10 ).......................................................................................... 30 2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) �i poluan�i organici persisten�i ..... 31
2.5.1. Emisii de metale grele (Hg, Cd, Pb)....................................................................... 31 2.5.2. Emisii de poluan�i organici persisten�i (POPs) ...................................................... 31
2.6.Calitatea aerului ambiental............................................................................................. 32 2.6.1 Concentra�ii ale dioxidului de sulf .......................................................................... 34 2.6.2. Concentra�ii ale dioxidului de azot......................................................................... 37 2.6.3.Concentra�ii ale amoniacului................................................................................... 40 2.6.4 Ozonul troposferic �i al�i oxidan�i fotochimici ....................................................... 42 2.6.5 Calitatea aerului ambiental – metale grele ............................................................. 42
2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser�: ........................................................ 43 2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon ......................................................................... 46 2.8.3. Emisii anuale de metan .......................................................................................... 47 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot .......................................................................... 48 2.8.5. Emisii de gaze cu efect de ser� în sectorul energetic ............................................. 48
2.9. Zone critice sub aspectul polu�rii atmosferice .............................................................. 48 Capitolul 3. Apa ......................................................................................................51
3.1. Resurse de ap� .............................................................................................................. 51 3.1.1.Resurse de ap� teoretice �i tehnic utilizabile........................................................... 51 3.1.2. Prelev�ri de ap� ...................................................................................................... 51 3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor ............................................................. 53
3.2. Ape de suprafa��............................................................................................................ 55 3.2.1.Starea râurilor interioare......................................................................................... 55 3.2.2. Starea lacurilor ....................................................................................................... 59 3.2.3. Starea fluviului Dun�rea......................................................................................... 59 3.2.4. Calitatea apei Dun�rii pe teritoriul Rezerva�iei Biosferei Delta Dun�rii ............... 60
3.5.1.Surse majore �i grad de epurare .............................................................................. 60 3.6. Zone critice sub aspectul polu�rii apelor de suprafa�� �i a celor subterane .................. 65 3.7. Concluzii ....................................................................................................................... 66
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
2
4.1.Fondul funciar ................................................................................................................ 67 4.1.1.Reparti�ia solurilor Jue�ului Alba pe categorii de folosin��.................................... 67
4.2. Presiuni asupra st�rii de calitate a solurilor.................................................................. 68 4.2.1. Îngr���minte ........................................................................................................... 68 4.2.2.Produse pentru protec�ia plantelor........................................................................... 69 4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice. ................................................................. 70 4.2.4. Situa�ia amenaj�rilor agricole................................................................................. 70 4.2.5. Poluarea solurilor în urma activit��ilor din sectorul industrial............................... 70 4.2.6 . Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe c�rbune............................. 71
4.3. Calitatea solurilor .......................................................................................................... 71 4.3.1.Reparti�ia solurilor pe clase de calitate ................................................................... 71 4.3.2 Principalele restric�ii ale calit��ii solurilor .............................................................. 72
4.4 . Monitorizarea calit��ii solurilor.................................................................................... 73 4.5.Zone critice sub aspectul degrad�rii solurilor ................................................................ 75 4.6. Programe de reconstruc�ie,proiecte . Modalita�i de investigare .................................... 82 4.7. Indicatori de dezvoltare durabil�................................................................................... 90 Capitolul 5. Biodiversitate, Biosecuritate, Starea P�durilor, Mediul Marin �i
5.1.2 Specii din flora �i fauna s�lbatic� valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice........................................................................................................................... 108 5.1.3 Starea ariilor naturale protejate ............................................................................. 114 5.1.4 Rezerva�iile Biosferei ........................................................................................... 117 5.1.5. Situri Ramsar........................................................................................................ 117 5.1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit��ii............................................. 117
5.2. Biosecuritate................................................................................................................ 119 5.2.1. Reglement�ri în domeniul boisecurit��ii .............................................................. 119 5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurit��ii ............................................... 119
5.2.2.1. Cadrul institu�ional ...................................................................................... 119 5.2.2.2.Procedura de autorizare.................................................................................. 119 5.2.2.3. Evaluarea riscurilor ....................................................................................... 120
5.2.3.M�suri de monitotizare a riscurilor �i de interven�ie în caz de accidente ............. 120 5.2.4. Etichetarea �i trasabilitatea OMG ........................................................................ 120 5.2.5. Controlul implement�rii legisla�iei....................................................................... 120 5.2.6 Suprafe�e cultivate cu plante modificate genetic în judetul Alba.......................... 121 5.2.7.Plante modificate genetic cultivate în jude� .......................................................... 121
5.3.1. Fondul forestier .................................................................................................... 121 5.3.2. Func�ia economic� a p�durilor ............................................................................. 121 5.3.3. Mas� lemnoas� pus� în circuitul economic.......................................................... 122 5.3.4 Distribu�ia p�durilor dup� principalele forme de relief......................................... 122 5.3.5 Starea de s�n�tate a p�durilor............................................................................... 122 5.3.6 Suprafe�e din fondul forestier parcurse cu t�ieri ................................................... 122 5.3.7 Zone cu deficit de vegeta�ie forestier� �i disponibilit��i de împ�durire ................ 123
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
3
5.3.8 Suprafe�e de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz�ri ....................... 123 5.3.9 Suprafe�e de p�duri regenerate în anul 2006......................................................... 123 5.3.10 Presiuni antropice exercitate asupra p�durii. Sensibilizarea publicului .............. 123 5.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii �i mediului ................................................. 123
6.3. De�euri de produc�ie.................................................................................................... 136 6.3.1. De�euri periculoase .............................................................................................. 137 6.3.2. Gestionarea de�eurilor de produc�ie periculoase.................................................. 138 6.3.3. De�euri nepericuloase .......................................................................................... 138 6.3.4. Gestionarea de�eurilor de produc�ie nepericuloase.............................................. 138
6.4. De�euri generate de activit��i medicale....................................................................... 139 6.5. N�moluri...................................................................................................................... 140
6.5.1 N�moluri de la sta�ii de epurare or��ene�ti �i Industriale...................................... 140 6.5.2. N�moluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale................................. 140
6.6. De�euri din echipamente electrice �i electronice ........................................................ 141 6.7. Vehicule scoase din uz-agen�i economici autoriza�i pentru colectarea �i .................. 141 tratarea VSU, num�r de vehicule colectate �i dezmembrate.............................................. 141 6.8. De�euri provenite din ambalaje................................................................................... 142 6.9. Impactul activit��ilor de gestionare a de�eurilor asupra mediului............................... 143 6.10. Ini�iative adoptate pentru reducerea impactului de�eurilor asupra mediului ........... 144
6.10.1. Ini�iative adoptate de c�tre agen�ii economici, institu�ii, ONG-uri ................... 144 6.10.2. Ini�iative adoptate de A.P.M. ............................................................................. 145
6.11. Tendin�e privind generarea de�eurilor....................................................................... 146 6.11.1. Prognoza privind generarea de�eurilor municipale (aspecte care ...................... 146 trebuie tratate - factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.) .......................................... 146 6.11.2. Prognoza privind generarea de�eurilor de produc�ie (aspecte car trebuie tratate factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.)..................................................................... 148 6.11.3. Îmbunata�irea calita�ii managmentului de�eurilor.............................................. 148
6.12. Substan�e �i preparate chimice periculoase ............................................................... 151 6.12.1. Importul �i exportul anumitor substan�e �i preparate periculoase...................... 151 6.12.2. Evaluarea riscului utilizarii substan�elor chimice periculoase asupra s�n�t��ii umane �i mediului .......................................................................................................... 151 6.12.3. Prevenirea, reducerea �i controlul polu�rii mediului cu azbest- ........................ 152 inventarul cantit��ilor de azbest de�inute de c�tre agen�ii economici �i institu�ii publice........................................................................................................................................ 152 6.12.4. Substan�e reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- ........................... 152 inventarul cantitatilor de ODS-uri.................................................................................. 152 6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)...................................................................... 154 6.12.6. Poluan�ii organici persisten�i .............................................................................. 154 6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide.......................................................................... 154 6.12.8. Mercurul ............................................................................................................. 155
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
4
7.1. Re�eaua jude�ean� de supraveghere a radioactivit��ii mediului .................................. 157 7.2. Situa�ia radioactivit��ii mediului pe teritoriul jude�ului Alba în anul 2006 ................ 157
7.2.1.Programul standard de supraveghere .................................................................... 157 7.2.2.Programul de supraveghere a activit��ilor cu posibil impact radiologic. ............. 159 7.2.3. Expunerea popula�iei in zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul Romaniei ........................................................................................................................ 163 7.2.3.1; 7.2.3.2.; 7.2.3.3.; 7.2.3.4.;- Nu este cazul....................................................... 163
7.2.3.5 Expunerea populatiei în zone cu nivele de radioactivitate naturala modificata antropogenic ............................................................................................................... 163
7.2.3.6. – Nu este cazul .................................................................................................. 163 8. MEDIUL URBAN.................................................................................................164
8.1 A�ez�rile urbane........................................................................................................... 164 8.1.1. Amenajarea teritorial� .......................................................................................... 164 8.1.2. Concentrarile urbane ........................................................................................... 165 8.1.3. Spa�ii verzi �i zone de agrement.......................................................................... 165
8.2. Surse de ap� �i re�ele de canalizare ............................................................................. 165 8.2.1. Re�ele de alimentare cu ap�.................................................................................. 165
8.2.1.1. Apa potabil� .................................................................................................. 165 8.2.1.2. Ap� menajer�................................................................................................. 167
8.2.2. Re�ele de canalizare.............................................................................................. 167 8.3.Calitatea mediului în zonele urbane. ............................................................................ 168
8.4. Starea de confort �i s�n�tate a popula�iei în raport cu starea de calitate a mediului ... 178 8.4.1. Efectele polu�rii aerului asupra st�rii de s�n�tate ................................................ 178 8.4.2. Efectele polu�rii apei asupra st�rii de s�n�tate..................................................... 178 8.4.3.Efectele slabei gestion�ri a de�eurilor asupra st�rii de s�n�tate............................ 179 8.4.4. Efectele polu�rii sonore asupra s�n�t��ii popula�iei ............................................. 179 8.4.5. Animale abandonate �i influen�a asupra st�rii de s�n�tate a popula�iei ............... 180
8.6. Concluzii ..................................................................................................................... 184 Capitolul 9. Presiuni asupra mediului.................................................................185
9.1.Agricultura ................................................................................................................... 185 9.1.1. Interac�iunea agriculturii cu mediul ..................................................................... 185 9.1.2.Evolu�iile pe ultimii ani din domeniul agriculturii................................................ 185
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
5
9.1.3. Impactul sectorului agricol asupra mediului ........................................................ 187 9.1.4..Utilizarea durabil� a solului ................................................................................. 187
9.2. Industria....................................................................................................................... 188 9.2.1. Poluarea din sectorul industrial �i impactul acesteia asupra mediului. ................ 188 9.2.2. M�suri �i ac�iuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior�rii �i reducerii polu�rii industriale ....................................................................................................................... 192
9.3.Energia ......................................................................................................................... 195 9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului- prezentare general� ................... 195 9.3.2. Consumul brut de enrgie ...................................................................................... 196 9.3.3. Generarea de energie �i înc�lzirea la nivel de unit��i administrative................... 199 9.3.4. Impactul consumului de energie electric� asupra mediului ................................. 200 9.3.5. Impactul producerii de �i�ei �i gaz natural asura mediului ................................... 201 9.3.6. Energii neconven�ionale....................................................................................... 201 9.3.7. Evolu�ia energiei în perioada 1995 – 2006 �i tendin�ele generale în urm�torii ani in jud.Alba...................................................................................................................... 201
9.4. Transporturile .............................................................................................................. 202 9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi....................... 202 9.4.2. Evolu�ia transporturilor �i ac�iuni desf��urate în scopul reducerii emisiilor din transporturi. .................................................................................................................... 203 9.4.3. Situa�ia parcului auto la nivel jude�ean. ............................................................... 204
9.5. Turismul ...................................................................................................................... 205 9.6. Polu�ri accidentale. Accidente majore de mediu ........................................................ 209
9.6.1. Polu�ri accidentale cu impact major asupra mediului.......................................... 209 9.6.2.Polu�ri cu efect transfrontier ................................................................................. 210
9.7. Concluzii ..................................................................................................................... 210 Capitolul 10. Instrumente ale politicii de mediu în jude�ul Alba ........................211
10.1. Cheltuieli �i resurse pentru protec�ia mediului.......................................................... 211 10.2. Cheltuieli �i investi�ii efectuate de agen�ii economici în anul 2006 �i raportate la CJ Alba al G.N.M.................................................................................................................... 213 10.3. Fondul pentru mediu ................................................................................................. 213
10.3.1. Proiecte finan�ate prin Administra�ia Fondului pentru Mediu ........................... 213 10.3.2.Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto, ini�iat prin OUG nr. 99/ 2004 si aprobat prin Legea nr. 72/2005.......................................................................... 214 10.3.3.Contribu�ia jude�ului Alba la constituirea Fondului pentru Mediu ..................... 215
10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ............................................................... 215 10.4.1. Programul PHARE în România ......................................................................... 215 10.4.2. Programul ISPA în România.............................................................................. 216 10.4.3. Programul SAPARD în Romania....................................................................... 216
10.5. Planul Local de Ac�iune pentru Protec�ia Mediului-PLAM...................................... 217
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
6
INTRODUCERE
Jude�ul Alba este situat în partea central� a României, în zona de contact a podi�ului Transilvaniei cu Mun�ii Apuseni �i Carpa�ii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mure�, care traverseaz� jude�ul de la nord – est (în zona Ocna Mure�), la sud – vest (zona �ibot).
Sursa de informare : Planul de Amenajare Teritorial� al Jude�ului Alba.
Valori istorice �i culturale
Din cele mai vechi timpuri, teritoriul jude�ului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil apari�iei �i dezvolt�rii comunit��ilor umane. Printre cele mai importante descoperiri arheologice �i evenimente istorice consemnate de documente care puncteaz� istoria asez�rilor acestui jude�, amintim: repere �i relicve din epoca paleolitic� (Sohodol), din neolitic, perioada de tranzi�ie de la neolitic la epoca bronzului, epoca fierului Al�turi de tracii autohtoni, pe teritoriul jude�ului au fost prezen�i sci�ii �i apoi cel�ii.
Vestigii istorice : Cetatea Alba Carolina, (construit� între 1716-1738); ruinele Cet��ii Dacice-C�pâlna (sec. II î.Hr.-106 d.Hr.); ruinele cet��ii Dacice-Craiva (sec. II î.Hr.-I d.Hr.); vestigiile a�ez�rii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.) astazi doar ruine; cetatea Aiud (sec. XIII-XV) care face parte dintre cele mai vechi fortifica�ii urbane din Transilvania; cetatea de Balt� (sec. I î.Hr.-I d.Hr.) astazi doar ruine; cetatea T�u�i (1276); cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII) ast�zi doar ruine; a�ezarea roman� Ampelum-Zlatna; Ocnele de sare romane-Ocna Mure�; palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), fost� resedint� a lui Mihai Viteazul (1599-1600); castelul Martinuzzi-Vin�ul de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea �i guvernator al Transilvaniei; castelul Bethlen-Blaj (sec. XV.) - în prezent g�zduieste Muzeul or��enesc; castelul "Bethlen"-Cetatea de Balt� (1570-1580); castelul Teleky-Ocna Mure� (1742); castelul Bethlen-Sânmicl�u� (1668-1683), construit în stil renascentist târziu.; catedrala Romano Catolic�-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectur� medieval� din Transilvania, de aceeasi vârst� cu celebra Notre Dame, având un stil romanic târziu; biserica Evanghelic�-Sebe� (sec. XIII-XIV); biserica Romano Catolic�-Abrud (1270); biserica reformat� -Aiud (sec. XV); catedrala Ortodox� a Reântregirii-Alba Iulia (1921-1922);catedrala Greco-catolic�-Blaj (1738-1745); biserica reformat�-Cetatea de Balt� (sec. XIII);biserica "Sf. Gheorghe"-Lup�a (1421) ctitorie a cneazului Vladislav; biserica romanic�-Sântimbru (sec. XIII), refacut� de Iancu de Hunedoara în amintirea b�t�liei de aici; biserica reformat� Teiu� (sec. XIII); biserica romano-catolic� Teiu� (1448); biserica ortodox�-Zlatna(1424);mânastirea minorit� - Aiud (1724-1736); m�nastirea Râme�(1240); Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), înfiin�at� de episcopul Batthyani care dispune de peste 55.000 c�r�i, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule �i este între cele mai valoroase din România. Printre manuscrisele de aici exist� �i o parte a valorosului “Codex aureus” (sec. VIII), pe foi de pergament.
Muzee : Muzeul Unirii-Alba Iulia, printre cele mai vechi muzee din �ar� (1887), ce func�ioneaz� în cladirea "Babilon" (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colec�ie numismatic�, o colec�ie epigrafic� �i o
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
7
bibliotec� bine dotat� (peste 55.000 volume). De cl�direa “Babilon” apar�ine �i �coala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România ; Muzeul de �tiin�e naturale-Aiud (1794); Muzeul memorial "Avram Iancu", ad�poste�te documente �i proclama�ii , obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849; casa memorial� "Horea"; casa memorial� "Blaga"-Lancram (la 4 km de Sebe�), în locul natal �i de veci al filosofului �i scriitorului Lucian Blaga (1895-1961).
Monumente: Monumentul Horea, Clo�ca �i Cri�an-Alba Iulia, ridicat în memoria conduc�torilor r�scoalei de la 1784 ; monumentul de la Mirasl�u, dedicat o�tenilor lui Mihai Viteazul ; monumentul de pe Câmpia Libert��ii-Blaj, ridicat în amintirea Revolu�iei din 1848; monumentul ridicat pe locul unde au fost frân�i cu roata Horea �i Clo�ca - dealul Furcilor-Alba Iulia; statuia ecvestr� a lui Mihai Viteazul-Alba Iulia; statuia ecvestr� a lui Avram Iancu-Câmpeni; statuia poetului Lucian Blaga-Lancr�m.
Etnografie
"�ara Mo�ilor", focar de art� �i obiceiuri populare, din care se disting localita�ile: Avram Iancu -tradi�ional� vatr� a tulnicului folosit de femei, unde fiin�eaz� o vestit� echip� de tulnic�rese; Bucium -cel mai bogat �i mai interesant port popular românesc din aceast� parte a ��rii; C�pâlna -obiceiuri legate de existen�a oierilor; Laz -�coal� popular� de arte: �es�turi, cus�turi, pictur� pe sticl�; S�sciori -ceramic� ro�ie sm�l�uit� �i nesm�l�uit�; �ugag -�coal� popular� de art�: cioplitul lemnului; Vidra -a�ezare tipic mo�easc� cu me�teri tulnicari �i ciub�ra�i.
Sursa de informare : Direc�ia Jude�ean� de Statistic� Alba
Organizarea administrativ� a teritoriului : jude�ul Alba cuprinde : 4 municipii : Alba Iulia – re�edin�� de jude� ; Aiud, Blaj, Sebe�; 7 ora�e : Abrud, Baia de Arie�, Câmpeni, Cugir, Ocna Mure�, Zlatna �i Teiu� ; 66 comune �i 656 sate. Infrastructura
Re�eaua rutier� a jude�ului însumeaz� 2630 km drumuri publice, din care modernizate 402 km . Din total km. drumuri publice :
- drumuri na�ionale 419 km, din care modernizate 369 km. - drumuri jude�ene �i comunale 2211 km, din care modernizate 33 km.
Densitatea drumurilor publice este de 42,1 km/100 km2. Linii de cale ferat� în exploatare : Total :230 km din care : electrificate 131 km
- linii cu o cale 91 km; - linii cu dou� c�i 139 km ;
Densitatea liniilor de cale ferat� este de 36,8 km/1000 km2. A�ez�rile umane: La 1 iulie 2006, popula�ia stabil� jude�ului a fost de 378614 persoane, din care 58,1% (220317 persoane) se reg�sesc în mediul urban 41,8% ( 158297) se reg�sesc în mediul rural. Densitatea popula�iei este de 60,7locuitori/km2. Dezvoltarea economic� : Economia jude�ului cunoa�te în prezent un proces de cre�tere. Infla�ia a sc�zut considerabil, rata medie lunar� înregistrând o sc�dere de la
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
8
2,9% în 2000 la 0,7% în 2004, aceia�i valoare înregistrându-se �i în perioada ianuarie- iulie 2005.
În plan economic, s-au pus bazele unui parteneriat solid între administra�ia jude�ean�, cea local� �i mediul de afaceri, prin crearea mecanismelor de consultare �i luare a deciziilor. Au fost astfel înfiin�ate Comitetul de Dezvoltare Economic� �i Comitetul de Dezvoltare Rural�, organisme ce vor ajuta la dezvoltarea durabil� economic�, social�, cultural� �i spa�ial� mai accelerat� a jude�ului Alba.
Evolu�ia num�rului unit��ilor locale active din industrie, comer� �i alte servicii (unit��i mijlocii �i mari) este prezentat� în tabelul de mai jos:
Perioada 2003 2004 2005
Total unit��i locale active din industrie, comer� �i alte servicii 5054 5826 6468
Total unit��i– ind. extractiv� 22 20 20 Total unit��i– ind. prelucr�toare 1113 1238 1309 Total unit��i– prod. energie electric� 19 15 16
Din totalul produc�iei industriale a jude�ului, industria prelucratoare de�ine o
pondere ridicat�, urmat� de produc�ia de energie electric� �i industria extractiv� . Pe total jude�, numarul unit��ilor active( inclusiv cele mici) în anul 2005 a fost
de 6776, din care: 5777 unit��i cu un num�r de salaria�i cuprins între 0 �i 9; 772 unit��i cu un num�r de salaria�i cuprins între 10 �i 49; 180 unit��i cu un num�r de salaria�i cuprins între 50 �i 249 �i 47 unit��i cu un num�r de salaria�i peste 250. Cifra de afaceri a unit��ilor locale active la nivelul anului 2005 a fost de 6092,5 mil.lei. Num�rul �omerilor la sfâr�itul lunii noiembrie 2006 a fost de 12329 persoane. Rata �omajului a fost de 6,7% , în sc�dere fa�� de anul 2005 ( 8,2%).
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
9
Capitolul 1.Cadrul natural
1.1.Caracteristici fizico - geografice Jude�ul Alba este situat în partea central – vestic� a teritoriului ��rii �i ocup� o suprafa�� de 6.242 km2 ceea ce reprezint� 2,6 % din suprafa�a României �i este ancorat între mun�ii Apuseni înal�i de peste 1800 m, cei de la miaz�zi cu peste 2000 m altitudine �i Podi�ul Transilvaniei, la est, ceea ce prezint� o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului �i subsolului �i locuri prielnice a�ez�rilor. La nord se învecineaz� cu jude�ul Cluj; la nord-vest cu judetul Bihor �i Arad; la sud-vest cu jude�ul Hunedoara; la sud cu jude�ul Vâlcea; la est cu jude�ul Sibiu �i la nord-est cu jude�ul Mure�; Punctul cel mai nordic al jude�ului se afl� situat la 46035’14” - latitudune nordic�, (comuna Arie�eni) iar cel mai sudic se afl� situat la 45024’09” – latitudine nordic� (comuna �ugag) .Punctul cel mai de vest se afl� situat la 20040’00” - longitudinea estic� (comuna Arie�eni), �i punctul cel mai de est la 24015’05”, - longitudinea estic� (comuna Cetatea de Balt�) . Principalele unit��i de relief Pe teritoriul jude�ului Alba se remarc� prezen�a unui relief variat cu predominarea celui muntos astfel: mun�i 52 %, dealuri 26 % �i zone depresionare �i lunci 22 %. Varietatea reliefului corespunde unei structuri geologice complexe cu o evolu�ie îndelungat� diferit� de la o zon� la alta cu compartimentare tectonic� �i asociere petrografic� distinct�. Unit��ile de relief se grupeaz� în: mun�i, dealuri �i podi�uri, depresiuni �i culoare. Unitatea montan� cuprinde sectoare neuniforme din orogenul Mun�ilor Apuseni- partea sudic�, estic� �i în m�sur� mai restrâns� doar termina�iile nordice ale Cindrelului �i Sebe�ului. Mun�ii Bihorului- partea sudic� din bazinul superior al Arie�ului se afl� pe teritoriul jude�ului Alba �i reprezint� unitatea ce mai înalt� din cadrul Mun�ilor Apuseni ( vârful Curcub�ta 1.849 m). Prezen�a �isturilor cristaline i-au imprimat un caracter de masivitate iar calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui spectaculos relief carstic. Sunt prezente �i suprafe�ele de netezire: F�c�ra� între 1500 m – 1700 m �i M�ri�el cu dou� trepte: una înte 1200m – 1400 m �i cealalt� la 800 m – 1000 m iar cea mai inferioar� Fene� – Deva la 600 m. Flancul sudic se prelunge�te cu masivul G�ina (1.486 m) cu o osatur� cristalin� str�puns de intruziuni vulcanice. Muntele Mare Se prezint� în jude�ul Alba cu flancurile sudice ce se întind la nord de valea Arie�ului. Este alc�tuit din �isturi cristaline str�punse de intruziuni granitice vechi bordate cu calcare cristaline. Un element specific este contrastul izbitor dintre netezirea culmilor �i îngustimea v�ilor ce coboar� spre Arie�. Mun�i Metaliferi Se întind în partea nord – vestic� �i sudic� a bazinului v�ii Ampoiului. Se remarc� printr-o constitu�ie complex�, rocile fli�ului cretacic fiind deseori str�b�tute de forma�iuni vulcanogene cu vârfuri ascu�ite ce tr�deaz� prezen�a conurilor �i a neckurilor vulcanice (Detunata 1.258 m, Poeni�a 1.437 m �i Fericeli 1.122 m). Partea sudic� este cunoscut� sub numele de Munceii Vin�ului (care au în�l�imi mai reduse (vf. Mare 1.,011 m) sunt alc�tui�i din roci ale fli�ului cretacic cu unele iviri
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
10
de calcare sub form� de mici olistolite (Piatra Tomii, Piatra Varului), Calcarele de la Valea Mic�. Mun�ii Tr�sc�ului Reprezint� cea mai extins� �i complex� unitate montan� a jude�ului. Din punct de vedere petrografic roca predominant� este calcarul. Nu sunt prea înal�i dar sunt bine popula�i. Caracteristice - suprafe�e de netezire precum Ciumerana – Bedeleu �i Râme� – Ponor. Prezen�a masiv� a calcarelor a determinat dezvoltarea tuturor formelor de relief specific: carst de platou, masive izolate, carst de craest� �i numeroase olistolite. Mun�i �ureanu Se desprind din nodul orografic al Parângului �i au o orientare sud – nord, au în�l�imi mari (Vârful lui P�tru 2.130 m), sunt bine împ�duri�i cu p�duri de foioase, conifere, iar peste limita superioar� a acestora se întind p��unile alpine. Mun�ii prezint� trei suprafe�e de eroziune ale Carpa�ilor Meridionali: Bor�scu, Râu Se� �i Gornovi�a iar pe în�l�imi p�streaz� urmele glacia�iunii cuaternare. Prezen�a p��unilor �i paji�tilor montane au favorizat dezvoltarea oieritului în special comunele �ugag �i S�sciori. Mun�ii Cindrelului Sunt mai slab reprezenta�i în jude�ul Alba doar pe dreapta Sebe�ului �i sunt alc�tui�i din sisturi cristaline .Relieful coboar� lin de la 2.000 m la aproximativ 900 m. Ca �i în Mun�ii Sebe�ului suprafe�ele întinse de eroziune sunt ocupate de p��uni. Unitatea dealurilor �i podi�urilor Aceast� unitate este alc�tuit� din dealurile piemontane ale Sebe�ului, cele ale Tr�sc�ului �i Podi�ul Transilvaniei. Dealurile piemontane ale Sebe�ului sunt alc�tuite din sisturi cristaline �i roci cretacic – paleogene. Aceast� zon� coboar� spre nord pân� la culoarul Mure�ului. Cuvertura groas� a depozitelor deluviale a înmagazinat bogate resurse de ap� puse în eviden�� de numeroase izvoare bogate situate pe rama marginal� nordic� a acesteia. Dealurile piemontane ale Trasc�ului reprezint� treapta intermediar� între mun�i �i culoarul Mure�ului. Se prezint� sub forma unor interfluvii largi ce coboar� lin care se pierd în terasele Mure�ului. Podi�ul Transilvaniei În jude�ul Alba unele subunit��i ale podi�ului Transilvaniei se afl� incluse par�ial (Podi�ul Târnavelor, Podi�ul M�h�ceni �i Podi�ul Seca�elor) iar altele (dealul Bilagului) în întregime.Podi�ul este format pe nisipuri, argile �i marne cu frecvente procese de versant. Interfluviile sunt largi �i orientate est – vest iar v�ile principale au terase bine dezvoltate. Din punct de vedere tectonic se disting dou� zone: una a domurilor gazeifere în partea de est (Cetatea de Balt� ) �i alta a cutelor diapire în vest (Ocna Mure�). Podi�ul Seca�elor se afl� în partea sud – estic� a jude�ului la sud de valea Târnavei. Este o unitate mai pu�in fragmentat� �i prezint� o dubl� înclinare est – vest �i sud – nord. Marnele, argilele �i nisipurile îi confer� o fizionomie de platou u�or v�lurit. Podi�ul M�h�ceni situat la nord de Valea Mure�ului este puternic fragmentat sco�ând în eviden�� roci paleogene �i neogene, un relief structural cu frecvente procese de versant. Dealul Bilag (404 m) este situat în unghiul de confluen�� al Mure�ului cu Ampoiul. Acest martor de eroziune apar�ine în vest muntelui iar în est podi�ului.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
11
Depresiuni �i culoare Culoarul Mure�ului este o unitate de contact ce desparte Mun�ii Apuseni de Podi�ul Transilvaniei. Are altitudinea coborât� cuprins� între 220 m la confluen�a cu Sebe�ul �i 270 m la confluen�a cu Arie�ul. În zona de culoar se individualizeaz� dou� depresiuni Sebe� – Alba Iulia �i Teiu�, netede, sculptate în forma�iuni pliocene. Între Mun�ii Apuseni �i Carpa�ii Meridionali se întinde Culoarul Or��tiei cu altitudini mai coborâte �i Valea Mure�ului asimetric� ce se continu� spre est cu depresiunea – culoar Seca� cu frecvente procese de versant. Tot în categoria depresiunilor se pot aminti �i cele intramontane situate pe v�i Depresiunea Abrudului, Cîmpeni, Lup�a, Mogo�, Ponor, S�lciua �i Tr�sc�u �i apoi pe Valea Ampoiului, depresiunea Alma�ului, Zlatna, Ampoi .- Ampoi�a.
Pe�teri : Complexul carstic Scari�oara în Mun�ii Bihorului, cea mai mare pe�tera cu ghea�� din România . Ghe�arul are 18-20 m grosime �i un volum de circa 75.000 mc, - vechime 3.000 de ani; Huda lui Papar�- una din cele mai interesante pe�teri din Mun�ii Apuseni-Trasc�ului ce se desf��oar� de-a lungul a 2.000 m pe lâng� un pârâu subteran, cu lacuri �i cascade, s�li spa�ioase �i sectoare înguste de mare spectaculozitate; Ghe�arul de la Vârtop, 1.300 m altitudine; Ghe�arul de la Zgura�ti; Pojarul Poli�ei.
Chei �i defilee : cheile din bazinul V�ii Râme�ului, populate cu guri de pe�teri (47), cu ni�e, arcade, turnuri, corni�e sau poli�e structurale, unde se întâlnesc floarea de col� si garofi�a alb�, plante declarate monumente ale naturii; defileul Arie�ului; Cheile din bazinul v�ii G�lzii (Cheile Întregalde) care ad�postesc floarea de col� la cea mai scazut� altitudine din �ara : 590 m; Cheile Ampoi�ei-în Muntii Trasc�ului.
Re�eaua hidrografic� Râurile Râurile apar�in în exclusivitate bazinului Mure�ului, râu ce s-a adaptat la cel mai vechi traseu de leg�tur� tectonic� �i hidrografic� al Podi�ului Transilvaniei cu Depresiunea Panonic�. Teritoriul jude�ului Alba se afl� pe cursul s�u mijlociu pe care-l str�bate de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 141km, înscriindu-se pe contactul dintre munte �i Depresiunea Colinar� a Transilvaniei, unde din Holocen �i pân� azi a modelat un vast culoar care-i poart� numele. În jude�, râul Mure� intr� în amonte de confluen�a cu Arie�ul (270 m) �i iese dup� confluen�a cu pârâul B�c�in�i (202 m). Dintre afluen�ii Mure�ului amintim: - Arie�ul, cel mai mare afluent pe dreapta ( L = 107 km) care î�i adun� apele de pe latura sud - estic� a Mun�ilor Bihor apoi din Muntele Mare �i Tr�sc�u. Sub raport hidrologic prezint� cea mai important� resurs� de ap� pentru regiunea montan�. Pe traseul s�u în exclusivitate vest – est adun� afluen�i dintre care cei mai importan�i sunt pe dreapta, dup� confluen�a celor dou� Arie�uri la Mihoie�ti, Sohodol, Abrud (S = 229 kmp, L = 24 km, Mu�ca, �asa, Rimetea (S = 44 kmp, L = 16 km), iar pe stânga Valea Caselor, Valea Bistrii, Bistri�oara, Valea Mare S = 70 kmp, L = 19 km), Dobra, Valea Caselor, S�lciua, Po�aga, Ocoli� S = 112 kmp, L = 22 km). Dup� confluen�a cu Arie�ul, Mure�ul prime�te din Mun�ii Tr�sc�ului ca afluenti Valea Grindul, Valea Unirea, Valea Ciugud,Valea Mir�sl�u, Valea Aiudului (S = 176 kmp, L = 26 km), Valea Strem�ului (S = 229 kmp, L = 48 km), Valea Galda (S = 321 kmp, L = 34 km) Valea Ighiului �i Ampoiul (S = 576 kmp, L = 60 km) precum �i unele pâraie mai mici din Mun�ii Vin�ului : Valea Vin�ului, Valea Blandiana, Valea B�c�in�i.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
12
Pe partea stâng� Mure�ul prime�te afluen�i mai mici, pâraie de câmpie ca Someghi, Ciunga, Pusta B�g�ului �i Râtu. Târnava Mare( L= 43 km) este urm�torul afluent pe stânga al râului Mure� . Î�i are izvoarele în partea vestic� a masivului vulcanic Harghita . Aval de localitatea Blaj zona Mihal� are loc unirea celor dou� Târnave: Târnava Mare �i Târnava Mic�. Pân� la Blaj, cele dou� Târnave au afluen�i mici de podi� f�r� importan�� deosebit� iar în aval de Blaj principalul afluent r�mâne Seca�ul Transilvan pe stânga (S = 356 kmp, L = 37 km). Urm�torii afluen�i ai Mure�ului pe partea stâng� sunt: Sebe�ul, Pianul (S = 133 kmp, L = 31 km) Cioara ( S = 150 kmp L = 15 km) �i Cugirul. Râul Sebe� (S = 1289 kmp, L = 96 km) este un râu tipic de munte cu amenaj�ri hidroenergetice �i cu mari rezerve pentru alimentarea localit��ilor din aval în sistem microregional. Râul prime�te afluen�i boga�i pe partea stâng� : Cibinul, Bistra, Dobra, iar dup� ce iese din mun�ii Seca�ului (S = 560 kmp, L = 42 km) Cugirul (S = 354 kmp, L = 54 km), râu care se formeaz� în amonte de ora�ul Cugir prin unirea Râului Mare cu Râul Mic.
La nivelul anului 2006, volumele de ap� scurse pe afluen�ii râului Mure� �i pe râul Mure�, în amonte de confluen�a cu râul Cugir sunt prezentate în tabelul 1.1.1.
Sursa de informare: Sta�ia Hidrologic� Alba
Tabel 1.1.1. Ape de suprafa�� Debit mediu anual
mc/sec Volum mediu anual
mil. mc Râul Mure� - amonte cf. cu râul Cugir 184 5802,6 Râul Sebe� - Petre�ti 10,8 340,6 Râul Târnava Mare – Blaj 20,1 633,9 Râul Târnave- av. cf.Târnava Mic� 35,4 1116,4 Râul Ampoi – B�r�ban� 7,02 221,4 Râul Mare – Cugir 6,34 199,9 Râul Arie�- amonte cf. r. Mure� 39,9 1258,3
. Lacurile Lacurile antropice sunt cele de pe Valea Sebe�ului : Oa�a, T�u, Obrejii de C�pâlna �i Petre�ti a c�ror ap� este folosit� atât din punct de vedere hidroenergetic cât �i în sistem microregional în alimentarea cu ap� a localit��ilor �i Lacul Cugir de pe Râul Mic – alimentare cu apa. În împrejurimile localit��ii Ro�ia Montan� se întâlnesc lacuri care dateaz� din secolul al XIX-lea T�ul Mare, �arina, Cornii, Brazi �i Anghel a c�ror ap� era folosit� la �teampurile exploat�rilor miniere. În Ocna Mure� se întâlnesc lacuri s�rate ca urmare a activit��ii de exploatare a s�rii.
În tabelul 1.1.2.sunt prezentate volumele de ap� normale, utile �i uzinate din lacurile de acumulare de pe Valea Sebe�ului la nivelul anului 2006 :
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
13
Surse de informare : Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Sebe� ; Sta�ia Hidrologic� Alba.
Lacuri naturale Morfologia variat� a jude�ului Alba a permis formarea unor
variate tipuri de lacuri naturale, care îns� nu au mari volume de ap�. Plecând de la clasificarea genetic�, în judetul Alba se întâlnesc 3 tipuri de
lacuri : - de origine glaciar�- Iezerul �ureanu, lac de baraj morenaic, alimentat prin ploi, z�pezi, izvoare. Iezerul �ureanu, este format în mun�ii �ureanu �i are o suprafa�� ( conform L 5/2000) de 20ha.- rezerva�ie natural�- încadrare IUCN în categoria IV ; preluat în custodie în 08.06.2004. - de origine carstic�- Iezerul Ighiel, alimentat prin izvoare �i scurgeri de pe versan�i. Lacul s-a format în muntii Trasc�ului �i are o suprafa�� ( conform L 5/2000) de 20 ha- rezerva�ie natural�- încadrare IUCN în categoria IV ; preluat în custodie în 08.06.2004. - lacuri formate în zon� de alunecare, cu alimenta�ie prin precipita�ii sau subteran�, lacuri aflate în prezent într-o stare avansat� de colmatare : lacul P�nade, T�ul f�r� Fund, T�ul Savului, T�ul Baia, T�ul Puturos, T�ul cel Lung, T�ul f�r� Nume.
Iezerul Ighiel
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
14
Apele subterane - Sursa de informare : Sta�ia hidrologic� Alba Func�ie de factorul geologic, în jude�ul Alba s-au separate mai multe complexe acvifere:
• Complexul acvifer al rocilor cristaline- zona central� a mun�ilor Apuseni, începând cu valea Arie�ului pâna la limita vestic� a jude�ului, la izvoarele Cri�ului Negru, iar spre nord pâna la limita jude�ului. Debitele nu dep��esc 0,1-0,2 l/s.
• Complexul andezitelor �i bazaltelor – eruptivul neogen- dezvoltat în mun�ii Metaliferi, zona Ro�ia Montan�. Debitele nu depa�esc 0,1-0,15 l/s.
• Complexul epimetamorfic – zona sudic� a jude�ului, mun�ii Sebe�ului �i versantul de vest al mun�ilor Cindrel. Structura geologic� nu este favorabil� existen�ei apelor subterane, cu excep�ia sectorului localit��ii C�pâlna – zona calcaroas�. Debite 0,2-0,3 l/s. Din �isturile cristaline apar izvoare cu debite cuprinse între 0,2-0,3 l/s.
• Complexul Paleozoic- prezent în zona superioar� a Arie�ului –sector Arie�eni. Structurile acvifere sunt foarte slab reprezentate. Debitele izvoarelor sunt sub 0,1 l/s.
• Complexul mezozoic - depozite sedimentare -mun�ii Trasc�u – calcarele constituie axul central al grupei montane. Cele mai mari debite ale izvoarelor sunt înregistrate în zona marginal� a platoului Ciumerna – suma debitelor dep��e�te 150 l/s. Izvoarele sunt drenate prin râul Ighiu, valea Muntelui( izvorul Topli�a cu debit de 45 l/s) din bazinul hidrografic Ampoi�a, valea G�ldi�a în zona limitat� de platoul Ciumerna( suma debitelor cca.3 l/s).
Platoul Râme�- Ponor – cuprinde izvoare cu debite peste 200 l/s. • Complexul cretacic – cuprinde cea mai mare parte din arealul mun�ilor
Trasc�u, Metaliferi extinzându-se pân� în bazinul hidrografic Po�aga. De asemenea cuprinde �i cursul mijlociu al v�ii Pian �i cursul inferior al v�ii Sebe�ului – zona Petre�ti . Debitele oscileaz� în limita a 0,1-0,2 l/s.
• Unit��i depresionare montane - Depresiunea Câmpeni – Abrud - depozitul aluvionar are în apropierea
râurilor pân� la 3m grosime , nivelul freatic este la cca 2,2m . Debitele sunt importante, mai ales o dat� cu apropierea de re�eaua activ� cca. 40 l/s.
- Depresiunea Trasc�u - zona marginal� a depresiunii este foarte bogat� în acvifere. Debitele dep��esc 50 l/s. Sectorul central al depresiunii este u�or ridicat �i formeaz� cump�na de ape dintre Mure� �i Arie�.
- Depresiunea Zlatna – nivelul hidrostatic a fost interceptat la cca.7 m. Stratul acvifer este alimentat de scurgerile de pe versanti �i de râul Ampoi.Prin pomp�ri experimentale s-au ob�inut debite de cca. 2 l/s.
• Culoarul Mure�ului Pe teritoriul jude�ului Alba , culoarul Mure�ului este studiat din punct de vedere hidrogeologic prin urm�toarele sec�iuni:- tabel 1.1.3.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
15
Tabel 1.1.3 Nr.crt. Localitate Nr. foraje Amplasament
1. Ocna Mure� 3 transversal peste Mure� 2. Decea 3 transversal peste Mure� 3. Aiud- R�de�ti 3 transversal peste Mure� 4. Mihal� 7 transversal peste Mure� �i Târnave 5. Alba Iulia 8 transversal peste Mure� 6. �ibot 6 transversal peste Mure� 7. �ard 3 transversal peste Ampoi 8. Oiejdea 1 în culoarul Teiu�- �ard 9. Craiva 1 în culoarul Teiu�- �ard
10. Vinerea 2 transversal peste Cugir
Forajele de studiu sunt alimentate cu ap� din depozitele aluvionare. Stratele acvifere au capacitate diferit� de debitare, între 2 l/s( profilul Decea) �i cca. 10 l/s ( profilul Mihal�)- zona de confluen�� Mure�, Târnave.
Ro�ia de Seca�, Ohaba), cu activitate bogat� spre sfâr�itul prim�verii. Debitele acviferelor nu dep��esc 0,2 l/s. Chimic, izvoarele sunt foarte bogate în clorur� de sodiu.
- podi�ul Târnavelor – respectiv interfluviul Mure�- Târnava Mic�, apari�ia la zi a apelor freatice se realizeaz� prin izvoare cu debite foarte mici, sub 0,1 l/s.
Chimismul �i mineralizarea apelor din podi�ul Seca�elor �i podi�ul Târnavelor sunt variabile. Mineraliza�ii între 0,5 �i 1g/l �i duritate între 20 �i 40 grade germane prezint� toate apele freatice cantonate în aceste zone. Astfel, în zona cutelor diapire – anticlinalul Ocna Mure�- Alba Iulia; zona Daia Român�- Miercurea Sibiului, gradul de mineralizare este cuprins între 1 �i 3,5 g/l. Apele cu grad de mineralizare mai mari de 3 g/l sunt utilizate la tratamente medicale. In func�ie de compozi�ia chimic�, se deosebesc urmatoarele tipuri de ape:
- feruginoase, sulfatate, bicarbonatate, calcice, sodice �i magneziene la Ghirbom
- feruginoase, sulfatate, bicarbonatate, sodice la Vingard - clorurate, sodice la Daia Român�, Sâncel - clorurate, sulfatate, sodice la Sântimbru - clorurate, sodice, si alte oligo-minerale la : Ohaba, Ro�ia de Seca�,
Sâncrai, B�g�u, Cun�a, Cut, Ocna Mure�. - ape u�or radioactive în zona Miercurea, la grani�a de est a jude�ului, pe
râul Seca� de Sebe�. - ape termale, la grani�a de sud a jude�ului( volcanism neogen) zona Cib.
Legat de emana�iile gazeifere, în jude� sunt prezen�i vulcani noroio�i în bazinele S�rata( afluent în Seca�- Sebe�) �i în cursul superior al râului Seca� de Târnava.
Caracteristici climatice
Clima jude�ului Alba este temperat – continental� cu u�oare nuan�e de excesivitate în zonele mai joase dar moderat� �i mai umed� în zona montan�. Prin pozi�ia sa jude�ul se afl� într-o zon� unde se simte influen�a circula�iei vestice peste care se suprapun �i influen�e ale circula�iei sud – vestice �i nord – nord – estice.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
16
Relieful este factorul ce influen�eaz� climatul prin forma sa, expozi�ia versan�ilor �i altitudinea. Muntele constituie o barier� arografic�, iar culoarul Mure�ului favorizeaz� p�trunderea aerului din ambele sensuri, tot muntele determin� zonalitatea pe vertical� a tuturor elementelor climatice. Mun�ii Apuseni determin� �i procesele de phoenizare a aerului ce au loc pe rama estic� a acestora. Masele de aer mai umede în ascenden�a lor î�i pierd umezeala în mun�i iar în descenden�� pe versan�ii estici determin� un timp cu mult senin uscat �i mai c�lduros.
Cantitatea de precipitatii, temperaturile ( medii, maxime �i minime), nebulozitatea total�, presiunea amosferic� �i viteza vântului –medii anuale inregistrate în anul 2006 la sta�iile meteorologice din jude�ul Alba este prezentat� în tabelul 1.1.4. Sursa de informare: Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Serviciul Meteorologic de Asigurare a Calit��ii TG.Mure� Tabel 1.1.4
Nr crt Sta�ia Jude�
T Medie anual�
°C
T maxim� absolut�
°C
T Minim� absolut�
°C
Cantitatea anual� de precipita�ii
l/mp
Nebulo zitatea total�-media
anual� în zecimi
Presiunea atm
media anual�
Viteza v�ntului media anual� m/sec
1 Alba Iulia AB 9,9 33,5/VII -19,6/I 588,5 6,4 998,0 1,3
2 Blaj AB 9,9 33,0/VII,VIII -21,3/I 574,3 - 978,1 -
3 Sebe� Alba AB 9,5 33,7/VIII -20,7/I 589,6 6,6 987,6 2,7
4 Campeni AB 7,7 32,3/VIII -26,0/I 843,4 - 946,6 -
Sursa de informare : Sta�ia Hidrologic� Alba Iulia �i Inspectoratul pentru Situa�ii de Urgen�� „Unirea” Jude�ul Alba.
Debitele principalelor cursuri de rîu din jude�ul Alba au înregistrat urm�toarele valori minime, maxime �i medii fa�� de valoarea maxim� istoric�:
Tabel 1.1.5 Ape de
suprafa�� -sta�ia
hidrologic�
Debit mediu 2006
mc/sec data 2006
Debit minim 2006
mc/sec data 2006
Debit maxim 2006
mc/sec data 2006
Debit maxim Istoric mc/sec
data �i anul înregistr�rii
R.Mure�-Ocna Mure�
111 16,4 30.12
606 1.04.
1370 03.07.1975
R. Aiudel- Aiud 1,83 0,317 2 �i
23.10.;18.11.
110 20.06.
130 12.07.2005
R. Târnava Mic�– Blaj
15,8 32,8 22.10.
75,5 04.04.
194 14.03.1981
(sta�ie înfiin�at� în 1978)
R. Târnave- Mihal�
35,3 7,68 26.01.
170 23.04.
1350 10.07.1975
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
17
R.Ampoi – Zlatna
3,13 0,200 13.10.
35,8 03.06.
116 14.07.1979
R.Ampoi – B�r�ban�
7,02 0,932 28.01.
83,2 11.08.
244 an 1975
R.Mure�-Alba Iulia
164 27,2 30.07.
790 21.04.
2400 11.05.170
R.Sebe�-Oa�a Frumoas�
2,29 0,324 31.12.
199 14.08.
15,3 24.05.1995
R.Sebe�-Petre�ti 10,6 1,05 15.07.
53 11.09.
189 02.06.1975
R.Mure�-Acmariu
182 41,6 28.10.
822 02.04.
1716 21.07.1998
(sta�ie înfiin�at� în 1977)
R.Mare Cugir– Cugir
5,79 0,987 29.01.
17 13.04.
48,6 18.06.1998
R. Arie�ul Mic-Ponorel
4,29 0,46 20.10.
48,5 29.03.
224 12.03.1981
R. Arie�-Sc�ri�oara
8,04 1,10 25.01.
61,0 29.03.
276 12.03.1981
R. Arie�-Câmpeni
19,1 2,16 28.10.
157,0 30.03.
735 12.03.1981
R.Abrud-Abrud 2,0 0,200 24-28.01.
37,4 23.03.
84,3 27.12.1995
R.Abrud-Câmpeni
4,73 0,400 25.01. �i 10.02.
92,8 23.03.
145 12.03.1981
Sintetic, pe categorii de obiective afectate, situa�ia pagubelor produse de
fenomenele meteorologice periculoase produse în perioada 2003-2006( înghe�, furtuni, ploi toren�iale, grindin�) este prezentat� în tabelul 1.1.6.
Tabel 1.1.6.
Categorii de obiective afectate
2003 2004 2005 2006
Case �i anexe gospod�re�ti
buc. 105 267 1101 1478
Obiective socio-economice - 1 buc. 18 -
Poduri �i pode�e buc 3 42 153 250
Drumuri na�ionale km 1,2 5,278 0,166 0,75
Drumuri jude�ene km 37 37,40 88,86 77,2
Drumuri comunale km 32,5 43,757 68,465 64,1
Str�zi km 5,39 14,98 18,83 56,4
Terenuri agricole ha 755,68 4103,35 5807
2111
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
18
Re�ele de alimentare cu
ap� �i canaliz�ri
2 prize de ap� potabila 2 - 1,8 km
Construc�ii hidrotehnice 1,1 km 2,248 km - 15,60 km
Re�ele electrice - 1,55 km 167 buc/3,34 km 114,1 Obiective
economice - 2 18 6
Pepiniere silvice 0,72 ha 0,1 ha Familii de albine
moarte 25 -
Mas� lemnoas� c�zut� - - 50 mc. -
Re�ele telefonice 194 stâlpi 0,2 km re�ea
Re�ele alim. cu gaze 0,2 km
Total pagube 149.463,631 mil. Lei(ROL)
192.229,83 mil. Lei(ROL)
54.884,079 mii lei ( RON).
54.165,685 mii lei ( RON).
1.2. Resurse naturale
1.2.1. Resurse naturale regenerabile. Din categoria resuselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic pentru jude�ul Alba sunt p�durile, care ocup� o suprafa�� de 203951 ha( sursa de informare : R.N.P. Romsilva- Direc�ia Silvic� Alba), precum �i resursele hidroenergetice aflate în exploatare în special pe Valea Sebe�ului prin intermediul acumul�rilor Oa�a �i Lacul T�u ce pun în mi�care turbinele hidrocentralelor de la Gâlceag (cu o putere instalat� de 150MW) �i respectiv cea de la �ugag (cu aceea�i putere instalat�: 150MW). Pentru definirea indicatorului structural de mediu « resurse totale de energie primar� » s-au considerat consumurile de energii regenerabile la nivelul jude�ului Alba pe anii 2003- 2006. Acest indicator eviden�iaz� modificarea anual� a resurselor de energie primar� �i se constituie din însumarea resurselor totale anuale de energie primar�-produc�ie �i resursele totale anuale de energie primar�- importuri (din afara jude�ului). Energia primar� regenerabil� utilizat� în jude�ul Alba se se constituie din energia ob�inut� din resursele interne ale jude�ului (lemne de foc,energie elctric� de la SC Hidoelectrica SA Sebe�) precum �i din resurse externe – importuri (gaze naturale �i energie electric� primit� din re�eaua na�ional� de distribu�ie a gazelor �i respectiv sistemul na�ional de energie electric�). În tabelul 1.2.1.1. prezent�m situa�ia cantit��ilor de energie primar� utilizat� în anii 2003-2006 în jude�ul Alba pe fiecare categorie în parte �i total exprimat� în mii tone echivalen�i petrol.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
19
Amenajare hidroenergetic� pe Râul Sebe�
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
20
Tabel 1.2.1.1.
RESURSA UM Resurse totale de energie primar� Resurse de energie primar� -produc�ie-
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
21
458,5
373,5
299,7 309,5
0
100
200
300
400
500
mii
to.e
q.pe
trol
Energie total� dinresurse primare
458,5 373,5 299,7 309,5
2003 2004 2005 2006
Fig.1.2.1.1. resurse totale de energie primar�
Conform tabelului �i figurii de mai sus se constat� o sc�dere a acestui indicator în anii 2003-2005 urmat� de o u�oar� cre�tere în anul 2006 datorit� cre�terii consumului de energie rezultat� din arderea gazului natural �i a energiei electrice (hidro �i de import) mai ales prin cre�terea activit��ii economice a jude�ului (industria de prelucrare) în detrimentul utiliz�rii lemnului de foc pentru producerea energiei.
1.2.2. Resurse naturale neregenerabile. Structura petrografic� complex� pus� în eviden�� printr-un mozaic al forma�iunilor geologice face ca subsolul jude�ului s� dispun� de resurse variate în cantit��i apreciabile, altele mai rare dar de o valoare deosebit�. În jude�ul Alba întâlnim:
� z�c�minte aurifere la Baia de Arie� �i Ro�ia Montan� � z�c�minte polimetalice: Baia de Arie�, Alma�u Mare; � z�c�minte cuprifere: Ro�ia Poieni, Bucium-Izbita; � telururi auroargentifere: Baia de Arie�; � minerale argiloase rezultate din alterarea hidrotermal� a vulcanitelor Cârnic
(Ro�ia Montan�); � z�c�minte de sare la Ocna Mure�; � betonita de Ciugud �i Ocna Mure�; � gaze naturale la Cetatea de Balt� – T�uni; � calcare: Poiana Aiudului; � marmur�: Sohodol; � argile: Sântimbru, R�zboieni �i Blaj.
Forma�iunile cristaline, sedimentarul �i magmatismul au generat o serie de minerale utile precum �isturi verzi, pegmatite, gresii senoniene, gresii �i conglomerate cretatice, calcare, dolomite, argile, bazalte, dacite, cuartite, amfibolite, nisipuri, �i pietri�uri ce servesc ca materie prim� în construc�ii în industria ceramic� sau chimic�. Sunt r�spândite aproape pe toat� suprafa�a zonei montane �i se exploateaz� din cariere.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
22
Nisipurile �i pietri�urile se exploateaz� din albiile râurilor la R�zboieni, Aiud, Galtiu, Sântimbru, Vin�u de Jos pe Mure�, S�lciua pe Arie� �i Cr�ciunelu de Jos pe Târnava. Pe lâng� resursele explotabile se mai întâlnesc �i altele ce ar putea face obiectul unor viitoare exploat�ri ca: � exploatarea unor structuri de adâncimi: Baia de Arie�, Bucium �i Alma�u Mare; � minerializa�ii de sulfuri (Cu, Pb, Zn) de pa Valea Ciorii; � cercetarea �i valorificarea aluviunilor aurifere de pe v�i � valoroficarea substan�elor argiloase din masivul Cârnic �i Cetate (Ro�ia Montan�); � valorificarea sulfurilor de cupru �i a metalelor rare din Mun�ii Bihorului; � valorificarea nisipurilor cuar�oase pon�iene de la Lopadea Nou� – Ocna Mure� �i a
cuar�ului (98 % Si 02) de la S�lciua, Vadu Mo�ilor �i Baia de Arie�; � Valorificarea pe plan local a ivirilor de ape minerale de la Cr�ciunelu de Jos �i Ocna
Mure�, apoi Lopadea Nou�, Tiur (Blaj) Cenade.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
23
Capitolul 2. Aerul
2.1. Introducere Acest capitol cuprinde date privitoare la calitatea aerului din punct de vedere al emisiilor de poluan�i proveni�i din diferite activit��i ale surselor fixe sau de la surse mobile, cât �i date privitoare la calitatea aerului ambiental (la imisie). Pentru emisii interpretarea datelor s-a facut pe baza inventarului de emisii a poluan�ilor în aer întocmit pentru sursele fixe �i mobile din jude�ul Alba pe anul 2006 utilizând programul Corinvent �i a factorilor de emisie Corinair (pentru emisii) iar pentru imisii s-au utilizat datele de monitorizarea calit��ii aerului din re�eaua de supraveghere a aerului utilizând pentru compara�ie lilimitele admise corespunz�toare din Ordinul MAPM nr. 592/ 2002 �i STAS 12574/ 1987. 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot �i de amoniac (SO2, NOx, NH3)
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) Evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2000 – 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.1.1.
Fig. 2.2.1.1. Evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2000 – 2006
Men�inerea nivelului sc�zut a concentra�iilor de dioxid de sulf comparativ cu
perioada 2000 – 2003 se datoreaz� în principal sc�derii activit��ii industriale fa�� de acea perioad� dar �i a incet�rii activit��ii societ��ii SC Ampelum SA Zlatna care era sursa major� de emisie a dioxidului de sulf.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
24
Se observ� totu�i o cre�tere a dioxidului de sulf în anul 2006 fa�� de anul 2004 �i 2005, acest lucru rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse comparativ cu anii 2004 �i 2005.
Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de SO2 în perioada 2000-2006 este prezentat� în tabelul 2.2.1.2.
02 - instala�ii de ardere neindustriale 03 - arderi în industria de prelucrare 04 - procese de produc�ie (industria fontei �i o�elului) 07 - trafic rutier Pe sectoare de activitate evolu�ia emisiilor de SO2 este prezentat� în figura 2.2.1.2.
0
100
200
300
400
500
600
700toneSO2
2004 0,927 112,121 94,966 280,327 478,34
2005 2,0539 65,924 149,201 292,089 509,269
2006 3,3036 28,7461 285,6462 340,395 658,104
energetic neindustrial industrial transport total
Fig. 2.2.1.2. Evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2004 – 2006 pe sectoare
de activitate
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
25
În figura de mai sus s-a reprezentat grafic evolu�ia emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2004 – 2006 pe sectoare de activitate. S-a reprezentat doar aceasta perioad� deoarece în anii 2000 - 2003 valoarea dioxidului de sulf emis a fost de ordinul zecilor de mii de tone, incluzând acest� valoare în reprezentarea grafic� nu mai se putea vedea evolu�ia emisiilor pe ceilal�i ani.
2.2.2 Emisii anuale de dioxid de azot (NO2) Evolu�ia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2000 – 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.2.1.
Fig. 2.2.2.1. Evolu�ia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2000 – 2006
Sc�derea semnificativ� a emisiilor de dioxid de azot la nivelul anilor 2003 - 2006
se datoreaz� sc�derii activit��ii industriale �i metodologiilor de calcul folosite (factori de emisie).
Comparativ cu perioada 2003 – 2005, în anul 2006 se observ� a cre�tere a emisiilor de dioxid de azot. Aceast� cre�tere rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse dar �i a cre�terii parcului auto.
Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de NO2 în perioada 2000-2006 este prezentat� în tabelul 2.2.2.2.
Tabel 2.2.2.2.
NO2 SNAP 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
02 – instala�ii de ardere neindustriale 03 – arderi în industria de prelucrare 04 – procese de produc�ie (industria fontei �i o�elului) 07 – trafic rutier 08- alte surse mobile �i utilaje 09- tratarea �i depozitarea de�eurilor
În figura 2.2.2.3.se prezint� evolu�ia emisiilor de NO2 în perioada 2003-2006 pe sectoare de activitate
0200400600800
100012001400160018002000220024002600
toneNO2
2003 281,7 358,3 210,83 752,57 1603,4
2004 226,19 339,36 432,44 1164,41 2162,4
2005 237,505 312,12 372,83 1218,03 2140,491
2006 245,8467 479,7666 310,23 1383,78 2419,627
energetic neindustrial industrial transport total
Fig. 2.2.2.3. Evolu�ia emisiilor de NO2 în perioada 2003 – 2006 pe sectoare de
activitate Conform graficului de mai sus, cea mai mare pondere în emisiile de NO2 o are
sectorul de transporturi unde se emite o cantitate de cca 4 ori mai mult decât în sectorul industrial sau neindustrial.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
27
2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3) Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.3.1.
Tabel 2.2.3.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii (NH3)
(t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78
8748
12149,1 11583,07 11993,78
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000tone
NH3 (t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.2.3.1. Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006
Cantitatea mai mare a emisiilor de amoniac în perioada 2004 – 2006 fa�� de anul
2003 se datoreaz� inventarierii mai multor surse de emisie �i a folosirii mai multor îngr���minte chimice cu azot în agricultur�.
Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de NH3 în perioada 2003 - 2006 este prezentat� în tabelul 2.2.3.2
Surse de emisie : 02 - instala�ii de ardere neindustriale 03 - arderi în industria de prelucrare 06 - utilizarea solven�ilor
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
28
08- alte surse mobile �i utilaje 09 - tratarea �i depozitarea de�eurilor 10 - agricultur�
0
5
10
15
20
tone
NH
3/an
2003 18,92 1,58
2004 18,76 4,6
2005 10,713 5,578
2006 6,9091 4,7706
neindustrial industrial
Fig. 2.2.1.3. Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 pe
sectoarele de activitate “industrial �i neindustrial”
300
8426
300
11822
300
11266
301
11681
02000
40006000
800010000
1200014000
toN
H3/
an
2003 300 8426
2004 300 11822
2005 300 11266
2006 301 11681
deseuri agricultura
Fig. 2.2.1.3. Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 pe sectoarele de
activitate “de�euri” �i “agricultur�” S-au reprezentat în grafice separate sectoarele de activitate, industrial cu
neindustrial �i de�euri cu agricultur�, întrucât ordinul de m�rime era diferit. Conform celor doua situa�ii prezentate se observ� c� cea mai mare emisie de amoniac provine din sectorul agricol.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
29
2.3. Emisiile de compu�i organici volatili nemetanici Evolu�ia emisiilor de compu�i organici volatili nemetanici în perioada 2003 – 2006
este prezentat� în tabelul 2.3.1.
Tabel 2.3.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006
Emisii (NMVOC)
(t/an) 8408,64 9136,8 7114,27 6942,7
8408,64 9136,87114,27
6942,7
0
2000
4000
6000
8000
10000tone
NMVOC (t/an) 8408,64 9136,8 7114,27 6942,7
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.3.1. Evolu�ia emisiilor de compu�i organici volatili nemetanici în perioada
2003 – 2006 În perioada 2003 – 2006 se observ� o men�inere relativ constant� a emisiilor de
compu�i organici volatili nemetanici cu o u�oara sc�dere în anul 2006 datorit� utiliz�rii de�eurilor de lemn ca �i combustibil �i a sc�derii consumului de combustibil utilizat în activitatea de încalzire.
Pe SNAP-uri, evolu�ia emisiilor de NMVOC în perioada 2003 - 2006 este prezentat� în tabelul 2.3.2.
02 - instala�ii de ardere neindustriale 03 - arderi în industria de prelucrare 04 - procese de produc�ie 06 - utilizarea solven�ilor 07 - trafic rutier, sta�ii de distribu�ie a benzinei 11- alte surse-paduri
2.4. Pulberi în suspensie (PM10 ) Evolu�ia pulberilor în suspensie în perioada 2005 – 2006 este prezentat� în tabelul
2.4.1. Tabel 2.4.1.
Jude�ul Alba 2005 2006 Pulberi în suspensie PM10
(t/an) 3866,25 1671,01
3866,25
1671,01
0
1000
2000
3000
4000tone
PM10 (t/an) 3866,25 1671,01
2005 2006
Fig. 2.4.1. Evolu�ia pulberilor în suspensie în perioada 2005 – 2006
Sc�derea valorilor emisiilor de pulberi în suspensie în anul 2006 fa�� de anul 2005 se datoreaz� sc�derii consumului de de�eu lemnos pentru înc�lzire precum �i a încet�rii activit��ii unor agen�i economici.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
2.5.1. Emisii de metale grele (Hg, Cd, Pb) Cantit��ile de metale grele emise în atmosfer� în anul 2006 au fost: Hg- 1,011 kg, Cd- 3,13 kg �i Pb- 303,12 kg. Cel mai mult s-a emis plumb provenit din arderi în arderi în industria de prelucrare �i din procese de produc�ie. Mai putin cu mult a rezultat din emisiile dela sursele mobile, asta pentru c� a sc�zut cantitatea de benzin� cu plumb utilizat� în transport auto. În tabelul 2.5.1.1. este prezentat� evolu�ia emisiilor de metale grele în perioada 2001 – 2006
Fig. 2.5.1.1. Evolu�ia emisiilor de metale grele în perioada 2001 – 2006
Sc�derea emisiilor de metale grele în perioada 2004 – 2006 fa�� de perioada 2001 – 2003 se datoreaz� reducerii activit��ii din sectorul metalurgiei feroase �i neferoase �i utiliz�rii tot mai mult în transporturi a benzinei f�r� plumb.
2.5.2. Emisii de poluan�i organici persisten�i (POPs) Compu�ii organici persisten�i reprezenta�i prin PAH �i DIOXINE sunt reg�si�i în emisile provenite din procesele de produc�ie (procese de contact) �i din transportul rutier.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
32
În tabelul 2.5.2.1. este prezentat� evolu�ia emisiilor de poluan�i organici persisten�i în perioada 2003 – 2006.
Tabel 2.5.2.1 Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii POPs
(t/an) 0,0054 0,0062 0,0062 0,0133
0,0054 0,0062 0,0062
0,0133
0
0,002
0,004
0,006
0,008
0,01
0,012
0,014tone
POPs(t/an) 0,0054 0,0062 0,0062 0,0133
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.5.2.1. Evolu�ia emisiilor de poluan�i organici persisten�i
în perioada 2003 – 2006 Surse de emisie :
- procese de produc�ie (industria metalurgic�- elaborare �i fabricare font� , elaborare o�el)
- trafic rutier – SNAP 07 �i SNAP 08 – transport rutier �i alte surse mobile �i utilaje Cre�terea emisiilor de POPs în 2006 fa�� de 2005 se datoreaz� cre�terii produc�iei de
font� elaborat� (SC Saturn SA Alba Iulia), a produc�iei de piese din font� �i otel (SC Metalurgica SA �i SC Sitindustrie Romania SA Aiud), a cre�terii produc�iei de substan�e anorganice de baz� (SC GHCL UPSOM Ocna Mure�- silicat, sod� calcinat�) �i a cre�terii num�rului de surse inventariate.
2.6.Calitatea aerului ambiental Pân� în anul 2006 datele de monitorizare a calit��ii aerului la imisii s-au ob�inut prin
prelucrarea în laborator a probelor recoltate în re�eaua proprie de monitorizare aerului. În cursul anului 2006 APM Alba a instalat 3 sta�ii automate de monitorizare a calit��ii aerului, sta�ii primite prin contractul nr.84/11.01.2006 încheiat între MMGA �i DATAMAT ITALIA (lider), în asociere cu ORION SRL Italia �i ORION EUROPE Romania SRL, în baza acordului –cadru de împrumut dintre România �i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (ratificat prin legea nr. 68/26.03.2004) privind finan�area Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii �i poluarea aerului. Prin punerea în func�iune a sta�iilor de monitorizarea aerului se vor putea implementa prevederile directivei cadru de aer- Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
33
evaluarea �i managementul calit��ii aerului – �i a directivelor fiice -Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limit� pentru dioxid de sulf, dioxid de azot �i oxizi de azot, particule în suspensie �i plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limit� pentru benzen �i monoxid de carbon în aerul înconjur�tor �i Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon .
Sta�iile au fost amplasate în urm�toarele loca�ii �i vor determina urm�torii parametri- tabelul 2.6.1.:
Tabel 2.6.1.
Ora� Tipul sta�iei Loca�ie Indicatori ce se vor determina
ALBA IULIA
fond urban Alba Iulia
str. Lalelelor nr. 7B SO2, NOx, CO, O3, PM10/ PM2,5,
Sta�iile vor supraveghea calitatea aerului în municipiul Alba Iulia la sta�ia de tip „fond urban” (f�r� influen�e ale emisiilor din industrie �i trafic) , în municipiul Sebe� la sta�ia de tip „industrial-1” ( cu referire la emisiile de pe platforma industriala Sebe�) �i în ora�ul Zlatna la sta�ia de tip „industrial-1” (emisii în aer datorate polu�rii istorice din zon�). În cursul anului 2007 sta�iile vor intra în func�iune urmând s� furnizeze date privind calitatea aerului ambiental.
Pentru caracterizarea calit��ii aerului ambiental din jude�ul Alba s-au efectuat în anul 2006 determin�ri de gaze �i pulberi prin prelevare de probe cu ajutorul pompelor de prelevare tip ICIM �i prelucrarea probelor în laborator prin metode fizico-chimice �i spectrale. Amplasarea punctelor de prelevare, tipul poluan�ilor monitoriza�i, concetra�ia medie anual� �i frecven�a de dep��ire este prezentat� în tabelul 2.6.1
Tabelul 2.6.1
Jude� Ora� Locul monitoriz�rii
Tip poluant monitorizat
(probe zilnice)
Num�r determin�ri U.M
Concentra�ia medie anual�
Frecven�a dep��irii
%
Alba Alba Str. Lalelelor NH3 365 mg/mc 0,0306 0,00 Iulia Nr. 7B NO2 365 µg/mc 13,5 0,00 SO2 365 µg/mc 9,43 0,00 Zlatna Str. G�rii NH3 47 mg/mc 0,033 0,00 NO2 47 µg/mc 18 0,00 SO2 47 µg/mc 18 0,00 Cu 48 mg/mc 0,00207 0,00 Pb 48 mg/mc 0,00026 0,00 Cd 48 mg/mc 0,000 0,00 Zn 48 mg/mc 0,00238 0,00
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
34
Pentru indicatorii SO2 �i NO2 interpretarea rezultatelor s-a f�cut conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/ 2002 considerând valorile limit� pentru protec�ia s�n�t��ii umane. Pentru NH3 �i metale interpretarea rezultatelor s-a f�cut conform limitelor prev�zute în STAS 12574/ 87. S-au facut determin�ri �i de PM10 dar rezultatele nu au fost concludente (determinarea nu s-a putut face în totalitate conform SR ISO 12341/2002). Pentru plumb s-a utilizat metoda de determinare SR ISO 9855/1998 din pulberi în suspensie determinate conform STAS 10813/ 76.
2.6.1 Concentra�ii ale dioxidului de sulf Punct de prelevare – Alba Iulia, Strada Lalelelor Nr. 7B Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate rezult� urmatoarele
concentra�ii medii anuale de dioxid de sulf - tabel 2.6.1.1 Tabel 2.6.1.1
Fig. 2.6.1.2 Evolu�ia concentra�iilor maxime anuale de dioxid de sulf
Concentra�iile de dioxid de sulf înregistrate în cursul anului 2006 sunt sub valoarea
limit� pentru protec�ia s�n�t��ii umane (125 µg/mc) conform Ord.M.A.P.M 592/2002.
Punct de prelevare – Zlatna, Str. G�rii
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
36
Prin prelucrarea datelor rezultate din m�suratorile efectuate rezult� urmatoarele concentra�ii medii anuale de dioxid de sulf - tabel 2.6.1.3 din punctul de prelevare Zlatna, Str. G�rii:
Fig. 2.6.3.3 Evolu�ia concentra�iilor medii anuale de amoniac - Zlatna
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
42
Evolu�iile concentra�iilor medii �i maxime de amoniac din punctul de prelevare
Zlatna ,Str. G�rii sunt prezentate în tabelul nr. 2.6.3.4 Tabel 2.6.3.4
Amoniac - Zlatna
Concentra�ia maxim� mg/mc
Concentra�ia medie mg/mc
Anul 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Ianuarie 0,072 0,062 0036 0,034 0,055 0,057 0,026 0,031 Februarie 0,070 0,027 0,040 0,048 0,060 0,022 0,033 0,040 Martie 0,066 0,040 0,034 0,046 0,051 0,031 0,038 0,042 Aprilie 0,070 0,061 0,420 0,040 0,062 0,029 0,032 0,034 Mai 0,061 0,033 0,040 0,030 0,053 0,034 0,037 0,025 Iunie 0,063 0,038 0,042 0,044 0,052 0,042 0,034 0,040 Iulie 0,078 0,048 0,034 0,037 0,074 0,040 0,031 0,033 August 0,098 0,044 0,042 0,046 0,092 0,047 0,036 0,037 Septembrie 0,078 0,052 0,067 0,031 0,059 0,037 0,053 0,028 Octombrie 0,050 0,040 0,038 0,029 0,040 0,037 0,037 0,028 Noiembrie 0,050 0,048 0,034 0,034 0,044 0,037 0,027 0,031 Decembrie 0,038 0,030 0,030 0,026 0,032 0,025 0,022 0,025
2.6.4 Ozonul troposferic �i al�i oxidan�i fotochimici- nu se fac determin�ri .
2.6.5 Calitatea aerului ambiental – metale grele În re�eaua de monitorizare a calit��ii aerului sunt m�surate, plumbul, zincul, cuprul
�i cadmiul din pulberile în suspensie în Zlatna. Frecven�a de m�surare este s�pt�mânal�. Cele mai mari valori ale concentra�iilor la 24 ore, pentru plumb au fost de 4x10-5
mg/mc, iar la cadmiu valoarea a fost 0 mg/mc. Frecven�a de dep��ire a CMA-ului STAS 12574/87 la plumb este de 0 %.
Tabel 2.6.5.1
Indicator Localitatea Concentra�ia
maxim� mg/mc
Concentra�ia medie mg/mc
CMA STAS 12574/87 mg/mc
Plumb - probe la 24 h
Zlatna
4x10-5
2,6x10-5
7x10-4
Cadmiu - probe la 24 h
Zlatna
0
0
0,2x10-5
Alte determin�ri-în cursul anului 2006 s-au efectuat determin�ri ocazionale de SO2, NO2 �i formaldehid� –probe de lung� durat� -în municipiul Sebe� - zona societ��ii SC Kronospan Sebe� SA . Nu s-au înregistrat dep��iri ale limitelor admise conform Ordinului 592/ 2002 �i STAS 12574/87. Concluzii: calitatea bun� a aerului la imisii indic� lipsa unei polu�ri semnificative a aerului din activit��ile desf��urate de agen�ii economici din jude�ul Alba.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
43
2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic - nu de�inem date
2.8. Schimb�ri climatice
Respectarea prevederilor DIRECTIVEI 2003/87/UE- de instituire a unui sistem de tranzac�ionare a licen�elor de emisie de gaze cu efect de ser� �i de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS)
Protocolul de la Kyoto, prevede reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de ser� în perioada 2008-2012 (fa�� de nivelurile din 1990).
Directiva instituie un sistem de tranzac�ionare a licen�elor de emisie de gaze cu efect de ser� pentru a promova reducerea emisiilor de astfel de gaze într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor �i din punct de vedere economic.
În jude�ul Alba au fost inventaria�i 9 operatori care desf��oar� activit��i cuprinse în Anexa 1 a Directivei 2003/87/CE, dintre ace�tia 8 fiind autorizati �i având Planul de M�suri privind Monitorizarea �i Raportarea Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser� aprobat de catre ANPM Bucure�ti. Pentru cei 9 operatori, la nivelul jude�ului Alba, prin Planul National de Alocare au fost alocate certificate de emisii cu titlu gratuit, în num�r de 258.485 certificate pentru anul 2007 �i 1.317.905 certificate pentru 2008-2012 (un certificat de emisii de gaze cu efect de ser� este echivalent cu 1 ton� de dioxid de carbon emis în atmosfer�).
M�surile ce se impun pentru respectarea prevederilor Directivei: - Urm�rirea îndeplinirii Planurilor de M�suri privind Monitorizarea �i Raportarea
emisiilor de gaze cu efect de ser� întocmite de c�tre operatori; - Necesitatea efectu�rii de investi�ii substan�iale pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de ser� �i a altor poluan�i rezulta�i din producerea de energie (SO2, NOx, pulberi), de�i emisiile de gaze cu efect de ser� produse de sectorul energetic au sc�zut fat� de anul de baz� 1989, producerea de energie r�mânând principala surs� de emisii de gaze cu efect de ser� .
Alte gaze cu efect de ser�- Prin Protocolul de la Kyoto privind schimb�rile climatice au fost stabilite un grup de �ase gaze cu efect de ser�. Dintre acestea fac parte �i hidrofluorocarburile(HFCs) substan�e folosite în instala�iile frigorifice de uz casnic �i industrial. În anul 2006 au fost inventaria�i conform Regulamentului 842/2006 privind principalele gaze fluorurate cu efect de ser�, 20 agen�i economici care desf��oar� activita�i cu agen�i frigorifici respectiv hidrofuorocarburi (R 134, R 134 A, R 404, R 507, R 410 ). Cantitatea total� de HFC-uri vehiculat� de agen�ii economici a fost de 2368,12 kg. În cadrul domeniului tematic “ Schimbarea climei �i energia” ca indicator structural de mediu general “emisii de gaze cu efect de ser�” sunt prezenta�i trei indicatori ce reliefeaz� stadiul reducerii acestor emisii, �i anume: - emisii totale de gaze cu efect de ser�, - intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser�, - emisii totale de gaze cu efect de ser� pe cap de locuitor.
2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser�: Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de ser�” reprezint� cantit��ile în tone/ an de CO2, CH4 �i N 2O, poluan�i ce sunt reglementa�i prin Protocolul
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
44
de la Kyoto. Toate ��rile trebuie s� realizeze progrese în ceea ce prive�te reducerea acestor gaze cu efect de ser�. Conform inventarului emisiilor de poluan�i în atmosfer� Corinvent 2006, au rezultat urm�toarele cantit��i de gaze cu efect de ser�: CO2 -1056229 Mg, CH4- 14344 Mg �i N 2O -1761,07 Mg. În total aceste gaze au însumat 1072334 tone.
Red�m în tabelul 2.8.1.1. evolu�ia cantit��ilor de gaze cu efect de ser� calculate conform inventarelor de emisii în perioada 2003 – 2006
Comparativ cu anul 2005, cantitatea total� de gaze cu efect de ser� a fost mai
mic� cu aprox. 35382 tone. În tabelul 2.8.1.2. sunt prezentate emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser�
în perioada 2003 – 2006 exprimate în mii tone CO2 echivalent. Tabel 2.8.1.2.
Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 1903,373 2402,316 1922,408 1903,373
1903,3731922,408
2402,316
1903,373
0
500
1000
1500
2000
2500
3000( mii tone)
CO2 Eq (mii t/an) 1903,373 2402,316 1922,408 1903,373
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.8.1.2. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser� în perioada 2003 – 2006
Conform tabelului �i graficului de mai sus emisiile de gaze cu efect de ser� sunt în decre�tere, respectîndu-se astfel prevederile Protocolului de la Kyoto �i a CE Gothenburg 2001.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
45
Indicatorul structural de mediu „Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser�”- reprezint� nivelul de decuplare dintre dezvoltarea economic� �i emisiile de gaze cu efect de ser�. Acest indicator se determin� prin raportarea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de ser� exprimate în tone echivalent CO2 la PIB. Pentru anii 2005 �i 2006 nu se cunoa�te PIB- ul corespunz�tor jude�ului Alba, se cunoa�te cu certitudine PIB pentru 2003 iar pentru 2004 valoarea este estimat� (conform datelor primite dela Direc�ia Regional� de Statistic� Alba).
Pentru reprezentarea acestui indicator structural de mediu am utilizat datele corespunz�toare anilor 2003 �i 2004.
Tabel 2.8.1.3. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (Gg CO2 Eq) 1903,373 2402,316 1922,408 1903,373
PIB (miliarde RON) 3,3747 4,2823 - - Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser� (Gg CO2 eq./miliarde lei pre�uri curente)
564,01 560,98 - -
564,01
560,98
559
559,5
560
560,5
561
561,5
562
562,5
563
563,5
564
564,5
Gg
CO
2/ m
iliar
de le
i pre
'uri
cur
ente
Intensitatea emisiilorde gaze cu efect deser�
564,01 560,98
2003 2004 2005 2006
Fig.2.8.1.3.-Indicatorul structural
„intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser�” �inând cont c� emisiile totale de gaze cu efect de ser� scad în anii 2005 �i 2006 �i
estimând o cre�tere a PIB- ului în aceea�i perioad�, consider�m ca evolu�ia acestui indicator va fi în sc�dere.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
46
Indicatorul structural de mediu „emisii totale de gaze cu efect de ser� pe cap de locuitor” reprezint� nivelul de decuplare dintre dezvoltarea social� �i emisiile de gaze cu efect de ser�. S-au raportat emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser� la total locuitori din jude�ul Alba; unitatea de m�sur�: tone echivalent CO2 / cap de locuitor.
Tabel 2.8.1.4.
Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (tone CO2 Eq / cap locuitor ) 4,93 6,27 5,06 5,02
5,02
5,06
6,27
4,93
3
4
5
6
7
8
9
10(tone)
CO2 Eq (t/caplocuitor)
4,93 6,27 5,06 5,02
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.8.1.4.- Indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de gaze cu
efect de ser�/ cap de locuitor” Conform tabelului �i graficului de mai sus se relev� sc�derea acestui indicator
structural de mediu începând din anul 2004 pân� îm 2006.
2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon Principalele surse de emsiie de CO2 o reprezint� arderile din sectorul energetic,
instala�ii de ardere neindustrial� �i arderi în industria de prelucrare dar �i emisiile din transportul rutier. În tabelul 2.8.2.1. este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de dioxid de carbon” pentru perioada 2003 – 2006.
Tabel 2.8.2.1.
Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale CO2 (mii tone) 1303,071 1375,051 1091,502 1056,229
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
47
1303,071 1375,051
1091,502 1056,229
0
200
400
600
800
1000
1200
1400( mii tone)
CO2 (mii t/an)
CO2 (mii t/an) 1303,071 1375,051 1091,502 1056,229
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.8.2.1. Emisiile totale anuale de CO2 în perioada 2003 – 2006 Acest indicator structural de mediu are o evolu�ie descresc�toare.
2.8.3. Emisii anuale de metan Indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de metan” s-a ob�inut
însumând emisiile provenite preponderent din agricultur� (fermenta�ie) �i silvicultur�. În tabelul 2.8.3.1. este prezentat� evolu�ia acestui indicator pentru perioada 2003 – 2006.
Tabel 2.8.3.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale CH4 (mii tone) 14,4 18,685 14,516 14,344
14,4
18,685
14,516 14,344
0
5
10
15
20( mii tone)
CH4 (mii t/an) 14,4 18,685 14,516 14,344
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.8.3.1. Emisiile totale anuale de CH4 în perioada 2003 – 2006 Acest indicator structural de mediu are o evolu�ie descresc�toare.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
48
2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot Protoxidul de azot este emis cu prec�dere din activit��ile sectorului agricol �i din
silvicultur�. În tabelul 2.8.4.1. este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale de N 2O” pentru perioada 2003 – 2006.
Tabel 2.8.4.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii totale N2O (mii tone) 2,016 2,048 1,697 1,761
2,016 2,048
1,697 1,761
0
0,5
1
1,5
2
2,5
( mii toneN2O/an)
N2O (mii t/an) 2,016 2,048 1,697 1,761
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.8.4.1. Emisiile totale anuale de N2O în perioada 2003 – 2006 Acest indicator structural de mediu are o evolu�ie u�or cresc�toare datorit� cre�terii
emisiilor de N2O provenite din agricultur� (culturi f�r� fertilizatori, p��uni naturale) �i silvicultur� (p�duri de foioase neamenajate).
2.8.5. Emisii de gaze cu efect de ser� în sectorul energetic Cantitatea total� de gaze cu efect de ser� rezultate din inventarul emisiilor de
poluan�i Corinvent 2006- SNAP 01- este de 135492,8 tone din care 135480 tone CO2, 6,93 tone CH4 �i 5, 87 tone N 2O. Cea mai mare cantitate de CO2 s-a emis dela SC GHCL UPSOM Ocna Mure�- �i anume 132091 tone.
Comparativ cu anul 2005 cantit��ile de gaze cu efect de ser� emise din activit��ile SNAP 01 au crescut nesemnificativ (dela 134720 tone la 135492,8 tone).
2.9. Zone critice sub aspectul polu�rii atmosferice Principalele surse locale de poluare a aerului din jude�ul Alba sunt urm�toarele:
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
49
Instala�ii ce intr� sub inciden�a OUG 152/ 2005- IPPC 1.industria chimic� SC GHCL UPSOM SA Ocna Mure�- -producerea de substan�e chimice de baz�: s�ruri anorganice : sod� calcinat� �i produ�i secundari silica�i de sodiu, pulberi pentru sting�toare incendii, bicarbonat de sodiu. Activitatea societ��ii intr� sub inciden�a Ord. MAPM nr. 1144/ 2002-Registrul poluan�ilor cu emisiile de CO2. Societatea este în procedur� de reglementare pentru ob�inerea autoriza�iei de mediu, nu are emis� autoriza�ia de gospod�rirea apelor. Pe directiva IPPC a ob�inut perioad� de tranzi�ie pân� în 31.12.2009. Principalii poluan�i emi�i în atmosfer� sunt gaze de ardere cu con�inut de CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC. 2. Industria metalurgic� SC SATURN SA Alba Iulia- activitate sub IPPC: elaborare �i turnare font� instala�ia IPPC- instala�ie pentru elaborarea fontei cu o capacitate mai mare de 2,5 to/ or�. Societatea de�ine autoriza�ie integrat� de mediu pentru activitatea ce intr� sub inciden�a IPPC cu Plan de ac�iune ce are termen de finalizere 31.12.2007. Principalii poluan�i atmosferici sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, metale. SC METALURGICA SA Aiud- activitate sub IPPC: turn�torie pentru metale feroase cu o capacitate de produc�ie mai mare de 20 tone/ zi �i forje cu ciocane cu energia de lovire ce dep��e�te 50kJ/ ciocan. Societatea de�ine autoriza�ie integrtat� de mediu, cu plan de actiuni �i beneficiaz� de perioad� de tranzi�ie cu termen de finalizare 31.12.2014. Instala�ia a fost cumparat� de catre S.C. Remarul 16 Februarie S.A. Cluj Napoca , noul proprietar având obliga�ia de a- �i asuma obligatiile de mediu . Principalii poluatori emi�i sunt Principalii poluan�i atmosferici sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, metale. SC SITINDUSTRIE ROMANIA SA Aiud- activitate sub IPPC: turn�torie pentru metale feroase cu o capacitate de produc�ie mai mare de 20 tone/ zi. Are emis� autoriza�ia integrat� de mediu cu plan de actiuni , termen de conformare oct. 2007 ( nu beneficiaz�za de perioda de tranzi�ie ). Principalii poluan�i emi�i sunt sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, metale. 3. Industria de prelucrare a lemnului SC KRONOSPAN SEBE� SA Sebe� -activitate sub IPPC: producerea substan�elor chimice de baz�- hidrocarburi ce con�in oxigen -FORMALDEHIDA. Societatea are autoriza�ie integrat� de mediu �i se conformeaz� directivei IPPC. SC Kronospan Sebe� SA fabric� placi de medie densitate utilizând r��ini ureoformaldehidice pe care le fabric� în cadrul societ��ii. Instala�ia intr� �i sub inciden�a Directivelor SEVESO – obiectiv cu risc major- �i COV. Principalii poluan�i emi�i sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, �i formaldehid�. Societatea î�i monitorizeaz� permanent emisiile dela fabrica de formaldehid� , concentra�iile emise nu dep��esc valorile admise .
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
50
SC KRONOSPAN SEPAL SA Sebe�.-profilul de activitate este de fabricare placi aglomerate PAL. Societatea de�ine autoriza�ie de mediu. Principalii poluan�i emi�i sunt CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC, �i formaldehid�. SC HOLTZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL Sebe�-profilul de activitate este prelucrarea primar� a lemnului fabricare de cherestea-r��inoase. Societatea are autoriza�ie de mediu f�r� program de conformare. Principalii poluan�i emi�i în aer sunt: CO2, CO, SO2 , NOx ,CH4, Pulberi, NMVOC. Alte instala�ii SC STRATUSMOB SA Blaj- profilul de activitate fabricarea de produse finite �i stratificate din lemn. Societatea are autoriza�ie de mediu expirat�; în prezent activitatea societa�ii este în procedura de autorizare simpl�. În 13 februarie 2007 societatea a depus bilan�ul de mediu pentru autorizare -lipse�te la documenta�ie autoriza�ia de ape �i programul de conformare -APM Alba a cerut completarea documenta�iei. Societatea intr� sub inciden�a Directivei COV din solven�i cu activitatea de utilizare solven�i cu COV în cantit��i mai mari de 25 tone/ an. Poluan�i principali emi�i în atmosfer�: CO2, CO, SO2, NOx , Pulberi, CH4, NMVOC. Consider�m c� în jude�ul Alba nu exist� surse majore de poluare a aerului care s� determine existen�a zonelor critice sub aspectul polu�rii atmosferice.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
51
Capitolul 3. Apa Date preluate de la Direc�ia Apelor Mure�-Tîrgu-Mure� �i Sistemul de Gospod�rire a Apelor Alba Iulia
3.1. Resurse de ap�
3.1.1.Resurse de ap� teoretice �i tehnic utilizabile Resursele de ap� teoretice �i tehnic utilizabile – an 2006 sunt prezentate în tabelul
3.1.1.1. Tabel 3.1.1.1
Resursa de suprafa�� (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Jude�ul Teoretic� Utilizabil� Teoretic� Utilizabil�
Alba 9.572.000 48.669 - 1.126 Nu se cunosc date privind resursele teoretice de ap� din subteran (conform Statiei
Hidrologice Alba). Tabelul 3.1.1.2. prezint� debitele �i volumele de ap� (medii anuale 2006) ale
râurilor din jude�ul Alba. Tabel 3.1.1.2
Ape de suprafa�� Debit mediu anual mc/sec
Volum mediu anual mil. mc
Râul Mure� - amonte cf. cu râul Cugir 184,00 5802,6 Râul Sebe� - Petre�ti 10,80 340,6 Râul Târnava Mare – Blaj 20,10 633,9 Râul Târnave- av. cf.Târnava Mic� 35,40 1116,4 Râul Ampoi – B�r�ban� 7,02 221,4 Râul Mare – Cugir 6,34 199,9 Râul Arie�- amonte cf. r. Mure� 39,90 1258,3
3.1.2. Prelev�ri de ap� Volumele totale de ap� captate în anul 2006 pe sectoare de activitate din surse de suprafa�� �i subterane sunt prezentate în tabelul 3.1.2.1 Tabel 3.1.2.1
Jude�ul Volume captate din surse directe din care (mii mc)
Corespunz�tor domeniului tematic „resursele de ap�” –indicatorul structural de mediu privind „Captarea apei” ne relev� urmatoarea statistic� pe anii 2003, 2004 , 2005 �i 2006 privind capt�rile de ap� din surse de suprafa�� �i din subteran (tabelul 3.1.2.2.)
Tabel 3.1.2.2 Captarea apei UM 2003 2004 2005 2006
-din surse de suprafa�� Mil. mc 58,276 52,976 49,881 48,669 -din subteran Mil. mc 1,559 1,322 1,305 1,126
Total Mil. mc 59,835 54,298 51,186 49,795
59,83554,298
51,186 49,795
0
10
20
30
40
50
60
70
mil.
mc
captare apa 59,835 54,298 51,186 49,795
2003 2004 2005 2006
Fig. 3.1.2.2.- Indicatorul structural « captarea apei » Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul structural de mediu privind „Captarea apei” ne indic� o îmbun�ta�ire substan�ial� a acestuia prin sc�derea cantit��ilor de ap� prelevate din surse directe (de suprafa�� �i subterane) pentru satisfacerea
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
53
necesarului de ap�, pentru procesare ap� potabil� �i sectoarele mari de activitate- industrie, zootehnie, iriga�ii, piscicultur�. Corespunz�tor domeniului tematic „resursele de ap�” –indicatorul structural de dezvoltare durabil�« Intensitatea consumului de ap�» referitor la consumul total de ap� din toate sectoarele, inclusiv ap� pentru potabilizare, în rela�ie cu popula�ia total� din jude�. Prezent�m evolu�ia acestui indicator în anii 2003-2006 în tabelul 3.1.2.3.
Tabel 3.1.2.3. 2003 2004 2005 2006
Volum total de ap� consumat� (mc). 59835000 54298000 51186000 49795000
Locuitori jud.Alba 385514 382971 379189 378614 Intensitatea consumului de apa (mc pe cap locuitor)
26,47
59,91
23,51
23,59
5983500054298000
51186000 49795000
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
tota
l mc
cons
umat
i/loc
uito
r ju
det
intesitateaconsumului de apa
59835000 54298000 51186000 49795000
2003 2004 2005 2006
Fig.3.1.2.3.-Intensitatea consumului de ap�
Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul de dezvoltare durabil� « intesitatea consumului de ap� » are o evolu�ie descresc�toare în perioada 2003-2006.
3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor Sursa de informare: Sistemul de Gospod�rire al Apelor Alba Contribu�ia în anul 2006 în lei RON a diferitelor activit��i economice este prezentat� în tabelul 3.1.3.1.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
54
Tabel 3.1.3.1
Nr. Facturat-Valoric (f�r� tva)
crt. Denumirea contribu�iei UM Facturat-
Fizic lei RON 1 Contrib.utiliz.res.ap� râu unit.ind. mmc 22318,171 781136,13
10 Contrib.utiliz.res.ap� subt.iriga�ii mmc 10,000 450,00 11 Contrib.primire ape uzate-mat.în susp. to 2619,080 23309,85 12 Contrib.primire ape uzate-extractibile to 71,160 19426,71 13 Contrib.primire ape uzate-rez.filtr.105°C to 27969,355 928582,72 14 Contrib.primire ape uzate-cbo5 to 652,070 23735,19 15 Presta�ii Ac.Mihoiesti (mmc poz.2 , 5) mmc (774.940) 7168,24 16 Pietri�,nisip mc 326200,000 1141700,00 17 Taxe GA-Acte reglementare buc 46,000 13670,00 Total 3822507,44
Penalit��ile încasate pentru dep��irea valorilor limit� ale concentra�iilor de poluan�i la evacuare în emisar, sunt prezentate în tabelul 3.1.3.2.
Tabel 3.1.3.2. Nr. crt.
Agent economic TOTAL ( RON)
1 SC Kronospan SA Sebes 44899,67 2 Interbrew Romania Blaj 17980,80 3 Fabrica de Arme Cugir 2700,10 4 SC APA CTTA Filiala Cugir 4957,60 5 SC APA CTTA Filiala Blaj 3331,60 6 SC Stratusmob BLAJ 2820,00 7 Cuprumin Abrud 511968,23 8 CNCAF Deva-Fil.Ro�iamin Ro�ia Montan� 440571,18 TOTAL INCASAT 2006 1029229,18
Totalul de 1029229,18 RON reprezint� 79,77% din totalul penalit��ilor aplicate agen�ilor economici din jude�ul Alba în anul 2006 �i corespunde principalilor poluatori ai apelor de suprafa��. Se observ� c� cele mai mari penalit��i le-au pl�tit societ��ile din industria extractiv� : SC Cuprumin SA Abrud �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
55
3.2. Ape de suprafa��
3.2.1.Starea râurilor interioare Conform SINTEZEI APELOR, primit� de la Direc�ia Apele Române Târgu Mure�,
în bazinul hidrografic Mure�, jude�ul Alba, monitorizarea calit��ii apelor de suprafa�� curg�toare se realizeaz� pe 20 cursuri de ap� la nivelul a 27 sec�iuni de supraveghere. În tabelele de mai jos se prezint� starea ecologic� �i starea chimic� a râurilor din jude�ul Alba pe sec�iuni de supraveghere, lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
56
Starea ecologic� �i starea chimic� a râurilor din b.h. Mure�
aferente jude�ului Alba – 2006 Tip monitoring de supraveghere Tabel 3.2.1.1.
STAREA ECOLOGIC� Elemente de calitate biologice Elemente de calitate chimice �i fizico-chimice
Râul Sec�iunea MZB FPL mFB Încadr.
biol. RTA RO NUTR SAL PTS AICR Încadr. Chim.
Încadr Stare
ecologic�
Starea chimic�
Am. Ocna Mure� I II II II I I II II I II II II B Mihal�-pod II II III II I I II III I I III II B
Mure�
Am.Alba Iulia I II II II I II II II II I II II P(Cr,Cu, Pb)
Arie�eni I I I I I I I I I I I I B Av. Ac. Mihoie�ti I I I I I I I I I I I I B
Arie�
Am. Baia de Arie� I II II II I I I I III I III II P(Cu,Co) Gârda Seac� Cheile Gârdei I I I I I I I I I I I I B Abrud Câmpeni PB II II V I I I I IV I IV V B Valea Cerbului Valea Cerbului I I I I I I I I I I I I B Buninginea Priza Abrud I II II I I I I I I I I I B �tefanca �tefanca II II I II I I I I I I I II P(Cu,Ni)
Valea �esei Valea �esei PB III PB V V II I III V I V V P(Cu,Co, Cd,Ni,Pb)
Cioara Priza Baia de Arie� I I I I I I I I I I I I B Sart�� Sart�� I I II I I I I I I I I I B Cheia Sub Piatr� I I I I I I I I I I I I B Geoagiu Cheile Râme�ului I II I I I I I I I I I I B
Târnava Mare + Am. Blaj II II II II I II II II III I III II P(Cr,Cu, Cd,Ni,Pb)
Târnave Mihal� II II II II I II II II III I III II P(Cr,Cu,Co,Cd,Pb)
Târnava Mic� Petrisat II II II II I I I II II I II II P(Cr,Co, Pb)
Izvorul Ampoiului I I II I I I I I I I I I B Ampoi B�r�ban� II II II II I I I I I I I II B
Fene� Priza Zlatna I I I I I I I I I I I I B Gâlceag I I I I I I I I I I I I B Sebe� Oarda II II I II I II II I I I II II B
Seca� Apold I II II II I II II II I I II II B Râul Mare Cugir I I I I I I I I I I I I B Cugir �ibot I I II I I I I I I I I I B
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
57
. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – 2006
(bazinul hidrografic Mure� – jude�ul Alba) Tabel 3.2.1.2 Starea ecologic� Starea chimic� Râul Lung FB – Clasa I B – clasa II M - clasa III S – clasa IV P – clasa V B - Bun� P - Proast�
km 775 362 379 0 0 34 562 213 Total % 46,71 48,90 0,0 0,0 4,39 72,52 27,48 Încadrarea s-a efectuat conform Ordin 161/2006, pentru concentra�iile medii anuale ale indicatorilor determna�i. Prescurt�ri: MZB – macrozoobentos; FPL – fitoplacton; mFB – microfitobentos; RTA – regim termic �i acidifiere; RO – regim de oxigen; NUTR – nutrien�i; SAL – salinitate; PTS – poluan�i toxici specifici; AICR - al�i indicatori chimici relevan�i; FB – Foarte bun�, B – bun�; M – moderat�; S – slab�; P – proast�; PB – pustiire biologic�. Starea chimic�: metale grele concentra�ia frac�iunii dizolvate (medii aritmetice).
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
58
În figura 3.2.1.2 de mai jos se prezint� reparti�ia lungimilor tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea apei din punct de vedere al st�rii ecologice.
47%
49%
4%0%
0%
IIIIIIIVV
Fig. 3.2.1.2 Lungimimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea apei
din punct de vedere a starii ecologice
Clasa de calitate V -Proasta P - râul Abrud în sec�iunea Câmpeni . Surse de poluare : ape de min� provenite
din zona Bucium Izbita (poluare permanent� cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile) �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� (poluan�i : metale grele �i suspensii nebiodegradabile) – societatea �i-a sistat activitatea în luna mai 2006 . Râul este declarat pustiit biologic la macrozoobentos.
- Valea �esei , afluent al râului Arie�. Surse de poluare: ape acide �i metale grele provenite din scurgerile de pe haldele de steril Steregoi, Geam�na �i Cuibarul, halde pe care în anul 1990 s-a declan�at fenomenul de biosolubilizare bacterian� . Pe valea �esii se înregistreaz� pustiire biologica la macrozoobentos �i microfitobentos. Pentru definirea indicatorului structural de mediu « Calitatea apelor de suprafa�� » s-a facut raportarea lungimilor de râu care se încadreaz� într-o anumit� clas� de calitate la lungimea total� a râurilor supravegheate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.2.1.3.
Clasificarea se f�cea în « 4 categorii de calitate» �i nu în « 5 clase de calitate ». 00,00 14,24 04,39
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
59
0
10
2030
40
50
60
%
clasa I-FB 0,00 21,87 46,71
clasa II- B 46,7 18,05 48,9
clasa III-M 31,6 31,6 0,00
clasa IV-S 21,7 14,24 0,00
clasa V- P 0,00 14,24 4,39
2003 2004 2005 2006
Fig. 3.2.1.3.-Indicatorul structural « calitatea apelor de suprafa�� » Conform tabelului �i figurii de mai sus, se constat� o cre�tere a procentului de ape de suprafa�� încadrat� în clasale de calitate I-« foarte bune »-FB �i II-« bune »-B pe baza sc�derii procentului pentru clasele «moderat�»-M, «slab�»-S �i «proast�»-P în perioada 2004-2006.
3.2.2. Starea lacurilor În cursul anului 2006 s-a monitorizat de c�tre Sistemul de Gospod�rire a Apelor Alba, lacul de acumulare Oa�a ce face parte din salba de lacuri de acumulare în regim hidroenergetic (Oa�a, T�u , Obrejii de C�pâlna ,Petre�ti) prin amenajarea hidroenergetic� a bazinului superior al râului Sebe� �i care sunt �i surse de alimentare cu ap� potabil� în sistem microregional sau local. În tabelul de mai jos se prezint� calitatea lacului din punct de vedere al gradului de eutrofizare. Calitatea lacurilor din jude�ul Alba – 2006
Tabel 3.2.2.1. Indicatori ai gradului de eutrofizare
Lacul Timp reten�ie
Fosfor total mgP/l
Azot mineral mgN/l
Biomas� fitoplanctonic�
maxim� din zona fotic�/
Biomas� medie anual�
mg/l
Clorofila „a”
mg/l
Încadrare global�
Oa�a 139 0,0048 ultraoligotrof
0,141 ultraoligotrof
3,660 mezotrof
0,92 ultraoligotrof
4,09 mezotrof Oligotrof
Lacul se incadreaz� în stadiul trofic Oligotrof 3.2.3. Starea fluviului Dun�rea - nu este cazul
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
60
3.2.4. Calitatea apei Dun�rii pe teritoriul Rezerva�iei Biosferei Delta Dun�rii - Nu este cazul
3.3.Ape subterane Foraje hidrogeologice
În tabelul 3.3.1. este prezentat� încadrarea forajelor hidrogeologice, pe categorii de calitate, conform legii 311/2004
Tabel 3.3.1.
Nr. crt.
Sec�iune de prelevare
Cod foraj
Categoria de
calitate conform
Legii 311/2004
Indicatori depasiti Conform Legii 311/2004
1 Totoi F1 N conductivitate,mangan dizolvat, sodium, sulfa�i, cloruri, duritate total�
2 Lunca( Ocna )Mure� F3 N mangan dizolvat, sulfa�i, duritate total� 3 Decea F3 N mangan dizolvat, duritate total� 4 R�de�ti F3 N mangan dizolvat, duritate total�
13 Luncani F1 N mangan dizolvat, plumb dizolvat, duritate total�, sulfa�i
14 Izvorul Coasta Opri�a
Mun�ii Trasc�u P duritate total�, substan�� organic�
Conform tabelului de mai sus, singurele foraje care s-au încadrat în categoria de calitate “potabil�” au fost cele de la Mihal�- F7 �i Izvorul Coasta Opri�a- Mun�ii Trasc�ului.
3.4. Mediul marin �i costier-Nu este cazul.
3.5. Apele uzate
3.5.1.Surse majore �i grad de epurare Sursele majore de poluare ale apelor de suprafa�� din jude� apar�in urm�toarelor
activit��i economice: industria extractiv�, captare �i prelucrare ap� pentru alimentare ( sta�ii de epurare – ape uzate or��ene�ti), prelucr�ri chimice, industria prelucr�rii lemnului �i industria metalurgic� + construc�ii de ma�ini.
În tabelul 3.5.1.1 prezent�m principalele surse de poluare din jude�ul Alba ce au fost supravegheate prin analize de laborator de c�tre SGA Alba.
C
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
61
Tabel 3.5.1.1
Surse de poluare
Domeniul de
activitate Emisar
Volum total ape
uzate evacuate (mil.mc)
Poluan�i specifici Grad de epurare
%
Fil.Arie�min Baia de Arie� -evacuare iaz V.Sart��
Ind. extractiv�
V.Sart��-afluent al Arie�ului
1,488
Suspensii, reziduu filtrabil, mangan
0
-canal ape min�
Râul Arie� Metale frac�iune diz.,cupru, zinc
SC Cuprumin SA Abrud -iaz V.�esei
Ind. extractiv�
Râul Arie� 4,841 Suspensii, Fier ionic tot. cupru
0
Fil.Zlatmin Zlatna -st.epurare-iaz decantare
Ind. extractiv�
Râul Ampoi 38% -suficient epurat
-ape min� Larga
Pr.Bloria-afl. Geoagiu – afl,. R. Mure� jud. Hunedoara .
Total general 0,980 12,474 13,243 11,704 37,421 38,401 Din volumul total de ape uzate evacuate în anul 2006 se disting urm�toarele
procente privind gradul (necesarul) de epurare al apelor evacuate: - 2,55% nu necesit� epurare - 32,48% nu se epureaz� - 34,49% se epureaz� insuficient - 30,48% se epureaz� suficient
Comparativ cu anii 2004 �i 2005 situa�ia calit��ii apelor evacuate “suficient epurate” s-a îmbun�t��it considerabil, astfel se identific� urm�toarele procente:
Tabel 3.5.1.3. AN 2004 2005 2006
% ape epurate suficient din total
evacuat
5,88
9,09
30,48
Cantit��ile de nocivit��i evacuate provenite dela principalele activit��i din
economia jude�ului Alba cu evacuare în apele de suprafa�� din bazinul hidrografic Mure� în anul 2006 sunt prezentate în tabelul 3.5.1.4
Tabel 3.5.1.4
Principalele activit��i din economia jude�ului Alba
Din tabelul de mai sus se constat� o sc�dere a cantit��ilor de cloruri, reziduu
filtrabil, CBO5, fier ionic dizolvat, azota�i, fenoli, subst.extractibile în anul 2006 fa�� de 2005 datorit� nu neaparat al cre�terii graduluii de epurare al apelor evacuate cât al
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
65
reducerii produc�iei agen�ilor economici. Se remarc� o tendin�� de cre�tere a cantit��ii de fosfor total în anul 2006 fa�� de anii preceden�i- sursele de poluare sunt : zootehnie, industria prelucr�rii lemnului �i captare �i prelucrare ap� pentru alimentare. 3.6. Zone critice sub aspectul polu�rii apelor de suprafa�� �i a celor subterane Zone critice sub aspectul polu�rii apelor de suprafa��
-Râul Mure� : aval confluen�� cu Târnavele 71 km, prezint� o stare chimic� proast�, - poluare cu metale ( crom, cupru, plumb).
-Râul Târnava Mare+ Târnave( aval de confluen�a cu Târnava Mic�) : 41 km – stare chimic� proast� – poluare cu metale grele : crom, cupru, cobalt, cadmiu, nichel, plumb. Surse de poluare : din jude�ul Sibiu �i Râul Târnava Mic�
-Râul Târnava Mic� : 43 km – stare chimic� proast� – poluare cu metale grele ( crom, cobalt, plumb). Surse de poluare : din jude�ul Mure�, platforma industrial� a ora�ului Târnaveni.
-Râul Arie� : 41 km – stare chimic� proast� – poluare cu metale grele ( cupru, cobalt). Surse de poluare : haldele de steril de descopert�, iazurile de decantare a sterilului de flota�ie aflate în conservare, apele de min� .
-Abrudel -24 km – stare ecologic� proast�. Pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologic� la macrozoobentos. Surse de poluare : permanent� – apele de min� din zona Bucium Izbita �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�.
Râul Arie�, aval confluen�� cu Râul Abrud
Zone critice sub aspectul polu�rii apelor subterane Conform tabelului 3.3.1., singurele foraje hidrogeologice care s-au încadrat în categoria de calitate “potabil�” –P -în conformitate cu Legea 311/2004 au fot cele de la Mihal�- F7 �i izvorul Coasta Opri�a- Mun�ii Trasc�ului. Celelalte foraje hidrogeologice s-au încadrat în categoria N-nepotabil cu exceptia celui dela Mihal�- F4-si Fene�-F1�i F2-unde categoria de calitate este P-N, poluan�ii dep��i�i fiind substan�a organic� (Mihal�) �i cupru, duritate total� (Fenes F1 �i F2) ca influen�� a
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
66
polu�rii din zon�, repectiv poluarea istoric� din zona Zlatna ca urmare a activit��ii îndelungate a societ��ii SC Ampelum SA Zlatna.
În zona Podi�ului Târnavelor �i comunele Ro�ia de Seca�, Cenade, Pianu, Câlnic, Jidvei ( analize APM – ap� din fântâni) s-a constatat o poluare difuz� cu azota�i datorat� unei fertiliz�ri necontronate a terenurilor agricole, a depozit�rii haotice a de�eurilor menajere �i a dejec�iilor animaliere.
S-au supravegheat 2 foraje la Baia de Arie�- F1 �i F2- ca foraje de control pentru urm�rirea impactului pe care îl au sursele de poluare din zon� (iazuri de decantare apar�in�toare Filialei Arie�min Baia de Arie�- Sart��) asupra apei freatice (subterane).
3.7. Concluzii În jude�ul Alba sursa major� de poluare toxic� permanent� a apelor de
suprafa�� o reprezint� activit��ile din industria extractiv� prin : haldele de steril de descopert�, iazurile de decantare a sterilului de flota�ie �i îndeosebi prin apele de min�. Poluarea cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile a râurilor Arie� – aval de confluen�a cu râul Abrud, Abrud, Târnava Mare, Târnava Mic�, Ampoi �i în ultim� instan�� râul Mure�, are un caracter permanent �i a dus în timp, la intoxica�ia cronic� a organismelor ce populeaz� biocenoza acvatic�, aceasta devenind instabil�, neechilibrat�. Comportamentul �i circuitul metalelor grele la nivelul sistemului acvatic, poate fi asociat cu efecte toxice, în diferite grade, pentru toate, sau pentru unele componente biologice, prin simplificarea divesit��ii biologice �i deteriorarea patrimoniului genetic prin faptul c� �i în cantit��i mici, metalele grele manifest� o toxicitate puternic� prin acumulare în biomas� �i biotop. Ca urmare, toate tronsoanele de râuri din judet, poluate cu metale, fie prin emisii directe, fie indirect, prin afluen�i ( cazul râului Mure�), pot fi considerate zone critice.
Râul Abrud, aval confluen�� cu pârâul Izbicioara
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
67
Capitolul 4. Solul
4.1.Fondul funciar
4.1.1.Reparti�ia solurilor Jue�ului Alba pe categorii de folosin�� Evolu�ia reparti�iei terenurilor agricole pe tipuri de folosin�e la nivelul jude�ului Alba în anul 1995 �i în perioada 2000-2006 este prezentat� în tabelul 4.1.1.1. Tabel 4.1.1.1.
Suprafa�a (ha) Nr.crt Tip de folosin�a 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Evolutia suprafetei agricole in perioada 1995 - 2006
Fig. 4.1.1.1.- Evolu�ia suprafe�ei agricole
în anul 1995 �i perioada 2000-2006
Fondul funciar dup� modul de folosin�� la 31.12.2006 este prezentat în tabelul 4.1.1.2 Tabel 4.1.1.2.
Suprafa�a Tipuri de folosin�� (ha) %
din total terenuri o Terenuri cu destina�ie agricol� 329520 56,51 o Terenuri cu destina�ie forestier� 228.054 39,11 o Terenuri aflate permanent sub ape 6.311 1,08 o Terentri intravilane ( cur�i, construc�ii) 12.789 2,17 o Terenuri destinate pt.transporturi
feroviare, situri arheologice etc… 7.987 1,36
o Total tipuri folosin�� 583.075 100
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
68
Dinamica �eptelului în perioada 2003-2006 este prezentat� în tabelul 4.1.1.3.
bovine total cap 76382 76803 78644 74925 din care matc� cap 44007 44112 44351 38924 ovine +caprine total cap 229090 232588 246643 171115 din care f�t�toare cap 177728 177680 177758 148916 porcine total cap 100749 102442 105075 100470 din care scroafe cap 5658 5493 5485 5249 p�sari total mii cap 2308 2526 2349 2278 din care ou�toare mii cap 992 1005 998 881 4.2. Presiuni asupra st�rii de calitate a solurilor.
4.2.1. Îngr���minte
În tabelul 4.2.1.1. este prezentat� situa�ia utiliz�rii îngr���mintelor chimice în anul 2006. Tabel 4.2.1. 1.
N P2O5 K2 O Total Arabil Agricol 2006 2679 1640 463 4782 63,12 59,7 -Total suprafa�� agricol� fertilizat� : 80132 ha , pe care s-au aplicat 4782 tone îngr���minte, din care: - arabil 65332 ha, pe care s-au aplicat 4124 tone îngr���minte, Culturile agricole pe care au fost aplicate îngr���minte chimice (substan�� activ�) pentru produc�ia anului 2006.
În tabelul 4.2.1.2.este prezentat� situa�ia culturilor agricole pe care au fost aplicate îngr���minte chimice ( substan�� activ�) pentru produc�ia anului 2006.
Tabel 4.2.1.2.
Total agricultur� Total sector privat Total de stat
4.2.2.Produse pentru protec�ia plantelor. Evolu�ia consumului total de pesticide în perioada 2000-2006 este prezentat�
în tabelul 4.2.2.1. Tabel 4.2.2.1. Anul Consum total de pesticide
( tone substan�� activ�) Revin la 1 hectar cultur� tratat�
( kg substan�� activ�) total insecticide fungicide erbicide total insecticide fungicide erbicide 2000
118,950
8,026
72,154
38,770
0,855
0,058
0,519
0,278
2001
126,076
10,167
82,015
33,894
0,910
0,073
0,592
0,245
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
70
2002
105,902
7,282
64,870
33,750
0,766
0,054
0,468
0,244
2003
83,380
9,816
49,587
23,977
0,606
0,072
0,360
0,174
2004
86,652
5,201
54,370
27,081
0,631
0,038
0,396
0,197
2005
99,846
5,850
66,605
27,391
0,728
0,043
0,485
0,200
2006
97,273
5,705
55,688
35,880
0,712
0,042
0,407
0,263
Ca suprafa�� de referin�� a acestor consumuri s-a considerat ca relevant�
suma hectarelor de arabil+planta�ii pomicole intre�inute+plantatii viticole +hamei, rezultate din situa�iile puse la dispozitie de DADR-Alba.
4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice. În jude�ul Alba suprafa�a de sol afectat� de reziduuri zootehnice este de 3,50
ha. În urma desfiin��rii marilor complexe zootehnice de cre�tere �i îngra�are a porcinelor �i bovinelor s-au redus sim�itor presiunile asupra st�rii de calitate a solurilor prin poluarea cu reziduuri zootehnice . Cu excep�ia complexelor de cre�tere pentru carne �i ou� din cadrul intreprinderilor AVICOLA , exploata�iile zootehnice sunt în propor�ie de 92% de tip extensiv respectiv gospod�rii ��rane�ti unde reziduurile zootehnice (gunoiul de grajd) sunt utilizate dup� fermentare, drept îngr���mînt natural, care folosit dupa normele din CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE nu are efecte asupra calit��ii solului.
4.2.4. Situa�ia amenaj�rilor agricole. În jude�ul Alba exist� sistem de iriga�ii pe o suprafa�� de 240 ha.
4.2.5. Poluarea solurilor în urma activit��ilor din sectorul industrial Parametri statistici ai con�inutului de metale grele (Cu, Pb, Cd) în zona Zlatna-determin�ri efectuate de APM Alba –probe de suprafa��(nu s-a determinat zincul).- tabel 4.2.5.1
Tabel 4.2.5.1. Pb
(mg/kg sol) Cu
(mg/kg sol) Zn
(mg/kg sol) Cd
(mg/kg sol) Parametrul statistic
0-10 cm
10-20 cm
0-10 cm
10-20 cm
0-10 cm
10-20 cm
0-10 cm
10-20 cm
Locul recolt�rii
Izvorul Ampoiului 56,20 - 115,70 - - - 1,18 -
Valea Morilor 245,69 - 322,65 - - - 1,73 -
Mal stâng râu Ampoi 108,29 - 316,10 - - - 1,89 -
Mal drept râu Ampoi 84,34 - 294,43 - - - 1,84 -
Patrângeni ~3 km de fosta surs� de poluare
261,29 -
131,14 - - -
1,75 -
Gala�i mal drept râu.Ampoi
74,17 -
196,02 - - -
0,61 -
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
Nu de�inem date statistice. La capitolul 4.5 «Zone critice sub aspectul
degrad�rii solului», sunt eviden�ia�i principalii poluan�i care contribuie la degradarea solului . Poluarea solului (ha) în anul 2006 în jude�ul Alba - tabelul 4.2.5.2
Noroaie 114,2 - 114,2 - - - - - - Steril 113 - 113 - - - - - - Zgur� 7,1 - - 7,1 - - - - - Suprafe�ele se refer� la depozitele de de�euri existente în jude�. 4.2.6 . Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe c�rbune. În jude�ul Alba nu exist� termocentrale pe c�rbune.
4.3. Calitatea solurilor
4.3.1.Reparti�ia solurilor pe clase de calitate Încadrarea solurilor pe clase �i tipuri în jude�ul Alba este prezentat� în tabelul 4.3.1.1.
Tabel. 4.3.1.1. Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folo-
4.3.2 Principalele restric�ii ale calit��ii solurilor În tabelul 4.3.2.1. sunt prezentate suprafe�ele agricole care figureaz� în eviden�ele Oficiului pentru Studii Pedologice �i Agrochimie Alba ca poluate, pe tipuri de poluare-conform COD MESP 1987.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
73
Eroziunea solului prin ap� - puternic 20/13 24120 Eroziunea solului prin ap� - foarte puternic
20/14 33.720
Eroziunea solului prin ap� - excesiv 20/15 9.795 Eroziune eolian� 20/20 Nu este cazul Alunec�ri de teren în valuri 38/20 25.375 Alunec�ri de teren în trepte 38/30 5.971 Alunec�ri de teren curg�toare 38/50 755 Schelet excesiv de la suprafa�a solului
28/15 40.500 – grad de afectare al produc�iei agricole 11-25%
Rezerv� de humus – foarte mic� 144/015 43330 Rezerv� de humus – mic� 144/090 134250 Aciditate puternic� 63/>4,7 36240 Aciditate moderat� 63/5,2-5,6 115363 Asigurare cu fosfor – foarte slab� 72/002 60320 Asigurare cu fosfor – slab� 72/006 182440 Asigurare cu potasiu – foarte slab� 73/020 42.830 Asigurare cu potasiu - slab� 73/053 111260 Asigurare cu azot – foarte slab� 71/0120 138420 Asigurare cu azot – slab� 71/205-28/03,04 164930 Caren�e de microelemente(zinc) - - Poluare chimic� 28/03,04 5.503 Distrugerea solului prin excav�ri 28/01 89 Acoperire sol- de�euri �i reziduuri sterile
78/02 395
4.4 . Monitorizarea calit��ii solurilor.
Re�ele de monitorizare: - Municipiul Alba Iulia : 13 puncte de monitorizare - Municipiul Aiud, 4 puncte de monitorizare, municipiul Sebe�, 3 puncte
de monitorizare, municipiul Blaj �i ora�ele: Cugir, Teiu�, Ocna Mure�, Câmpeni, Baia de Arie� �i Abrud : 2 puncte de monitorizare.
- zona Zlatna, arealul care s-a aflat sub directa influen�� a emisiilor fostei surse de impurificare SC Ampelum SA – domeniu de activitate metalurgia cuprului, fabricarea sulfatului de cupru �i magneziu. Agentul economic �i-a încetat activitatea în anul 2004 : 10 puncte de monitorizare
Indicatorii monitoriza�i – metale grele: plumb, cupru, �i cadmiu, acumulate in orizonturile superioare ale solului. Toate probele au fost recoltate de pe terenuri agricole – folosin�e sensibile. In tabelul 4.4.1. este prezentat intervalul de varia�ie al metalelor grele acumulate în orizonturile superioare ale solului : zona Zlatna – �ard (~ 30 km de fosta surs� SC Ampelum SA) -an 2006.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
74
Tabel 4.4.1.
Cupru mg/kg
Plumb mg/kg
Cadmiu mg/kg
Zona
recoltarii min. max. med. min. max. med. min. max. med.
Ord. 756/97 Praguri de alert� pt. folosin�e sensibile
100 50 3
Ord. 756/97 Praguri de interven�ie pt. folosin�e sensibile
200 100 5
Depa�iri ale pragurilor de interven�ie pentru folosin�e sensibile , conform Ordinului 756/1997 se inregistreaz� la plumb �i cupru( valori medii), în zonele aflate sub directa influen�� a fostei surse de poluare : Valea Morilor, malul stâng al râului Ampoi �i la plumb (~ 3 km de fosta surs� de poluare)- localitatea P�trângeni.
În zonele monitorizate din municipile Alba Iulia, Aiud, Sebe�, Blaj �i ora�ele:
Cugir, Teiu�, Ocna Mure�, Câmpeni, Baia de Arie� �i Abrud valorile metalelor grele se încadreaz� sub valorile de referin�� pentru urme de elemente chimice în sol- praguri pentru folosin�e sensibile- conform Ordinului 756/1997.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
75
4.5.Zone critice sub aspectul degrad�rii solurilor. Situa�ia alunecarilor de teren – tabelul 4.5.1.
Tabel 4.5.1.
Tipuri de alunec�ri COD MESP 1987 Suprafa�a afectat� (ha) An 2005
Suprafa�a afectat� (ha) An 2006
Alunec�ri de teren în valuri
38/20 25361 25375
Alunec�ri de teren în trepte
38/20 5971 5971
Alunec�ri de teren curg�toare
38/50 755 755
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
76
Inventarul siturilor contaminate, natura poluan�ilor, tipul de activitate ce a provocat poluarea, suprafa�a contaminat� - ha -
este prezentat� în tabelul 4.5.2.
Tabel 4.5.2. Natura sursei de
poluare Natura
poluan�ilor Vârsta
polu�rii
Suprafa�a contaminat�
(m2)
Proiecte-programe
Nr. crt. Jud.
Numele proprietarului/administratorului/de�in�torului
sitului contaminat
Localizarea
sitului contaminat
Tipul de propriet
ate asupra
terenului
Tipul activit��ii
poluatoare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
DEPOZITE DE�EURI MINICIPALE
An închidere conf. HG 349/2005
1 AB Consiliul
Local Alba-Iulia
Pârâul Iovului
proprietate privat� a statului
depozite dep�euri
municipale
depozitare de�euri menajere �i industriale
metale grele, substan�e
organo-clorurate 1991 60 000 2015
2 AB Consiliul Local Sebe�
Sebe�, Drumul
D�ii
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere �i industriale
metale grele, azota�i, fosfa�i, subst. organice
1965 41 000 2009
3 AB Consiliul Local Teiu� Teiu�
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere �i industriale
metale grele, hidrocarburi,
substan�e organice
1993 13 000 2009
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
77
4 AB Consiliul Local Cugir
Cugir - Vinere
a
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere �i industriale
amoniu, substan�e organice
1982 45 000 2009
5 AB Consiliul Local Aiud Aiud
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere
amoniu, substan�e organice
1968 25 000 2013
6 AB Consiliul Local Blaj
Blaj - Sâncel
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere
amoniu, fosfa�i, substan�e organice
1981 24 000 2009
7 AB Consiliul
Local Ocna-Mure�
Ocna Mure� - Uioara de Jos
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere �i industriale
produse petroliere, substan�e
organice (NH4)
1960 25 000 2013
8 AB Consiliul Local Zlatna
Zlatna - Valea Mica
proprietate privata a statului
depozite deseuri
municipale
depozitare deseuri menajere
metale grele, sol acid, substante
organice 1977 11 300 2009
9 AB Consiliul Local Abrud
Abrud, zona
Ciuruleasa
proprietate privat�
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere
substan�e organice 1978 35 000 2009
10 AB Consiliul
Local Câmpeni
Câmpeni -
Valea Bistrei
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere
metale grele, sol u�or acid, substan�e organice
1965 10 000 2009
11 AB Consiliul
Local Baia de Arie�
Baia de Arie�
proprietate privat� a statului
depozite de�euri
municipale
depozitare de�euri menajere �i industriale
metale grele, sol acid, substan�e
organice 1991 20 000
Depozit de deseuri menajere amplasat
pe o halda industriala miniera, cu an de inchidere
2009 si care intra in programul de reecologizare
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
78
INDUSTRIA CHIMIC�
1 AB SC GHCL UPSOM
Ocna Mure� Unirea Propriete
te privat� Industria chimic�
Bataluri în conservare,Bataluri
în exploatare Cloruri 1894 15190000
An inchidere conf. HG 349/2005,
Batal nr.5,6 si de urgenta
31.12.2007
INDUSTRIA METALURGIC�
1 AB SC
AMPELUM ZLATNA
Zlatna proprietate privat� a statului
industria metalurgica
de�euri metalurgie neferoas�
metale grele, sulfa�i, ape acide 1747 470.000.000
activitate sistata, faza proiect
tehnic ecologizare
2 AB SC Saturn SA Alba
Iulia
Alba Iulia
Proprietate privat�
Industrie metalurgica
Hald� nisipuri uzate-zguri
Metale, r��ini 1970 45000
3 AB SC
Metalurgica Aiud
Pagida-Aiud
Proprietatea
privat� a statului
Industrie metalurgica
Hald� nisipuri uzate-zguri
Metale, r��ini 1879 39000
INDUSTRIA MINIER�
1 AB CUPRUMIN SA
Lup�a, Bistra, Abrud
proprietate privat� a statului
ind. minier� de�euri miniere, ape acide
metale grele, ape acide 1977 11.210.910
în activitate; se elaboreaza planul
de inchidere
2 AB ARIE�MIN Baia de Arie�
proprietate privat� a statului
ind. minier� de�euri miniere, ape acide
metale grele, ape acide istoric� 845.175
activitate sistat�; faza proiect
tehnic închidere �i ecologizare
3 AB RO�IAMIN Ro�ia
Montan�
proprietate privat� a statului
ind. minier� de�euri miniere, ape acide
metale grele, ape acide istoric� 872.400
activitate sistat�; faz� proiect
tehnic închidere �i ecologizare
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
79
4 AB ZLATMIN Zlatna, Alma�ul Mare
proprietate privat� a statului
ind. minier� de�euri miniere, ape acide
metale grele, ape acide istoric� 532.500
activitate sistat�; faz� proiect
tehnic închidere �i ecologizare
5 AB CONVERSMIN Bucium
proprietate privata a statului
ind. minier� de�euri miniere, ape acide
metale grele, ape acide istorica 1.000.000
activitate sistat�; faz� proiect
tehnic închidere �i ecologizare
6 AB CNU MAGURELE
Arie�eni
proprietate privat� a statului
ind. minier� de�euri miniere metale grele si radioactive 1987 9.800
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
88
4 AB ZLATMIN Zlatna
Ind. minier�
punctuale nesistematice;
dep��iri Pb,Zn,Cu
punctuale,nesistematice;depa�i
ri Zn,Cu
analize chimice; depa�iri
Pb,Zn,Cu
nu
foraje pizometrice si
geotehnice stabilitate
iazuri, foraje prelevare probe
sol
Investigare nesistematic�
5 AB
CONVERSMIN BUC., com
Bucium
Ind. minier�
punctuale;dep��iri Cu,Zn,As nu
analize chimice:
dep��iri Cu, Pb, Zn, Cd, As,
Fe, Mn
nu nu Investigare nesistematic�
6 AB
CNU MAGUR
ELE BUC., com.
Arie�eni
Ind. minier�
punctuale;nu sunt dep��iri nu
mineralogice, chimice,
radiometrice nu nu Investigare
nesistematic�
7 AB
BAITA BIHOR STEI, com.
Avram Iancu
Ind. minier� punctuale punctuale
mineralogice, chimice,
radiometrice nu nu Investigare
nesistematic�
8 AB
SALINA OCNA
MURE�, com.
Livezile
Ind. minier� nu nu nu nu nu neinvestigat
9 AB SALINA OCNA
MURE�
Ind. minier� punctuale nu
mineralogice, petrografice,
fizico-mecanice seismice
geotehnice, probe
geotehnice
Investigare sistematic� tasare
10 AB
IMCOP CALCAR
com. Strem�
Ind. minier� nu nu nu nu nu neinvestigat
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
89
BENZIN�RII
1
Alba
SC Petrom
SA Zona PECO Alba
Depozit PECO Alba Iulia B-dul
Ferdinand
nr 89
4 probe prelevate
aleatoriu; 2 din interiorul cuvei de reten�ie; 2 din exteriorul
cuvei de reten�ie
1 foraj
pH; materii în suspensie
substan�e extractibile
Foraj de hidroobservatii Pt. prelevari sol
s-au executat 3 foraje la
240 cm si 1 foraj la 100 cm
adâncime
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
90
4.7. Indicatori de dezvoltare durabil�. O prioritate este dezvoltarea durabil� a agriculturii în scopul protej�rii mediului prin diminuarea utiliz�rii fertilizan�ilor chimici �i cre�terea utiliz�rii celor naturali. Indicator structural: Consumul de îngr���minte chimice Indicatorul prezint� intensitatea utiliz�rii fertilizan�ilor chimici asupra suprafe�ei agricole �i se calculeaz� ca raport între consumul de îngr���minte chimice �i suprafa�a total� agricol�.- tabelul 4.7.1
Tabel .4.7.1. Consumul de îngr���minte chimice
Tip 2002 2003 2004 2005 2006 Teren agricol 15,66 18,39 20,75 14,25 14,58
Unitatea de m�sur�
Kg/ha Anul 2006 -Total teren agricol 327934 ha -Îngr���minte chimice utilizate 4782 tone -substan�� activ� - Indicator kg/ha 4782000/ 327934 14,58 kg/ha
15,66
18,39 20,75
14,25 14,58
0
5
10
15
20
25
kg/ha
2002 2003 2004 2005 2006
Anul
Consum de ingrsaminte chimice pentru perioada 2002-2006
Fig. 4.7.1 Indicator structural: Consumul de îngr���minte chimice
Indicator structural: Consumul de pesticide Indicatorul prezint� intensitatea utiliz�rii pesticidelor în agricultur� �i se calculeaz� ca raport între consumul de pesticide kg de substan�� activ� �i suprafa�a total� agricol� (ha). - Tabel nr 4.7.2
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
91
Tabel 4.7.2.
Consumul de pesticide Tip 2002 2003 2004 2005 2006
Teren agricol 0,766 0,606 0,631 0,728 0,712 Unitatea
de m�sur� Kg/ha
0,766
0,606 0,6310,728 0,712
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,50,6
0,7
0,8
kg/h
a
2002 2003 2004 2005 2006
Anul
Consum de pesticide in perioada 2002 - 2006
Fig. 4.7.2 Indicator structural: Consumul de pesticide
Indicator structural : Intensitatea agriculturii
Conform Agendei Locale 21 scopul acestui indicator este de a eviden�ia schimb�rile survenite în utilizarea productiv� sau neproductiv� a terenurilor agricole .
Indicatorul se calculeaz� ca raport între suprafa�a agricol� din anul curent �i suprafa�a agricol� dintr-un an de referin��. Anul de referin�� este 1995 - tabelul 4.7.3.
Genele, speciile �i ecosistemele Terrei sunt produsul unui proces evolutiv de peste 3000 milioane ani, fiind totodat� baza supravie�uirii speciilor noastre actuale (Europe’s Environment, 1995). Diversitatea biologic� sau “biodiversitatea”, este o m�sur� a varia�iei în gene, specii �i ecosisteme. Ea este valoroas� întrucât: -diversitatea este fundamentul stabilit��ii �i func�iilor durabile ale sistemelor naturale; -ofer� un cadru extrem de vast pentru utiliz�ri poten�iale �i neexplorate; -exist� dovada c� îndep�rtarea unor componente ale ecosistemelor poate avea efecte negative. Cuno�tin�ele actuale indic� faptul c� activit��ile umane erodeaz� resursele biologice �i reduc considerabil biodiversitatea planetei (Europe’s Environment, 1995). Este dificil de specificat gradul în care Europa sufer� de pierderea diversit��ii biologice. Întrucât rolul ecologic jucat de numeroase specii este înc� numai par�ial cunoscut, maniera cea mai în�eleapt� de urmat, recunoscut� la Conferin�a Na�iunilor Unite asupra Mediului �i Dezvolt�rii (UNCED), Rio de Janeiro (1992) este “principiul de precau�ie” �i evitarea ac�iunilor care diminueaz� inutil diversitatea biologic�. Jude�ul Alba este caracterizat de o fragmentare mare a reliefului, care a dus la formarea unor complexe de vegeta�ie de mare interes fitogeografic. În jude�ul Alba se întrepatrund dou� regiuni biogeografice: continental� �i alpin�
5.1.1 Habitatele naturale. Flora �i fauna s�lbatic� din jude�ul Alba
5.1.1.1 Habitatele naturale
În jude�ul Alba au fost propuse un num�r de 15 situri pentru re�eaua de arii naturale protejate Natura 2000. Siturile propuse pentru Natura 2000 Tabel 5.1.1.1.1
Nr. Nume Site Tip Judete 1 Apuseni SCI BH, CJ, AB 2 B�g�u SCI AB 3 Cheile Glodului, Cibului �i M�zii SCI AB, HD 4 Frumoasa SCI AB, HD, SB, VL 5 Frumoasa SPA AB, SB, VL 6 Molha�urile C�p��ânei SCI CJ, AB 7 Muntele Mare SCI CJ, AB 8 Muntele Vulcan SCI AB, HD 9 Padi�-Muntele Vl�deasa - pIBA SPA BH, CJ, AB 10 Padurea de stejar pufos de la Mirasl�u SCI AB 11 Paji�tile lui Suciu SCI AB 12 Râpa Ro�ie SCI AB 13 Trasc�u SCI CJ, AB 14 Valea Cepelor SCI BH, AB 15 Mun�ii Trasc�ului SPA CJ, AB
SCI – arie de interes special pentru conservare SPA – arie de protec�ie special� avifaunistic�
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
93
Habitatele naturale de interes na�ional identificate în jude� Tabel 5.1.1.1.2
Nr. crt.
Cod Natura 2000
Denumirea tipului de habitat Întâlnit în urm�toarele situri
Suprafa�a (ha)
1 3220 Vegeta�ie herbacee de pe malurile râurilor montane
Muntele Mare, Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni
793,3
2 3240 Vegeta�ie lemnoas� cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane
Parcul Natural Apuseni 761,5
3 3260 Cursuri de ap� din zonele de câmpie pân� la cele montane cu vegeta�ie din Ranunculion fluitantis �i Callitricho-Batrachion
1295 Vipera ammodytes Frumoasa 3A Scurt� descriere a unor specii din flora �i fauna s�lbatic� a jude�ului Mamifere 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoav� )
Capul + trunchiul 40-42 (45) mm; coada (20) 25-30 mm; craniul 14-15 mm; greutatea 4-5 g. �aua, în partea anterioar�, concav�, vârful posterior pu�in obtuz. Vârful cozii liber. Pe spate cafeniu deschis, ventral cenu�iu-ro�iatic �ters. R�spândit aproape în toat� Europa central� �i de sud. La noi, destul de comun atât la �es, cât �i la munte, iarna �i vara prin pe�teri, poduri de case, beciuri, firide, clopotni�e. Tr�ie�te în colonii mai mult sau mai pu�in numeroase sau indivizi izola�i. Se hr�ne�te cu diferite insecte, vânând mai ales imediat dup� asfin�itul soarelui pân� aproape de miezul nop�ii.
greutatea 25 g. P�rul lung, moale, str�lucitor. Pe marginea extern� a urechii, 10 pân� la 12 pliuri transversale. �aua, în partea central� a laturilor, concav� �i îngustat� în partea anterioar�, posterior cu vârful înalt �i conic. Coada cu vârful liber. Patagiul se prinde direct de c�lcâi. Pe spate, masculul sur cafeniu, femela mai ro�cat�. Abdomenul mai deschis, sur la mascul, sur-ro�iatic la femel�, niciodat� albicios. Patagiul cafeniu-cenu�iu întunecat.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
102
R�spândit în cea mai mare parte a zonelor temperate �i meridionale ale Europei. La noi destul de frecvent, prin pe�teri �i ruine, în Oltenia, Banat �i Transilvania.
Zboar� mai mult noaptea (nu în amurg), aproape de p�mânt �i greoi. Se hr�ne�te cu fluturi de noapte, pe care-i prinde din zbor, pe lâng� arbori, ziduri �i stânci. Prim�vara apare mai mult sau mai pu�in devreme. Hiberneaz� în grupuri de 10-12 indivizi.
1308 - Barbastella barbastellus (Liliac cârn); Antebra�ul 25-41 mm; capul + corpul (45) 50-55 mm; anvergura 250-275 mm; coada 49-50 mm; craniul 12-14 mm; greutatea 6-9 g; formula dentar�: I 2-2/6, C 1-1/1-1, Pm 2-2/2-2, M 3-3/3-3 = 34. Urechile, cu marginea extern� dantelat�, se inser� anterior între ochi �i gur�; în partea intern�, la baz�, lipite. Tragusul triunghiular. P�rul, dorsal. �i patagiul negricioase cafenii întunecat, ventral sur cafenii. Firul de p�r la baz� negru. Uropatagiul, uneori, pe partea ventral�, aproape de baza cozii, cu peri albi.
R�spândit în regiunile muntoase din centrul Europei, precum �i în cele de step� �i silvostep� din partea sud-estic�. La noi destul de rar în zona p�durilor subcarpatice, semnalat în unele pe�teri din Oltenia, Transilvania. Zboar� destul de iute pe deasupra gr�dinilor. Prim�vara �i vara apare timpuriu, chiar pe timp de furtun� �i ploaie. Tr�ie�te mai mult izolat. Iarna st� suspendat printre cr�p�turile stâncilor din pe�teri, prin tunele sau pivni�e, în grupuri mici sau izola�i; vara se ascunde prin scorburile copacilor �i cr�p�turile zidurilor.
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
Antebra�ul 43-47; capul + trunchiul 50-65 mm; coada 50-60 mm; anvergura 280-300 mm; urechea 12-13 mm; craniul 14-16 mm; greutatea 9-12 g; formula dentar� I 2-2/6, C 1-1/1-1, Pm 2-2/3-3, M 3-3/3-3 =36. Cre�tetul capului bombat �i proeminent c�tre fa��. Urechile scurte �i late, triunghiulare, fixându-se cu marginea extern� de col�ul gurii. Tragusul concav c�tre interior, convex c�tre exterior. Patagiul se fixeaz� de tibie imediat deasupra c�lcâiului. Spatele cafeniu-sur, ventral cenu�iu-albicios. Firul de p�r la baz� mai întunecat, c�tre vârf mai deschis, atât pe spate cât �i ventral. R�spândit mai mult în partea meridional� a Europei. La noi în Dobrogea, Oltenia, Banat �i Transilvania, unde populeaz� pe�terile �i carierele de piatr�, formând colonii de mii de exemplare. Tr�ie�te �i prin scorburi, podurile caselor �i ruine. Iese la vânat la apusul soarelui �i este activ pân� în zori, zburând foarte sus �i iute. Femela na�te 1 pui. 1321 - Myotis emarginatus (Liliac c�r�miziu);
Antebra�ul 40-41 mm; capul + trunchiul 45-50 mm; anvergura 225-230 mm; coada 40-46 mm; urechea 15-17 mm; craniul 14-16 mm; greutatea 4-6 g; formula dentar� ca la Myotis beschsteinii . Urechile, aproape tot atât de lungi cât capul, dep��esc vârful botului cu 2-3 mm �i cu pavilionul extern în jum�tatea superioar� scobit în unghi drept. Tragusul îngust, ascu�it, ajungând pân� în dreptul scobiturii urechii, cu vârful îndreptat în afar�. Coada ascu�it� �i liber�. Fa�a cu peri scur�i �i de�i. Marginea buzei superioare cu o musta�� din peri tari. Uropatagiul f�r� franjuri. Spatele cafeniu-sur; abdomenul albicios, c�tre g�lbui-cenu�iu. Firul de p�r, la baz�, cafeniu-negricios, vârful pe spate sur-cafeniu, pe abdomen alb.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
103
R�spândit ca �i Myotis nattereri . La noi, numai în Banat �i Transilvania. Zboar� mai mult pe marginea râurilor �i mla�tinilor, la suprafa�a c�rora vâneaz� insecte. Tr�ie�te prin podurile hambarelor, morilor sau prin pe�teri. Nu formeaz� colonii mari. De obicei convie�uie�te cu rinolofii. 1324 - Myotis myotis (Liliac comun)
Antebra�ul 60-64 mm; anvergura 340-355 mm; craniul 22-24 mm; greutatea 30-33 g; formula dentar� ca la Myotis bechsteinii . Fa�� de al�i lilieci are talia mare, urechile late, ovale, de aceia�i lungime cu capul. Tragusul lung, drept �i ascu�it. Patagiul se inser� pe metatarsiene aproape de baza degetelor. Ultima vertebr� codal� rudimentar� �i liber�. Urechile �i patagiul sure-cafenii deschis, translucide. Spatele cafeniu-fumuriu deschis, p�tat cu ro�u argintiu; abdomenul cenu�iu sau alburiu cu slabe nuan�e g�lbui. Firul de p�r negru-cafeniu, cu vârful mai deschis. R�spândit aproape în toat� �ara. Tr�ie�te prin pe�teri, poduri, clopotni�e. Iese la vânat târziu, zburând de-a lungul drumurilor cu copaci, destul de jos, încet �i greoi. Ierneaz� în pe�teri. Coloniile din numero�i indivizi 1352* - Canis lupus (Lup); Lungime 110-140 cm, lungimea cozii 35-45 cm, în�l�imea la greab�n 75 - 90 cm, greutate 30-50 kg. Asem�n�tor unui câine; corp cu picioare mai lungi, gât mai scurt. Femela este mai mic� la corp �i mai supl�. Coada totdeauna atârnat�. Ochii mai lateral decât la câine. Culoarea variaz� cu anotimpul �i latitudinea: de la cenu�iu-închis pân� la galben-cenu�iu, cu u�oare tente negricioase. În timpul verii culoarea tinde c�tre galben-roscat. Pe genunchii picioarelor dinainte, adeseori, are pete de culoare închis�. N�pârlirea are loc. Are din�i puternici, în deosebi canini, cu care sfâ�ie prada, �i un gât puternic, musculos, care-i permite s� se deplaseze cu o prad� grea. 1355 - Lutra lutra (Vidr� , Lutr� )
Capul + trunchiul (60) 70-90 cm; coada 35-40 (50) cm; în�l�imea la greab�n 30 cmurechea 20-28 (30) mm; talpa posterioar� 11-14 cm; greutatea 8-11 (15) kg. Femela este mai mic� decât masculul. Capul mic, turtit �i lat. Urechile rotunjite, scurte, pu�in ie�ite din blan�, acoperite de un opercul membranos. Ochii mici, aproape de col�urile gurii, cu pupila rotund�. Buzele groase, cea superioar� cu must��i. Nasul gola�, cu papile în re�ea. Picioarele îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membran� de înot. La înot se folose�te atât de picioarele dinapoi precum �i de coad�. Degetele daesupra p�roase, ventral nude. Blana cu peri moi �i m�t�so�i; cei moi la baz� cafenii deschis, c�tre vârf cafenii întunecat; perii m�t�so�i cafenii întunecat, str�lucitori. Spatele cafeniu întunecat �i lucios; ventral cafeniu deschis sau sur-cafeniu cu iriza�ii 'verzui' pe gât �i laturile corpului. Pe b�rbie, laturi �i pe mijlocul buzei superioare câteva pete neregulate, albe sau albicioase. Irisul cafeniu-castaniu. Tinerii mai mult sur-cafenii. Se întâlnesc foarte rar exemplare cu blana ro�cat� deschis, galben� sau alb�. Formula dentar�: 3.1.4.1. / 3.1.3.2. = 36. Longevitatea este de 18 – 18 ani. Sim�urile sunt foarte dezvoltate �i în egal� m�sur�: v�zul, auzul �i mirosul.
Vâneaz� adeseori în grup; este animal de amurg �i de noapte cu toate c� poate fi v�zut �i ziua. Poate rezista sub ap� 6 –7 minute f�r� s� ias� la suprafa��.Se hr�ne�te cu pe�ti, broa�te, raci, mamifere mici, acvatice. R�spândirea vidrei în Europa câr �i la noi depinde de posibilitatea procur�rii hranei ei de baz�: pe�tele.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
104
Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie ��rmurile împ�durite ale apelor curg�toare �i st�t�toare, fie ele de munte sau de �es. R�spândit� din Europa pân� în Asia central� �i nordul Africii. La noi, localizat� în delt� �i pe lâng� râurile de munte bogate în p�str�vi. Tr�ie�te în ap� �i pe uscat, având vizuina cu dou� intr�ri.
1361 - Lynx lynx (Râs); Capul + trunchiul 80-100 (rar 130) cm; coada 11-26 cm; în�l�imea în dreptul
umerilor 60 cm; greutatea 35-40 kg. Buza superioar� cu must��i din peri lungi �i b��o�i. Blana cu peri de�i �i moi, alungi�i pe laturile capului, cu aspect de 'favori�i'. Culoarea variaz� dup� vârst�, anotimp �i individ. Obi�nuit sur-ro�iatic�, dorsal p�tat� cu alb �i cu numeroase puncti�oare ro�ii sau sur întunecate pe cap, spate �i gât. Partea ventral�, partea anterioar� a picioarelor, partea de sus a gâtului, buzele �i partea din jurul ochilor albe. Fa�a ro�cat� deschis. Urechile albe în interior, cu o dung� neagr� sau cafenie pe laturi. Coada de la vârf pân� la jum�tate neagr�, c�tre baz� neclar inelat�. Vara, blana mai mult ro�cat�, cu peri scur�i; iarna mai sur� �i cu peri mai lungi, femela mai ro�cat� �i cu favori�ii mai scur�i.
Specie nordic�, montan�, la noi prezent� în Carpa�ii Orientali. Predominant nocturn, singuratic �i retras. Foarte agil �i feroce. Consum� numai hran� proasp�t�, la mare nevoie �i hoitul ucis de el. Atac� ciute de cerbi, c�prioare, coco�i de munte, iepuri �i chiar oi, juncane; când atac�, rupe arterele �i linge sângele; din corp m�nânc� mai mult ficatul, rinichii, inima. Împerecherea prin februarie. Dup� 9-10 s�pt�mâni, femela na�te 2-3 pui, orbi, care v�d dup� 9 zile. Provocat sau r�nit de om, atac�.
greutatea 300-350 (400) kg. Corpul masiv, spatele bombat, u�or înclinat c�tre umeri. Gâtul scurt �i gros. Fruntea bombat�; botul conic-trunchiat. Ochii mici, oblici, pupila rotund�. Picioarele puternice, destul de lungi; t�lpile scurte; unghiile lungi �i puternice. Blana crea��, cu peri moi, mai lungi pe fa��, abdomen �i între picioare, mai scur�i pe bot. Culoarea variabil� dup� anotimp �i, vârst�, de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu ro�cat, pân� aproape negru, negricios sau pestri�. Lungimea p�rului variaz� dup� anotimp: cea mai mare este din decembrie pân� în aprilie – mai �i cea mai mic� în iulie – septembrie. Lungimea p�rului de iarn� este de 8-9 cm pe spate �i de 10-12 cm pe greab�n. Formula dentar� este: 3.1.4.2. / 3.1.4.3.=42. Dup� forma, m�rimea corpului �i a craniului �i dup� culoare, unii cercet�tori admit pentru �ara noastr� dou� forme: U. a. alpinus (ursul cafeniu / ursul de munte), în partea de nord a ��rii, în Mun�ii Rodnei �i Maramure�ului, de la 1000 m în sus, cu un regim de hran� mai mult carnivor, �i U. a. formicarius (ursul negru / furnicar / ov�sel), întâlnit� sub 1000 m, care se hr�ne�te mai ales cu vegetale. În tinere�e are de obicei un guler alb îngust, cu marginile bine limitate, care c�tre b�trâne�e se l��e�te, devine galben sau galben-cafeniu, apoi cafeniu-galben, pân� nu se mai recunoa�te.
Se hr�ne�te în tinere�e mai mult cu ghind�, jir, mere p�dure�e, zmeur�, afine, miere de albine, iarb� fraged�, ov�z în pârg, porumb necopt, diferite r�d�cini, muguri; c�tre b�trâne�e se hr�ne�te cu oi, pe�ti, p�s�ri �i ou�le acestora, iar la nevoie cu cadavre care n-au intrat în putrefac�ie.
Longevitatea este de 30 – 35 ani. Când este deranjat de la mâncare, morm�ie, atins de glon� scoate un urlet; între mam� �i pui exist� un mijloc de comunicare, un fel de groh�it. Este un animal plantigrad, iar urmele lui nu pot fi
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
105
confundate cu ale altui animal datorit� m�rimii lor. Deplasarea o face la pas sau la galop, rareori în trap. De�i pare animal greoi, totu�i alearg� bine �i rezist� timp îndelungat.
Maturitatea sexual� o are la vârsta de 3 ani. Împerechere prin aprilie-iunie; perioada de gesta�ie este de 7- 8 luni; ursoaica na�te prin ianuarie-februarie 1-5 pui foarte mici, cât un �obolan (20-25 cm lungime �i 400-500 g greutate), orbi (v�d dup� 28-35 zile) �i care stau pe lâng� ursoaic� 2 ani. Ritmul de cre�tere al puilor este destul de mare: la un an ating 25-30 kg, iar la 2 ani cca 100 kg. Se reproduce dup� 4 ani. Hiberneaz�. În general lini�tit, se fere�te de oameni; atac� când este r�nit, iar ursoaica când are pui.
Aria de r�spândire în prezent cuprinde câteva �inuturi p�duroase din Europa �i Asia. La noi de-a lungul întregului lan� carpatic, prin p�duri mari �i dese, pu�in umblate, lini�tite, cu stânci �i arbori c�zu�i. Amfibieni �i reptile 1193 - Bombina variegata (Buhai de balt� cu burta galben� )
Corp de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Forma corpului este mai îndesat� decât la Bombina bombina . Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiular� sau în form� de inim�. Cuta gular� slab conturat�. Negii de pe partea dorsal�, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numero�i spini mici �i ascu�i�i. Negii nu sunt grupa�i sau dispu�i simetric. Pielea pe abdomen aproape neted�. Pori mici, izola�i, r�spândi�i �i pe partea inferioar� a membrelor �i foarte numero�i pe talpa piciorului. Secre�ia glandular� este extrem de toxic�.
1166 - Triturus cristatus (Triton cu creast� )
Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Corpul este robust, oval în sec�iune, capul pu�in mai lung decât lat, botul rotunjit, f�r� �an�uri longitudinale. Lungimea cozii este mai mic� sau egal� cu a corpului. Cuta gular� este prezent�. În timpul reproducerii, femela are un �an� longitudinal dorsal, iar masculul o creast� dorsal� înalt�, zim�at�, întrerupt� brusc printr-o �a la baza cozii; coada turtit� lateral, cu o muchie superioar� �i una inferioar�. Pielea mai mult sau mai pu�in aspr�; capul �i parotidele cu pori eviden�i; pliul gâtului clar distinct. Din�ii vomero-palatini pe dou� rânduri paralele, foarte rar uni�i. Când se întind membrele de-a lungul corpului degetele se ating (spre deosebire de T. dobrogicus ). 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilv�nean)
Este cea mai mic� specie de triton. Lungimea total� 6 - 11 cm. Corpul este zvelt, în�l�imea trunchiului dep��ind întotdeauna l��imea. Capul turtit, mai lung decât lat. Limba mic� �i liber� pe laturi. Din�ii vomero-palatini dispu�i în dou� �iruri dep�rtate posterior, apropiate anterior, formând un 'Y' r�sturnat, care începe la nivelul n�rilor interne. Buzele dezvoltate, mai ales la femele în timpul reproducerii. Botul br�zdat deasupra cu 3 �an�uri longitudinale. Coada este mai lung� sau cel pu�in egal� cu restul corpului �i se termin� cu un vârf ascu�it, f�r� filament caudal. În perioada reproducerii, masculul cu o creast� dorsal� mai mult sau mai pu�in lat�, ondulat�, continu� de la ceaf� pân� în cap�tul cozii (f�r� �a). Femela, la baza cozii, cu o creast� joas� rectilinie ca o dung�, care se continu� pe coad�. Degetele late, turtite. La mascul, în timpul reproducerii, coada foarte comprimat�, cu creasta dorsal� u�or ondulat�. Pielea totdeauna neted�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
106
Nevertebrate:
1083 - Lucanus cervus (R�da�c� , R�gacea)
Corpul alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele si elitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, m�ciuca lor fiind format� din 4 articole. Dimorfismul sexual este bine pronun�at la aceast� specie.
Masculul are capul masiv �i mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari; culoarea elitrelor este brun�-castanie; lungimea corpului variaz� în limita 25-75 mm.
Femela are capul si mandibulele potrivite ca m�rime, iar culoarea elitrelor este neagr�; lungimea corpului - 25-50 mm.
Populeaz� p�durile b�trîne cu esen�e foioase, preferând in special p�durile de cvercinee, dar poate fi intalnit� �i în zonele de silvostep� si step�. Deseori adul�ii zboar� in gr�dini �i parcuri.
Ciclul reproductiv dureaza 5-6 ani, în func�ie de factorii climatici. Larva se dezvolt� în lemnul putrezit al diferitor esen�e cu frunze c�z�toare (stejar, mesteac�n, frasin, etc.), hr�nindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar toamna, îns� nu p�r�sesc camera larvar� pân� in prim�vara urm�toare. În decursul zilei adul�ii pot fi observa�i pe trunchiurile stejarilor �i altor arbori hr�nindu-se cu scurgerile acestora. Zboar� în amurg în decursul perioadei mai-iulie.
Specia este r�spândit� in Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.
1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare); Are ca habitat p�durile b�trâne cu esen�e foioase, preferându-le în special pe
cele de cvercinee; uneori poate fi intâlnit� �i în parcuri. Specia se dezvolt� în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului,
frasinului. Femela depune ou�le câte 2-3 in cr�p�turile sau r�nile scoar�ei. Dup� circa 14 zile apare larva, care ini�ial se hr�ne�te cu scoar�a, iar mai apoi p�trunde în lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou pân� la adult) dureaz� de regul� 3 ani, îns� uneori se poate prelungi pân� la 5 ani. Adul�ii sunt nocturni �i crepusculari. Ziua se ascund in coroanele arborilor, scorburi, etc. Zborul are loc în lunile mai-august.
AREAL. Europa (Bielorusia, Italia, Fran�a, Grecia, România, Spania, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Transcaucazia, Asia Mic�, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia, Africa de Nord.
Specia este inclus� in anexele Conven�iei de la Berna ca specie rar� si amenin�at� cu dispari�ia.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
107
Pe�ti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioag� );
Lungimea 15-28 cm. Spatele cafeniu-verzui (vân�t); abdomenul alb-g�lbui. Pe cap, laturi �i spate cu puncte �i pete mari întunecate. Masculii în perioada de reproducere cu tuberculi albicio�i pe cap. Icrele nu sunt otr�vitoare.
Tr�ie�te în acelea�i locuri ca �i B. barbus, în special în râurile de deal �i munte din Transilvania �i bazinul Bistri�ei.
1163 - Cottus gobio (Zgl�voc);
R�spândire: Este r�spândit în aproape toat� Europa. În România este un pe�te comun apelor de munte, fie râuri sau lacuri.
Biologie: Este un pe�te cu aspect de torpil�, cu prima jumatate mai umflat�, cu capul mare, carapacele branhiilor mari si late, prev�zute cu spini, ochii orienta�i în sus. Corpul este lipsit de solzi. Pe spinare are 2 înot�toare, una mai scurt�, alta mai lung� ce ajunge pân� lâng� coad�. Înot�toarea pectoral� este mare, în form� de evantai.
Coloritul este în general negricios, cenu�iu, maroniu cu pete dar difer� in func�ie de culoarea fundului, fiind un pe�te prad� are un mimetism natural foarte dezvoltat.
În general nu dep��e�te 10 cm în lungime si câteva zeci de grame. Hrana este format� în special din larve (mai ales l�t�u�i) dar atac� �i cuiburile
de icre ale p�str�vilor, din aceast� cauz� salmonicultorii îl consider� un pe�te d�un�tor.
9903 - Eudontomyzon danfordi (Chi�car) Adul�ii 17,6-30 cm, larvele 15,6-18 cm; în jum�tatea anterioar�, corpul turtit lateral. Din�ii (odontoizii) labiali supraorali la centru unicuspizi, pe laturi bicuspizi; odontoizii labiali suborali totdeauna bicuspizi; cei mediani interiori de lâng� discul oral bicuspizi, rareori mono- sau tricuspizi; lama lingual� impar� �i cu 9-13 cuspizi conici, cu medianul mai înalt. Adul�i, în general cenu�ii. Spatele albastru-cenu�iu sau cenu�iu-cafeniu închis. Laturile cenu�ii-g�lbui. Ventral, galben deschis sau albicios. Larvele ro�ii-vinete.
Prefer� zonele caracteristice scobarului �i mrenei. Prin specificul de hran� este animal de prad�; atac� de preferin�� pe�tii cu solzi mici (zgl�voci, grindei, mrene vinete, p�str�vi), sugându-le sângele �î carnea. Înoat� prin unduirea corpului. Se reproduce prin aprilie-mai. Larvele au form� vermoid� �i tr�iesc îngropate în n�mol, ca �i adul�ii, hr�nindu-se cu animale mici �î resturi organice. Se men�ioneaz� pentru Moldova din râurile: Ri�ca, Suceava, Moldova, Bistri�a, Siret, Prut; pentru Transilvania din Mure�, Some�, Cri�ul Negru, Strei, Olt. Se pescuiec prin r�stocirea pâraielor sau cu hârle�ul, prin scoaterea n�molului pe mal, sau momindu-i cu un pe�te mort legat cu o sfoar�, de care ei se fixeaz�
Habitat: Prin p�duri mai mult sau mai pu�in umbroase, pe coaste în tufi�uri, de preferin�� în terenuri calcaroase, în grupe sporadice. Perioada de inflorire: Mai-Iunie. Aria geografic�: Europa medie �i nordic�, în Peninsula Iberic�, în Italia �i în Peninsula Balcanic� rar� (lipse�te în regiunea mediteranean� totdeauna verde, în
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
108
litoralul Dalma�iei �i Muntenegrului, precum �i în Belgia �i Olanda); prin ��rile din Caucaz �i în Siberia.
5.1.2 Specii din flora �i fauna s�lbatic� valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Specii din flora s�lbatic� valorificate economic
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
109
Althea officinalis 1500
Amanita caesarea 14500
Anthyllis vulneraria (flores) 1000
Armillaria mellea 71000
Armoracia lapatipholia (radix) 1000
Arnica montana 17000
Artemisia absintium (herba) 6000
Atropa belladona (folia) 2000
Betula pendula 20000
Boletus edulis 631000
Brusture - Arctium lapa (folia) 2000
Calendula officinale (flori) 1000
Cantharellus cibarius 366300
Cantharellus cibarius 20000
Cantharellus cornucupioides 5000
Capsella bursa pastoris (herba) 4000
Centaurea cyanus (flores) 100
Centaurium umbellatum (herba) 3500
Cetraria islandica 2000
Chelidonium majus (herba) 1000
Cichorium intybus(radix) 400
Colchicum autumnale (semen) 4000
Convolvulus arvensis (folia) 14000
Corylus avellana (fructus) 20000
Corylus avellana (folia) 1000
Crataegus monogyna (folia) 8000
Craterellus cornucupioides 25000
Datura stramonium (flores) 1400
Dracil� - Berberis vulgaris (cortex) 200
Dryopteris filix-mas (herba) 3000
Dryopteris filix-mas (radix) 400
Epilobium hirsutum (herba) 1000
Epilobium montanum 10000
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
110
Epilobium parviflorum 4000
Equisetum arvense (herba) 10000
Eryngium planum (herba) 4000
Fagus sylvatica (muguri) 2000
Filipendula ulmaria (flores) 800
Fragaria vesca (fructus) 54000
Frangula alnus (cortex) 8500
Galium aparine (herba) 1000
Galium molugo (herba) 4000
Galium verum (herba) 2000
Gentiana asclepiadea 2000
Geranium robertianum (herba) 400
Geum urbanum (radix) 1000
Hedera helix (folia) 2000
Hedera helix (herba) 2000
Helianthus annuus (flores) 1000
Helleborus purpurascens (radix) 1000
Hieracium pilosella (herba) 400
Hippophae rhamnoides (fructus) 53000
Hydnum repandum 20000
Hypericum perforatum (flores) 9000
Inula helenium (radix) 400
Juglans regia (folia) 2000
Juniperus communis (fructus) 11000
Lactarius deliciosus 27000
Lamium album (flores) 7100
Leonorus cardiaca 2000
Lycopodium annotinum 1500
Lycopodium clavatum (herba) 2900
Lycopodium selago 500
Malus sylvestris 6000
Marasmius oreades 12000
Matricaria chamomilla (flores) 1000
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
111
Melilotus officinalis (flores) 1000
Mentha aquatica (herba) 1000
Mentha piperita (herba) 1000
Mentha pulegium (herba) 1000
Morchella sp. 16200
Ononis hircine 3000
Petasites hibridus (folia) 800
Pinus sylvestris (folia) 1000
Pinus sylvestris (muguri) 2000
Plantago lanceolata (folia) 2000
Pochivnic - Asarum europaeum (herba) 2000
Polygonum aviculare (herba) 2000
Populus nigra (cortex) 400
Populus nigra (cortex) 2000
Primula officinalis (flores) 1000
Primula officinalis (radix) 400
Primula veris FL 3000
Prunus spinosa (fructus) 107100
Pulmonaria officinalis (folia) 4000
Pyrus piraster (fructus) 6000
Rhodophyllus clypeatus 500
Ribes nigrum 5000
Ribes nigrum (folia) 2000
Ribes nigrum (fructus) 4000
Robinia pseudacacia (flores) 1000
Rosa canina (fructus) 142000
Rubus fruticosus (fructus) 101000
Rubus idaeus (fructus) 128000
Ru�cu�� de prim�var� - Adonis vernalis (herba) 2000
Salix alba 5000
Sambucus nigra (fructus) 34000
Sorbus aucuparia (fructus) 50000
Sorbus aucuparia (fructus) 2000
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
112
Stipa sp. 5000
Symphitum cordatum (flores) 1000
Symphitum officinale (radix) 2000
Tanacetum vulgare (herba) 1000
Tanacetum vulgare (herba) 1000
Taraxacum officinale (flores) 20400
Taraxacum officinale (folia) 2000
Taraxacum officinale (herba) 4000
Thuja occidentalis (folia) 1000
Thymus glabrescens 10000
Thymus pannonicus (T. marchalianus) 7000
Thymus serpyllum (herba) 2000
Tilia cordata (folia) 8000
Tilia tomentosa FL 10000
Tricholoma gambosum 13000
Trifolium pratense (flores) 100
Trifolium repens (flores) 100
Tuber aestivum 1300
Tuber mellanosporum 100
Tussilago farfara (flores) 100
Tussilago farfara (folia) 4000
Urtica dioica (herba) 12000
Urtica dioica (herba) 6000
Vaccinium myrtillus (fructus) 672000
Vaccinium myrtillus (folia) 1000
Vaccinium vitis-idaea (fructus) 217000
Veratrum album (radix) 1000
Viburnum opulus (cortex) 1000
Vinca minor (herba) 6000
Viola tricolor (herba) 400
Viscum album (folia) 12000
Xanthium spinosum holer� (herba) 2000
Zea mays (m�tase) 1000
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
113
Specii din fauna s�lbatic� valorificate economic Tabel 5.1.2.2
Specia de faun� pt. care s-a eliberat autoriza�ie (denumirea �tiin�ific� �i popular� a speciei
capturate)
Cantitatea/num�rul de exemplare capturate pt. care s-a eliberat
autoriza�ie(kg pentru melci si nr. exemplare pentru speciile
cinegetice)
Melci – Helix pomatia 240000
C�prior - Capreolus capreolus 6
Cerb comun - Cervus elaphus 2
Mistre� / Sus scrofa 15
Iepure / Lepus europaeus 55
Fazan / Phasianus colchicus 80
Potârniche / Perdix perdix 10
Porumbel s�lbatic / Columba oenas 15
Turturic� / Streptopelis turtur 10
Gugu�tiuc / Streptopelis decaocta 15
Graur / Sturnus vulgaris 50
St�ncu�� / Pyrrhocorax graculus 30
Gâsc� s�lbatic� / Anser anser 5
Ra�� s�lbatic� / Anas platyrhynchos 100
Sitar / Scolopax rusticola 10
Cormoran mare / Phalacrocorax carbo 5
Viezure - Meles meles 5
Urs / Ursus arctos 1
Lup / Lupus canis 1
Pisic� s�lbatic� / Felis silvestris 1
Râs / Lynx lynx 2
C�prior / Capreolus capreolus 38
Cerb comun / Cervus elaphus 15
Mistre� / Sus scrofa 106
Iepure / Lepus europaeus 51
Fazan / Phasianus colchicus 78
Potârniche / Perdix perdix 9
Coco� de munte / Tetrao urogallus 12
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
114
Porumbel s�lbatic / Columba oenas 2
Turturic� / Streptopelis turtur 5
Gugu�tiuc / Streptopelis decaocta 5
Graur / Sturnus vulgaris 140
St�ncu�� / Pyrrhocorax graculus 190
Gâsc� salbatic� / Anser anser 3
Gârli�� mare / Anser albifrons 2
Ra�� s�lbatic� / Anas platyrhynchos 97
Li�i�� / Fulica atra 10
Sitar / Scolopax rusticola 9
Viezure / Meles meles 13
Vulpe / Vulpes vulpes 189
Jder de copac / Martes martes 11
Jder de piatr� / Martes foina 9
Dihor / Putorius putorius 11
Nev�stuic� / Mustela nivalis 11
Bizam / Ondatra zibethica 1
5.1.3 Starea ariilor naturale protejate
La aceast� dat� în jude�ul Alba sunt declarate 83 de rezerva�ii de interes na�ional, 10 rezerva�ii naturale de interes jude�ean �i un parc natural.
Parcul Natural Apuseni este administrat de D.S. Oradea iar din rezerva�iile de interes na�ional au fost atribuite în custodie un num�r de 39 de rezerva�ii. Datorit� faptului ca majoritatea rezerva�iilor naturale sunt situate în fondul forestier, supravegheat de personalul silvic, pe parcursul anului nu au fost semnalate fenomene majore de degradare a rezerva�iilor naturale. Se constat� totu�i o presiune antropic� foarte mare în zona tampon a rezerva�iilor Cheile Întregalde �i Cheile Râme�ului.
Situa�ia ariilor protejate de interes na�ional din jude�ul Alba
Tabel 5.1.3.1
Nr crt Denumire Încadrare
IUCN
Suprafa�a (ha) conform cu L 5/2000
Preluat� în custodie la data de
Observa�ii
1 Detunata Goal� Categ. IV 24,00 08.06.2004 2 Râpa Ro�ie Categ. IV 25,00 3 Detunata Flocoas� Categ. IV 5,00 08.06.2004 4 Pintenii din Coasta
Jinei Categ. IV 1,00
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
115
5 Oul Ar�i�ei Categ. IV 0,20 6 Masa Jidovului Categ. IV 0,20 7 Stânca Grunzii Categ. IV 0,20 8 Piatra Despicat� Categ. IV 0,20 08.06.2004 9 Pe�tera Vân�t�rile
28% pe teritoriul jude�ului Alba, 32% Bihor, 40% Cluj
Situa�ia ariilor protejate de interes jude�ean din jude�ul Alba Tabel 5.1.3.2 Nr. crt. Numele Tipul Suprafa�a
[ ha ] Anul Declar�rii Observ.
1 PIATRA CRAIVEI - geologic� 10,00 1999 Nu are custode
2 MUNTELE PIATRA SECUIULUI
- complex� 350,00 1999 Nu are custode
3 LACUL PANADE - complex� 1,60 1999 Nu are custode
4 RAPA LANCRAMULUI - complex� 0,5 1999 Nu are custode
5 BAZINUL VAII INZELULUI - peisagistic� 260,00 1999 Nu are custode
6 VULCANII NOROIOSI DE LA BOZ
- geologic� 0,25 1999 Nu are custode
7 GRADINA BOTANICA DE LA BLAJ
- botanic� 9,00 1999 Nu are custode
8 PADUREA CARBUNAREA - botanic� 195,3 1999 Nu are custode
9 FANETELE DE PE DEALUL PRICOP
- botanic� 10,00 1999 Nu are custode
10 TINOAVELE DIN LUNCA TARTARAULUI
- botanic� 6,00 1999 Nu are custode
5.1.4 Rezerva�iile Biosferei – nu e cazul
5.1.5. Situri Ramsar –nu e cazul
5.1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit��ii Folosirea neadecvat� a zonelor umede afecteaz� negativ biodiversitatea. Amintim în acest sens impactul negativ al balastierelor asupra faunei piscicole �i a zonelor de cuib�rit. Regenerarea natural� a vegeta�iei arboricole este îngreunat� în multe cazuri de p��unat. Un control mai strict al acestei activit��i ar avantaja regenerarea natural�
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
118
a unor suprafe�e din fondul forestier sau din vecin�tatea apelor curg�toare. Habitatele marginale culturilor agricole sunt în mare parte distruse. Fragmentarea habitatelor naturale este o alt� cauz� a reducerii num�rului speciilor din fauna s�lbatic�. Indicatori de dezvoltare durabil� privind biodiversitatea Indicator: Arii protejate pe tipuri
Tabel 5.1.6.1. Arii protejate Tipuri 2002-2003 2004-2005 2006 Rezerva�ii naturale + Parcuri naturale 73 73 73 onumente naturale 27 27 27
Unitate de M�sur�: %
Fig. 5.1.6.1. Arii protejate pe tipuri Indicator: Specii amenin�ate cu dispari�ia
Tabel 5.1.6.2. Specii amenin�ate cu dispari�ia 2006 Specii pe cale de dispari�ie 0 Specii în pericol critic 1,6 Specii vulnerabile 3,3 Specii în declin 1,5
Unitate de m�sur�:
%
Arii protejate pe tipuri în perioada 2006
Rezerva�ii naturale +Parcuri naturaleMonumente naturale
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
119
Indicator: Ponderea ariilor protejate în suprafa�a total� Tabel 5.1.6.3
Ponderea ariilor naturale protejate în suprafa�a total� 2002-2003 2004-2005 2006
1,1 1,1 1,1
Unitate de m�sur�: %
00,20,40,60,8
11,2
%
2002-2003 2004-2005 2006
An
Ponderea ariilor protejate în suprafa�a total� în perioada 2002-2006
Pondere
Fig. 5.1.6.3. Ponderea ariilor protejate în suprafa�a total�
5.2. Biosecuritate 5.2.1. Reglement�ri în domeniul boisecurit��ii. Legea 214/19.04.2002 pentru aprobarea OG 49/2000,privind regimul de ob�inere,testare,utilizare si comercializarea organismelor modificate genetic ob�inute prin tehnicile biotehnologiei moderne,precum �i a produselor rezultate din acestea. Ordonan�a nr.49/30.01.2000. Ordinul MAPDR 46/2003 privind eviden�a agen�ilor economici care cultiv� plante modificate genetic. Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.
5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurit��ii 5.2.2.1. Cadrul institu�ional. Cadrul institu�ional în leg�tur� cu Biosecuritatea este asgurat de : Ministerul Medului �i Gospod�ririi Apelor; Ministerul Agriculturi Padurilor �i Dezvolt�rii Rurale; Ministerul S�n�t��ii; Autoritatea Na�ional� Sanitar Veterinar� �i pentru Siguran�a Alimentelor ;Autoritatea Na�ional� pentru Protec�ia Consumatorilor
5.2.2.2.Procedura de autorizare Autorizarea cultivatorilor se face de c�tre DADR
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
120
5.2.2.3. Evaluarea riscurilor
Organismele modificate genetic sunt fiin�e capabile de r�spândire �i reproducere. Ele î�i pot transfera genele str�ine c�tre speciile s�lbatice. Odat� eliberate, va fi practic imposibil� readucerea în laborator a organismelor transgenice. Agricultura cu organisme modificate genetic reprezint� continuarea agriculturii industrializate cu toate problemele sale cunoscute �i la o dimensiune chiar mai amenin��toare.
Poten�ialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variaz� de la caz la caz �i pot consta în :
- îmboln�viri ale oamenilor,incluzînd efecte de alergenicitate sau toxicitate
- îmboln�viri ale animalelor �i plantelor,incluzînd efecte de toxicitate �ide alergenicitate
- efecte asupra dinamicii popula�iilor speciilor aflate în mediul receptor �i asupra diversit��ii genetice a fiec�reia dintre aceste popula�ii
- o posibil� modificare a unor agen�i patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infec�ioase sau apari�ia de noi factori patogeni
- compromiterea ac�iunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente
5.2.3.M�suri de monitotizare a riscurilor �i de interven�ie în caz de accidente • Identificarea oric�ror noi caracteristici genotipice �i fenotipice asociate cu
organismele modificate genetic, care pot avea efecte adverse asupra diversit��ii biologice într-un mediu poten�ial receptor, �inându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru s�n�tatea uman�;
• Evaluarea probabilit��ilor apari�iei acestor efecte defavorabile �inând cont de gradul �i tipul de expunere în mediul poten�ial receptor a organismului modificat genetic;
• O evaluare a consecin�elor care permit apari�ia acestor efecte • O estimare a riscului general reprezentat de organismele modificate genetic,
bazat� pe evaluarea probabilit��ii �i consecin�elor eventualelor efecte adverse identificate;
• O recomandare care s� men�ioneze dac� riscurile sunt acceptabile sau se pot controla, incluzând, acolo unde este necesar, identificarea strategiilor de control ale acestor riscuri;
5.2.4. Etichetarea �i trasabilitatea OMG Nu este cazul.
5.2.5. Controlul implement�rii legisla�iei
Controlul implement�rii legisla�iei �i a respect�rii ei de c�tre cultivatori se efectueaz� de c�tre o echip� format� din speciali�ti din cadrul DADR (Compartimentul OMG ), AJPC, DSVSA, GNM.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
121
5.2.6 Suprafe�e cultivate cu plante modificate genetic în judetul Alba Singura cultur� de plante modificate genetic în jude�ul Alba este cultura de
SOIA. În urma procesului de autorizare �i a controalelor efectuate în teren a rezultat un num�r de 37 de cultivatori autoriza�i cu o suprafa�� de 11137 ha �i o produc�ie total� de 1084 tone.
5.2.7.Plante modificate genetic cultivate în jude�
5.2.7.1. Soia În jude� singura cultur� de plante modificate genetic in jude�ul Alba este
cultura de SOIA. Suprafa�a cultivat� este de de 11137 ha �i o produc�ie total� de 1084To.
5.2.7.2. Porumbul Nu e cazul
5.2.8.Perspective Nu cunoa�tem - func�ie de reglement�rile Europene în domeniu.
5.3 Starea p�durilor
5.3.1. Fondul forestier În jude�ul Alba fondul forestier are o suprafa�� de 203951 ha. P��unile împ�durite ocup� o suprafa�� de 5732 ha, p�durile de foioase au o suprafa�� de 92700 ha, iar cele de conifere o suprafa�� de 111251 ha.
5.3.2. Func�ia economic� a p�durilor Gospod�rirea ra�ional� a p�durii presupune stabilirea obiectivelor social economice �i ecologice ale acesteia c�utând s� armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu strategia societ��ii umane (s� r�spunda nevoilor economico-sociale ale societ��ii). Func�ia economic� a p�durii, pârghie a cre�terii nivelului de trai �i calit��ii vie�ii, presupune folosirea însu�irilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere în men�inerea �i crearea unui mediu natural specific, de a exercita influen�e favorabile asupra mediului înconjur�tor, de a produce biomasa vegetal� �i animal�, de a infrumuse�a peisajul, etc. Cel mai important este aportul ecosistemelor forestiere la men�inerea echilibrelor în natur� din toate punctele de vedere, acestea constituind o conditie primordial� pentru asigurarea echilibrului economic. Func�ia economic� a p�durii – capacitatea acesteia de a produce �i pune la dispozi�ia economiei na�ionale: a. mas� lemnoas� de dimensiuni mari �i calitate superioar� (pentru furnir cherestea, rezonan��, etc.). b. mas� lemnoas� de mici dimensiuni pentru industria celulozei. c. mas� lemnoas� pentru construc�ii, industria minier� �i alte utiliz�ri.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
122
d. producerea de biomas� energetic� pentru industria energetic� ce se poate realiza prin culturi energetice în terenuri în afara fondului forestier, inapte pentru agricultur�. e. lemn de foc pentru popula�ie pentru foarte multe zone din �ar�. f. diversitate de specii de vânat, fructe �i ciuperci comestibile, plante medicinale, cu posibilit��i de recoltare a acestora din fauna �i flora spontana a p�durilor. g. fazanerii �i p�str�v�rii de tip industrial pentru completarea efectivelor sub nivelul optim de pe fondurile de vân�toare �i pescuit, etc.
5.3.3. Mas� lemnoas� pus� în circuitul economic În func�ie de modul de valorificare, cota de mas� lemnoas� repartizat� D.S.Alba , se împarte în 4 categorii:
1. mas� lemnoas� destinat� agentilor economici de profil 2. mas� lemnoas� destinat� aprovizion�rii popula�iei 3. mas� lemnoas� destinat� nevoilor proprii ale R.N.P. 4. mas� lemnoas� în contrapartid� în construirea de drumuri forestiere din
bazinete inaccesibile Mas� lemnoas� pus� în circuitul economic: 70803 tone
5.3.4 Distribu�ia p�durilor dup� principalele forme de relief P�durile din jude�ul Alba sunt repartizate pe cele trei forme de relief, astfel: - câmpie - 12% - deal - 56%
- munte - 32%
5.3.5 Starea de s�n�tate a p�durilor
În anul 2006, starea de s�n�tate a p�durilor din jude�ul Alba a fost în general bun�, nefiind semnalate incendii, atacuri ale d�un�torilor sau dobor�turi de vânt pe suprafe�e mari. Pentru �inerea sub control a situa�iei s-au luat m�suri de evacuare a materialului lemnos infestat din p�duri �i s-au amplificat m�surile de combatere. Pentru diminuarea popula�iilor de insecte d�un�toare s-au luat m�suri suplimentare de amplasare în teren de curse cu nade feromonale atractante, a caror eficien�� a fost evident�. Suprafa�a de p�dure de pe raza O.S. Valea Ampoiului a fost afectat� negativ în anii preceden�i de emisiile fostei S.C. Ampelum Zlatna S.A. pe o suprafa�� de 6934,9 ha. În prezent se constatat� o îmbun�t��ire a st�rii de s�n�tate a p�durilor din acest areal datorit� încet�rii activit��ii economice a S.C. Ampelum Zlatna S.A.
5.3.6 Suprafe�e din fondul forestier parcurse cu t�ieri S-au efectuat t�ieri pe o suprafa�� total� de 20843 ha, t�ieri care promoveaz� regenerarea natural� �i igienizarea p�durilor.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
123
5.3.7 Zone cu deficit de vegeta�ie forestier� �i disponibilit��i de împ�durire
În suprafe�ele administrate de D.S. Alba Iulia, toate suprafe�ele se reîmp�duresc în conformitate cu prevederile Codului Silvic, in maxim 2 ani de la lichidarea parchetelor de exploatare a masei lemnoase. În plus, toate golurile din fond forestier care nu au o destina�ie în administrarea acestuia sunt împ�durite pentru a intra in circuitul productiv �i de protec�ie a mediului înconjur�tor. Din acest motiv, în fondul forestier de stat nu exist� disponibilita�i de imp�durire, altele decit cele care decurg din procesul curent de exploatare – reîmp�durire. În schimb, în proprietatea altor de�in�tori, în special în zona de est a jude�ului, exist� numeroase terenuri degradate care �i-au pierdut capacitatea de produc�ie agricol�, sau sunt nefolosite �i pentru care cea mai bun� solu�ie ar fi împ�durirea. De�i exist� legisla�ie adecvat�, proprietarii de terenuri degradate nu manifest� interes fa�� de împ�durirea acestora chiar daca unit��ile silvice �i-au manifestat disponibilitatea pentru identificarea de perimetre de ameliorare, asisten�� tehnic� �i producerea materialului s�ditor.
5.3.8 Suprafe�e de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz�ri În anul 2006 nu au fost scoase suprafe�e din fondul forestier pentru alte utiliz�ri.
5.3.9 Suprafe�e de p�duri regenerate în anul 2006
În anul 2006 au fost regenerate 375 ha din care: 135 ha prin împ�duriri si 240 ha prin regener�ri naturale în suprafe�ele administrate de Regia Na�ional� a P�durilor. În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împ�duriri pe o suprafa�� de 35 ha, o mare parte din acestea cu puie�i oferi�i sub form� de sponsorizare de c�tre Direc�ia Silvic� Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structur�.
5.3.10 Presiuni antropice exercitate asupra p�durii. Sensibilizarea publicului
În scopul sensibiliz�rii popula�iei privind rolul �i importan�a p�durii în men�inerea echilibrului ecologic al ecosistemului, personalul silvic a participat la ac�iuni organizate în �coli, licee, universit��i, cu ocazia “Zilei P�mântului“ �i a “Lunii P�durii”, prezentând pe lâng� func�iile economice �i func�iile deosebite de protec�ie pe care le îndepline�te p�durea �i insistând pentru p�strarea integrit��ii �i continuit��ii acesteia. S-au organizat ac�iuni practice cu elevi �i studen�i sau reprezentan�i ai autorit��ilor locale, planta�ii în �antiere de împ�duriri din fond forestier sau din afara acestuia. Personalul silvic a participat la ac�iuni organizate împreun� cu autorit��i locale si ONG-uri în care s-a prezentat importan�a ariilor protejate din fondul forestier.
5.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii �i mediului
P�durea este parte intrinsec� a mediului de via�� a societ��ii omene�ti care are �i un important rol de creare �i conservare a acestui mediu.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
124
Împreun� cu alte tipuri de ecosisteme terestre p�durea intr� în alc�tuirea mediului de via�� terestru, în care tr�ie�te �i se dezvolt� societatea omeneasc�. Prezen�a �i înfa�i�area p�durii imprim� nota caracteristic� multor zone climatice iar defri�area ei masiv� poate duce la schimb�ri radicale de relief, ale caracteristicilor termice �i hidrice ale teritoriilor în cauz�, ale solurilor, la o modificare pronun�at� a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are p�durea în evolu�ia reliefului , în formarea însu�irilor stratului de aer de lâng� sol �i a solului însu�i precum �i în conservarea acestora de-a lungul unor perioade lungi de timp. P�durea contribuie la formarea �i conservarea mediului dar ea îns��i, în lumea de ast�zi, are nevoie permanent� de ocrotire din partea omului pentru a-�i exercita în bune condi�ii func�iile legate de mediu. Acest lucru este legat de multifunc�ionalitatea p�durii, de faptul ca ea este nu numai parte a mediului ci �i producatoare de resurse economice, în primul rand de lemn. Cerin�ele fa�� de acest produs al p�durii sunt în continu� cre�tere.
Odat� cu cre�terea �i diversificarea cerin�elor societ��ii se pune problema cum pot fi satisf�cute concomitent aceste dou� deziderate: pe de o parte nevoia de a conserva p�durile, iar pe de alta, nevoia de a recolta cantita�i sporite de lemn �i alte produse vegetale �i animale, precum �i cea de a deschide turismului, recre�rii, din ce în ce mai multe p�duri. Cunoa�terea ecologic� a p�durilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologic� a m�surilor silvotehnice �i a altor masuri de gospodarire, constituie mijloacele cele mai eficace de a ghida interven�iile în sensul de a evita degradarea treptata a ecosistemelor forestiere prin recoltarea produselor p�durii, de a men�ine capacitatea lor mediogen� �i conservatoare de mediu.
5.4 Mediul marin �i costier Nu este cazul
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
6.1. De�euri De�eurile reprezint� una din problemele cele mai acute legate de protec�ia
mediului. În fiecare an se genereaz� mari cantit��i de de�euri atât din produc�ie cât �i de la popula�ie, de�eurile municipale nepericuloase �i periculoase (de�eurile menajere �i asimilabile din comer�, industrie �i institu�ii), la care se adaug� alte câteva fluxuri speciale de de�euri: de�eurile de ambalaje, de�eurile din construc�ii �i demol�ri, n�moluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz �i de�euri de echipamente electrice �i electronice care au un mod de gestionare specific. Conform legisla�iei de mediu operatorii economici au obliga�ia de a valorifica de�eurile proprii prin reciclare, valorificare energetic�, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) �i în ultimul rând eliminare: prin incinerare (pentru reducerea volumului) sau depozitare. În prezent, de�eurile nevalorificate sunt, în cea mai mare parte, depozitate. Unele activit��i de gestionare a de�eurilor pot prezenta un poten�ial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implic� emisia unor poluan�i în mediu. Gestionarea neadecvat� a de�eurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului �i apei subterane, afectând s�n�tatea uman�. Informa�iile privind generarea de�eurilor �i practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor poten�iale pentru mediu �i s�n�tate uman�, cât �i pentru verificarea modului de respectare a gestion�rii de�eurilor impuse prin legisla�ia în vigoare.
Începând cu anul 2005, baza de date s-a realizat, la nivel na�ional, printr-o aplica�ie SGBD in ORACLE “RENVSTAT”-aplica�ie realizat� în conformitate cu obiectivul proiectului “Armonizarea sistemului statistic din România cu cel statistic european-anchete statistice de mediu, Romania- EuropeAid/ 114921/D/SV/RO”.Aplica�ia realizeaz� rapoarte, în special la nivel de �ar� �i de regiuni, având �i date centralizate la nivel de jude�. Inventarul de�eurilor se realizeaz� anual, pe 3 tipuri de chestionare, func�ie de activitatea desfa�urat�: agen�i de salubritate, agen�i care trateaz� de�eurile �i agen�i economici generatori sau valorificatori de de�euri.
Pentru inventarul de�eurilor pentru anul 2005, din jude�ul Alba, au fost chestiona�i:
-11 agen�i de salubritate, din care doar 6 sunt agen�i specializa�i în servicii de salubritate, iar 4 sunt servicii în cadrul prim�riilor
-11 operatori de depozite municipale, din care 5 sunt servicii publice de administrare organizate în cadrul prim�riilor locale
- 49 agen�i economici, din care 9 agen�i economici desf��oar� activit��i de reciclare �i valorificare a de�eurilor. Au rezultat urm�toarele : S-au produs 4.163.997 to de�euri
-din care : - industriale 4.000.644 to ( 96 % ) - municipale 163 353 to ( 4 % )
S-au valorificat 515 047 to ( 12 %) S-au eliminat: 3.681.653 to ( 88 %)
- industriale 3.518.321 to - municipale 163 332 to
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
126
Evolu�ia cantit��ilor de de�euri produse în anul 2005 este prezentat� în figura 6.1.1.
Fig. 6.1.1 Evolu�ia cantit��lor de de�euri produse în jude� în perioada 1995-2005
Din graficul de mai sus rezult� evolu�ia cantit��ilor de de�euri produs� în jude�,
astfel : cantitatea de de�euri produs� în anul 2005 este cu 45 % mai mic� decât în 1995. Cauza sc�derii cantit��ii de de�euri este reducerea în principal a activit��ilor economice, îndeosebi în sectorul minier, chimie �i metalurgie. Sc�derea cantit��ilor de de�euri în anul 2005 fa�� de 2004 se datoreaz� închiderii activit��ii de la Filiala Arie�min Baia de Arie�, Filiala Zlatmin Zlatna �i reducerii activi��ii Filiala lei Ro�iamin Ro�ia Montan�.
6.2. De�euri municipale �i asimilabile
6.2.1. Generarea de�eurilor De�eurile municipale �i asimilabile, reprezint� cca, 3 % din de�eurile produse în jude�, responsabilitatea gestion�rii lor revenind administra�iei publice locale.
În jude�ul Alba de�eurile municipale generate sunt colectate la nivelul localit��ilor de c�tre municipalitate, ele având prin lege aceast� responsabilitate (Legea 101/2006 privind stabilirea cadrului juridic unitar privind înfiin�area, organizarea, gestionarea, exploatarea, finan�area �i controlul func�ion�rii serviciile publice de salubrizare a localit��ilor, f�când parte din sfera serviciilor comunitare �i se desf��oar� sub controlul, conducerea sau coordonarea autorit��ilor publice locale.). Fiecare Consiliu Local este obligat s� organizeze acest serviciu pentru popula�ie.
În jude� activitatea de salubrizare a localit��ilor este organizat� astfel: • În cele 4 municipii (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebe�) �i în 3 ora�e (Cugir, Ocna
Mure�, Teiu�) activitatea a fost concesionat� prin contracte încheiate între administra�ia public� �i 6 agen�i de salubritate care deservesc localita�ile respective �i cca.17 comune limitrofe (50 sate).
• În 4 ora�ele (Abrud, Câmpeni, Baia de Arie�, Zlatna) exist� «servicii publice de salubritate » organizate la nivelul Prim�riilor.
• În zonele rurale, activitatea de colectare a de�eurilor de la popula�ie �i agen�i economici este organizat� doar în localit��ile rurale din vecinatatea ora�elor, de c�tre agen�ii de salubritate care deservesc ora�ele.
• În comunele Cenade, Câlnic, Jidvei, S�li�tea, S�sciori, �ugag, Unirea, sunt organizate la nivelul prim�riilor servicii de gospod�rie comunal� care au în
Evolutia cantitatii de deseuri produse in judet in perioada 1995-2005
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
127
dotare câte un tractor �i angajate 1-2 persoane, .De�eurile colecteate de la popula�ie sunt depozitate în locuri neorganizate, dispuse de Consiliul Local.
• În jude�ul Alba, a fost elaborat un « Studiu de Fezabilitate pentru Managementul Integrat al De�eurilor din jude�ul Alba » comandat de Consiliul Jude�ean Alba �i care va sta la baza acces�rii de fonduri de investi�ii externe pentru realizarea unui depozit zonal ecologic, pân� în anul 2013, a sta�iilor de transfer a de�eurilor, colectare �i sortare de�euri, compostare, dotare cu echipamente de colectare �i transport de�euri, închidere depozite neconforme, etc., în mod integrat pe jude�.
• În jude� sunt în derulare: o dou� proiecte Program PHARE 2003 –Schema de investi�ii pentru
proiecte mici de Gestionare a De�eurilor, pentru construirea a dou� « Sisteme de colectare selectiv� �i amenajare Sta�ii de transfer » la Aiud �i Abrud, cu termen de finalizare 2007-2008
o un Program Pilot pentru reabilitarea zonelor fierbin�i Zlatna �i Cop�a Mic�, pentru care au fost alocate fonduri pentru Reabilitarea sistemului de salubrizarea ora�ului Zlatna �i construire Sta�ie de transfer de�euri menajere, finan�area investi�iei este reglementat� prin Ordonan�a Guvernului nr. 40/2006, cu termen de finalizare anul 2013
o prin Ordonanta 7/2006 au fost aprobate fonduri pentru construirea Sta�iei de transfer de la Sohodol.
De�eurile municipale generate �i colectate în anul 2005 : 163 353 tone De�eurile municipale �i asimilabile sunt compuse din : -de�euri menajere de la popula�ie : 67 912 tone -de�euri menajere de la agen�i economici 46 421 tone De�euri din servicii municipale formate din: - de�euri stradale,din pie�e, spa�ii verzi 20 985 tone -de�euri din construc�ii �i demol�ri 28 014 tone -de�euri colectate selectiv 21 tone De�eurile menajere sunt colectate în amestec, ponderea fiec�rui tip de de�eu în cantitatea de de�euri menajere colectate este prezentat� în figura 6.2.1.1.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
128
Fig.6.2.1.1 Ponderea tipurilor de de�euri în de�eurile menajere colectate în anul
2005
6.2.2. De�euri biodegradabile Din cantitatea de de�euri menajere colectate în amestec, cca. 58 % o
reprezint� de�eurile biodegradabile. În aceast� categorie sunt cuprinse : � de�eurile biodegradabile din gospod�rii � de�euri vegetale din parcuri �i gr�dini ; � de�euri biodegradabile din pie�e ; � n�molul de la sta�iile de epurare or��ene�ti .
Pentru de�eurile biodegradabile HG 349/2005 privind depozitarea de�eurilor prevede necesitatea sc�derii cantit��ii de de�euri biodegradabile depozitate, astfel :
� reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea produs� în anul 1995, pân� în anul 2006 (prelungire pân� în 2010)
� reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea produs� în anul 1995, pân� în anul 2009 (prelungire pân� în 2013)
� reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea produs� în anul 1995, pân� în anul 2016.
(pentru aceste obiective s-a solicitat perioad� de tranzi�ie, termenele de realizare au fost prelungite) Solu�iile de recuperare/reciclare �i reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt :
- compostarea (degradare aerob�) - degradare anaerob� cu producerea �i colectarea de gaz.
De�euri menajere de la popula�ie, în amestec, 41.57 % de�euri din servicii
municipale
12.85 %
de�euri menajere �i similare de la ag.ec
28.42%
de�euri menajere colectate separat ,
0.01 %
De�euri din materiale de constructii
? 17.15%
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
129
Nu se face o colectare separat� a materialului biodegradabil , dar în mediul rural
popula�ia practic� metode de reutilizarea lor în gospod�riile proprii.
6.2.3. Tratarea �i valorificarea de�eurilor municipale Prim�ria Municipiului Alba-Iulia, în colaboare cu SC SALPREST Alba, au
ini�iat o ac�iune de colectare selectiv� a hârtiei �i maselor plastice ( PET-uri), în zonele aglomerate (blocuri). Au fost instalate 70 containere de speciale pentru colectare selectiv� �i se preconizeaz� extinderea acestui sistem �i la zonele cu case.
În anul 2006, în jude�ul Alba, colectarea / valorificarea de�eurilor de ambalaje –PET s-a efectuat de c�tre urm�torii operatori :
-SC Ecoplast SRL Aiud – a colectat 127 to, valorificate la SC Theridian SA Tg.Mure� ;
-SC Cugireana Cugir - a colectat 4 tone, valorificate la SC Greentech SA Buz�u ; -SC IPMAT SRL Ocna Mure� - a colectat 29 tone, valorificate la SC Greentech
SA Buz�u �i la SC Theridian SA Tg.Mure� - SC Blue Line Tours SRL Aiud – a colectat 95 tone, valorificate la SC Greentech
SA Buz�u - SC Distripaper SRL Alba-Iulia– a colectat 66 tone, valorificate la SC Greentech
SA Buz�u Cantitatea de de�euri de PET-uri colectat� �i valorificat� în anul 2006 a fost
de 324 tone , din care cea mai mare parte s-a valorificat la SC GREENTECH Buz�u. În anul 2006 au fost colectate din jude�ul Alba 1739 to de�euri de hârtie �i
carton �i valorificate 1698 tone. În anul 2006 SC Pehart TEC SA Petre�ti a valorificat cantitatea de 6611 tone
maculatur� provenit� atât din jude�ul Alba (768 tone) – cât �i din alte jude�e din �ar�. Metalul este colectat separat �i predat la REMAT- uri de c�tre persoane
fizice, cert este c� pe depozitele de de�euri nu apare metal decât în cantit��i neglijabile.
În cursul anului 2006 prin prim�rii, �coli, institu�ii, agen�i economici, mass media s-au desf��urat campanii de con�tientizare în vederea colect�rii selective a de�eurilor de hârtie �i carton, mase plastice cu accent pe ambalajele din polietilentereftalat, în vederea valorific�rii lor prin fabrica de hârtie din jude� - SC Pehart TEC SA Petre�ti, respectiv colectorii autoriza�i pentru plastic .
Pentru celelalte componente ale de�eurilor menajere nu se efectueaz� o colectare selectiv�, respectiv sticl�, biodegradabil. Reciclarea de�eurilor municipale
Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiv�, cantit��ile de de�euri municipale reciclabile colectate �i valorificate sunt sc�zute. Cu toate acestea, la nivelul regiunii exist� capacit��i de reciclare, �i anume: peste 85.000 t pentru de�eurile din hârtie �i carton; 20.000 t pentru de�eurile de sticl�; peste 3.500 t pentru de�eurile de plastic; 5.000 t pentru de�eurile metalice �i peste 10.000 t pentru de�eurile din lemn. Capacit��i de reciclare existente în Regiunea 7 Centru în anul 2006 – tabel 6.2.3.1.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
5.000 S.C.KRONOSPAN SEPAL S.A. , Sebe�, jude�ul Alba
Prelucrarea lemnului
200.000
S.C. IRIS SERVICE CIUC S.A., Miercurea Ciuc, jude�ul Harghita
Prelucrarea lemnului
2.800
De�euri de lemn
S.C. PHOENIX COMPANY S.A., Miercurea Ciuc, Harghita
Prelucrarea lemnului
1.000
S.C. INDUSTRY TRANSILVAN S.R.L., Gheorgheni, jude�ul Harghita
Prelucrarea lemnului
3.000
S.C. DETROIT CITY IMPEX S.R.L., Ditrau, jude�ul Harghita
Prelucrarea lemnului
1.000
S.C. APICOM S.R.L., Ciumani, jude�ul Harghita
Prelucrarea lemnului
2.500
De�euri de lemn
10.300
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
131
Containere pentru colectare selectiv�
Tratarea de�eurilor municipale
Nu se face nici un fel de tratare a de�eurilor menajere în vederea valorific�rii sau elimin�rii înaintea depozit�rii finale. Singura opera�ie la care sunt supuse de�eurile menajere colecate în amestec este o compactare în mijloacele de transport specifice ( autogunoierele compactoare).
Nu se face colectare selectiv� a de�eurilor biodegradabile, nu avem instala�ii de compostare sau de ob�inere biogaz.
Nu avem instala�ii de tratare mecano-biologic� a de�eurilor, nu se face nici m�car o balotare în vederea reducerii volumului de de�euri depozitate.
6.2.4. Eliminarea de�eurilor municipale Eliminarea de�eurilor municipale se poate realiza fie prin incinerare, fie prin
depozitare. Incinerarea de�eurilor municipale În jude� nu exist� instala�ii de incinerarea de�eurilor municipale. Coincinerarea de�eurilor municipale
În Regiunea 7 Centru exist� o Fabric� de ciment apar�inând Lafarge România, �i anume Uzina Hoghiz, jude�ul Bra�ov. Pân� în prezent în cadrul uzinei Hoghiz au fost coincinerate urm�toarele tipuri de de�euri solide: textile, hârtie, materiale plastice, piele, rumegu�, lemn, plut� cauciucat�. Conform informa�iilor furnizate, societatea investe�te într-o instala�ie cu 2 instala�ii de m�run�ire (shreddere), transport �i dozare automatizate, care vor permite utilizarea ca �i combustibil alternativ începând cu anul 2007 �i a de�eurilor municipale sortate. De�eurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie s� con�in� de�euri necombustibile, metale sau inser�ii metalice, pietre �i materii organice. Aceasta instala�ie ar putea prelua anual circa 30.000 t combustibil alternativ. În contextul experien�ei sale interna�ionale, Lafarge studiaz� posibilitatea de preluare �i a n�molurilor de la sta�iile de epurare ape uzate menajere. Depozitarea de�eurilor municipale
Depozitarea de�eurilor reprezint� principala modalitate de eliminare a de�eurilor municipale �i 97% din de�eurile de produc�ie.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
132
În fiecare din cele 11 localit��i urbane exist� câte un depozit de de�euri menajere. Toate depozitele or��ene�ti au fost clasificate ca depozite de clas� « b » de de�euri nepericuloase, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea de�eurilor. Toate sunt depozite mixte. Al�turi de de�eurile menajere se depoziteaz� �i de�euri industriale, nici unul din depozitele urbane nu este conform cu prevederile legisla�iei în vigoare.
Conform calendarului de sistare al activit��ii prev�zut în anexa 5 din HG 349/2005, depozitele de de�euri municipale din jude�ul Alba î�i vor sista activitatea dup� cum urmeaz� :
- Câmpeni - An închidere 2009 - Abrud - An închidere 2009 - Baia de Arie� - An închidere 2009 - Zlatna - An închidere 2009 - Sebe� - An închidere 2009 - Teiu� - An închidere 2009 - Blaj - An închidere 2009 - Cugir - An închidere 2009 - Aiud - An închidere 2013 - Ocna-Mure� - An închidere 2013 - Alba-Iulia - An închidere 2015 În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea, toate
depozitele neconforme au depus Bilan�uri de mediu de nivel I si II, respectiv evalu�ri de risc unde era cazul.
În mediu rural sunt amenajate locuri de depozitare mai mult sau mai pu�in
între�inute. Locurile de depozitare sunt stabilite prin Hot�rârea Consiliului Local. • În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea, depozitele din
mediul rural trebuie s� fie închise �i redate circuitului natural, printr-o procedur� simplificat�, pân� la data de 16 iulie 2009.
• Comunele din aproprierea municipiilor �i ora�elor sunt deservite de serviciile de salubritate ale ora�elor respective, dar exist� �i câteva comune unde s-au organizat servicii de salubritate proprii.
În tabelul 6.2.4.1. se prezint� capacitatea disponibil� a fiec�rui depozit în anul
2005 pân� la momentul sist�rii activit��ii, anul prev�zut pentru sistarea activit��ii, precum �i suprafa�a total� estimat� a fi afectat� la momentul sist�rii depozit�rii. Capacitatea disponibil� de depozitare în anul 2005 în depozite neconforme clasa "b" din zona urban�
Tabel 6.2.4.1.
Jude� Depozit
Anul sistare depozitare
(cf HG 349/2005)
Capacitate disponibil� la
sfâr�itul anului 2005 (m3)
Suprafa�a depozitul la momentul
sist�rii depozit�rii
(ha) Depozit Or��enesc Teiu� 2009 1.500 1,3 ALBA Depozit Or��enesc Baia de Arie�
2009 1.500 2
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
133
Jude� Depozit
Anul sistare depozitare
(cf HG 349/2005)
Capacitate disponibil� la
sfâr�itul anului 2005 (m3)
Suprafa�a depozitul la momentul
sist�rii depozit�rii
(ha) Depozit Or��enesc Abrud 2009 15.000 3,5
Depozit Or��enesc Zlatna 2009 15.000 1,13 Depozit Municipal Câmpeni 2009 15.000 1 Depozit Municipal Sebe� 2009 16.000 4,1 Depozit Municipal Blaj 2009 87.000 2,4 Depozit Municipal Cugir 2009 137.000 4,5 Depozit Municipal Aiud 2013 44.200 2,5 Depozit Municipal Ocna Mure�
2013 64.300 2,5
Depozit Municipal Alba Iulia 2015 360.000 6
6.2.5. Colectarea �i transportul de�eurilor Serviciul de salubrizare a localit��ilor (precolectare, colectare, transport �i
depozitare de�euri municipale) se desf��oar� sub controlul, conducerea sau coordonarea autorit��ilor publice locale.
Activitatea de salubrizare, în jude�ul Alba se realizeaz� prin: − gestiune direct� de c�tre autorit��ile administra�iei publice locale, prin
compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local, pentru ora�ele Zlatna, Abrud, Câmpeni �i Baia de Arie�
− gestiune delegat� - autorit��ile administra�iei publice locale apeleaz� pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mul�i operatori de servicii publice, c�rora le încredin�eaz� (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zis� a serviciilor, precum �i administrarea �i exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realiz�rii acestora, astfel:
o În municipiile Alba-Iulia �i Sebe� salubritatea este asigurat� de 2 agen�i: SC Salprest SA Alba �i SC Schuster&CO Ecologic SRL Sibiu, punct de lucru Alba-Iulia
o În municipiul Blaj salubritatea este asigurat� de SC Transport Weber SA Blaj
o În municipiul Aiud salubritatea este asigurat� de SC Ediltrans SA Aiud
o În ora�ul Cugir salubritatea este asigurat� de SC Cugireana SA Cugir
o În ora�ul Ocna-Mure� salubritatea este asigurat� de SC Apa CTTA SA Alba, Filiala Ocna-Mure�
o În ora�ul Teiu� salubritatea este asigurat� de SC Salprest SA Alba
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
134
În tabelul 6.2.5.1. este prezentat num�rul agen�ilor de salubritate dup� forma de proprietate, iar în Anexa 2 se prezint� datele de identificare a agen�ilor de salubritate existen�i la nivel de regiune.
Forma de proprietate a agen�ilor de salubritate la nivel de jude�, în anul 2005
Tabel 6.2.5.1. Num�r agen�i de salubritate
Jude� Integral de stat
Majoritar de stat
Majoritar privat
Autohton integral privat
Integral privat cu
capital mixt
Public� de
interes local
Total
Alba 3 - - 2 2 4 11 Total Reg. 30 4 3 15 9 19 80
Sursa: APM-uri, din raport�rile statistice ale agen�ilor de salubritate �i administra�iei locale
Tabel 6.2.5.2.
Localit��i deservite în anul 2005 Denumirea societ��ii Date de contact (adresa, telefon, fax, persoana de contact)
Urban Rural
SC Salprest SA Alba-Iulia Alba-Iulia, Str. Tudor Vladimirescu, nr.48 tel. 0258/815520 Sergiu Toma
Alba-Iulia, Sebe�, Teiu�
Vin�u de Jos, Ciugud, Galda de Jos, Strem�, Sântimbru, Pianu, S�li�tea, Mihal�, Cric�u, Ighiu, Daia Român�, �ibot, Co�lariu, Drâmbar
SC Schuster & CO Ecologic SRL Sibiu
Alba-Iulia, B-dul Victoriei, nr.58 tel. 0258/815868 Cristea Mircea
Alba–Iulia, Sebe�
Suburbii: Alba-Iulia: B�r�bant, Oarda de Jos si Oarda de Sus Sebe�: Lancr�m,Petre�ti
SC EdilTrans SA Aiud
Aiud, Str. Avram Iancu, nr.109 tel. 0258/862542 Zama Hora�iu
Aiud
SC Transport Weber SA Blaj Blaj, Str. Iuliu Maniu, nr.101 tel. 0258/714254 �arlea Nicolae
Blaj Valea Lung�, Cr�ciunelul de Jos, Sancel
SC Cugireana SA Cugir Cugir, Str. Victoriei, nr.14 0258/751138 Borza Daniel
Cugir
Prim�ria Zlatna - Serviciul Public Gospod�rire Comunal�
Zlatna, Str. Calea Motilor, nr.24-26 tel. 0258 856337/ 856583
Zlatna
Prim�ria Câmpeni - Serviciul Public Gospod�rire Comunal�
Câmpeni, Str. Avram Iancu, nr. 5 0258/771215 Motora Constantin
Câmpeni
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
135
Localit��i deservite în anul 2005 Denumirea societ��ii Date de contact (adresa, telefon, fax, persoana de contact)
Urban Rural
Serviciul Public de Salubritate Abrud
Abrud, Str. Pia�a Eroilor, nr. 1 0258/780519 Szucs Sanda
Abrud Ciuruleasa, Ro�ia Montan�
Prim�ria Baia de Arie� Baia de Arie�, Str. Pia�a Baii, nr.1 tel. 0258/775002 C�rbunar Ovidiu
Baia de Arie�
Serviciul Public de Administrare a Patrimoniului Sebe�
Sebe�, Str. Depozitelor, nr. 2A tel. 0258 730148 Munteanu Dan
Sebe�
Dotarea agen�ilor de salubritate
Pân� în prezent, practica curent� de colectare a de�eurilor menajere este colectarea în amestec. Colectarea selectiv� a de�eurilor menajere nu este înc� implementat�, realizându-se în prezent numai în cadrul proiectelor pilot sau prin achizi�ionare contra cost a unor materiale cu valoare de pia�� ridicat�.
Prim�ria Municipiului Alba-Iulia, în colaboare cu SC SALPREST Alba, au ini�iat o ac�iune de colectare selectiv� a hârtiei �i maselor plastice ( PET-uri), în zonele aglomerate (blocuri), au instalat 70 containere speciale pentru colectare selectiv� �i se preconizeaz� extinderea acestui sistem �i la zonele cu case. În cele ce urmeaz� se prezint� dotarea agen�ilor de salubritate existen�i la nivel de regiune atât în ceea ce prive�te colectarea de�eurilor menajere, cât �i în ceea ce prive�te transportul. Dotarea agen�ilor de salubrizare pentru transportul de�eurilor menajere,
Tabel 6.2.5.3. Num�r mijloace de transport
Jude� Autogunoiera
compactoare
Autotransportor
containere
Tractor cu
remorc�
AutocamioaneBasculant
e Altele Total
Alba 15 19 13 9 5 61 Total
Regiune 106 98 72 40 29 345
Sursa: APM-uri, din raport�rile statistice ale agen�ilor de salubritate �i administra�iei locale
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate În perioada 1999-2005, din analiza datelor se eviden�iaz� o cre�tere a gradul
de acoperire cu servicii de salubritate în jud.Alba de la 36% la 48 %, iar în mediul urban de la 60 %, la 74 %. Se observa clar o cre�tere a gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul în mediu urban cu 14 % , iar în rural cu 13% fa�� de anul 1999.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
136
Evolu�ia gradului de acoperire cu servicii de salubritate
Tabel 6.2.5.4. Grad de acoperire cu servicii de salubritate (%)
Sursa: APM-uri, din raport�rile statistice ale agen�ilor de salubritate �i administra�iei locale
Indicele de acoperire a popula�iei cu servicii de salubritate in jud.Alba
Populatie fara servicii de salubritate
52%
Populatie deservita cu servicii de salubritate
48%
Fig.6.2.5.4. Ponderea popula�iei care beneficiaz� de servicii de
salubritate
6.3. De�euri de produc�ie În anul 2005, în jude�ul Alba s-au generat 4 000 644 tone de�euri de produc�ie, din care s-au valorificat 515 047 tone �i s-au eliminat 3.518.321 to ne În tabelul 6.3.1. este prezentat� evolu�ia cantit��ilor de de�euri din jude�ul Alba, pe principalele tipuri de de�euri (inclusiv cele periculoase)
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
137
N�moluri - sta�ii de epurare ind.
10.289 10.368 2.410 1.030 8.959 12.672 6.739
Alte de�euri 109.968 29.992 6.012 14.125 54.468 14 .423 62.355 TOTAL 7.490.098 1.812.884 2.894.907 4.229.719 4.323.061 4.526.958 4.000.644
Sc�derea cantita�ii de de�euri fa�� de 1995 se datoreaz� reducerii activit��ilor
economice din sectorul minier (s-a sistat activitatea Fil.Zlatmin Zlatna, Fil.Arie�min Baia de Arie�), chimie (le�iilor de la SC UPSOM), �i metalurgie. Din de�eurile generate în jude� 97 % sunt de�euri de produc�ie : minerit (3 419 075 to); cenu�� �i zgur� din metalurgie (24 100 to); le�ii din industria chimic� (53 100 to); de�euri lemn (408 875 to); de�euri metalice (25 861 to); n�moluri de la sta�iile de epurare industriale (6739 to); alte de�euri (62 355 to) , gestionarea lor fiind în sarcina agen�ilor economici care le produc. Ponderea de�eurilor : - de produc�ie 96 % - urbane 4 %
Urbane4%
Industriale96%
IndustrialeUrbane
Fig.6.3.1 Ponderea de�eurilor de produc�ie / urban
6.3.1. De�euri periculoase
Din inventarierile f�cute au rezultat urm�toarele cantit��i de de�euri periculoase : • emulsii uzate de la ma�ini unelte 180 to • uleiuri uzate 214 to • de�euri din industria de ob�inere a pastei de Al
o zguri �i coji de Al 3 to o past� deferiz�ri, distilator 28 to o ambalaje periculoase 5 to
O alta categorie de de�euri periculoase o constitue echipamentele care con�in compu�i desemna�i PCB/PCT conform HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea �i controlul bifenililor policlorura�i �i altor compu�i similari. APM a urmarit termenele de eliminare a echipamentelor cu PCB prevazute în « Planurile de eliminare pentru toate echipamentele �i materialele care con�in compu�i desemna�i »
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
138
În anul 2006 trebuiau s� elimine, conform Planurilor de eliminare, urm�torii agen�i economici :
- SC Sitindustrie Romania SA Aiud 82 buc condensatori cu PCB - SC IAMU SA Blaj 36 buc condensatori cu PCB - SC Resial SA Alba Iulia 83 buc condensatori cu PCB
6.3.2. Gestionarea de�eurilor de produc�ie periculoase
Tratarea de�eurilor periculoase se face func�ie de provenien��, în vederea neutraliz�rii, respectiv în vederea valorific�rii, astfel :
• emulsii uzate de la ma�ini unelte –SC IAMU Blaj (117tone); SC Star Transmission Cugir(63 to)- se depoziteaz� în butoaie separate in vederea valorificarii prin coincinerarea in fabricile de ciment.
• uleiurile uzate au fost valorificate prin coincinerarea în fabricile de ciment sau au fost reutilizate la între�inerea utilajelor din dotare, mai pu�in pretentioase
• de�eurile de la SC Alba Aluminiu SA Zlatna (past� deferiz�ri, distilator), au fost valorificate în anul 2006 la SC TISECO SRL Bac�u
Pe parcursul anului 2006, au fost preda�i 343 buc��i condensatori cu con�inut de PCB spre incinerare : - SC Sitindustrie SA Aiud a predat 36 condensatori la SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca - SC IAMU SA Blaj a predat 36 condensatori la SC PRO AIR CLEAN SRL Timisoara - SC RESIAL SA Alba Iulia a predat 199 condensatori la SC SETCAR SRL Braila - SDFEE Electrica Transilvania Sud SA Sucursala Alba Iulia a predat 72 condensatori la SC SETCAR SRL Braila
6.3.3. De�euri nepericuloase În jude�ul Alba, principalii generatori de de�euri (nepericuloase), func�ie de tipul activit��ii desf��urate : � industria minier� -SC Cuprumin SA Abrud �i Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�,
generatoare de : o Steril descopert� 845 000 to/an o Steril flota�ie 2 574 075 to/an
� industria metalurgic�- SC Metalurgica SA Aiud, SC Sitindustrie România SA Aiud �i Sc Saturn SA Alba-Iulia, generatoare de :
o Cenu�� �i zgur� 24 100 to/an � industria chimic�- SC GHCL UPSOM Ocna-Mures, generatoare de :
o le�ii 53 100 to/an � industria de prelucrare a lemnului : SC Kronospan Sebes SA, SC Kronospan
Sepal SA si Sc Holzindustrie Schweighofer SRL Sebes o de�euri lemnoase 408 875 to/an
6.3.4. Gestionarea de�eurilor de produc�ie nepericuloase Din cantitatea de de�euri generate au fost valorificate 515 047 tone din
urm�toarele tipurile de de�euri : - de�eurile lemnoase - de�euri de zguri �i cenu�i - de�euri metalice feroase si neferoase - de�euri de materiale c�ptu�ire �i refractare, din construc�ii �i demol�ri
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
139
- de�euri de hârtie �i carton Modalit��i de valorificare :
- De�eurile de lemn utilizate ca materie prim� la ob�inerea pl�cilor de tip PAL, PFL sau valorificate prin arderea în centrale termice sau sobe individuale;
- Hârtie �i carton-valorificate prin fabricile de hârtie din judet SC Pehart Tec SA, Petresti �i celelalte fabrici de hârtie din �ar�
- De�euri metalice, valorificate prin REMAT sau combinate siderurgice ; - Cenu�i �i zguri, reintroduse în fluxul tehnologic; - De�euri din C-�ii �i demol�ri utilizate la umpluturi la drumuri, gropi etc.
Valorificarea de�eurilor lemnoase �i a rumegu�ului a fost solu�ionat� astfel : � SC KRONOSPAN -SEPAL SA SEBES fabric� panouri stratificate (PAL)
folosind ca materie prim� rumegu�ul �i alte de�euri rezultate de la prelucrarea primar� a lemnului, de la fabricarea mobilei etc. din jude�ul ALBA �i alte jude�ele (Hunedoara, Sibiu, Cluj, Mure�, Dolj, Cara�). În anul 2006 a prelucrat o cantitate de 733 781 tone de de�euri lemnoase pe care le-a utilizat ca materie prim� în procesul de produc�ie. • În acest sens a organizat o re�ea de colectare a rumegu�ului �i de�eurilor
lemnoase din jude�ul Alba prin amplasarea a 45 de containere (40-50 mc/container) , în zonele de producere a de�eurilor lemnoase.
� Prin fermele de cre�terea p�s�rilor (ca a�ternut) � Prin unit��ile de prelucrare �i preparare produse din carne (la afum�torii) � Prin arderea în centralele proprii pentru producere de energie termic� �i abur
tehnologic (SC Stratusmob SA Blaj ;SC Montana SA Câmpeni; SC Kronospan Sebes)
� SC Pehart TEC SA Petre�ti, jud.Alba, a preluat maculatur� - 768 to în anul 2006, de la diferi�i agen�i economici de pe teritoriul jude�ului Alba
� Au fost valorificate de c�tre SC Pehart TEC Petre�ti în anul 2006 - 4474 to de maculatur�, din toat� �ara, s-au fabricat suporturi alveolare pentru ambalat ou�, hârtie igienic� �i hârtie de ambalaj de uz general.
� În anul 2006 din jude�ul Alba au fost colectate 1739 to maculatur�, au fost valorificate 1698 to la diferite fabrici de hârtie din �ar�. Situa�ia colect�rii �i recicl�rii fluxurilor speciale de de�euri pentru anul 2006 este
prezentat� în tabelul 6.3.4.1. Tabel 6.3.4.1.
Tip de�eu UM Colectat Valorificat Stoc 31.12.2006 -Hârtie –carton tone 1739 1698 131 -PET tone 317 321 3.5 -Ulei uzat tone 62 68.6 16.5 -Anvelope uzate tone 20 20 398 -Baterii �i acumulatori uza�i tone 240 245.60 2860 -De�euri lemnoase tone 737981 733781 10300
6.4. De�euri generate de activit��i medicale Cantitatea de de�euri periculoase medicale incinerat� în crematoriile spitalelor
din jud. Alba a fost de aprox.400 tone în anul 2006 . Men�ion�m c� de�eurile infectate �i în�ep�toare-t�ietoare, sunt arse în crematoriile spitalelor. Cenu�a �i celelalte de�euri asimilabile celor menajere sunt colectate de agen�ii de salubritate.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
140
În scopul reducerii polu�rii aerului �i îmbun�t��irii calit��ii mediului în zonele protejate s-a stabilit « Închiderea etapizat� a instala�iilor de tratare termic� a de�eurilor medicale » conform HG 268/2005, a fost sistat� activitatea �i s-au emis avize de inchidere :
� În anul 2005 pentru Crematoriul de Spitalul Municipal Sebe� ; � În anul 2006 pentru 8 crematorii de la Spitalele Or��enesti : Abrud,
Câmpeni, Cugir, Ocna Mure�, Centrul de s�n�tate Baia de Arie�, Spitalul TBC Câmpeni, Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud �i Centrul de Recuperare �i Reabilitare Neuropsihiatric� Galda de Jos:
Au fost amenajate spatiile de depozitare temporar� a de�eurilor medicale periculoase �i au fost încheiate contracte cu firme autorizate pentru colectarea, transportul �i incinerarea de�eurilor medicale, la incineratoare autorizate.În anul 2007 vor fi închise înc� 2 crematorii de la Spitalul Municipal Blaj �i Aiud, iar în anul 2008 crematoriul de la Spitalul de Urgen�� Alba Iulia
6.5. N�moluri Evolu�ia cantit��ii de n�moluri produse în perioada 1995-2005 – tabel 6.5.1.
Tabel 6.5.1. Substan�a poluant�
Anul 1995 to/an
Anul 2000 to/an
Anul 2001 to/an
Anul 2002 to/an
Anul 2003 to/an
Anul 2004 to/an
Anul 2005 to/an
N�moluri-sta�ii epurare or��ene�ti
11212 5203 3322 3251 1407 1001 974
N�moluri – sta�ii de epurare ind.
10289 10368 9349 6098 8959 12672 6739
6.5.1 N�moluri de la sta�ii de epurare or��ene�ti �i Industriale N�moluri provenite de la epurarea apelor uzate or��ene�ti
• Cantitatea de n�moluri raportat� în anul 2006 de la sta�iile de epurare ora�ene�ti a fost de 974 tone substan�� uscat� (gestionat� în anul 2005)
• Deshidratarea n�molurilor la sta�iile de epurare or��ene�ti se face prin procedee naturale, respectiv pe platforme de uscare a n�molurilor.
• Sta�iile de epurare or��ene�ti , sunt în mare parte dep��ite din punct de vedere al capacit��ilor de epurare, la fel din punct de vedere al tehnologiilor utilizate.
• Eviden�a cantit��ilor de n�mol este incert� ; • Nu se face o valorificare a n�molurilor în agricultur� • N�molurile deshidratate sunt duse în principal la depozitele or��ene�ti de
de�euri, sau sunt evacuate necontrolat în apele de suprafa��. In anul 2006 nu s-a solicitat si nu a fost eliberat nici un certificat de împr��tiere pe sol a n�molurilor.
6.5.2. N�moluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale Cantitatea de n�mol rezultat� din sta�iile de epurare industriale, raportat� în anul 2006 a fost de 6739 tone. Principalele activit��i industriale de la care au rezultat n�moluri sunt :
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
141
• Fabricare bere �i mal� - Interbrew Romania-Filiala Blaj – au rezultat : efluen�i de sp�lare, borhot, drojdie, germeni de orez etc. Borhotul si drojdia au fost valorificate, numai 15 tone de namol de la statia de epurare ape uzate industriale au fost depozitate ;
• N�moluri de sp�lare �i cur��ire din industria alimentar� (SC Transavia SA Oiejdea), din industria celulozei �i hârtiei ( SC Pehart Tec SA Petresti), din industria constructoare de ma�ini, unelte ( SC IAMU SA Blaj, SC Uzina Mecanica SA Cugir)
6.6. De�euri din echipamente electrice �i electronice Gestionarea de�eurilor provenite din echipamente electrice �i electronice
(DEEE) este reglementat� prin HG 448/2005 �i are ca obiective principale prevenirea producerii de de�euri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum �i reducerea volumului de de�euri eliminate.
Cantitatea de DEEE ce trebuiesc colectate începând cu 2006 a fost stabilit�, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor/an. Având în vedere imposibilitatea atingerii acestui obiectiv, România a solicitat o perioad� de tranzi�ie de 2 ani.
România a stabilit în anul 2004, prin planul de implementare, obiective de colectare intermediare de 2 kg/locuitor/an pentru 2006, respectiv 3 kg/locuitor/an pentru 2007.
Autorit��ile locale din Jude�ul Alba au pus la dispozi�ie spa�iile necesare pentru înfiin�area punctelor de colectare selectiv� de�euri de echipamente electrice �i electronice (DEEE) astfel :
� În anul 2005 pentru 1 punct de colectare pentru jude�ul Alba, în incinta SC Cugireana Cugir
� Pân� la 30 iunie 2006, pentru 5 puncte de colectare în ora�ele cu peste 20 000 locuitori (Alba-Iulia, Sebe�, Blaj, Cugir �i Aiud).
� În anul 2006, au fost colectate 1,13 to DEEE ( fa�� de cca. 300 to, cât trebuiau colectate)
� Pân� la sfâr�itul anului 2006 nu s-a primit nici o solicitare din partea produc�torilor pentru punerea la dispozi�ie �i amenajarea spa�iilor de colectare DEEE.
�inta de colectare de 2 kg DEEE-uri/locuitor pentru anul 2006 nu a fost îndeplinit�, în principal datorit� nerespect�rii obliga�iilor ce le revin atât prim�riilor cât �i produc�torilor cu privire la organizarea colect�rii selective a DEEE. 6.7. Vehicule scoase din uz-agen�i economici autoriza�i pentru colectarea �i tratarea VSU, num�r de vehicule colectate �i dezmembrate
În jude�ul Alba, au fost autoriza�i conform HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificat� �i completat� de HG 1313/2006, urm�torii agen�i economici, pentru activitatea de colectare/tratare vehicule scoase din uz (VSU) : - 1 agent economic autorizat numai pentru activitatea de colectare VSU
- SC REMAT ALBA SA – Alba-Iulia - 3 agen�i economici autoriza�i pentru activitatea de colectare �i
dezmebrare/tratare VSU - SC TEHNO GENERAL JR. SRL Alba-Iulia
- AF IUONA� GHEORGHE Aiud - SC AUTO TIC SRL Aiud
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
142
� Cei 4 agen�i economici (care de�in toate cele 3 tipuri de autoriza�ii - Poli�ie , RAR,
Mediu) au fost înscri�i în Lista operatorilor economici autoriza�i s� desf��oare activit��i de colectare/tratare VSU – prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto 2006.
� În anul 2006 au fost colectate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto -172 buca�i vehicule scoase din uz, beneficiind de cei 3000 RON /buc aloca�i din Fondul de Mediu.
6.8. De�euri provenite din ambalaje Gestionarea ambalajelor �i de�eurilor din ambalaje, reglementat� prin HG
621/2005 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, are ca scop prevenirea producerii de�eurilor de ambalaje, reutilizarea sau reciclarea lor precum �i alte forme de valorificare, care s� conduc� la reducerea cantit��ilor eliminate prin depozitare final�. Astfel, anual se întocme�te un inventar al cantit��ilor de ambalaje introduse pe pia�a româneasc�, precum �i a cantit��ilor de de�euri de ambalaje valorificate �i reciclate.
În jude�ul Alba au fost chestiona�i în vederea întocmirii inventarului la amabalaje un num�r de 69 agen�i economici. Ace�tia au raportat datele conform Ordinului 927/2005 pe categorii de raportori :
- 6 produc�tori/importatori de ambalaje - 30 produc�tori/importatori de produse ambalate - 8 produc�tori/importatori de produse ambalate sub 1 ton� - 12 operatori economici specializa�i - 13 consilii locale - operatori economici autoriza�i pentru preluarea responsabilit��ii – nu
avem în jud.Alba. În urma centraliz�rii datelor au rezultat urm�toarele : � Cantitatea de ambalaje introdus� pe pia�a intern� în anul 2005 = 372 to
- din care : - plastic 7,5 to - hârtie �i carton 367 to
� Cantitatea de ambalaje corespunzatoare produselor ambalate introdus� pe pia�a (sticl�, plastic, hârtie �i carton, metal, lemn) = 5362 to - din care : - ambalaje primare – 4815 to - ambalaje reutilizabile – 178 to
� Cantitatea total� de de�euri de ambalaje valorificat� = 3440 to - din care reciclate – 3352 to
Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare a de�eurilor de ambalaje se pot realiza individual sau prin delegarea responsabilit��ii de recuperare c�tre o firm� autorizat� în acest sens. Aceste obiective sunt etapizate pentru perioada 2005 – 2013 astfel :
- valorificare - de la 22% in 2005 – la 60% in 2013 - reciclare - de la 18% in 2005 – la 55% in 2013
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
143
6.9. Impactul activit��ilor de gestionare a de�eurilor asupra mediului Impactul depozitelor de de�euri industriale �i urbane asupra mediului Factorii de mediu sol, ape de suprafa��, ape subterane, aer , sunt afecta�i direct prin:
� depozitarea necontrolat� a unor de�euri industriale �i menajere ; � depunerea agen�ilor poluan�i evacua�i în atmosfer� ; � apele meteorice contaminate cu poluan�ii din aer ; � transportul pulberilor de c�tre vânt ; � infiltrarea în sol a apelor contaminate.
Datele prezentate arat� o situa�ie necorespunz�toare, riscurile majore rezultate din depozitarea lor, din neaplicarea m�surilor de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar, mai evident în situa�ii de precipita�ii puternice, viituri, care antreneaz� cantit��i de de�euri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafa��, blocarea drumurilor de circula�ie, a podurilor etc. Depozite de de�euri industriale În jude�ul Alba, din inventarul pe 2005, s-au înregistrat 15 depozite industriale în func�iune :
� 3 halde de steril minier, în suprafa�� de 113 ha ; � 2 halde de zgur� �i cenu�i din metalurgie, în suprafa�� de 7.1 ha ; � 5 iazuri de decantare, în suprafa�� de 104 ha ; � 3 bataluri de le�ii, în suprafa�� de 92,1 ha ; � 2 depozite industriale, în suprafa�� total� de 3,8 ha. Cele mai mari suprafe�e sunt ocupate de haldele de steril minier, iazurile de
decantare din minerit �i batalurile de le�ii industriale. În jude�ul Alba, agen�ii economici din industria minier�, din Zlatna , Baia de Arie� , Abrud , Ro�ia Montan� (halde de steril �i iazuri de decantare) �i din industria chimic�- SC GHL UPSOM SA Ocna Mure� (bataluri), au în gestiune depozite de de�euri în conservare (închise), care necesit� lucr�ri de reconstuc�ie ecologic� �i urm�rire post închidere. În anul 2004 �i-a încetat activitatea Filiala Zlatmin Zlatna �i Filiala Ariesmin Baia de Aries, iar in 2005 activitatea s-a diminuat la exploatarile ramase in functiune. În ceea ce prive�te implementarea Directivei privind Depozitarea De�eurilor , conform HG 349/2005 pâna la 16 iulie 2009, toate depozitele industriale de de�euri nepericuloase vor trebui s� fie conforme , iar cele periculoase sau care depoziteaz� de�euri lichide vor trebui s� sisteze depozitarea pâna la 31 dec. 2006.
În consecin��, în judetul Alba, vor trebui s�-�i sisteze depozitarea pâna în 16.07.2009 în depozitele proprii care sunt neconforme cu directiva : SC Saturn SA Alba Iulia; SC Stratusmob SA Blaj �i SC Apulum SA Alba Iulia, urmând s�-�i g�seasc� alte solu�ii cum ar fi : valorificare de�euri, alte tehnologii de minimizare de�euri, s�-�i construiasc� depozite conforme sau s� depoziteze în alte depozite conforme. Cei trei agen�i economici au depus in termen (31.12.2005) bilan�urile de mediu.
O categorie aparte, tratat� separat �i in HG 349/2005 privind depozitarea le constitue h�lzile �i iazurile de decantare de la exploat�rile miniere: SC Cuprumin SA Abrud, Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� si Filiala Arie�min Baia de Arie�.
• Filiala Arie�min Baia de Arie� de�ine Iazul de decantare situat pe Valea Sart��ului care ocup� o suprafa�� de 6 ha unde au fost depozitate de�eurile de la
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
144
sp�larea �i flota�ia minereurilor cu con�inut de cianuri, a fost cuprins in calendarul de inchidere din HG 349/2005 la Depozite pentru de�euri lichide din industria extractiv� (iazuri de decantare) care sisteaz� depozitarea la 31.12.2005. În anul 2004 unitatea a sistat activitatea, �i depozitarea în iaz. A prezentat studiu de impact �i s-a emis avizul de mediu la planul de închidere al obiectivului �i acordul de mediu pentru lucr�rile de închidere �i ecologizare.
• Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� a depus Bilan�ul de Mediu de nivel I �i II, si Evaluarea de risc pentru Iazul de decantare de Valea S�li�tei . Societatea mai de�ine 17 halde pentru depunerea sterilului de mina, dar active numai 2 cele de la Valea Vede si Hop., În cursul anului 2006 unitatea �i-a sistat activitatea, �i implicit depozitarea in iaz, a primit avizul de mediu pentru încetarea activit��ii la mina Ro�ia Montan�.
• SC Cuprumin SA Abrud a prezentat « Studiul de evaluarea nivelului de risc pentru îmbun�t��irea gospod�ririi �i siguran�ei iazurilor de decantare �i a haldelor de steril de la mina Ro�ia Poieni » în vederea conform�rii pân� în decembrie 2011. Sunt prev�zute lucr�ri de investi�ii în valoare de cca.12 mil. Euro, finan�ate de Banca Mondial� în cadrul Programului de Protec�ie a bazinului Tisei. In cursul anului 2006 a depus documenta�ia pentru ob�inerea autoriza�iei integrate de mediu.
• SC GHCL UPSOM SA Ocna-Mure� a depus Bilanturile de mediu de nivel I �i II, termen de sistarea depozit�rii in cele 3 bataluri nr.5, nr.6 si de urgen��, conform HG 349/2005, 31.12.2007. A prezentat in cursul anului 2006 la APM Alba documenta�ia pentru închiderea celor 3 bataluri.
6.10. Ini�iative adoptate pentru reducerea impactului de�eurilor asupra mediului
6.10.1. Ini�iative adoptate de c�tre agen�ii economici, institu�ii, ONG-uri SC CUPRU MIN SA Abrud
- Func�ionarea la parametri proiecta�i a Sta�iei de neutralizare- ape acide, - Supraîn�l�area barajului de arocamente de la Iazul Valea �esei - Execu�ia lucr�rilor de reconstruc�ie ecologic� pe suprafe�ele haldelor de steril
aflate în conservare �i f�r� perspectiva de a fi activate ; Filiala RO�IAMIN SA – Ro�ia Montana –activitate sistata în anul 2006
- Executarea lucr�rilor de de lestare a digului Iazului de decantare Valea S�li�tei, in anul 2006 a fost finalizat� prima etapa pâna la cota +635m, finan�area este din surse bugetare SC AMPELUM SA Zlatna -închis� - stare falimentar�
- Prim�ria Zlatna a ini�iat un proiect pilot finan�at de MMGA pentru Reabilitarea zonelor fierbin�i Zlatna �i Cop�a Mic�
- au fost alocate fonduri pentru Reabilitarea sistemului de salubrizarea ora�ului Zlatna �i construire Sta�ie de transfer de�euri menajere, finan�area investi�iei este reglementat� prin Ordonan�a Guvernului nr. 40/2006, cu termen de finalizare anul 2013 SC METALURGICA SA Aiud
- Reutilizarea �underului în procesul tehnologic ; - Dezafectarea depozitului temporar de �under de pe platforma industrial� - Reducerea re�elelor �i maselotelor ; - Colectarea uleiului uzat conf. HG 662/2001 ; - Lucrari de reecologizarea partiala a haldei de zgur� de de�euri industriale
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
145
- Intra sub incidenta IPPC, detine autorizatie integrata de mediu cu Program de actiuni SC SATURN SA Alba-Iulia
- Reutilizarea par�ial� a nisipului uzat în procesul tehnologic ; - Dezafectarea haldei de nisipuri uzate prin valorificare prin coincinerare la fabrici
de ciment
6.10.2. Ini�iative adoptate de A.P.M.
- APM Alba a participat în anul 2006, la revizuirea Planului Regional de Gestiunea De�eurilor pentu Regiunea 7, cu Asistenta Tehnica PHARE 2004/016-772.03.03/04.01, care a ob�inut avizul de mediu nr.7 din 4.12.2006 emis de MMGA Bucuresti.
- A fost elaborat în form� draft Planul Local de Gestiunea De�eurilor pentru jude�ul Alba care a stat la baza elabor�rii PRGD 7 Centru revizuit, urmând ca forma definitiv� s� fie elaborat�, conform Legii nr.27/2007 privind aprobarea OUG nr.61/2006 pentru modificarea �i completarea OUG nr.78/2000 privind regimul de�eurilor, Consiliul Jude�ean Alba în colaborare cu APM Alba va elabora Planul Jude�ean de Gestionare a De�eurilor. Cadrul general �i metodologia de elaborare a PJGD va fi elaborat� în termen de 60 de zile de MMGA Bucure�ti.
- În Planul Jude�ean de Gestionarea De�eurilor se vor reg�si obiectivele �i �intele pe care trebuie s� le atingem în domeniul gestiunii de�eurilor conform planurilor de implementare a Directivelor Comunit��ii Europene �i a Planului Regional de Gestionarea a De�eurilor
� APM Alba a solicitat Consiliului Jude�ean Alba s� intervin� la Ministerul
Administra�iei Publice pentru repartizarea de fonduri în vederea întocmirii unui studiu de fezabilitate privind gestionarea integrat� a de�eurilor în jude�ul Alba. Astfel in anul 2006 CJ Alba a elaborat studiu de fezabilitate pentru Managementu integrat al gestion�rii de�eurilor în jude�ul Alba. S-a demarat �i un proiect de asiten�� tehnic� din Fond de mediu pentru preg�tirea SF-ului de gestionare integrat� pentru finan�are fonduri europene.
� APM Alba a f�cut demersuri la Autoritatea de S�n�tate Public� Alba, pentru închiderea crematoriilor existente conform Calendarului de închidere etapizat� a instala�iilor de tratare termic� a de�eurilor medicale periculoase prev�zut în anexa 9 la HG 268/2005 �i a a notificat spitalele pentru a evita întarzierile �i pentru a lua m�suri pentru alternativa gestion�rii de�eurilor medicale dup� 31.12.2006 (spitalele �i-au amenajat spa�iile de depozitare temporar� �i au încheiat contracte cu firme autorizate pentru colectarea, transportul �i incinerarea deseurilor medicale.
� Au fost finantate prin programului PHARE- Schema de Investi�ii pentru Proiecte Mici de Gestionare a De�eurilor, 2 proiecte pentru construirea Statiilor de transfer �i colectarea selectiv� a de�eurilor în zonele Abrud �i Aiud, care sunt în faza de licita�ie proiectelor tehnice.
� Prin Ordonan�a 7/2006 au fost aprobate fonduri pentru construirea Sta�iei de transfer de la Sohodol.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
146
6.11. Tendin�e privind generarea de�eurilor
În vederea realiz�rii obiectivelor strategice privind gestionarea de�eurilor, m�surile �i ac�iunile întreprinse trebuie corelate cu cerin�ele gestion�rii de�eurilor în Uniunea Europeana.
Obiectivele care stau la baza activit��ilor de gestionare a de�eurilor în judetul Alba sunt în corelare cu obiectivele cuprinse în PRGD 7 Centru-revizuit în anul 2006 :
o Protec�ia resurselor primare sau a “dezvoltarii durabile”, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
o Prevenirea sau evitarea apari�iei de�eurilor, minimizarea cantit��ilor, reducerea cantita�ilor de de�euri prin valorificare,colectare selectiv�, reciclare material� sau valorificare energetic�, tratarea �i eliminarea de�eurilor în condi�ii de siguran�� pentru mediu.
o Tratarea mecano-biologica a de�eurilor biodegradabile în scopul recuper�rii (compost, biogaz etc) �i reducerii cantit��ii de de�euri biodegradabile depozitate cu 25 % pân� în 2010.
o Reducerea cantit��ilor de de�euri de ambalaje eliminate , prin valorificarea de�eurilor de ambalaje puse pe pia��, prin colectare separat� atât la surs� cât �i în puncte de colectare în vederea valorific�rii ca materii prime secundare;
o Responsabilitatea produc�torului �i responsabilitatea utilizatorului, astfel încât costurile pentru gestionarea de�eurilor s� fie suportate de generatorul acestora.
o Extinderea Serviciilor de colectare �i transport a de�eurilor pentru zona urban� de 100 % �i cel putin 90 % în zona rural� pân� în 2009.
o Igienizarea tuturor spa�iilor de depozitare necontrolat� a de�eurilor, desfin�area lor pana 16 iulie 2009.
6.11.1. Prognoza privind generarea de�eurilor municipale (aspecte care
trebuie tratate - factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.) Prognoza privind generarea de�eurilor municipale, în PRGD 7 Centru-revizuit,
s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2003 (prezentate în Capitolul 2 – Situa�ia existent�) �i considerând o cre�tere anuala de 0,8 %. Cre�terea anual� de 0,8 % a gener�rii de�eurilor municipale, determinat�, în principal, pe baza prognozei PIB, a fost utilizat� la calculul prognozei din Planul Na�ional de Gestionare a De�eurilor.
Calculul cantit��ii de de�euri municipale generate anual s-a realizat diferen�iat pe medii (urban �i rural) pe baza prognozei popula�iei, a gradului de acoperire cu servicii de salubritate �i a indicatorului de generare. În ceea ce prive�te indicatorul de generare s-a considerat o cre�tere anual� de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2003 în mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;
În tabelul de mai jos se prezint� cantit��ile de de�euri municipale prognozate a se genera în 2008, 2010, 2011 si 2013, ani de referin�� pentru planificare.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
147
Prognoza gener�rii de�eurilor municipale la nivel de regiune
Tabel 6.11.1.1. Cantitate de de�euri municipale (tone)
2003 2008-
prognoz� 2010
prognoz� 2011
prognoz� 2013
prognoz� De�euri municipale (de�euri menajere �i asimilabile din comer�, industrie, institu�ii, din care:
166058 136345 137727 138422 140.000
De�euri menajere colectate în amestec de la popula�ie, din care:
Prognoza privind generarea de�eurilor biodegradabile municipale
De�eurile biodegradabile municipale reprezint� frac�ia biodegradabil� din de�eurile menajere �i asimilabile colectate în amestec, precum �i frac�ia biodegradabil� din de�eurile municipale colectate separat, inclusiv de�euri din parcuri �i gr�dini, pie�e, de�euri stradale �i de�euri voluminoase. Conform Raportului Agen�iei Europene de Mediu „Managementul de�eurilor biodegradabile municipale”, 2002, frac�ia biodegradabil� din de�eurile municipale este reprezentat� de: de�euri alimentare �i de gr�dina, de�euri de hârtie �i carton, textile, lemn, precum �i alte de�euri biodegradabile con�inute în de�eurile colectate. Prognoza gener�rii de�eurilor biodegradabile municipale
Pe baza prognozei de generare a de�eurilor municipale �i luând în considerare ponderile stabilite, se estimeaz� cantit��ile de de�euri biodegradabile municipale.
Tabel 6.11.1.2. Cantitate de de�euri biodegradabile (tone)
2003 2008 2010 2011 2013 Total de�euri biodegradabile din de�euri municipale 106277 87260 88145 88590 89600
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
148
Prognoza privind generarea de�eurilor de ambalaje Prognoza gener�rii de�eurilor de ambalaje s-a realizat considerând o cre�tere anual� de 10 % pentru perioada 2003-2006, de 7 % pentru perioada 2007-2009 si 5 % pentru 2010-2013. Ace�ti indicatori de cre�tere au fost stabili�i împreun� cu reprezentan�ii MMGA, ANPM si ARAM pe baza cre�terii indicatorilor de comer� cu am�nuntul �i a raport�rilor privind ambalajele �i de�eurilor de ambalaje. Prognoza privind generarea de�eurilor de ambalaje
Conform datelor din baza de date privind ambalajele �i de�eurile de ambalaje �i a datelor statistice ale ��rilor europene cu o dezvoltare economic� mai apropiat� de cea a României, 60 % din cantitatea de de�euri de ambalaje provine de la popula�ie �i 40 % de la industrie, comer� �i institu�ii.
Pentru realizarea �intelor regionale de recuperare �i reciclare ambalaje este
prevazut� colectarea selectiv� �i valorificarea lor la unit��ile de valorificare din regiune;
Pentru reducerea biodegradabilului sunt prev�zute construirea sta�iilor de producerea compostului respectiv în mediul rural popula�ia practic� metode de reutilizarea lor în gospod�riile proprii.
Pentru eliminarea de�eurilor este prev�zut în SF Managementul Integrat al Deseurilor în jude�ul Alba construirea unui depozit ecologic zonal pentru jude�ul Alba, in zona Sebe� • este prev�zut� închiderea a 8 depozite existente în anul 2009 ; a 2 depozite în
2013 �i a unui depozit în 2015
6.11.2. Prognoza privind generarea de�eurilor de produc�ie (aspecte car trebuie tratate factori relevan�i, cantit��i prognozate etc.) În jude�ul Alba, peste 90 % din de�eurile de produc�ie sunt de�euri generate în industria mineritului.
Prognoza gener�rii de de�euri depinde de strategia din minerit. Cert este sc�derea cantit��ii de steril de flota�ie �i descopert� în 2005, prin încetarea activit��ilor miniere la Zlatna, Baia de Arie� �i Rosia Montan�(în anul 2006). Este incert� inceperea investi�iei Gold Corporation Ro�ia Montan� �i situa�ia SC Cuprumin Abrud care la finele lui 2006 �i-a sistat activitatea
Responsabilitatea organiz�rii activit��ii de gestionare a de�eurilor de produc�ie este obliga�ia produc�torului în conformitate cu principiul – poluatorul pl�te�te. Unit��ile economice realizeaz� aceste activit��i cu mijloace proprii sau contacteaz� serviciile unor firme specializate , acestea din urm� fiind restrânse de
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
149
obicei pentru de�eurile menajere sau asimilabile celor menajere. Ob�iunile impuse produc�torilor ;
o Prevenirea apari�iei �i reducerea cantit��ilor generate prin aplicarea -tehnologiilor curate �i a celor mai bune practici , pentru noile investi�ii;
o Valorificarea prin refolosire ,reciclare material� �i energetic�; o Reducerea impactului activita�ilor industriale �i de exploatare minier�
asupra solului prin folosirea tehnologiilor adecvate ; o Identificarea �i reabilitarea solurilor poluate, reconstruc�ia ecologic� a
perimetrelor închise sau în conservare ; o Minimizarea impactului exploat�rilor miniere asupra solurilor,
reducerea gradului de contaminare a depozitelor de de�euri cu metale grele prin schimbarea tehnologiei �i recuperarea con�inutului de substan�� util� din de�euri ;
o Implementarea legisla�iei UE privind fluxurile speciale : ambalaje , baterii �i acumulatori , cauciucuri, uleiuri uzate , vehicule casate.
Implementarea Directivelor UE în ceea ce prive�te sistemul de
gestionare a de�eurilor menajere, transpuse in Planul Regional de gestiune integrat� a de�eurilor pentru Regiunea 7 Centru; prin :
� Realizarea unui sistem integrat pentru managementul de�eurilor la nivelul jude�ului ; este în lucru, comandat de Consiliu Jude�ean Alba “Studiu de Fezabilitate privind managementul integrat al de�eurilor în judet”, care va sta la baza acces�rii de fonduri europene.
� Realizarea a dou� sta�ii de transfer la Aiud �i Abrud , din fonduri Phare, care au fost selec�ionate în vederea finan��rii.
� Realizarea sta�iei de transfer de la Zlatna, prin proiectul de Reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna �i Cop�a Mic�
� Elaborarea unei strategii pentru de�eurile solide ; � Reducerea cantit��ilor de de�euri menajere � Introducerea sistemului de colectare selectiv� a de�eurilor menajere ; � Crearea de depozite ecologice pentru depozitarea de�eurilor
Indicatori de dezvoltare durabil� Indicator: Cantitatea de de�euri or��enesti generat� pe cap de locuitor Indicatorii de generare a de�eurilor reprezint� raportul dintre cantitatea de de�euri generat� prezentat� în tabel �i num�rul total de locuitori din judet.
Tabel 6.11.3.1. Cantitatea de de�euri ora�ene�ti generat� pe cap de locuitor (to/loc)
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
150
0.399 0.401
0.521 0.516 0.5220.493 0.483
0.535
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
tone
des
eu g
ener
at /
locu
itor
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cantitatea de deseuri menajere generata pe cap de locuitor in perioada 1998-2005
Indicator de generare
Fig. 6.11.3.1. Cantitatea de de�euri or��enesti generat� pe cap de locuitor
Indicator:Managementul de�eurilor Indicatorul reflect� modul de colectare al de�eurilor ora�ene�ti �i se calculeaz� ca raport între cantitatea de de�euri colectate �i cantitatea de de�euri ora�ene�ti generat�
Indicator:Depozite de de�euri controlate Acest indicator se calculeaz� ca raport între num�rul de depozite de de�euri controlate (conforme) �i num�rul total de depozite. În jude�ul Alba nu exist� un depozit ecologic pentru depozitarea de�eurilor menajere. Indicator: Reciclare de�euri Indicatorul se calculeaz� ca raport între cantitatea de de�euri reciclate sau reutilizate �i cantitatea total� de de�euri alocat� pentru opera�iunile de reciclare
6.12.1. Importul �i exportul anumitor substan�e �i preparate periculoase În vederea realiz�rii inventarului na�ional al agen�ilor economici importatori �i
exportatori de substan�e chimice periculoase reglementate prin HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consim��mânt prealabil în cuno�tin�� de cauz� pentru controlul importului �i exportului anumitor substan�e periculoase procedura PIC cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, în jude�ul Alba, în anul 2006 agen�ii economici care au efectuat opera�iuni de import/export de substan�e �i preparate chimice periculoase, dar acestea nu fac obiectul procedurii PIC.
Ca urmare a realiz�rii Inventarului privind agen�ii economici care de�in stocuri
de substan�e �i de�euri periculoase care vor deveni deseuri la 01.01.2007, s-au constatat urmatoarele: � Au fost identifica�i 5 agen�i economici care de�in pe stoc de�euri de substan�e chimice periculoase (SC Uzina Mecanic� Cugir, SC IAMU SA Blaj, Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural� Alba- Unitatea Fitosanitar�, SC PETROM SA Bucure�ti- Zona PECO Alba, SC Alba Aluminiu SRL Zlatna)
o din care 2 agen�i economici au întocmit planurile de eliminare prezentând �i evaluarea costurilor necesare elimin�rii.
� Nu avem nici un agent economic care s� de�in� substan�e chimice periculoase care s� devin� de�euri la 01.01.2007.
S-a realizat Inventarul substan�elor chimice aflate in stoc �i a de�eurilor de
substan�e chimice expirate din unitatile de înv���mânt din jude�ul Alba: �coli generale/profesionale, licee, universit��i.
Evaluarea riscului utiliz�rii substan�elor chimice periculoase asupra s�n�t��ii
umane �i a mediului se realizeaz� conform prevederilor HG 2427/2004 care stabile�te ca obiective:
� crearea unui sistem coerent de evaluare �i control al riscului substan�elor existente, produse �i importate, pentru îmbun�t��irea protec�iei s�n�t��ii
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
152
popula�iei �i mediului � stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru popula�ie �i
pentru mediu asociate substan�elor existente � stabilirea unui cadru administrativ �i legislativ care s� permit� aplicarea de
c�tre România a legisla�iei europene privind evaluarea �i controlul riscului substan�elor existente, de la data ader�rii. S-a realizat inventarierea agen�ilor economici care produc/importa/utilzeaz�
substan�e chimice periculoase în cantit��i peste 10 tone �i peste 1000 tone pe an. În urma inventarului a rezultat c� în jude�ul Alba producatori de substante
chimice sunt : � peste 10 tone:
o SC Alba Aluminiu SRL Zlatna ( past� /pulbere de aluminiu ) o SC Metalurgica SA Aiud (fabric� de oxigen) o SC IMRAM SRL Ia�i-Filiala Zlatna (sulfat de aluminiu)
� peste 1000 tone : o SC Kronospan Sebe� SA ( formaldehid�, r��in� ureo-ormaldehidic�) o SC GHCL UPSOM SA Ocna-Mure� (sod� calcinat�, var industrial,
bicarbonat de sodiu, silicat de sodiu lichid �i solid)
Este necesar crearea unui sistem coerent de evaluare �i control al riscului substan�elor existente, produse �i importate, pentru îmbun�t��irea protec�iei s�n�t��ii popula�iei �i mediului �i de stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru popula�ie �i pentru mediu asociate substan�elor existente
6.12.3. Prevenirea, reducerea �i controlul polu�rii mediului cu azbest-
inventarul cantit��ilor de azbest de�inute de c�tre agen�ii economici �i institu�ii publice
În urma inventarierii cantit��ilor de azbest de�inute de c�tre agen�ii economici �i institu�iile publice au fost identifica�i �i notifica�i un num�r de 35 de agen�i economici dintre care 8 agen�i economici utilizeaz� sau comercializeaz� articole din azbest: o SC Saturn SA Alba-Iulia, SC Alba ALUMINIU SRL Zlatna, SC Prebet SA Aiud, SC
BOBO Com SRL Sebes, SC Crimbo Gaz SRL Zlatna, SC VIVA SRL Alba Iulia, SC Stratusmob SA Blaj, SC GHCL Upsom Romania SA Ocna Mures
o Au rezultat: � 26877 mp la cl�diri industriale , � 330 mp la cl�diri publice
6.12.4. Substan�e reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)-
inventarul cantitatilor de ODS-uri
Situa�ia consumului, recuper�rii �i recicl�rii ODS –urilor (agen�i frigorifici, spume, aerosoli, solven�i utiliza�i la degres�ri, agen�i de fumigare, etc). Prevederile Protocolului privind substan�ele care epuizeaz� stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 �i reglement�rile ulteriore, au impus reducerea consumului de ODS –uri, dar �i recuperarea �i reciclarea lor, in toate sectoarele de activitate în care acestea î�i g�seau aplicabilitate: refrigerare, spume, aerosoli, stingerea incendiilor, solven�i si fumiga�ia solului
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
153
Substan�ele care distrug stratul de ozon �i care fac obiectul protocolului de la Motreal sunt : clorofluorocarburile, par�ial �i complet halogenate, halonii �i tetraclorura de carbon, 1,1,1-tricloretanul, bromura de metil, precum �i hidrobromofluorocarburi �i hidroclorfluorocarburi (HCFC). Pentru eliminarea lor treptat� a fost elaborat în anul 1995, Programul Na�ional de eliminare treptat� a substan�elor care epuizeaz� stratul de ozon, cu asistent� COWI Consult, a Organiza�iei Na�iunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial� (ONUDI) �i a Institutului ICPIAF Cluj Napoca, în strans� colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului �i Gospodaririi Apelor , Ministerul Economiei si Comer�ului �i cu întreprinderile produc�toare �i consumatoare de substan�e care epuizeaz� stratul de ozon.
Principalele activit��i industriale în care sunt utlizate ODS-urile sunt: � între�inerea �i alimentarea echipamentelor de refrigerare �i de aer
condi�ionat , sub forma agen�ilor de r�cire (CFC-uri) � cur��irea �i degresarea suprafe�elor metalice sau a componentelor
electronice, ca solven�i (CCl4 sau halonii) � dezinfec�ia solurilor �i a depozitelor de cereale , cu bromur� de metil � produc�ia de spume, inclusiv cele de poliuretan în spray sau rigide
(HCFC) � produc�ia agen�ilor de stingerea incendiilor (HCFC)
În anul 2006 au fost inventaria�i:
� 12 agen�i economici care desf��oar� activit��i de service instala�ii de uz casnic, comercial, industrial cu agen�ii frigorifici hidroclorofluorocarburi(R22) �i clorofluorocarburi(R12)
� 5 agen�i economici care utilizeaz� substan�e clorurate (percloretilena, tricoloretilena, tetracloretilena �i hipoclorit) conform Regulamentului 2037/2000 privind substan�ele care epuizeaz� stratul de ozon.
Cantit��ile de substan�e vehiculate de agen�ii economici în 2006 au fost: � R22 1773,28 Kg
� R12 1014 Kg
� Percloretilena 785 Kg
� Tetracloretilena 46 KG
� Tricloretilena 1845 Kg
� Hipoclorit 94 Kg În România, firma ICPIAF Cluj autorizeaz� agen�ii economici care desf��oar�
activit��i de service la echipamentele frigotehnice �i de aer condi�ionat, pentru recuperarea �i reciclarea agen�ilor frigorifici.
Agen�i economici care s� utilizeze tetraclorura de carbon ca solvent în activit��i de degresare �i cur��are nu exist� în jude�ul Alba.
Nu avem importatori direc�i �i nu exist� agen�i economici care s� utilizeze la dezinfec�ia solurilor, bromura de metil.
Produc�tori de spume rigide (domeniul de refrigerare �i altele) �i spume flexibile nu sunt în jude�, doar produc�tori de extinctoare pentru stingerea incendiilor SC Alsting SA Alba. Umplerea extinctoarelor se realizeaz� cu o pulbere de stins incendii compusa din carbonat de calciu si sulfat de potasiu, substan�e care nu intr� în categoria ODS-urilor.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
154
6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)
Directiva 98/8/CE privind introducerea pe pia�� a produselor biocide a fost transpus� în legisla�ia româneasca prin HG 956/2005 privind plasarea pe pia�� a produselor biocide. Biocidele sunt clasificate în 4 grupe principale:
� grupa I - dezinfectante si produse biocide generale, utilizate pentru igiena uman�, spa�ii private �i zone de s�n�tate public�, igiena veterinar�, industria alimentar� �i de preparare a furajelor, apa potabil�;
� grupa II - conservan�i utiliza�i pentru : produse îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc �i materiale polimerizate, zid�rie, instala�ii de r�cire pe baz� de lichide �i a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de n�mol, fluide utilizate în metalurgie;
� grupa III - pesticide utilizate pentru combaterea bolilor �i a d�un�torilor � grupa IV - alte produse biocide utilizate ca �i conservan�i pentru produse
alimentare sau furajere, produse antibioderm�, fluide pentru îmb�ls�mare �i produse toxidermale, pentru combaterea altor vertebrate
substante chimice industriale, produse secundare) care intra in mediul inconjurator ca rezultat al unei activitati antropice, persista si se bioacumuleaza in organismele vii. POP-urile au impact nociv asupra mediului si efecte genotoxice, cancerigene si disfunctii endocrine asupra sanatatii umane. Cele mai importante categorii de POP-uri:
Cercet�rile �tiin�ifice evidentiaz� faptul c� POP-urile genereaz� efecte daun�toare semnificative asupra s�n�t��ii umane �i a mediului înconjurator. O caracteristic� important� a POP-urilor este ca acestea p�trund în lan�ul alimentar uman, trecând de la mama la copil prin placent� �i laptele matern.
Principalele criterii de identificare a POP-urilor sunt: persisten�a, bioacumularea, toxicitatea, volatilitatea, transportul pe distan�e lungi, bioaccesibilitatea, expunerea �i presiunea de vapori.
Tipuri de inventare pentru inventarierea POP-urile:
1. Inventar al emisiilor de POP-uri (sol, apa, aer); 2. Inventar al echipamentelor cu con�inut de PCB; 3. Inventar al surselor poten�iale de dioxine �i furani; 4. Inventar al stocurilor de POP-uri.
Rezultatele acestor inventare sunt prezentate la capitolul de emisii, capitolul de�euri periculoase, respective pesticide.
6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide Direc�ia Fitosanitar� Alba a autorizat 32 de agen�i economici care pot
desf��ura activit��i cu produse fitosanitare. Au fost autoriza�i pentru comercializare �i utilizarea produselor de uz fitosanitar din grupele I-IV numai 5 agen�i economici
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
155
(grupele I si II sunt considerate cu risc pentru sanatatea �i mediu), restul agen�ilor au dreptul s� comercializeze �i s� presteze servicii utilizând numai produsele din grupele III-IV considerate cu un risc mai scazut.
În jude�ul Alba nu exist� nici produc�tori �i nici importatori direc�i de produse fitosanitare.
În jude�ul Alba au existat 2 depozite care de�in de�euri de pesticide situate la Aiud �i la S.C.V.V.Blaj-Cr�ciunel.
Prin Proiectul Phare RO 2002/000-586.04.07 « Reambalarea, colectarea �i eliminarea de�eurilor de pesticide de pe teritoriul României » al c�rui beneficiar este MAPDR, este prev�zut� colectarea, reambalarea si transportarea de�eurilor de pesticide aflate în 130 spa�ii de depozitare, c�tre o instala�ie de incinerare a de�eurilor periculoase din Germania, în vederea distrugerii lor în condi�ii controlate.
Au fost localizate 3 spa�ii regionale de transfer, unde sunt colectate de�eurile de pesticide aflate în alte puncte de depozitare. Jude�ul Alba a intrat în prima etap� a acestui proiect cu cantitatea de 5164 kg �i 814 litri de�euri pesticide de la depozitul de la Aiud, iar în etapa a doua (an 2006) au fost eliminate �i restul de 2143 kg �i 0,84 litri de�euri de pesticide de la depozitul SCVV Blaj-Cr�ciunel.
De�eurile de pesticide au fost transferate la spa�iul regional de la Oradea de unde firma german� a asigurat activit��ile de ambalare, cânt�rire, etichetare a ambalajelor, transport interna�ional �i distrugerea de�eurilor în instala�ia proprie de incinerare.
6.12.8. Mercurul Organiza�ii neguvernamentale de s�n�tate �i de protec�ie a mediului împotriva
mercurului au cerut la Bruxelles, Comisiei Europene s� interzic� exporturile de mercur precum �i depozitarea în condi�ii securizate a mercurului nefolosit, in context cu Strategia Uniunii Europene in privin�a Mercurului. Toate p�r�ile sunt de acord cu faptul ca este nevoie de o interzicere a exporturilor de mercur pe plan european.
În martie 2006 Parlamentul European a cerut de asemenea o interzicere a exporturilor de mercur. Acest lucru ar fi in acela�i context cu decizia celui de-al 23-lea Consiliu de Guvernare UNEP, când UE a declarat c�tre guvernele lumii ca inten�ioneaz� s� opreasc� exportul acestei substan�e periculoase.
În noiembrie 2005 MMGA a solicitat o inventariere cât mai clar� a cantit��ilor de mercur existente (materii prime, de�euri) �i a modului de gestionare a acestora, si urm�rirea:
• evolu�iei pie�ei, ca urmare a viitoarelor restric�ii privind importul mercurului �i a compu�ilor cu con�inut de mercur; • modalit��i de stimulare a utilizatorilor pentru a înlocui mercurul cu alte materiale nepericuloase • metode de reciclare si valorificare. Au fost solicitate informa�ii din toate sectoarele de activitate în care se poate
componente cu con�inut de Hg din vehicule uzate, aparate de m�sur� �i control (termometre, manometre)
� amalgam dentar, surse de iluminat (tuburi fluorescente, l�mpi de neon ) � industria cloro-sodic�, industria cuprului, plumbului, zincului � produse medicinale, veterinare �i cosmetice, sectorul chime analitic� � de�euri contaminate din demol�ri � reziduuri provenite din arderea combustibililor fosili
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
156
� filter �i turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu con�inut de Hg � de�euri de la sp�larea gazelor cu con�inut de Hg, etc.
În jude�ul Alba, au fost inventariate: o 20 de cabinete stomatologice din municipiul Alba-Iulia, din care numai 3
cabinete mai utilizeaz� pentru realizarea plombelor amalgam de Ag cu Hg, în rest plombele utilizate sunt din composite
o agen�i economici din industria: o Chimic�- de�ine Hg la aparatele de masur� �i control o Ma�ini unelte �i prelucrare - de�ine de�euri de laborator cu con�inut de
Hg o Turnare fontei, tratamente termice - de�ine substan�e de laborator cu
Hg o Minier�, de prelucrare minereurilor auro-argentifer – folose�te Hg în
procesul tehnologic la amalgamare �i în laboratoare
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
157
Capitolul 7. Radioactivitatea
7.1. Re�eaua jude�ean� de supraveghere a radioactivit��ii mediului În jude�ul Alba se supravegheaz� radioactivitatea mediului prin Sta�ia de Supraveghere a Radioactivita�ii Mediului (SSRM) din cadrul A.P.M.Alba. Distribu�ia analizelor din total m�sur�tori în func�ie de tipul de prob� învestigat� este : aerosoli atmosferici 40,7% ; depuneri 13,5% ; ape 28,3% ; sol necultivat 1,1% ;vegeta�ie spontan� 1,1% ;debit doz� gamma 14% �i analize provenite din derularea unor Programe Speciale de Supraveghere 1,3%.
SSRM din cadrul A.P.M.Alba este prevazut� cu o dotare unitar� de echipamente (toate sta�iile au aceleasi echipamente) �i lucreaz� dup� o metodologie unic� de prelevare, preg�tire �i m�surare a probelor de mediu. Tehnicile de lucru sunt specifice fiec�rui tip de prob� �i sunt în conformitate cu prevederile “Indrumarului metodologic de lucru la Sta�iile Re�elei Na�ionale de Supraveghere a Radioactivita�ii Mediului.Sta�ia de Radioactivitate a Mediului Alba deruleaz� un program standard de supraveghere a radioactivit��ii mediului de 16 ore/zi �i un Program Special de Monitorizare a zonelor cu radioactivitate natural� modificat�, în conformitate cu cerin�ele LRM- ANPM Bucure�ti.In anul 2006,SSRM Alba a primit in cadrul Proiectului PHARE 2003/005-551.04.11.01.,o sta�ie automata pentru masurarea dozei gamma �i a parametrilor meteo , impreuna cu un Monitor de Radon/Thoron.De asemenea,prin investi�ia ANPM,Sta�ia RA-Alba a fost dotat� cu un lan� de m�sur� alfa-beta global performant.
7.2. Situa�ia radioactivit��ii mediului pe teritoriul jude�ului Alba în anul 2006
7.2.1.Programul standard de supraveghere În anul 2006 s-au efectuat toate prelev�rile �i m�sur�torile prev�zute în
programul standard �i special de lucru al laboratorului R.A., înregistrându-se doar unele disfunc�ionalit��i datorate întreruperii energiei electrice sau defect�rii unor aparate. S-au efectuat un num�r de 2752 analize beta globale (imediate �i întârziate) �i de doz� gamma extern�. S-au prelevat 1732 de probe de mediu. In intervalul ianuarie-octombrie2006, pompele de prelevare aerosoli au fost la reparat ,avand un înalt grad de uzur�.
În cursul anului 2006, activit��ile specifice beta globale determinate, nu au eviden�iat abateri de la media multianual� �i nici nu au fost înregistrate dep��iri ale limitelor de avertizare. În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limitele de aten�ionare - avertizare specifice fiec�rui factor de mediu monitorizat, valorile medii lunare ale m�suratorilor imediate la nivelul anului 2006 pentru : aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice �i ap� brut�
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
Fig.7.2.1.3 Ap� brut� Râul Mure� - Activitatea Beta Global� – m�sur�tori imediate
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
159
Concentra�iile izotopilor radioactivi naturali radon �i toron (calculate), s-au situat în limitele specifice teritoriului jude�ului -valoare medie pentru lunile noiembrie-decembrie 2006 : 19,10 Bq/mc radon �i 0,30 Bq/mc toron. Valorile orare ale debitului de doz� gamma extern� nu au prezentat depa�iri ale limitelor de avertizare, mediile lunare fiind cuprinse între 0.081 �i 0.112 µGy/h. Activita�ile specifice ale factorilor de mediu monitoriza�i în anul 2006 s-au încadrat în limitele fondului natural de radia�ii. Comparativ cu anul 2005 situa�ia este prezentat� în tabelul 7.2.1.
Sol necultivat Bq/kg 268,0 255,7 - Vegeta�ie spontan� Bq/kg 187,1 169,31 - Ap� potabil� Bq/mc 130,2 132,5 2000-5000 Ap� de suprafa��- m�s.imediat� -m�s. la 5 zile
Bq/mc 264,2 208,5
253,8 205,5
2000-5000
Doz� gamma absorbit� µGy/h 0,087 0,089 0.250 –1,0
7.2.2.Programul de supraveghere a activit��ilor cu posibil impact radiologic.
În cursul anului 2006 Sta�ia de Radioactivitate a Mediului a executat prelev�ri prelucr�ri �i m�sur�tori de probe în afara Programului Standard, în zonele : Abrud �i Baia de Arie�, considerate zone cu radioactivitate natural� modificat�. Nivelul radioactivit��ii beta globale pentru probele de ap� de suprafa��, sol necultivat �i vegeta�ie spontan� prelevate este prezentat în graficele de mai jos dup� cum urmeaz� :
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
160
a) Zona Abrud – Ro�ia Poieni - Ap�
Fig.7.2.2.1. – Activitate beta global� – Ap� de suprafa�� (m�sur�tori 5 zile)
Fig.7.2.2.2Activitate beta global� – Sol necultivat (m�sur�tori 5 zile)
I Alba Iulia II Hald� Ro�ia Poieni III Hald� Valea Cuibarului IV Hald� Geam�na V Hald� depozit minereu s�rac VI Hald� depozit le�iere bacterian� VII Hald� carier� arocamente Vâr�ii Mici VIII Hald� steril Muntari IX Hald� instala�ie semiindustrial� de le�iere bacterian�
84,4135,779,8192,5192,5192,50
2000
4000
6000Bq / mc
Val. mas 192,5 192,5 192,5 79,8 135,7 84,4
Limita 5000 5000 5000 5000 5000 5000
Valea Cuibarului
Valea Steregoi
Valea �esei
Valea Stefancei
Pârâul Mu�canilo
Rezervor AP
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
Fig. 7.2.2.3 Activitate beta global� – Vegeta�ie spontan� (m�sur�tori 5 zile) I Alba Iulia II Hald� Ro�ia Poieni III Hald� Valea Cuibarului IV Hald� Geam�na V Hald� depozit minereu s�rac VI Hald� depozit le�iere bacterian� VII Hald� carier� arocamente Vâr�ii Mici VIII Hald� steril Muntari IX Hald� instala�ie semiindustrial� de le�iere bacterian�
b) Zona Baia de Arie� - Ap�
Fig. 7.2.2.4. – Activitate beta global� – Ap� de suprafa�� (m�sur�tori 5 zile)
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Bq-
mc
Val. mas 147 83,6 84,5 84,6 84,6 0 83,6
Limita 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
Iaz V. Sart��
Râu Arie�
Valea H�rm�n
Valea Cu�ii
Iaz Braze�ti
Ie�ie st. ep. 1986
V. Sart��
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
162
- Sol necultivat
I IIlll
IV
0100200300400500
Bq/kg
Bq/kg 268 273,8 420,8 202,3
I II lll IV
Fig.7.2.2.5 Activitate beta global� – Sol necultivat (m�sur�tori 5 zile)
I Alba Iulia II Incint� Filiala Arie�min SA III Sta�ie epurare chimic� Br�ze�ti IV Sta�ie epurare chimic� etapa 1986
- Vegeta�ie spontan�
I II lll IV
050
100150200250300
Bq/kg
Bq/kg 187,1 267 189,3 212
I II lll IV
Fig.7.2.2.6 Activitate beta global� – Vegeta�ie spontan� (m�sur�tori 5 zile)
I Alba Iulia II Incint� Filial� Arie�min SA III Sta�ie epurare chimic� Br�ze�ti IV Sta�ie epurare chimica etapa 1986
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
163
7.2.3. Expunerea popula�iei in zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul Romaniei
7.2.3.1; 7.2.3.2.; 7.2.3.3.; 7.2.3.4.;- Nu este cazul 7.2.3.5 Expunerea populatiei în zone cu nivele de radioactivitate naturala
modificata antropogenic Valorile activit��ilor specifice beta globale pentru probele din zonele cu radioactivitate natural� modificat� nu au dep��it pragurile de aten�ie – avertizare la apele de suprafa��. Pentru sol necultivat �i vegeta�ie spontan�, valorile activit��ilor specifice beta globale sunt comparabile ca ordin de m�rime cu media anual� calculat� la Sta�ia RA Alba Iulia.
7.2.3.6. – Nu este cazul
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
164
8. MEDIUL URBAN
8.1 A�ez�rile urbane
8.1.1. Amenajarea teritorial� Sursele de informare : Planul de Amenajare Teritorial� a Jude�ului Alba ;
Direc�ia Regional� de Statistic� ;Raport de Activitate al Consiliului Jude�ean Alba – an 2006 Re�eaua general� de localit��i din jude�ul Alba se compune 733 localit��i din care: 4 municipii,7 ora�e, 66 comune �i 656 sate. La 1 iulie 2006, popula�ia stabil� jude�ului a fost de 378.614 persoane, din care 58,1% (220.317 persoane) se reg�sesc în mediul urban �i 41,8% ( 158.297) se reg�sesc în mediul rural. Densitatea popula�iei este de 60,7 locuitori/km2 Dup� num�rul locuitorilor, ora�ele jude�ului fac parte din categoria ora�elor mijlocii. Municipiul Alba Iulia se încadreaz� la ora�e cu popula�ie între 50.000 - 100.000 locuitori. Municipiile Blaj, Sebe�, Cugir �i Aiud au o popula�ie cuprins� între 20.000 �i 50.000 locuitori. Ora�ul Ocna Mure� are o popula�ie cuprins� între 10.000 - 20.000 locuitori.Ora�ele cu o popula�ie sub 10.000 locuitori sunt: Teiu�, Abrud, Cîmpeni, Zlatna �i Baia de Arie� . Este necesar a se men�iona c� cifrele cuprind �i popula�ia localit��ilor componente �i satelor apar�in�toare aferente celor 11 ora�e. Procesul de urbanizare al jude�ului Alba prezint� o u�oar� cre�tere în anul 2006 fa�� de anul 2005 (58,1 % fa�� de 58,0 %). Indicatorul de dezvoltare durabil� „urbanizare” este tratat la capitolul 8.3.1- Calitatea mediului în zonele urbane- Calitatea aerului. Suprafa�a total� a jude�ului este de 624.157 ha, din care 1.374 ha apar�in mediului urban. Jude�ul Alba se situeaz� pe locul 11 în cadrul jude�elor ��rii din punct de vedere al num�rului de localit��i. Drept urmare densitatea localit��ilor în teritoriu înregistreaz� valori superioare mediilor pe �ar�: numar ora�e /1000 km2: 1,40( la nivelul României : 0,99); numar sate /100 km2 : 11,30 ( la nivelul României : 2,80). Num�rul foarte mare de localit��i rurale se reflect� �i în indicele privind num�rul de sate ce revin unei comune: 9 sate/comun� fa�� de 5 sate/comun� în medie pe �ar�. Sub aspectul distribu�iei în teritoriu este caracteristic� concentrarea a 75,5% din totalul a�ez�rilor rurale din jude� în zona Mun�ilor Apuseni (474 sate). Dezvoltarea zonelor comerciale, reziden�iale
Analizând actele emise de “Institu�ia Arhitectului �ef” (Raport de Activitate al Consiliului Jude�ean Alba – an 2006 ), în perioada anului 2006 se remarc� un trend ascendent al investi�iilor în jude�, respectiv dimamica dezvolt�rii economice din acest punct de vedere. Astfel, în anul 2006 au fost eliberate 230 certificate de urbanism, 198 avize ale structurii de specialitate în vederea eliber�rii certificatelor de urbanism, 89 autoriza�ii de construire, 68 de avize ale structurii de specialitate în vederea eliber�rii autoriza�iilor de construire pentru urm�toarele tipuri de lucr�ri: obiective de mic� industrie, prest�ri servicii cu utilit��i; spa�ii comerciale �i de alimenta�ie public�, inclusiv moderniz�ri; aliment�ri cu ap�, canaliz�ri, inclusiv extinderi; aliment�ri cu gaze naturale, re�ele de transport gaze naturale, extinderi, repara�ii, bran�amente; aliment�ri cu energie electric�, repara�ii, extinderi; moderniz�ri drumuri jude�ene, comunale, str�zi; amenaj�ri albii, diguri, terasamente, poduri; re�ele comunica�ii, radiocomunica�ii, TV; case de vacan��.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
165
8.1.2. Concentrarile urbane Sursa de informare: Direc�ia Regional� de Statistic� Alba; Oficiul Jude�ean de
Cadastru �i Geodezie Alba. Situa�ia privind concentr�rile urbane din jude�ul Alba este prezentat� în tabelul 8.1.2.1.
Tabel 8.1.2.1. Suprafa��
total� jude� Alba ( ha)
Zona urban� ( ha)
Intravilan ( ha)
% zon� urban� din suprafa�a
jude�ului
Densitatea popula�iei în zona urban�
624157 1374 900 0,22 60,7 loc/km2 Conform celor prezentate în tabelul de mai sus, în jude�ul Alba exist� o concentrare mai mare de 50% a popula�iei în mediul urban (60,7 locuitori/ km2) la un procent de zon� urban� din total suprafa�a jude�ului de numai 0,22%.
8.1.3. Spa�ii verzi �i zone de agrement În tabelul 8.1.2.2. este prezentat� suprafa�a total� de spa�ii verzi în municipiile �i
ora�ele din jude�ul Alba la nivelul anului 2006 - date primite dela Prim�riile ora�elor: Tabel 8.1.3.1.
Municipii / ora�e Suprafa�� total� spa�ii verzi
( ha)
Suprafa�� spa�iu verde
mp/locuitor
Zone de agrement ( ha)
Municipii Alba Iulia 50 7,53 4,0 Aiud 32,5 11,55 15 Sebe� 32 20,06 18 Blaj 36 17,14 5,6
8.2.1. Re�ele de alimentare cu ap� 8.2.1.1. Apa potabil�
Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba, S.C. CTTA S.A. Alba �i Filialele din zona Apuseni, SC Argos SA Sebe� Lungimea simpl� a re�elei de distribu�ie a apei potabile este de 848,1 km. Prizele de captare pentru apa potabil� sunt apele de suprafa�� �i, în unele zone, apele subterane( izvoare). Ora�ele sunt aprovizionate cu ap� potabil� din sistemul public din sursele�
- sursa râu Sebe� - ora�ele Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebe�, Ocna Mure� �i Teiu� ; - sursa râul Mic Cugir - ora� Cugir ;
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
166
- sursa râul Arie�( acumulare Mihoie�ti)- ora� Câmpeni ; - sursa valea Fene�- ora� Zlatna ; - sursa valea Cioara, valea H�rm�neasa �i subteran izvorul Piatra Caprii -
ora� Baia de Arie� ; - sursa valea Buninginea �i subteran izvorul Vulcan - ora� Abrud. Pentru toate sursele de ap� potabil� exist� sta�ii de tratare. În tabelul 8.2.1.1.1. este prezentat� situa�ia aprovizion�rii cu ap� potabil� din
sistemul public pe anul 2006 Tabel 8.2.1.1.1.
Lungime ( km)
Volum total de ap� distribuit
( mii mc)- uz casnic
Num�r localit��i
Popula�ie racordat�
848,1 8932 12 174937 Pentru definirea indicatorului de mediu « resurse de ap� » la acest capitol de « mediu urban » prezent�m indicatorul structural de dezvoltare durabil� « Intensitatea consumului de ap� din sectorul public» referitor la consumul total de ap� din sectorul public în rela�ie cu popula�ia total� din jude�. Acest indicator reprezint� raportul între consumul de ap� din sectorul public �i popula�ia jude�ului Alba în anii 2003, 2004, 2005 �i 2006. Tabel 8.2.1.1.2.
2003 2004 2005 2006 Volum ap� consumat� în sector public (mc). 10206000 22946000 8918000 8932000
Locuitori jud.Alba 385514 382971 379189 378614 Intensitatea consumului de apa (mc pe cap locuitor) 26,47 59,91 23,51 23,59
26,47
59,91
23,51 23,59
0
10
20
30
40
50
60
70
mc/
cap
locu
itor
mc consum apa insectorul public/caplocuitor
26,47 59,91 23,51 23,59
2003 2004 2005 2006
Figura 8.2.1.1.2.- Indicatorul structural
« intensitatea consumului de ap� din sectorul public »
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
167
Indicatorul « intensitatea consumului de ap� din sectorul public» are o evolu�ie cresc�toare în 2003 �i 2004 urmând stabilizarea lui în 2005 si 2006 în jurul valorii de 23,5 mc pe cap de locuitor. Indicatorul de dezvoltare durabil� “ponderea popula�iei cu acces la ap� potabil�” reprezint� procentul din total popula�ia jude�ului a popula�iei urbane ce are acces la re�eaua de ap� potabil�.
Tabel 8.2.1.1.3. 2003 2004 2005 2006
Popula�ie ce are acces la re�eaua de ap� potabil� (locuitori)
173842
174058
174521
174937
Locuitori jud.Alba (locuitori) 385514 382971 379189 378614 Ponderea popula�iei ce are acces la ap� potabil� (%)
45,09
45,44
46,02
46,20
45,09
45,44
46,0246,20
44,5
45
45,5
46
46,5
%
Ponderea popula�iei ceare acces la ap�potabil� (%)
45,09 45,44 46,02 46,20
2003 2004 2005 2006
Fig.8.2.1.1.3.- Ponderea popula�iei ce are acces la ap� potabil�
8.2.1.2. Ap� menajer�- nu exist� re�ele de alimentare cu ap� numai în scop menajer.
8.2.2. Re�ele de canalizare Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Lungimea total� a re�elei de canalizare la nivelul ora�elor jude�ului Alba este de 385,98 km.
În tabelul 8.2.2.1. este prezentat� lungimea re�elelor de canalizare �i popula�ia racordat� în municipii �i ora�e, la nivelul anului 2006 : Surse de informare : SC Apa CTTA SA, Filiala Alba Iulia ; SC Urbana SA Blaj ; SC Ediltrans Aiud ; SC Argos SA Sebe� ; SC Cugereana SA Cugir ; SC Prego SA Ocna Mure�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
168
Tabel 8.2.2.1. Municipii/ora�e Lungime re�ele de
canalizare ( km)
Popula�ie racordat� num�r locuitori
Municipii Alba Iulia 162,2 48320 Aiud 30,3 13500 Sebe� 46,3 29115 Blaj 19 9000
8.3.1. Calitatea aerului La nivelul jude�ului Alba, calitatea aerului urban este influen�at� de c�tre poluan�ii antropici : pulberi �i gaze rezultate din:
- consumul de energie bazat pe arderea combustibililor fosili în industrie, transporturi, sisteme de înc�lzire, arderea biomasei �i a de�eurilor vegetale
- culturi agricole - zootehnia - insuficienta salubrizare stradal� - depozitarea �i transportul de�eurilor menajere. Pentru caracterizarea calit��ii aerului în contextul cerin�elor europene s-au
definit urm�torii indicatori structurali de dezvoltare durabil�: A. Indicator de mediu “calitatea aerului în mediul urban”: 1. urbanizarea, 2. proiecte �i programe elaborate la nivelul municipiilor din jude� pe baza
Agendei Locale 21 (indicator prezentat la punctul 8.5.8.-Agenda local� 21) 3. emisiile totale de poluan�i atmosferici, 4. densitatea drumurilor publice, 5. spa�ii verzi în mediul urban.
B. Indicator de mediu”cheltuieli pentru protec�ia aerului” 1. ponderea cheltuielilor pentru protec�ia aerului
A-1. Urbanizarea
Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Urbanizarea este un indicator de dezvoltare durabil� ce exprimat� raportul dintre num�rul de locuitori din mediul urban �i popula�ia total�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
169
Evolu�ia indicatorului “urbanizare” la nivelul jude�ului Alba este prezentat� în tabelul 8.3.1.1 �i reprezint� procentul de popula�ie care locuie�te în mediul urban fa�� de total popula�ie a jude�ului. Tabel 8.3.1.1.
U.M. 2003 2004 2005 2006 Popula�ia total� stabil� a jude�ului la 1 iulie
nr. persoane
385514 382971 379189 378614
Popula�ia urban� a jude�ului la 1 iulie
nr. persoane
224036 222269 220076 220317
Grad de urbanizare % 58,1 58 58 58,1
58,10
58,00 58,00
58,10
57,94
57,96
57,98
58,00
58,02
58,04
58,06
58,08
58,10
58,12
%
grad de urbanizare 58,10 58,00 58,00 58,10
2003 2004 2005 2006
Figura 8.3.1.1.Indicatorul structural de mediu-urbanizare
Conform tabelului �i graficului de mai sus se constat� o cre�tere a indicatorului
de dezvoltare durabil� “urbanizarea” în anul 2006 fa�� de anul 2005. A-2.Emisii totale de poluan�i atmosferici-eviden�iaz� nivelul emisiilor anuale ale poluan�ilor SO2,NOx �i NH3 în tone/an. Situa�ia se prezint� pe anii 2000-2006 pentru SO2 �i NOx (exprimat în NO2) iar pentru NH3 pe perioada 2003-2006 , individual �i total emisii. Emisii de SO2
Fig. 8.3.1.2 -Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� ”emisii de dioxid de
sulf” în perioada 2000 – 2006
Men�inerea nivelului sc�zut a concentra�iilor de dioxid de sulf comparativ cu perioada 2000 – 2003 se datoreaz� în principal sc�derii activit��ii industriale fa�� de acea perioad� dar �i a încet�rii activit��ii societ��ii SC Ampelum SA Zlatna care era sursa major� de emisie a dioxidului de sulf. Se observ� totu�i o cre�tere a dioxidului de sulf în anul 2006 fa�� de anul 2004 �i 2005, acest lucru rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse comparativ cu anii 2004 �i 2005.
Emisii de NO2
Evolu�ia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2000 – 2006 este prezentat� în tabelul 8.3.1.3.
Fig. 8.3.1.3.-Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� „dioxid de azot”
în perioada 2000 – 2006
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
171
Sc�derea semnificativ� a emisiilor de dioxid de azot la nivelul anilor 2003 - 2006 se datoreaz� sc�derii activit��ii industriale �i metodologiilor de calcul folosite.
Comparativ cu perioada 2003 – 2005, în anul 2006 se observ� a cre�tere a emisiilor de dioxid de azot. Aceast� cre�tere rezult� din faptul c� s-au inventariat un num�r mai mare de surse dar �i a cre�terii parcului auto. Emisii de NH3 Evolu�ia emisiilor de amoniac în perioada 2003 – 2006 este prezentat� în tabelul 8.3.1.7.
Tabel 8.3.1.4. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Emisii (NH3)
(t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78
8748
12149,1 11583,07 11993,78
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000tone
NH3 (t/an) 8748 12149,1 11583,07 11993,78
2003 2004 2005 2006
Fig. 8.3.1.4.- Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� „amoniac”
în perioada 2003 – 2006
Cantitatea mai mare a emisiilor de amoniac în perioada 2004 – 2006 fa�� de anul 2003 se datoreaz� inventarierii mai multor surse de emisie �i a folosirii mai multor îngr���minte chimice în agricultur�.
Emisii totale de SO2, NO2 �i NH3 Totalul emisiilor de SO2, NO2 �i NH3 în perioada 2003-2006 este prezentat�
în tabelul 8.3.1.9. Tabel 8.3.1.5.
Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006 Total tone
SO2,NO2, NH3 23617 14790 14233 27064
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
172
23617
14790 14233
27064
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
to/an
emisii totale to/ an 23617 14790 14233 27064
2003 2004 2005 2006
Fig. 8.3.1.5.- Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� “Emisii totale de
SO2, NO2 �i NH3 în anii 2003-2006 A-3.Densitatea drumurilor urbane”-Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Pentru definirea acestui indicator s-a eviden�iat gradul de extindere al re�elei rutiere prin raportarea lungimii totale a drumurilor publice din jude� la suprafa�a total� a jude�ului Alba.
În tabelul 8.3.1.10. este prezentat� evolu�ia densit��ii drumurilor publice la nivelul jude�ului Alba în perioada 2003-2005, pentru anul 2006 neexistând date centralitate la DRS Alba:
Tabel 8.3.1.6. Jude�ul
Alba
2003
2004
2005
2006 Densitate drumuri publice ( km/100 km2)
41,7
41,6
42,1
*
*Pentru anul 2006 datele nu sunt disponibile.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
173
41,341,441,541,641,741,841,9
4242,142,2
%
Densitate drumuripublice
( km/100 km2) 41,7 41,6 42,1
2003 2004 2005 2006
Figura 8.3.1.6.- Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� –“Densitatea
drumurilor urbane” A- 4 .Spa�ii verzi în mediul urban- Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba Acest indicator de dezvoltare durabil� prezint� procentul de spa�ii verzi existente în mediul urban �i se calculeaz� prin raportul dintre suprafa�a spa�iilor verzi �i suprafa�a total� a mediului urban. Pentru anul 2006 suprafa�a de spa�iu verde este estimat�, nefiind disponibil� înc� la Direc�ia Regional� de Statistica Alba. Tabel 8.3.1.7.
Jude�ul Alba
2003
2004
2005 2006
Suprafa�a total�- mediu
urban (ha) 1374
Suprafa�� spa�ii verzi în mediul urban
(ha)
251 251 267 271*
% spa�ii verzi 18,2 18,2 19,4 19,7
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
174
18,2 18,2
19,4
19,7
17
17,5
18
18,5
19
19,5
20
%
% spa�ii verzi 18,2 18,2 19,4 19,7
2003 2004 2005 2006
Figura 8.3.1.7. Evolu�ia indicatorului de dezvoltare durabil� -spa�ii verzi în mediul urban
Conform tabelului �i figurii de mai sus, indicatorul înregistreaz� o cre�tere semnificativ� în 2006 fa�� de 2003. B- Ponderea cheltuielilor pentru protec�ia calit��ii aerului Acest indicator de dezvoltare durabil� se calculeaz� ca raport între cheltuielile totale la nivel jude�ean pentru protec�ia calit��ii aerului �i Produsul Intern Brut �i eviden�iaz� investi�iile la nivelul jude�ului Alba în vederea creerii de tehnologii “curate” în rela�ie cu PIB-ul.-Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba ( PIB) Întrucât nu se cunoa�te PIB –ul pentru anii 2005 �i 2006 (nedetermina�i de catre DR Statistica Alba ), red�m acest indicator pentru anul 2004. În tabelul 8.3.1.12. sunt prezentate cheltuielile pentru protec�ia calit��ii aerului la nivelul jude�ului Alba în anul 2004:
Tabel 8.3.1.8. Cheltuieli totale pentru protec�ia calit��ii aerului-Mil.lei RON
0, 23115
Produsul intern brut. Mil. Lei RON 4282,3
% cheltuieli pt. protec�ia calit��ii aerului în PIB 0,0054
8.3.2. Calitatea apei Calitatea apei potabile
În tabelul 8.3.2.1.este prezentat� calitatea apei potabile din re�eaua de distribu�ie la nivelul anului 2006 în toate ora�ele din jude�: Surse de informare : SC Apa CTTA SA Alba; SC Argos SA Sebe� .
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
175
Ora�e
Num�r de probe prelevate din
re�eaua de distribu�ie
Numarul de teste bacteriologice care
nu corespund standardelor
%
Numarul de teste chimice care nu
corespund standardelor
% Alba Iulia 238 1,68 0,08
Aiud 57 2,34 0 Blaj 68 0,98 0
Sebe� 475 0 0 Abrud 66 1,01 0,64
Baia de Arie� 50 2,67 0,93 Câmpeni 104 0 0
Cugir 104 0 0 Teiu� 52 2,56 0
Ocna Mure� 55 3,02 0,96 Zlatna 58 1,14 0
Calitatea apelor de îmb�iere- sursa de informare: ASP Alba La nivel de jude�, sunt dou� �tranduri (Arini �i Petre�ti), alimentate din ape de suprafa�� (din râul Sebe� �i lacul de acumulare Petre�ti). �trandurile sunt intrate în AQIS-ul comunitar cu program de monitorizare. În anul 2006 �trandurile nu au func�ionat.
8.3.3. Gestionarea de�eurilor În fiecare an se genereaz� mari cantit��i de de�euri atât din produc�ie cât �i de
la popula�ie, de�eurile municipale nepericuloase �i periculoase (de�eurile menajere �i asimilabile din comer�, industrie �i institu�ii), la care se adaug� alte câteva fluxuri speciale de de�euri: de�eurile de ambalaje, de�eurile din construc�ii �i demol�ri, n�moluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz �i de�euri de echipamente electrice �i electronice care au un mod de gestionare specific. În jude�ul Alba de�eurile municipale generate sunt colectate la nivelul localit��ilor de c�tre municipalitate. Fiecare Consiliu Local fiind obligat s� organizeze acest serviciu pentru popula�ie prin:
• gestiune direct� de c�tre autorit��ile administra�iei publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local, pentru orasele Zlatna, Abrud, Câmpeni �i Baia de Arie� , sau
• gestiune delegat� - autorit��ile administra�iei publice locale apeleaz� pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mul�i operatori de servicii publice, astfel este organizata salubrizarea în :Alba-Iulia, Sebe� , Blaj, Cugir, Aiud �i Ocna-Mure�
În fiecare din cele 11 localit��i urbane exist� câte un depozit de de�euri menajere. Toate depozitele or��ene�ti au fost clasificate ca depozite de clasa « b » de de�euri nepericuloase, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea de�eurilor. Nici unul nu este conform �i au fost e�alonate pentru închidere conform anexei 5 la hG 349/2005.
În jude�ul Alba, a fost elaborat un « Studiu de Fezabilitate pentru Managementul Integrat al De�eurilor din jude�ul Alba » comandat de Consiliul Jude�ean Alba �i care va sta la baza acces�rii de fonduri de investi�ii externe pentru realizarea unui depozit zonal ecologic, pân� în anul 2013, a sta�iilor de transfer a de�eurilor, colectare �i sortare de�euri, compostare, dotare cu echipamente de colectare �i transport de�euri, închidere depozite neconforme, etc., în mod integrat pe jude�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
176
În jude� sunt în derulare: - dou� proiecte Program PHARE 2003 –Schema de investi�ii pentru proiecte mici de Gestionare a De�eurilor, pentru construirea a dou� « Sisteme de colectare selectiv� �i amenajare Sta�ii de transfer » la Aiud �i Abrud, cu termen de finalizare 2007-2008 - un Program pilot pentru reabilitarea zonelor fierbin�i Zlatna �i Cop�a Mic�, pentru care au fost alocate fonduri pentru Reabilitarea sistemului de salubrizarea ora�ului Zlatna �i construire Sta�ie de transfer de�euri menajere, finan�area investi�iei este reglementat� prin Ordonan�a Guvernului nr. 40/2006, cu termen de finalizare anul 2013 - prin Ordonanta 7/2006 au fost aprobate fonduri pentru construirea Sta�iei de transfer de la Sohodol.
În perioada 1999-2005, din analiza datelor statistice s-a eviden�iat o cre�tere a gradul de acoperire cu servicii de salubritate, în mediul urban, în jud.Alba, de la 60% la 74 % urmând sa se extinda aria de acoperire pân� la 100 % pân� în 2009.
Pân� în prezent, colectarea selectiv� a de�eurilor menajere nu este înc� implementat�. Prim�ria Municipiului Alba-Iulia, în colaboare cu SC SALPREST Alba, au ini�iat o ac�iune de colectare selectiv� a hârtiei �i maselor plastice ( PET-uri), în zonele aglomerate (blocuri), au instalat 70 containere speciale pentru colectare selectiv� �i se preconizeaz� extinderea acestui sistem �i la zonele cu case, cantit��ile de de�euri municipale reciclabile colectate �i valorificate au fost sc�zute
În scopul reducerii polu�rii aerului �i îmbun�t��irii calit��ii mediului în zonele protejate s-a stabilit « Închiderea etapizat� a instala�iilor de tratare termic� a de�eurilor medicale » conform HG 268/2005, a fost sistat� activitatea �i s-au emis avize de închidere pentru: - în anul 2005 pentru Crematoriul de Spitalul Municipal Sebe� ; - în anul 2006 pentru 8 crematorii de la Spitalele Or��ene�ti Abrud, Câmpeni, Cugir, Ocna Mure�, Centrul de S�n�tate Baia de Arie�, Spitalul TBC Câmpeni, Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud �i Centrul de Recuperare �i Reabilitare Neuropsihiatric� Galda de Jos - în anul 2007 vor fi închise înc� 2 crematorii de la Spitalul Municipal Blaj �i Aiud, iar în anul 2008 crematoriul de la Spitalul de Urgen�� Alba Iulia Autorit��ile locale din jude�ul Alba au pus la dispozi�ie spa�iile necesare pentru înfiin�area celor 5 punctelor de colectare selectiv� de�euri de echipamente electrice �i electronice (DEEE), în ora�ele cu peste 20 000 locuitori (Alba-Iulia, Sebe�, Blaj, Cugir �i Aiud), În anul 2006, au fost colectate 1,13 to DEEE ( fa�� de cca. 300 to, cât trebuiau colectate)
În anul 2006 au fost colectate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto 172 buca�i vehicule scoase din uz, beneficiind de cei 3000 RON /buc aloca�i din Fondul de Mediu, gestionate de cei 4 agen�i economici autoriza�i conform HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificat� �i completat� de HG 1313/2006
În jude�ul Alba, calitatea mediului în zonele urbane, nu este afectat� de gestionarea de�eurilor generate de agen�ii economici, o mare parte din de�euri este valorificat�, iar restul sunt eliminate pe depozite organizate.
8.3.4. Zgomotul În anul 2006 APM Alba a efectuat 324 m�sur�tori ale nivelului de zgomot. În
tabelul 8.3.4.1. este prezentat� evolu�ia valorilor maxime ale nivelului de zgomot produs de traficul rutier( intersec�ii din municipii �i ora�e) . Perioada orar� în care s-au efectuat m�sur�torile a fost 8-15 ( trafic intens), în zilele lucr�toare.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
Conform tabelului de mai sus, majoritatea valorilor determinate au dep��it valoarea limit� admis� M�sur�torile de zgomot în zonele protejate au reliefat urm�toarea situa�ie prezemntat� în tabelul 8.3.4.2.
Tabel 8.3.4.2. Tip m�surare
zgomot Num�r m�sur�tori Maxima m�surat�
( dB) % dep��iri
Pie�e, spa�ii comerciale, restaurante în aer liber
27 67 11,94
Incinte de �coli �i cre�e, gr�dini�e, spa�ii de joac� pentru copii
- - -
Parcuri, zone de recreere �i odihn�
- - -
Incint� industrial� 18 67 5,55 Zone feroviare - - - Aeroporturi - - - Parcaje auto - - - Stadioane, cinematografe în aer liber
- - -
Trafic 189 80 23,8 Altele- zone locuibile 90 67 10
Conform tabelului de mai sus, în toate punctele de determinare s-au înregistrat dep��iri ale niveluluid e zgomot echivalent din cauza lipsei perdelelor de protec�ie antifonic� �i a amenaj�rilor corespunz�toare necesare.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
178
8.4. Starea de confort �i s�n�tate a popula�iei în raport cu starea de calitate a mediului
8.4.1. Efectele polu�rii aerului asupra st�rii de s�n�tate Influen�a direct� a polu�rii aerului asupra s�n�t��ii popula�iei const� în
modific�rile ce apar în organismul persoanelor expuse ca urmare a contactului lor cu diferi�i poluan�i atmosferici. De cele mai multe ori, ac�iunea direct� a polu�rii aerului este rezultanta interac�iunii mai multor poluan�i prezen�i concomitent în atmosfer�. Efectele polu�rii aerului asupra s�n�t��ii pot fi directe �i de lung� durat�. Efectele directe, în ordinea gravit��ii pot duce la mortalit��i, cre�terea morbidit��ii, apari�ia unor simptome sau modific�ri fizio- patologice, modific�ri fiziologice directe �i/sau înc�rcarea organismului cu agentul sau agen�ii poluan�i. Efectele de lung� durat� sunt rezultatul acumul�rii poluan�ilor ( de tipul poluan�ilor cumulativi - plumb) pân� la atingerea pragului toxic. Efectele de lung� durat� apar prin expunerea prelungit� la ac�iunea poluantului . Manifest�rile patologice pot îmbr�ca aspecte specifice poluan�ilor( intoxica�ii cronice, fenomene alergice, efecte cancerigene, efecte mutagene �i teratogene) sau pot fi caracterizate prin apari�ia unor îmboln�viri cu etiologie multipl�, în care poluan�ii s� reprezinte unul dintre agen�ii etiologici determinan�i sau agravan�i ( boli respiratorii acute �i cronice, anemii).
Dup� tipul de ac�iune pe care o au asupra organismului, poluan�ii atmosferici sunt :
• cu ac�iune asfixiant� ( CO ); • cu ac�iune toxic� sistemic� (plumbul ); • cu ac�iune fibrozant� (pulberile cu densitate mare, azbestul) ; • cu ac�iune cancerigen� (hidrocarburile aromatice policiclice, azbestul,
arseniul, cromul, cobaltul, seleniul) ; • cu ac�iune alergizant� (pulberi minerale sau organice, substan�e
provenite din insecticide, medicamente, �.a.) • cu ac�iune infectant� (germeni patogeni din atmosfer�)
Nu de�inem date despre cazurile de îmboln�viri care se pot asocia poluan�ilor atmosferici. Nu exist� studii de s�n�tate bazate pe corela�ia poluant- expunere- impact asupra popula�iei la nivelul jude�ului Alba. Nu au fost episoade de polu�ri accidentale ale aerului care s� duc� la afectarea st�rii de s�n�tate a popula�iei .În mediul profesional au fost confirmate 4 cazuri de silicoz� în zona minier� (Baia de Arie�, Abrud –Cuprumin ). 8.4.2. Efectele polu�rii apei asupra st�rii de s�n�tate-Sursa de informare: Autoritatea de S�n�tate Public� Alba În condi�iile nerespect�rii normelor de igienizare a apei potabile, aceasta poate constitui un important factor de îmboln�vire pentru popula�ie. Exist� 4 îmboln�viri care au fost transmise Ministerului S�n�ta�ii ce ar putea fi din cauza consumului de ap� potabil� , boli cu transmitere hidric� �i anume : - boala diareic�, dizenterie , hepatit� acut� viral� tip Asi febra tifoidic� În jude� nu s-au inregistrat epidemii hidrice , iar bolile cu transmitere hidric� au aparut sub form� sporadic� .Incidentele prezentate nu au fost legate de forma hidric�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
179
8.4.3.Efectele slabei gestion�ri a de�eurilor asupra st�rii de s�n�tate La persoanele care lucreaz� in sectorul de salubritate nu s-au raportat cazuri de îmboln�viri profesionale �i nici absenteism medical prin bolile legate de profesie .
8.4.4. Efectele polu�rii sonore asupra s�n�t��ii popula�iei Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezen�ei simultane a mai multor sunete, în general, nearmonice, cu o intensitate, origine �i durat� diferite. Un sunet este dat de vibra�iile aerului, care sunt percepute de c�tre ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibra�iile cuprinse între frecven�ele de 16-16.000 Hz. Vibra�iile cu o frecven�� sub 16 Hz sunt infrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele. Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezint� una din sursele cele mai importante de zgomot �i vibra�ii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele �i ciocanele pneumatice, utilizate la construc�ii �i între�inerea re�elei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În blocurile de locuin�e: lifturile, aparatele radio �i televiziune, ma�inile electrocasnice, reprezint� tot atâtea surse de zgomot în cazul utiliz�rii nera�ionale. Nu în ultimul rând, la poluarea sonor�, particip� zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales dac� sunt la distan�� mic� de centrele de locuit. Modific�rile organice ce apar datorit� ac�iunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp, duc la surditate de percep�ie (surditate profesional�). La intensit��i egale, zgomotele cu frecven�a mai înalt� sunt mai nocive decât cele cu o frecven�� joas�. În afara urechii interne, alte sisteme �i organe afectate vor genera tulbur�ri cardiovasculare (vasoconstric�ie cu cre�terea rezisten�ei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseal� general�, solicitare nervoas�, perturbare a somnului (insomnie precoce, agita�ie nocturn�, somn profund neodihnitor), cre�tere a excitabilit��ii neuromusculare �i a schimburilor respiratorii, sc�dere a motricit��ii gastrointestinale, cre�tere a activit��ii glandelor endocrine, st�ri de iritabilitate. În afara polu�rii sonore, mai exist� �i poluare infrasonor�, ultrasonor� �i cu vibra�ii mecanice. Poluarea infrasonor� este produs� de ma�ini de sp�lat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzin�, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, mi�c�ri ale aerului, sub form� de vânt. Efectele asupra organismului sunt variate: cre�terea rapid� a oboselii, modific�rile cardio-vasculare (sc�derea tensiunii arteriale, cre�terea frecven�ei cardiace), cre�terea frecven�ei respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremur�turile membrelor �i sc�derea tonusului muscular. Din datele furnizate de Autoritatea S�n�t��ii Publice in anul 2006 s-au înregistrat 5 cazuri de hipoacuzii profesionale. Pe teritoriul jude�ului Alba exist� disconfort legat de zgomotul exterior cauzat de sursele mobile de poluare fonic� (transporturi rutiere) mai ales in Municipiul Sebe� unde transportul se exercit� pe dou� benzi –pe �oseaua european� care transverseaz� întreaga localitate ,neexistînd nici o variant� ocolitoare . În Municipiul Alba Iulia exist� zone punctiforme ( intersec�ia arterelor de mare circula�ie) unde dep��irile sunt inregistrate în timpul zilei �i cu prec�dere la sfir�itul s�pt�mînii .În interiorul spa�iilor de locuit nu s-au înregistrat dep��iri ale nivelului de zgomot avînd în vedere �i m�surile intreprinse de proprietarii acestor , spa�ii pentru izolare fonic� (montare geamuri termoizolante tip Termopan) În mediul industrial au fost confirmate 5 cazuri de hipoacuzii profesionale –personal ce lucreaz� in industria alimentar� (Elit Cugir-personalul care lucreaz� lîng� tocator).
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
180
8.4.5. Animale abandonate �i influen�a asupra st�rii de s�n�tate a popula�iei Sursa de informa�ie : Prim�ria Municipiului Alba Iulia ; Direc�ia Sanitar Veterinar� Alba
Eviden�a existent� la Prim�ria Municipiului Alba Iulia se refer� numai la câinii comunitari. În perioada 2005-2006 au fost eutanasia�i 783 de câini comunitari, un câine a fost adoptat �i 6 au fost revendica�i. La nivelul municipiului Alba Iulia exist� un singur ad�post pentru câinii comunitari cu o capacitate de 65 de locuri. Fondurile pentru între�inerea animalelor ad�postite provin din bugetul local.
Ca urmare a faptului ca, la nivelul jude�ului nostru, animalele abandonate nu sunt vaccinate, acestea exercit� un risc major asupra s�n�t��ii umane prin bolile pe care le pot transmite fie prin contact direct , fie indirect ( fecale, boli transmise animalelor domestice : câini, pisici etc ). Dintre bolile transmisibile amintim :rabia – care se poate transmite �i la om, echinococcoza/ hidatidoza , leptospiroza, bruceloza , râia ( scabia), . În anul 2006 s-au inregistrat un num�r de 121 de cazuri de mu�c�turi de animale în special c�ini �i pisici f�r� ca toate s� fie abandonate , pentru care s-au aplicat m�surile profilactice specifice.
Nu s-au înregistrat cazuri de îmboln�viri cu transmistere de la animal la om (rabie).
8.5. Obiective �i m�suri
8.5.1. Poluarea aerului Obiectivele �i m�surile privitoare la poluarea aerului sunt cuprinse în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu 2007-2013 În conformitate cu cerin�ele legisla�iei interna�ionale care transpune aproape integral aqisul privind protec�ia calit��ii aerului, a Strategiei Na�ionale privind Protec�ia Atmosferei ( HG 731/14.05.2004) �i a Planului Na�ional de Ac�iune în Domeniul Protec�iei Atmosferei ( HG 738/ 14.05.2004), în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu au fost identificate mai multe obiective ce cuprind m�suri pentru protec�ia calit��ii aerului:
• Realizarea de instala�ii de epurare a gazelor reziduale provenite din instala�ii sau înlocuirea celor existente. Controlul concentra�iilor de poluan�i emi�i �i la imisie în atmosfer� (specifici fiec�rei instala�ii) din instala�ii IPPC �i alte instala�ii
• Realizarea de instala�ii de re�inere a COV emi�i din activit��ile agen�ilor economici sau înlocuirea celor existente. Controlul emisiilor de COV ; realizarea bilan�ului de solven�i �i a planului de gestionare a solven�ilor organici cu con�inut de COV în conformitate cu actele de reglementare ale activit��ii societ��ilor.
• Respectarea cerin�elor tehnice impuse prin HG 893/2005 pentru limitarea emisiilor totale de COV pentru instal�tiile de depozitare a benzinei la terminale �i la înc�rcarea �i desc�rcarea containerelor mobile
• Respectarea cerin�elor HG 893/2005 pentru containerele mobile dup� descarcarea benzinei
• Respectarea cerin�elor tehnice impuse prin HG 893/2005 la umplerea rezervoarelor din sta�iile de benzin�.
• Elaborarea studiilor de fezabilitate �i accesarea de fonduri necesare construirii de variante ocolitoare pentru dirijarea traficului de tranzit în afara municipiilor �i ora�elor din jude�
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
181
• Întocmirea Planului de monitorizare �i alocare a emisiilor de CO2 Depunerea solicit�rilor pentru ob�inerea autoriza�iei privind emisiile de gaze cu efect de ser�.
8.5.2. Poluarea apei În conformitate cerin�ele prev�zute de Directiva 91/271/CCE privind epurarea apelor uzate urbane transpus� în legisla�ia româneasc� prin HG 188/2002, modificat� �i completat� prin HG 352/2005, privind modul de desc�rcare în mediul acvatic a apelor uzate Legea 112/2006 de de modificare �i completare a Legii Apelor 107/1996 în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu au fost identificate urm�toarele obiective ce cuprind masuri pentru protec�ia calit��ii apelor de suprafa�� :
• Proiectare/execu�ie sta�ii de epurare �i extindere/ execu�ie re�ele de canalizare în mediul urban: Câmpeni , Abrud , Baia de Arie�, Teiu�, Zlatna.
• Extindere �i modernizare sta�ii de epurare în mediul urban : municipiul Alba Iulia, municipiul Sebe�, municipiul Aiud, municipiul Blaj, ora� Cugir �i Ocna Mure�.
• Execu�ia de sta�ii de epurare, reabilitarea celor existente, realizarea de instala�ii de epurare/ preepurare a apelor uzate cu con�inut de substan�e prioritare/ prioritar periculoase, îmbun�t��irea �i eficientizarea procesului de epurare a apelor uzate industriale evacuate de c�tre agen�ii economici.
• Supravegherea lucr�rilor de închidere, conservare �i ecologizare post închidere a iazurilor de decantare, haldelor de steril din zona Apuseni.
• Colectarea organizat� �i valorificarea de�eurilor lemnoase de c�tre unit��i economice de profil.
• Finalizarea lucr�rilor la obiectivele: « Dezvoltarea aliment�rii cu ap� potabil� a localit��ilor aferente sistemului zonal al jude�ului Alba- sursa râu Sebe�» �i «Reabilitarea aliment�rii cu ap� potabil� a localit��ii Câmpeni» - sursa Mihoie�ti
• Modernizare sta�ie de ap� Petre�ti • Reabilitarea �i extinderea sistemelor de alimentare cu ap� potabil� în jude�ul
Alba. • Dotarea laboratoarelor de analiz� cu aparatur� performant� �i autorizarea
acestora. • Implementarea sistemului de management calitate- mediu, s�n�tate �i
securitatea muncii. • Realizarea unei sta�ii de clorinare intermediare pe aduc�iune în zona
acordând o importan�� deosebit� prevenirii de�eurilor �i promov�rii reutiliz�rii, recicl�rii �i valorific�rii, astfel încât s� fie redus impactul negativ asupra mediului. Obiectivele au fost armonizate cu strategia �i planul na�ional de gestionare a de�eurilor. Obiective:
- Extinderea sistemului de colectare a de�eurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire s� fie de 100 % în mediul urban �i minim 90 % în mediul rural
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
182
- Prevenirea producerii de�eurilor de ambalaje. Atingerea �intelor de valorificare material� �i energetic� a de�eurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative
- Reducerea cantit��ii de de�euri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative
- Eliminarea de�eurilor în conformitate cu cerin�ele legisla�iei în domeniul gestiunii de�eurilor în scopul protej�rii s�n�t��ii popula�iei �i a mediului
- Gestionarea corespunz�toare cu respectarea principiilor strategice �i a minimiz�rii impactului asupra mediului �i s�n�t��ii umane
- Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu atingere �intelor prev�zute de legisla�ie, con�tientizarea popula�iei privind necesitatea colect�rii selective a acestei categorii de de�euri
- Reutilizarea �i valorificarea componentelor din VSU M�suri:
- Identificarea unei solu�ii tranzitorii pentru atingerea obiectivului privind colectarea pân� la implementarea sistemelor integrate de gestionare a de�eurilor în jude�ul Alba
- Aplicarea sistemului depozit pentru toate ambalajele reutilizabile, de la produc�tor pân� la consumatorul final �i implementarea unui sistem de colectare selectiv� de la popula�ie a de�eurilor reciclabile (plastic, sticl� �i metal)
- Realizarea unui sistem de compostare a de�eurilor verzi (de�euri din parcuri, gr�dini �i pie�e), promovarea �i stimularea compost�rii individuale în gospod�rii �i/sau pe platforme
- Sistarea activit��ii de depozitare în depozitele urbane neconforme, realizarea sta�iilor de transfer �i asigurarea transportului de�eurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme si realizarea unui sistem tranzitoriu pân� la implementarea sistemelor integrate de gestionare a de�eurilor, care s� asigure transportul �i eliminarea de�eurilor din zonele în care este sistat� depozitare în depozitele autorizate
- Implementarea unui sistem de colectare separat� a de�eurilor periculoase din de�eurile municipale in vederea eliminarii
- Colectarea DEEE din gospod�riile popula�ie, colectarea DEEE de la achizi�ionarea unui echipament de acela�i tipsi preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare �i asigurarea recicl�rii acestora cu atingerea �intelor din HG 448/2005
- Preluarea de la ultimul de�in�tor a vehiculelor pe care le-au introdus pe pia��, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz VSU si predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor �i pieselor înlocuite, care constituie de�euri, c�tre agen�ii economici autoriza�i, potrivit prevederilor legisla�iei în vigoare.
8.5.4. Poluarea sonor� Obiectivele �i m�surile cuprinse în PLAM 2007 se refer� la urm�toarele ac�iuni pentru reducerea expunerii la zgomot a popula�iei:
� optimizarea transportului în localit��ile urbane ; � intre�inerea corespunz�toare a parcului auto ; � amenajarea de perdele de protec�ie vegetel�, unde este posibil, între zona
de locuit �i cea de circula�ie ; � amenajarea de spa�ii verzi pe terenuri virane;
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
183
� reglementarea circula�iei rutiere cu stabilirea unor trasee diferen�iate pe categorii de vehicule, care s� evite zonele compacte de locuin�e;
� realizarea unor centuri de trafic de tranzit în localit��ile situate pe drumurile na�ionale.
� insonorizarea cl�dirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calit��i superioare.
8.5.5. Animale abandonate –nu s-au primit date. 8.5.6. Transportul Sursa de informare: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia; Raport de activitate pentru anul 2006- Consiliul Jude�ean Alba, Cabinetul Pre�edintelui
În vederea îmbun�t��irii condi�iilor de trafic pe teritoriul jude�ului Alba se vor lua urm�toarele m�suri:
� Contractarea unui credit pentru reabilitarea �i modernizarea a 92 km de drumuri jude�ene în valoare de 50.000.000 lei.
� Întocmirea de documenta�ii tehnice în vederea acces�rii de fonduri externe nerambursabile pe diferite programme pentru reabilitarea drumurilor jude�ene.
� Realizarea �i implementarea unui concept general pentru trafic în municipiul Alba Iulia prin elaborarea studiului de trafic
� Reglementarea traficului în zona istoric� a municipiului – Cetate � Reglementarea condi�iilor de parcare în zona istoric� a municipiului, prin
amenajarea de noi locuri de parcare � Realizarea de variante ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit în
localit��ile Sebe�, Blaj, Aiud, Teiu�
8.5.7. Spa�iile verzi Sursa de informare: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia.
Conform acestui document sunt prev�zute urm�toarele m�suri privind îmbun�t��irea calit��ii parcurilor �i spa�iilor verzi în parteneriat cu comunitatea local� :
� Reabilitarea planta�iilor �i amenaj�rilor în parcurile �i spa�iile verzi de importan�� or��eneasc�
� Constituirea de parteneriate cu organiza�ii ale comunit��ii pentru amenajarea �i între�inerea spa�iilor verzi din zonele de locuit
� Instituirea unei scheme de adoptarea a unui spa�iu verde de c�tre �coli, licee , asocia�ii de proprietari �i companii private.
8.5.8. Agenda Local� 21 La nivel jude�ean a fost definitivat� prima faz� de elaborare a « Strategiei de
Dezvoltare 2007-2013» În prezent se deruleaz� elaborarea fazei a doua. Strategia va fi finalizat� în iunie 2007.
La nivelul Municipiului Alba Iulia în perioada 2004-2005 s-a elaborat «Strategia de Dezvoltare », ce face parte din Programul Regional de Dezvoltare. Acest document a fost aprobat prin H.C.L. nr. 160/2005. În acest document sunt identificate obiectivele de dezvoltare ale municipiului �i planul de ac�iune al acestora.
Municipiul Sebe� nu are programe elaborate pe baza Agendei Locale 21 .
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
184
Municipiul Aiud : în prezent este în curs de derulare contractul de servicii încheiat în scopul elabor�rii «Strategiei de Dezvoltare» pe termen mediu. Termenul de realizare al Strategiei este mai 2007. Indicatorul structural de dezvoltare durabil� mediu “Agenda Locala 21” ce face parte din Indicatorul de mediu “calitatea aerului în mediul urban”: sintetizeaz� procentul de popula�ie care locuie�te în municipii unde s-au elaborat programe pe baza Agendei Locale 21 fa�� de total popula�ia municipiilor din jude�ul Alba
Tabel 8.5.8.1.
Popula�ie Total 4 municipii
Popula�ie din municipii unde s-au elaborate programe
pe baza Agendei Locale 21 -2 municipii (Aiud �i Alba
Iulia)
% popula�ie
142943 94505 66,11 Valoarea de 66,11% a acestui indicator relev� un procent peste 50% de
popula�ie din municipiile jude�ului Alba care beneficiaz� de programe pe baza Agendei locale 21
8.6. Concluzii În capitolul “Mediul urban” s-au eviden�iat problemele legate de starea de confort �i s�n�tate a popula�iei jude�ului Alba în rela�ie cu factorii de mediu ce o înconjoar� �i în care tr�ie�te. Indicatorii de mediu ce au fost caracteriza�i prin indicatorii de dezvoltare durabil� a mediului urban au eviden�iat o evolu�ie pozitiv� a acestora în perioada 2003-2006.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
185
Capitolul 9. Presiuni asupra mediului.
9.1.Agricultura
9.1.1. Interac�iunea agriculturii cu mediul Agricultura este un factor poluant al solului, al apei de suprafa�� �i subteran�
prin utilizarea excesiv�, necontrolat� a îngr���mintelor chimice �i naturale, a pesticidelor,a apei de iriga�ii necorespunz�toare calitativ �i cantitativ. Agen�i poluan�i: metale grele, compu�i ai azotului �i fosforului ( nitra�i, fosfa�i), germeni patogeni. Riscul de poluare cu nitra�i al apelor subterane este mare datorit� solubilita�ii ridicate al acestora în apa din sol. Nu de�inem date despre poluarea solului agricol,cu nitra�i, dar având în vedere c� sub ac�iunea precipita�iilor, poluan�ii de la suprafa�a solului sunt vehicula�i în profunzime �i de aici în pânza freatic�, indirect, prin expertizele fizico-chimice efectuate de APM putem stabili impactul pe care l-a avut, practicarea unei agriculturi necontrolate asupra apei subterane. Astfel, în zona podi�ului Târnavelor, este o poluare difuz� a apei subterane cu azota�i, acumula�i din fertiliz�rile necontrolate ale solului cu îngr���minte chimice. În aceast� zon� p�trunderea poluan�ilor din sol în stratul freatic a fost favorizat� �i de practicarea inadecvat� a iriga�iilor. În mediul rural, zona comunelor Ro�ia de Seca�, Cenade, Pianu, Gârbova, Câlnic, �ard, Mice�ti, prin fertilizare necontrolat� atât cu ingr���minte chimice cât �i cu îngr���minte naturale apa subteran� a fost poluat� atât chimic (azota�i) cât �i bacteriologic.( analize APM).
Din analizele efectuate în anii anteriori de c�tre Institutul de S�natate Public� din Cluj-Napoca,in zona de lunc� a Târnavei s-au g�sit �i valori crescute de pesticide în apele subterane . Riscul de poluare al apei subterane cu fosfa�i este limitat, cu excep�ia situa�iei în care îngr���mintele minerale fosfatoase sunt utilizate necorespunz�tor, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngr���mânt f�r� s� le absoarb�.Nu de�inem date despre poluarea apei subterane cu fosfa�i.
9.1.2.Evolu�iile pe ultimii ani din domeniul agriculturii 9.1.2.1. Evolu�ia utiliz�rii soluilui în agricultur�.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
186
9.1.2.2.Evolu�ia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol În perioada 2001-2006 au fost scoase din circuitul agricol 85,70 ha. Pentru
anul 2006 în eviden�a OSPA ( date relative, cf. DADR) au fost întocmite documenta�ii pentru eliberarea avizului de scoatere din circuitul agricol astfel : tabel 9.1.2.2.1
9.1.2.3. Evolu�ia suprafe�elor de p�duri regenerate În anul 2006 au fost regenerate 375 ha din care: 135 ha prin împ�duriri si 240
ha prin regener�ri naturale în suprafe�ele administrate de Regia Na�ional� a P�durilor. În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împ�duriri pe o suprafa�� de 35 ha, o mare parte din acestea cu puie�i oferi�i sub form� de sponsorizare de c�tre Direc�ia Silvic� Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structur�.
În anul 2005 au fost regenerate 427 ha din care: 195 ha prin împ�duriri �i 232 ha prin regener�ri naturale în suprafe�ele administrate de Regia Na�ional� a P�durilor. În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împ�duriri pe o suprafa�� de 113 ha, o mare parte din acestea cu puie�i oferi�i sub form� de sponsorizare de c�tre Direc�ia Silvic� Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structur�.
bovine total cap 76382 76803 78644 74925 din care matc� cap 44007 44112 44351 38924 ovine +caprine total cap 229090 232588 246643 171115 din care f�t�toare cap 177728 177680 177758 148916 porcine total cap 100749 102442 105075 100470 din care scroafe cap 5658 5493 5485 5249 p�sari total mii cap 2308 2526 2349 2278 din care ou�toare mii cap 992 1005 998 881
9.1.2.5. Agricultura ecologic�
În Planul Local de Ac�iune pentru Mediu – Matricea de implementare : poluarea solului �i a apei subterane asociat� utiliz�rii în agricultur� a îngr���mintelor �i pesticidelor DADR, Direc�ia Fitosanitar�, Oficiul Jude�ean pentru Consultan�� în agricultur�, sunt cuprinse cu termen permanent în practicarea unei agriculturi ecologice prin :
- utilizarea controlat� a ingr���mintelor naturale �i chimice - utilizarea pesticidelor din clasele de toxicitate III �i IV, cu remanen�� �i efect
rezidual sc�zut. - aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care s� asigure o
împr��tiere uniform� a pesticidelor pe terenurile agricole
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
187
-aplicarea pesticidelor în perioadele optime �i sub asisten�� specializat� - instruire a personalului societ��ilor de comercializare �i al utilizatorilor, privind
reglement�rile în vigoare cu referire la regimul pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele lor asupra mediului �i asupra popula�iei.
9.1.3. Impactul sectorului agricol asupra mediului
Agricultura este un factor poluant al solului, al apei de suprafa�� �i subteran� prin utilizarea excesiv�, necontrolat� a îngr���mintelor chimice �i naturale, a pesticidelor,a apei de iriga�ii necorespunz�toare calitativ �i cantitativ. Agen�i poluan�i: metale grele, compu�i ai azotului �i fosforului ( nitra�i, fosfa�i), germeni patogeni. Riscul de poluare cu nitra�i al apelor subterane este mare datorit� solubilita�ii ridicate al acestora în apa din sol. Nu de�inem date despre poluarea solului agricol,cu nitra�i, dar având în vedere c� sub ac�iunea precipita�iilor, poluan�ii de la suprafa�a solului sunt vehicula�i în profunzime �i de aici în pânza freatic�, indirect, prin expertizele fizico-chimice efectuate de APM putem stabili impactul pe care l-a avut, practicarea unei agriculturi necontrolate asupra apei subterane. Astfel, în zona podi�ului Târnavelor, este o poluare difuz� a apei subterane cu azota�i, acumula�i din fertiliz�rile necontrolate ale solului cu îngr���minte chimice. În aceast� zon� p�trunderea poluan�ilor din sol în stratul freatic a fost favorizat� �i de practicarea inadecvat� a iriga�iilor. În mediul rural, zona comunelor Ro�ia de Seca�, Cenade, Pianu, Gârbova, Câlnic, �ard, Mice�ti, prin fertilizare necontrolat� atât cu ingr���minte chimice cât �i cu îngr���minte naturale apa subteran� a fost poluat� atât chimic (azota�i) cât �i bacteriologic.( analize APM).
Din analizele efectuate în anii anteriori de c�tre Institutul de S�natate Public� din Cluj-Napoca,in zona de lunc� a Târnavei s-au g�sit �i valori crescute de pesticide în apele subterane . Riscul de poluare al apei subterane cu fosfa�i este limitat, cu excep�ia situa�iei în care îngr���mintele minerale fosfatoase sunt utilizate necorespunz�tor, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngr���mânt f�r� s� le absoarb�.Nu de�inem date despre poluarea apei subterane cu fosfa�i.
9.1.4..Utilizarea durabil� a solului
În Planul Local de Ac�iune pentru Mediu, matricea de implementare – Poluarea solului �i a apei subterane, sunt stabilite obiectivele generale �i specifice, termenele �i sursele de finan�are pentru reducerea presiunilor naturale �i antropice asupra solului, în concordan�� cu principiile dezvolt�rii durabile.Direc�ia pentru Agricultur� �i dezvoltare Rural�, prin « Programul de Ameliorare a Terenurilor Degradate » pentru anul 2006 s-au f�cut investi�ii în executarea lucr�rilor de îmbun�t��iri funciare in perimetrele de ameliorare Câlnic, pe o suprafa�� de 50ha �i în perimetrul de ameliorare Jidvei pe o suprafa�� de 300 ha lucrare inceput� cu finalizare in anul 2007.De asemenea, s-au inceput lucr�rile in perimetrul de ameliorare Rîpa Ro�ie pe o suprafa�� de 110 ha cu finalizare in anul 2007.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
188
9.2. Industria
9.2.1. Poluarea din sectorul industrial �i impactul acesteia asupra mediului. Principalele ramuri ale sectorului industrial din jude�ul Alba sunt: industria metalurgic�, industria prelucr�rii lemnului, industria chimic� ( fabricare produse anorganice de baz�, fabricare produse organice de baz�, fabricare vopsele, fabricare cutii de ambalaj din material plastic), industria alimentar�, industria ceramic�, por�elan , construc�ii, industria extractiv�.
Tendin�a de dezvoltare a produc�iei industriale în jude�ul Alba este exprimat� prin indicatorul structural de mediu « num�rul �i dimensiunea unit��ilor industriale» �i se calculeaz� ca raport între num�rul unit��ilor industriale din jude� cu mai mult de 50 de angaja�i �i num�rul total de unit��i industriale. – tabel 9.2.1.1. Sursa de informare : Direc�ia Regional� de Statistic� Alba
Tabel 9.2.1.1. 2003 2004 2005 Num�r total unit��i industriale 1154 1269 1345 Num�r unit��i industriale cu peste 50 angaja�i 144 153 148 Tendin�a de dezvoltare a produc�iei industriale % 12,4 12 11
*Pentru anul 2006 datele nu sunt înc� disponibile.
12,4 % 12 % 11 %
05
1015202530%
tendinta de dezvoltarea productieiindustriale
12,4 12 11
2003 2004 2005
Fig. 9.2.1.1. Indicatorul structural de mediu
« Num�rul �i dimensiunea unit��ilor industriale» Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul structural de mediu
privind „ num�rul �i dimensiunea unit��ilor industriale” ne indic� o tendin�� de sc�dere a produc�iei industriale datorit� sc�derii num�rului de unit��i cu peste 50 de angaja�i.
Indicatorul structural «Intensitatea energetic� în industrie» permite identificarea m�surii în care sectorul industrial este un consumator major de energie �i se exprim� ca procent al consumului de energie în industrie fa�� de consumul total de energie.- tabel 9.2.1.2.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
189
Tabel 9.2.1.2. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006
Consumul de energie în industrie fa�� de consumul total de energie
(%) 60,05 52,37 45,49 31,03
31,03
60,05 52,37
45,09
20
40
60
80
100
%
consum industrie /consum total energie
60,05 52,37 45,09 31,03
2003 2004 2005 2006
Fig. 9.2.1.2. Intensitatea energetic� în industrie
pe perioada 2003 – 2006
Conform tabelului �i graficului de mai sus, indicatorul structural de mediu privind „intensitatea energetic� în industrie „ ne indic� o sc�dere substan�ial� a intensit��ii energetice industriale în anul 2006 fa�� de anul de referin�� 2003. Presiunile exercitate de activitatea industrial�, caracteristic� jude�ului Alba se manifest� asupra tuturor factorilor de mediu prin: contribu�ia la cre�terea emisiilor de gaze cu efect de ser� �i cu efect acidifiant, poluarea direct� a apelor de suprafa��, a solului cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile ( depozite de de�euri solide, depozitele de de�euri lichide nepericuloase- bataluri, depozite de de�euri lichide din industria extractiv�, în prezent aflate în stare de conservare, ape de min�) �i poluarea indirect� a apei subterane prin poluarea solului. Pentru factorul de mediu aer, poluantii emi�i din activitatea industrial� sunt( inventar de emisii 2006) : gaze, pulberi �i metale grele. În tabelul 9.2.1.3. sunt prezentate emisiile de poluan�i din sectorul industrial în anul 2006 :
Tabel 9.2.1.3 Poluan�i emi�i Cantitate de poluan�i emi�i
În tabelul 9.2.1.5. este redat� evolu�ia cantit��ilor de metale grele emise în
apele de suprafa�� în perioada 2000-2006:
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
191
Tabel 9.2.1.5 Substan�a poluant�
2000 to/an
2001 to/an
2002 to/an
2003 to/an
2004 to/an
2005 to/an
2006 to-an
Metale total(Cr ; Cu ; Pb ;Zn ;
Cd ;Mn) 329 637 376 437 220,654 190,077 192,000
Se remarc� o sc�dere a emisiilor de metale grele în anii 2005 �i 2006 fa�� de
anii preceden�i, sc�dere datorat� sist�rii activit��ii din industria extractiv�. Totu�i, r�mân ca surse de poluare toxic� iazurile de decantare steril aflate acum în conservare, apele de min�, surse permanente de poluare , haldele de steril pe care s-a declan�at fenomenul de lixifiere bacterian�. Poluarea permanent� cu metale grele a apelor de suprafa��,- emisii provenite în urma activit��ilor din industria extractiv�, ramâne o problem� major�, având în vedere toxicitatea puternic� pe care acestea o manifest� asupra organismelor acvatice prin acumulare în biomas� �i biotop. În timp, s-a ajuns la intoxica�ia cronic� a organismelor ce populeaz� biocenoza acvatic�, aceasta devenind instabil�, neechilibrat�.
O alt� problem� îngrijor�toare o constituie cre�terea polu�rii apelor de suprafa�� cu substan�e cu caracter eutrofizant ( fosfor ), cre�tere datorat� nefunc�ion�rii la parametri sau lipsei sta�iilor de epurare în sectoarele din zootehnie, industria prelucr�rii lemnului �i captare �i prelucrare ap� pentru alimentare.
În tabelul 9.2.1.6 este redat� evolu�ia cantit��ilor de substan�e cu caracter eutrofizant emise în apele de suprafa��:
În perioada 1999-2004 : - Zlatna : num�rul polu�rilor accidentale include poluan�ii : SO2, - probe de 30 minute �i 24 de ore , pulberi în suspensie �i plumb din pulberi în suspensie – probe de 24 ore. Agent poluant SC Ampelum SA –profil de activitate : metalurgie neferoas�( activitatea de produc�ie a agentului economic a fost sistat� în 14 ianuarie 2004). Anul 2005 :
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
192
-Aiud : s-a înregistrat o poluare accidental� cu vapori de amoniac. Agent economic poluant: SC Ardealul SA - profil de activitate: producere �i comercializare bere (activitatea de produc�ie a agentului economic a fost sistat� la sfâr�itul anului 2004).
- Sebe�: s-a înregistrat o poluare accidental� cu pulbere fin� de lemn cca. 1 ton�. Agent economic poluant : SC Kronospan Sebe� SA - profil de activitate: fabricarea pl�cilor din fibr� lemnoas�. Factor de mediu ap�
-Râu Arie� - 3 polu�ri accidentale cu cianuri. Agent economic poluant: Filiala Arie�min Baia de Arie�- profil de activitate: extrac�ia �i prepararea minereurilor auro-argentifere( agent economic închis în anul 2004). - 11 polu�ri accidentale cu ape acide, metale grele �i suspensii nebiodegradabile. Polu�rile se datoreaz� fenomenului de biosolubilizare bacterian� declan�at în anul 1990 pe haldele de steril Steregoi, Geam�na �i Cuibarul, halde rezultate din depunerea rocilor excavate �i a minereurilor s�race ( con�inut sub 2% cupru) apar�in�toare agentului economic SC Cuprumin SA Abrud- domeniu de activitate: extrac�ie �i preparare minereuri neferoase. Polu�rile s-au produs pe fondul unor condi�ii meteorologice deosebite( ploi abundente, topiri de z�pezi). - Râu Mure� -3 polu�ri accidentale cu cloruri �i amoniu . Agent economic poluant: SC Bega UPSOM SA Ocna Mure� cu domeniu de activitate: fabricare produse anorganice de baz�.
-Râu Ampoi-2 polu�ri accidentale:cu metale grele �i suspensii nebiodegradabile. Agent poluant SC Ampelum SA –profil de activitate : metalurgie neferoas�.
-Râu Cugir - 2 polu�ri accidentale : opoluare cu metale grele. Agent poluant : SC UM Cugir SA – domeniu de activitate : fabricare ma�ini unelte �i tehnic� militar� �i o poluare cu cianuri – emisii de la b�ile de acoperiri galvanice. Agent poluant SC Santol SA.
- Râu Abrudel – o poluare accidental� cu ape acide, metale grele �i suspensii nebiodegradabile. Agent poluant : SC Cuprumin SA Abrud.- domeniu de activitate: extrac�ie �i preparare minereuri neferoase.
- Râu Târnava Mare – 2 polu�ri accidentale : o poluare cu uleiuri. Agent poluant: SC Stratusmob Blaj - domeniu de activitate : fabricare mobilier �i PFL �i o poluare cu substan�e organice �i suspensii biodegradabile. Agenti poluanti : SC Stratusmob SA - domeniu de activitate : fabricare mobilier �i PFL �i Interbrew Romania Filiala Blaj – domeniu de activitate : fabricare bere.
- Râu Sebe� - 3 polu�ri accidentale : o poluare cu ape uzate provenite de la sec�ia de vopsitorie a agentului economic SC Ciserom SA , cu domeniu de activitate – fabricare ciorapi; o poluare accidental� cu autor necunoscut �i o poluare accidental� cu suspensii. Agent economic poluant SC Pehart Tec Petre�ti- domeniu de activitate - fabricare hârtie.
9.2.2. M�suri �i ac�iuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior�rii �i reducerii polu�rii industriale Sursa de informare : Comisariatul Jude�ean al G�rzii de Mediu.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
193
Agen�i economici ce intr� sub inciden�a directivelor IPPC, COV, SEVESO II SC Saturn SA Alba Iulia –desf��oar� activitatea de prelucrare a metalelor- eleborare font� �i o�el. Agentul economic intr� sub inciden�a Directivei IPPC (2.4 instala�ie pentru elaborare font�) �i sub inciden�a Directivei COV (8.b ebo�are). Unitatea de�ine autoriza�ie integrat� de mediu cu plan de actiune care are termen de finalizare 20.10.2007. Conform H.G. nr. 349/2005 societatea trebuie s� sisteze depozitarea de de�euri industriale pe halda de nisipuri uzate de turnatorie în perioada1 ian. 2007 - 16 iulie 2009. SC GHCL UPSOM Ocna Mure�- desf��oar� activitatea de producere a substan�elor anorganice de baz�. Unitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (4.2.d-instala�ii chimice pentru producerea de substan�e anorganice de baz�). Este în procedur� de ob�inere a autoriza�iei integrate de mediu beneficiind de perioad� de tranzi�ie pe Directiva IPPC pân� în 31.12.2009. Pe directiva de�eurilor are perioad� de sistare depozitare de�euri lichide (bataluri ) pân� în 31.12.2007. Investi�iile în domeniul protec�iei mediului la acest agent economic au fost în valoare de 42.398.014,25 lei RON constând în lucr�ri la batalul de la Valea Soc�oarei. SC PEHART TEC SA Petre�ti- desf��oar� activitatea de producere hârtie. Unitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (6.1.b-instala�ii pentru producere hârtie �i carton cu o capacitate mai mare de 20 to/zi) �i beneficiaz� de perioad� de tranzi�ie pân� în 31.12.2012. Unitatea este în procedura de reglementare pentru ob�inerea autoriza�iei integrate de mediu cu program de ac�iune. Stadiul realiz�rii lucr�rilor de investi�ii în domeniul protec�iei mediului este urmatorul: în anul 2006, luna decembrie �i în anul 2007 luna ianuarie s-a realizat o investi�ie în valoare de 8.000.000 Euro necesar� rezolvarii problemei apelor uzate generate de societate. �i-a f�cut modernizarea ma�inii de fabricat hârtie tissue. SC Kronospan Sebes SA -desf��oar� activitatea de ob�inere a r��inilor formaldehidice �i a pl�cilor din lemn stratificat. Unitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (4.1.b-Instala�ii chimice pentru producerea substan�elor organice de baz�) �i sub incden�a Directivei Seveso II. Sec�ia chimic� este autorizat� cu autoriza�ie integrat� de mediu iar sec�ia de ob�inerea pl�cilor stratificate cu autoriza�ie simpl� de mediu. Activitatea celor 2 sectoare este automatizat� �i dispune de instala�ii moderne de depoluare. Se realizeaz� o automonitorizare continu� a emisiilor de formaldehid�. Emisiile de pulberi sunt monitorizate trimestrial. SC Kronospan Sepal Sebes SA -desfa�oar� activitatea de ob�inere a pl�cilor stratificate tip PAL. Unitatea intr� sub incidenta Directivei IPPC �i este în procedura de ob�inere a autorizatiei integrate de mediu. Activitatea este automatizat� �i dispune de instala�ii moderne de depoluare. Automonitorizarea emisiilor de formaldehid� �i pulberi se realizeaz� semestrial. Nu au fost stabilite m�suri privind realizarea unor investi�ii de mediu deoarece obiectivele sunt noi �i sunt dotate cu toate echipamentele necesare pentru protec�ia mediului. SC Stratusmob SA - desf��oar� activitatea de produc�ie mobilier. A fost sub inciden�a Directivei Seveso II pâna în ianuarie 2007 când, din cauza încet�rii activit��ii CET-ului, a fost scoas� de sub inciden�a acesteia. Este sub inciden�a Directivei COV (10.b-producerea altor tipuri de mobilier). Unitatea este în procedur� de autorizare. Lucr�rile de investi�ii în domeniul protec�iei mediului au constat în achizi�ionarea a 2 instala�ii de filtrare cu carbune activ în valoare de 28.000 lei RON ( decembrie 2006).
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
194
SC Transavia SA Oiejdea- desf��oar� activitatea de cre�tere intensiv� a p�s�rilor pe 6 amplasamente(Oiejdea, Galda, Sântimbru- 2 ferme, Pâcli�a, Unirea,). Activit��ile intra sub inciden�a Directivei IPPC (punctul 6.6.a - instala�ii pentru cre�terea intensiv� a p�s�rilor avind o capacitate mai mare de 40.000 capete) . Toate obiectivele sunt autorizate cu autorizatii integrate de mediu. Problemele principale la cele 6 ferme sunt reprezentate de depozitarea dejec�iilor evacuate din hale, canalizarea apelor uzate �i colectarea în bazine betonate vidanjabile. Stadiul realiz�rii lucr�rilor de investi�ii în domeniul protec�iei mediului este urmatorul:
-m�suri în derulare -3 ,cu termen de finalizare trim III 2007 pe fiecare obiectiv, m�suri cuprinse în planurile de ac�iune: reabilitare re�ele de canalizare + bazine betonate vidanjabile, realizare de foraje pentru monitorizarea freaticului; realizare de platorme de depozitare a dejec�iilor. Valoare investi�ie: 40.140 Euro. SC Avia SRL Alba Iulia desf��oar� activitate de cre�tere intensiv� a p�s�rilor în localitatea Sântimbru - 2 ferme. Activitatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (punctul 6.6.a -instala�ii pentru cre�terea intensiv� a p�s�rilor cu o capacitate mai mare de 40.000 capete). Stadiul realiz�rii lucr�rilor de investi�ii în domeniul protec�iei mediului este urmatorul:
-m�suri în derulare -3, cu termen de finalizare trim III 2007, cuprinse în planurile de actiunie: reabilitare re�ele de canalizare + bazine betonate vidanjabile, ralizare de foraje pentru monitorizarea freaticului; realizare de platorme de depozitare a dejec�iilor) . Valoare investi�ie: 74.000 lei RON SC Metalurgica SA Aiud desf��oara activitate de prelucrare a metalelor- eleborare font� �i o�el. Societatea intr� sub inciden�a Directivei IPPC (2.4 instala�ie pentru elaborare font�) . Societatea de�ine Autoriza�ie Integrat� de Mediu cu Plan de ac�iune. Societatea a fost cumparat� de catre S.C. Remarul 16 Februarie S.A. Cluj Napoca , noul proprietar având obliga�ia de a transmite autorit��ii de mediu obliga�iile de mediu asumate . Societatea a f�cut investi�ii pentru îmbun�t��irea procesului tehnologic la cuptoarele electrice, la sistemul de canalizare al apelor uzate evacuate. S-au f�cut lucr�ri de dezafectare la depozitul de zguri. M�surile realizate în 2006 au fost în valoare de 205.223 Euro. În anul 2007 se continu� realizarea m�surilor din Planul de ac�iune care totalizeaz� o valoare de 125.550 Euro.
M�suri intreprinse la minele apar�in�toare societ��ilor miniere ce �i-a încetat activitatea. În afar� de agen�ii economici activi pretenta�i mai sus, în jude�ul Alba exist� o poluare istoric� provenit� dela societ��ile miniere ce �i-au încetat activitatea �i care au produs anterior poluare mai ales datorit� minelor, haldelor de steril depozitate pe sol, a iazurilor de decantare �i a polu�rii produse de emisiile din timpul func�ion�rii lor. SC Cuprumin SA Abrud -desf��oar� activitatea de exploatare �i preparare a minereului de cupru. Activitatea agentului economic a fost sistat� în ianuarie 2007. Obiectivele majore constau în realizarea programului de securizare- monitorizare ale problemelor cu care se confrunt� societatea : instabilitatea haldelor �i fenomenul natural de le�iere bacterian� declan�at pe haldele de steril, fenomen care genereaz� ape acide înc�rcate cu metale grele. Aceste ape ajung in iazul de decantare Valea �esii �i au o influen�� negativ� asupra calit��ii apei din iazul de
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
195
decantare �i implicit asupra râului Arie�. Pentru realizarea programului de securizare-monitorizare a acestor obiective este nevoie de 3.300.000 lei RON/lun� iar aceste fonduri nu sunt asigurate. Pe Directiva de�eurilor termenul de conformare este 31.12.2011.Investi�iile în domeniul protec�iei mediului la acest agent economic au fost:
-Supraîn�l�area barajului de anrocamente de la iazul Valea �esii, în valoare de 1.407.000 lei RON -Prevenirea fenomenului de poluare accidental� datorat sistemului de transport tulbureal�, în valoare 296.856 lei RON -Utilizarea varului în exces la uzina de preparare pentru asigurarea condi�iilor de demineralizare a apelor acide provenite din halde �i diminuarea acidit��ii acestora, în valoare de 1.062.896 lei RON -Realizarea documentatiei faza DDE pentru stabilizarea haldelor in valoare de 432.802 lei RON
MINA ZLATNA- Prin H.G. 1846/27.11.2004 a fost aprobat� închiderea definitiv� �i monitorizarea factorilor de mediu post închidere a Minei Zlatna. APM Alba a emis acordul de mediu pentru Lucr�ri de închidere si ecologizare. Finan�area lucr�rilor se va face cu fonduri din bugetul de stat. Actualmente se deruleaz� lucr�ri de închidere a subteranului. Iazurile de decantare sunt sub supraveghere permanent�, fondurile fiind asigurate de MEC. MINA RO�IA MONTAN� Mina se afl� in conservare . APM Alba a emis avizul de mediu la Planul de incetare al activita�ii. Actualmente se deruleaz� procedura de emitere a acordului de mediu pentru Lucr�ri de închidere si ecologizare. Fondurile pentru conservarea obiectivului �i supravegherea iazurilor de decantare sunt asigurate de MEC. MINA BAIA DE ARIE� Prin HG 1846/27.11.2005 a fost aprobat� închiderea definitiv� �i monitorizarea factorilor de mediu post închidere a Minei Baia de Arie�. APM Alba a emis acordul de mediu pentru Lucr�ri de închidere �i ecologizare. Obiectivul a fost predat MEC- Unitatea de Management a proiectului, în a c�rei responsabilitate se afl� derularea proiectului de ecologizare. Fondurile vor fi asigurate de Banca Mondiala. Supravegherea iazurilor si func�ionarea sta�iei de neutralizare de la iazul Sarta� se desfa�oar� cu fonduri de la MEC . Pan� în prezent s-a realizat închiderea a dou� sectoare miniere subterane si dezafectarea instala�iilor de cianurare.
9.3.Energia
9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului- prezentare general� Hidroenergia În jude�ul Alba, producerea de energie electric� este asigurat� prin
amenajarea hidroenergetic� a bazinului superior al râului Sebe� printr-un sistem de 4 microhidrocentrale.
Hidrocentralele afecteaz� factorii de mediu prin : modific�ri puternice ale corpului de ap� pe care s-au f�cut lacurile de acumulare (modific�ri ale biodiversit��ii naturale ale ecosistemului acvatic, prin modificarea condi�iilor de biotop), defri��ri, perturba�ii climatice, deplas�ri ale popula�iei din zone.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
196
Energia termic� Combustibilul folosit pentru producerea energiei termice este gazul metan �i
biomasa ( lemn �i de�euri de lemn). Impactul producerii energiei termice se manifest� ( arderea combustibililor
fosili) asupra tuturor factorilor de mediu prin emisii de gaze cu caracter acidifiant, generatoare de ploi acide ; emisii de gaze cu efect de ser� generatoare de schimb�ri climatice, emisii de pulberi, metale grele, poluan�i organici persisten�i.
9.3.2. Consumul brut de enrgie Tabel 9.3.2.1.
Jude�ul Alba-2006
P�cur� Lemn de foc Gaz natural
Mii tone eq.petrol
3,35 27,23 258,21
În cadrul domeniului tematic „Intensitatea energetic� a economiei” se definesc mai mul�i indicatori structurali de mediu, fiecare este introdus la capitolul corespunz�tor. Intensitatea utiliz�rii energiei- Pentru definirea indicatorulului structural de mediu “Intensitatea utilizarii energiei” – tabel 9.3.2.2.- s-a calculat raportul dintre consumul intern brut de energie (exprimat în to.eq.petrol) �i PIB. INS-Direc�ia Regional� de Statistic� Alba ne-a comunicat PIB doar pentru anul 2003 iar pentru 2004 valoarea este estimativ�. Nu sânt înca procesate datele pentru 2005 �i 2006 pentru a avea PIB corespunz�tori acestor ani.
458578 373583 299304 310251 3,3747 4,2823* ** ** 135887 87239 * PIB estimate primit dela INS-Directia Regionala de Statistica Alba ** PIB nestabilit la data curenta de catre INS-Directia Regionala de Statistica Alba
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
197
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
to.e
q.pe
trol
/PIB
tone echiv.petrol/miliarde RON
135887 87239 0 0
2003 2004 2005 2006
Fig. 9.3.2.2.- Intensitatea utiliz�rii energiei
Conform tabelului �i figurii de mai sus indicatorul structural de mediu “intensitatea utiliz�rii energiei” a avut o sc�dere considerabil� în anul 2004 fa�� de 2003. Consumul anual de energie pe cap de locuitor- Acest indicator structural de mediu a fost definit ca fiind raportul dintre consumul intern brut de energie exprimat în tone echivalent petrol �i popula�ia total� a jude�ului Alba.
458578 373583 299304 310251 385514 382971 379189 378614 1,19 0,97 0,79 0,82 * popula�ia stabil� la data de 1 iulie
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
198
Fig. 9.3.2.3.- Consum anual de energie pe cap de locuitor
În perioada 2003-2006 consumul anual de energie pe cap de locuitor a sc�zut constant dela 1,19 la 0,82 to. eq.petrol/ cap locuitor. Produc�ia de energie electric� de catre SC Hidroelectrica SA Sebes in jude�ul Alba în perioada 1995- 2006 este prezentat� în tabelul 9.3.2.4.
9.3.3. Generarea de energie �i înc�lzirea la nivel de unit��i administrative
Tabel 9.3.3.1. Volumul gazelor naturale
distribuite (mii mc.)
Jude�ul Alba Localit��i unde se
distribuie en.termic�
(nr.)
Localit��i unde se distribuie gaze
naturale (nr.)
Total
Din care pentru uz casnic
2006 1 105* 303775,1 262506,5 *-num�r de localit��i la nivelul anului 2005 conform DR Statistica Alba; pentru 2006 date indisponibile înc�. Conform tabelului de mai sus se distribuie energie termic� într-o singur� localitate (Alba Iulia) iar consumul de gaze naturale utilizat pentru uz casnic reprezint� 86,4 % din total consum de gaze la nivelul anului 2006 în jude�ul Alba. Energia termic� produs� la CET-urile apar�in�toare SC Dalkia Român� Alba Iulia în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul de mai jos. Combustibilul folosit a fost gazul metan.
Fig. 9.3.3.2.-Energia termic� în perioada 1999-2006
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
200
Conform datelor din tabel �i a graficului prezentat, produc�ia de energie termic� a sc�zut drastic dela 184545 Gcal în anul 1999 la 11563 Gcal în 2006. Aceasta s-a datorat faptului ca tot mai mul�i consumatori s-au debran�at dela sistemul centralizat de termoficare instalandu-�i centrale individuale. Ponderea energiei regenerabile- Conform Directivei cadru 77/2001/ CE, pân� în anul 2010, ponderea energiei regenerabile trebuie s� creasc� cu pân� la 20,1 %. Indicatorul de dezvoltare durabil� „Ponderea energiei regenerabile” reprezint� procentul de consum de energie electric� din surse regenerabile fa�� de consumul total de energie electric�. În jude�ul Alba se produce energie electric� de catre SC Hidroelectrica SA Sebe�.
Tabelul 9.3.4.1. Jude�ul Alba 2003 2004 2005 2006
Total energie electric� (MWh) 822581 832522 891458 916462 Energie electric� din surse regenerabile-hidro (MWh)
40653 63523 77929 75200
% 4,9 7,6 8,7 8,2
4,9
7,68,7 8,2
0
2
4
6
8
10
%
% 4,9 7,6 8,7 8,2
2003 2004 2005 2006
Fig.9.3.4.1.-Ponderea energiei regenerabile Conform datelor prezentate mai sus ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie electric� are o tendin�� cresc�toare în perioada 2003-2005 cu o u�oar� descre�tere în 2006.
9.3.4. Impactul consumului de energie electric� asupra mediului Poluarea provocat� de instala�iile de producere, transport �i distribu�ie a
energiei electrice se manifest� prin : � Poluare vizual� care se resimte prin deteriorarea peisajului, mai pregnant� în
zonele rurale �i în special în zonele turistice. � Poluarea electromagnetic�
Din analiza categoriilor de impact al câmpului electromagnetic creat de elementele re�elei electrice de foarte inalt� tensiune rezult� c� în România nu se dep��esc limitele normate sau recomandate de standardele internationale. Singurele categorii care ar putea afecta popula�ia, sunt câmpul magnetic �i ionizarea creat� de descarcarea corona �i descarcarile par�iale.
� Poluarea psihic� provocat� de teama de apropierea de instala�iile energetice, efectele vizuale �i sonore ale acestora;
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
201
� Poluarea zonelor protejate este limitat� deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt evitate. In cazuri excep�ionale se apeleaz� la solu�ii tehnice ecologice, cum ar fi: montarea pe vârful stâlpilor de cuiburi de barz�, montarea pe izolatoarele de 110 kV de dispozitive antipas�re, folosirea de linii cu multiple func�iuni cu fibr� optic�, transmisii de înalt� frecven�� FIF. În cazul amplas�rii instala�ilor energetice în zone silvice, se efectueaz� defri��ri în faza de construc�ie, care se men�in �i pe perioada exploat�rii. O atentie deosebit� se acord� gestiunii �i controlului bifenililor policlorurati
(PCB) din componen�a condensatoarelor electrice în conformitate cu reglement�rile în vigoare aliniate la cerin�ele interna�ionale,pân� la eliminarea total� acestora din instala�ii.
9.3.5. Impactul producerii de �i�ei �i gaz natural asura mediului Nu este cazul
9.3.6. Energii neconven�ionale Nu este cazul
9.3.7. Evolu�ia energiei în perioada 1995 – 2006 �i tendin�ele generale în urm�torii ani in jud.Alba Consumul energetic în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul 9.3.7.1.
Fig.9.3.7.1.-Consumul energetic în perioada 1999-2006
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
202
9.4. Transporturile Pentru definirea indicatorilor de dezvoltare durabil� privind domeniul tematic “transporturi” am definit doar indicatorul structural de mediu “automobile proprietate personal� pe cap de locuitor”, pentru ceilal�i indicatori nu am primit date dela Direc�ia Regional� de Statistic� Alba
9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi. Presiunile exercitate de transporturi se manifest� asupra tuturor factorilor de
mediu prin: contribu�ia substan�ial� la cre�terea emisiilor de gaze cu efect de ser� �i gaze cu efect acidifiant ; poluarea atmosferei �i indirect a solului, a apei subterane �i a apei de suprafa�� cu metale �i hidrocarburi; poluare fonic� �i vibra�ii.
Evolu�ia emisiilor din transporturi este prezentat� în tabelul 9.4.1.1.
Din tabel se constat� o cre�tere a emisiilor de poluan�i din transporturi în anul 2006 fa�� de anii preceden�i , dar �i o sc�dere substan�ial� a emisiilor de plumb în atmosfer�.
Emisiile de compu�i organici volatili nemetanici –NMVOC- rezulta�i din depozitarea benzinei �i distribu�ia sa la sta�iile service din jude� – an 2006 a fost de 1292,373 tone.
Conform declara�iilor societ��ilor comerciale ( inventar emisii) cantitatea de combustibil livrat� în anul 2006 a fost de 43934,91 tone din care: - total benzin� cu plumb : 4416,80 tone - total benzin� f�r� plumb: 14414,11 tone - total motorin� : 25104,15 tone.
Implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 94/63/CE privind
controlul emisiilor de compu�i organici volatili (COV) rezulta�i din depozitarea benzinei �i distribu�ia sa de la terminale la sta�iile service pentru instala�iile cu perioad� de tranzi�ie �i pentru cele noi.
În tabelele de mai jos sunt este prezentate situa�iile reglement�rilor din punct de
vedere a mediului al sta�iilor de distribu�ie carburan�i, instala�ii de depozitare la terminale, instala�ii de încarc�re �i desc�rcare a containerelor mobile la terminale, containere mobile inventariate în anul 2006.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
9.4.2. Evolu�ia transporturilor �i ac�iuni desf��urate în scopul reducerii emisiilor din transporturi. Ac�iunile pe care Reprezentan�a Alba a Registrul Auto Român le desf��oar� în vederea reducerii emisiilor poluante sunt urm�toarele:
- verificarea emisiilor poluante la vehicule cu ocazia efectu�rii inspec�iilor tehnice periodice la termene scadente :
- 2 ani pentru autoturisme �i utilitare sub 3,5 to; - 1 an pentru utilitare peste 3,5 to; - 6 luni pentru vehiculele de transport persoane
- verificarea emisiilor poluante cu ocazia controlului în trafic, Registrul Auto Român fiind dotat cu autolaborator mobil prev�zut cu aparatur� pentru verificarea noxelor.
Limitele maxime admise ale emisiilor poluante sunt: - 4,5% pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie,
fabricate înainte de anul 1986 - 3,5% pentru vehiculele fabricate dup� 1986 - 0,3% pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie,
dotate cu catalizator, pentru o tura�ie mai mare de 2500 rot/min
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
204
- 0,5% pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie, dotate cu catalizator, pentru o tura�ie de ralanti.
- 2,5 m-1 pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie. - 3 m-1 pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie
cu alimentare for�at�
9.4.3. Situa�ia parcului auto la nivel jude�ean. Sursa de informa�ie: Direc�ia Jude�ean� de Statistic� Alba Situa�ia parcului auto în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul
9.4.3.1. Tabel 9.4.3.1.
Parc auto
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nr. 61912 63077 65725 66072 73319 72489 76576 78217
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
nr.a
utom
obile
Nr. 61912 63077 65725 66072 73319 72489 76576 78217
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 9.4.3.1.Situa�ia parcului auto în perioada 1999-2006 Evolu�ia parcului auto este cresc�toare conform graficului de mai sus. Indicatorul de dezvoltare durabil� “automobile proprietate personal� pe cap de locuitor” reprezint� un indicator din cadrul domeniului tematic “Transporturi”- nivelul reparti�ia pe moduri de transport” �i se define�te prin raportul dintre num�rul total de automobile proprietate personal� înmatriculate �i popula�ia total� din jude�. În tabelul �i figura 9.4.3.2. este prezentat� evolu�ia acestui indicator în perioada 2003-2006.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
205
0,11
0,115
0,12
0,125
0,13
0,135
nr.a
utom
.pro
pr.p
ers.
/ loc
uito
r
nr.autom.propr.pers./ locuitor
0,118 0,123 0,127 0,131
2003 2004 2005 2006
Fig. 9.4.3.2. Evolu�ia nr. de automobile proprietate personal� pe cap locuitor Conform tabelului �i graficului de mai sus acest indicator are o cre�tere evident�.
9.5. Turismul Având în vedere pozi�ia central� în cadrul ��rii �i la convergen�a unor artere turistice majore de importan�� na�ional� �i interna�ional� precum �i datorit� resurselor de care dispune, jude�ul Alba se situeaz� printre jude�ele din �ar� cu vaste posibilit��i în ceea ce prive�te dezvoltarea func�iunilor de turism �i odihn�. Începând cu zone de �es �i dealuri joase din lungul Mure�ului �i a Târnavelor, cu podgorii renumite, pân� la peisajul alpin al Muntelui Mare �i Bihorului din Apuseni sau ai �ureanului în sud, în cuprinsul jude�ului se întâlnesc variate forme de relief. Acestea alc�tuiesc un cadru pitoresc în care se înscriu numeroase obiective turistice dintre care unele de o deosebit� valoare �i de interes na�ional.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
206
Peisaj pitoresc din Mun�ii Apuseni
Poten�ialul turistic este prezent pe aproape întreaga suprafa�� a jude�ului, fiind reprezentat de urm�toarele categorii de obiective: Obiective ale cadrului natural:
- zone de mun�i înal�i în partea de NV �i S a jude�ului cu mun�i având vârfuri de peste 1.800 m, paji�ti alpine, întinse suprafe�e împ�durite, zone cu condi�ii favorabile de schi (Vîrful lui P�tru, �urianu, Muntele Mare, Muntele G�ina, etc.);
- rezerva�ii naturale de o mare varietate : 84 de rezerva�ii - râurile de �es (Mure�, Târnave) �i de munte (Sebe�, Arie�, Ampoi, Galda,
Cetea, etc) cu posibilit��i pentru practicarea pescuitului sportiv; - zona colinar� cu renumitele podgorii: Jidvei, Blaj, Ighiu, Cric�u, �.a. - resurse balneo-climaterice în zona Ocna Mure� unde exist� importante
debite de ape în zona masivului de sare cu ridicate calit��i terapeutice în tratamentul unor afec�iuni reumatice, aparatul locomotor, anemii, sistemul nervos periferic.
- prezen�a în cadrul zonei montane a unor mici depresiuni însorite �i ad�postite de vânturi cu un climat blând, favorabil odihnei, precum: Arie�eni, Mogo�, Ponor, S�lciua, Întregalde, în cadrul c�rora se pot dezvolta complexe turistice sau se poate practica agroturismul. - monumente de arheologie, arhitectur�, istorie, precum: Cet��ile Alba Iulia, Sebe�, Aiud, cetatea dacic� de la Piatra Craivii, C�pâlna, cet��ile ��r�ne�ti Gârbova, Câlnic, Boz, S�sciori
- m�n�stirea Râme� , bisericile de lemn Lup�a, Gârda de Sus, etc. - monumente memoriale la Alba Iulia, Blaj, Mir�sl�u, etc. - arhitectura original� a caselor de la Arie�eni, Gârda, Vidra, Avram Iancu, Albac, Mogo�, Ponor, Râme�; - portul �i artizanatul de la �ugag, C�pâlna, Laz, S�sciori, Gârda de Sus; - târgurile �i s�rb�torile tradi�ionale din Mun�ii Apuseni. Alte obiective de interes turistic:
- muzeele Alba Iulia, Sebe�, Blaj, Aiud, Lup�a - biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia - muzeele etnografice s�te�ti: Lup�a, Remetea - muzeul memorial Avram Iancu
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
207
Orient�ri �i propuneri în vederea dezvolt�rii turismului în jude�ul Alba Având în vedere deficien�ele semnalate în ceea ce prive�te discrepan�a între poten�ialul turistic al jude�ului �i capacitatea redus� de re�inere a turi�tilor se impune realizarea unui program de dezvoltare a sectorului turism. În acest sens a fost elaborat� lucrarea "Studiu de amenajare turistic� complex� a V�ii Arie�ului", de c�tre ROMTURIST, care prevede m�suri concrete privind dezvoltarea bazei materiale turistice �i modernizarea celei actuale destinate turismului de circula�ie �i celui de odihn�, recreere �i sporturi de iarn� în prima etap�, precum �i consolidarea �i dezvoltarea ofertei turistice prin valorificarea complex� a tuturor resurselor turistice în etapa a doua. Concret, cele mai importante prevederi sunt:
• declararea �i organizarea satelor turistice Lup�a, S�lciua, Bistra, Avram Iancu; • modernizarea complexului turistic "Tulnicul" Câmpeni; • demararea amenaj�rilor de constituire a sta�iunii Arie�eni �i Vârtop prin
realizarea de dot�ri de cazare, alimenta�ie public� �i agrement; • amenajarea zonelor de recreere ce cuprind lacurile din preajma localit��ii Ro�ia
Montan� (T�u Mare, �arina, Corna, Brazi, Anghel); • extinderea �i amenajarea popasurilor Lup�a �i Gârda de Sus; • amenajarea pentru vizitare a pe�terilor Poarta lui Ionele, Huda lui Papar�; • modernizarea drumurilor spre Lacul Beli�, Poiana Florilor - Padi�, Curcub�ta
Mare, Muntele G�ina, Detunata; • dezvoltarea func�iei de odihn�, recreere sau sporturi de iarn� a localit��ilor
Arie�eni, Casa de Piatr�, S�lciua, etc. Extinzând problematica studiului la întreaga zon� a Mun�ilor Apuseni se mai pot ad�uga resursele înc� insuficient folosite de la Întregalde �i Râme� precum �i valorificarea Cheilor Cibului, Ampoi�ei, lacului Iezer (inclusiv modernizarea acceselor). Propunerile privind dezvoltarea unor localit��i ca Arie�eni �i Întregalde prin crearea în cadrul lor a unor dot�ri care în perspectiv� s� duc� la transformarea lor în sta�iuni climaterice �i turistice vor contribui la ridicarea gradului de urbanizare a jude�ului. În paralel, un centru cu profil similar este indicat a fi dezvoltat pe Valea Sebe�ului prin valorificarea poten�ialului turistic al Mun�ilor Sebe� �i a lacurilor de acumulare în cadrul unei sta�iuni climaterice posibil a fi realizat� pe malul lacului Oa�a. De asemeni, în apropiere, la Luncile Prigoanei exist� un amplasament deosebit de favorabil pentru realizarea unui complex turistic. De altfel întreaga zon� a v�ii Sebe�ului, prin accesibilitate �i deosebit� frumuse�e, este necesar a intra în aten�ia responsabililor jude�ului pentru orientarea eventualelor investi�ii din domeniul turismului c�tre aceast� zon�. Una din m�surile urgente de impulsionare a turismului în zona montan� este promovarea pe scar� larg� a agroturismului cu urm�ri benefice atât pentru turi�ti cât �i pentru localnici. Avantajele sunt evidente: investi�ii mici din partea ini�iatorilor, ridicarea gradului de civiliza�ie a unor zone �i intrarea lor în circuitul turistic. În prezent numai un num�r foarte mic de gospod�rii au fost atestate. Zona Mure� - Seca�, axat� pe artera de intens� circula�ie turistic� intern� �i interna�ional� de pe direc�iile Cluj - Alba Iulia - Sebe� - Sibiu DN 1 �i Arad - Sebe� - Sibiu (DN 7) datorit� valorii �i variet��ii obiectivelor turistice �i a nivelului general de dotare �i echipare prezint� în continuare condi�ii de dezvoltare pe profil complex (turism de tranzit, odihn� scurt� �i agrement, tratament balnear). Legat de acest din urm� aspect se impune realizarea unor dot�ri de cazare la Ocna Mure� pentru a se
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
208
crea un sector balnear menit s� duc� la extinderea �i diversificarea turismului de sejur în paralel cu dezvoltarea ora�ului Ocna Mure� din punct de vedere economic �i urbanistic. Zona Valea Târnavei Mici axat� pe DJ 107 Blaj - Târn�veni prin monumentele �i obiectivele culturale existente este indicat� a fi amenajat� pentru servirea turismului de tranzit. Propunerile privind dezvoltarea turismului în jude�ul Alba vor trebui s� �in� cont de faptul c� valorificarea resurselor existente trebuie s� �in� cont �i de men�inerea integrit��ii valorilor cadrului natural �i etno-cultural. Acest scop poate fi mai u�or atins prin crearea unor rezerva�ii ale biosferei de importan�� na�ional� (Rezerva�ia Mun�ii Apuseni) sau jude�ean� (Sc�ri�a _ Belioara, Bedeleu, Platoul Ciumerna). Valorificarea superioar� a poten�ialului turistic impune �i îmbun�t��irea echip�rilor de infrastructur� pentru a putea realiza circuitele turistice în cadrul zonelor, a unor circuite cu caracter interjude�ean cât �i accesele în zonele turistice �i spre obiectivele principale. În acest sens este indicat� modernizarea pentru turism a unor drumuri: Aiud - Abrud, Gîrda de Sus - Sc�ri�oara, Aiud - Buru, Ighiu - Iezer. Realizarea propunerilor privind dezvoltarea bazei de cazare �i servire în paralel cu îmbun�t��irea c�ilor de comunica�ie rutier� va face posibil� amenajarea în perspectiv� a traseului turistic Padi� - Sc�ri�oara - Cîmpeni - Abrud - Aiud - Sebe� - Oa�a, ce traverseaz� jude�ul pe o lungime de 220 km aducând o contribu�ie important� la dezvoltarea turismului intern �i interna�ional. O importan�� deosebit�, cu un impact favorabil în relansarea turismului, va avea integrarea centrului istorica Alba Iulia – bijuteria patrimoniului jude�ului Alba - în programele Institutului European pentru Itinerarii Culturale al Consiliului Europei în cadrul Programului Milenium, în curs de derulare. Pentru sus�inerea acestui program sub genericul “Cetatea dintre Imperii” s-a propus declararea unor zone de interes na�ional, în etape, zone care vor fi efectuate cu prec�dere lucr�ri de restaurare, consolidare, conservare �i punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv de reabilitare a construc�iilor, echipamentelor �i infrastructurii. Impactul turismului asupra mediului
În tabelul 9.5.1. sunt prezentate aspectele negative ale practic�rii turismului �i impactul lor asupra mediului
Tabel 9.5.1. Aspecte negative ale practic�rii
turismului Impact asupra mediului
Circula�ie turistic� necontrolat� (în afara traseelor marcate)
Distrugeri ale solului �i vegeta�iei; Perturbarea faunei; Declan��ri de incendii.
Flux turistic crescut Perturb�ri asupra mediului Modific�ri în comportamentul animalelor; Amplificarea formelor de poluare.
Dezvoltare excesiv� �i neadaptat� cerin�elor impuse de statutul de arie protejat�
Supraînc�rcare cu elemente de infrastructur�; Stiluri arhitecturale nearmonizate cu cele existente.
Lipsa dot�rilor de folosire a energiei alternative, a recicl�rii �i epur�rii apelor
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
209
utilizate, a depozit�rii �i compost�rii gunoaielor în cadrul structurilor turistice de primire �i de alimenta�ie public� Lipsa amenaj�rilor specifice, destinate popasurilor �i camp�rii
Degradarea peisajului prin acumularea de de�euri.
Exploatarea intensiv� a resurselor naturale cu valen�e turistice
Sc�derea gradului de atractivitate a resurselor.
Practicarea braconajului, a pescuitului �i vân�torii necontrolate
Sc�derea dramatic� a efectivelor de faun� s�lbatic�.
Hr�nirea animalelor Modific�ri în comportamentul animalelor; Turismul automobilistic (parcarea �i circula�ia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale)
Poluarea cu gaze de e�apament �i zgomot; Distrugerea de specii floristice; Poluarea aerului.
Culegerea speciilor floristice ca amintire Perturbarea biodiversit��ii naturale
9.6. Polu�ri accidentale. Accidente majore de mediu În anul 2006 nu au fost polu�ri cu impact major asupra mediului. În tabelul 9.6.1.1. sunt prezentate datele referitoare la singura poluare accidental�înregistrat� în 2006 în jude�ul Alba. Tabel 9.6.1.
Nr. Crt.
Data/ ora
Localizarea fenomenului
Agentul poluator/
cauza polu�rii
Factorii de
mediu afecta�i
Mod de manifestare
al fenomenului
M�suri luate Sanc�iuni
1. 15.10.2006 ora 12.
Raul Sebe�- Petre�ti
SC Pehart Tec SA
Petre�ti- profil de activitate:
prelucrare celuloz� �i
hârtie/ -Deversare necontrolat� de ape uzate cu con�inut de
fibr� celulozic�
ap�
- poluare accidental� cu
suspensii.
-Nu s- a înregistrat mortalitate piscicol�.
-sitarea imediat� a evacu�rii de ape uzate
-controlul evacu�rilor
de ap�.
Societatea a fost
sanctionata contraventional
de catre Comisariatul Judetean al
GNM cu amenda in valoare de 25000 lei (RON).
Evolu�ia num�rului de polu�ri accidentale pe factori de mediu în perioada 1999-2006 este prezentat� în tabelul 9.6.1.2.
*-polu�ri sistematice ale aerului cu SO2-valori monentane �i zilnice- provenite de la SC Ampelum SA Zlatna- societate închis� în 14 ianuarie 2004. 9.6.1. Polu�ri accidentale cu impact major asupra mediului. Nu au fost înregistrate polu�ri accidentale cu impact major asupra mediului
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
210
9.6.2.Polu�ri cu efect transfrontier-Nu este cazul În tabelul 9.6.1.2. este prezentat num�rul polu�rilor accidentale, pe factori de mediu în perioada 1999 -2006 :
9.7. Concluzii Presiunile exercitate de sectoarele de activitate din agricultur�, industrie, sectoarele energetice, transporturile �i turismul se manifest� asupra factorilor de mediu prin deteriorarea calit��ilor naturale ale acestora. Pentru eliminarea presiunilor exercitate de practicarea unei agriculturi neecologice asupra mediului, în anul 2006 s-au f�cut investi�ii în executarea lucr�rilor de îmbun�t��iri funciare de c�tre Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural�, prin « Programul de Ameliorare a Terenurilor Degradate », s-au folosit preponderent îngr���minte naturale decât chimice, s-au regenerat p�duri prin împ�duriri. Pentru eviden�ierea reducerea presiunilor din sectorul industrial asupra mediului, s-a impus agen�ilor economici utilizarea de tehnologii performante (BAT) astfel încât emisiile provenite din procesele de produc�ie s� se încadreze în limitele admise. Pentru unit��ile ce au instala�ii sub directiva IPPC s-au emis autoriza�ii integrate de mediu ce regelementeaz� foarte strict acest lucru. Indicatorul structural «Intensitatea energetic� în industrie» ne indic� o sc�dere substan�ial� a intensit��ii energetice industriale în anul 2006 fa�� de anul de referin�� 2003. Pentru reducerea emisiilor din transporturi se impune utilizarea benzinei f�r� plumb �i dirijarea traficului greu pe rute ocolitoare, m�suri cuprinse în PLAM 2007-jude� Alba
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
211
Capitolul 10. Instrumente ale politicii de mediu în jude�ul Alba
10.1. Cheltuieli �i resurse pentru protec�ia mediului
Situa�ia investi�iilor din programele de etapizare �i conformare
Plan investi�ii pe 2006 (mii RON) Realizat în 2006 (mii RON)
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
213
10.2. Cheltuieli �i investi�ii efectuate de agen�ii economici în anul 2006 �i raportate la CJ Alba al G.N.M.
Totalul cheltuielilor de mediu din programele de conformare �i de etapizare,
pentru anul 2006, la nivelul judetului Alba se ridic� la valoarea de 21.103,67 mii RON din care: 8727,96 ( 41,36%) reprezint� cheltuieli ale agen�ilor economici, 2739,06 ( 12,98%) cheltuieli ale Consiliului Judetean Alba �i 9636,65 ( 45,66%) cheltuieli al consiliilor locale ore�ene�ti �i municipale.
Situa�ia cheltuielilor �i investi�iilor realizate pe linia protec�iei mediului de c�tre agen�ii economici din jude�ul Alba, în cursul anului 2006 sunt :
1. Filiala Ro�iamin SA Ro�ia Montan� – lucr�ri în valoare total� de 1982 mii RON, reprezentând:
- Lucr�ri de lestare a digului aval la iazul de decantare a sterilului Valea S�li�tei; 2. SC Cuprumin SA Abrud – lucr�ri în valoare total� de 3632,33 mii RON,
reprezentând: - Prevenirea fenomenului de poluare accidental� datorat� sistemului de transport tulbureal� ; - Utilizarea varului în exces la uzina de preparare pentru asigurarea condi�iilor necesare demineraliz�rii apelor acide provenite din halde �i diminuarea acidit�tii acestora ; -Lucr�ri pentru stabilitatea haldelor ; 3. SC GHCL UPSOM SA Ocna Mures – lucr�ri în valoare total� de 2744,86 mii RON, reprezentând: -Lucr�ri pentru evacuarea �i depozitarea rezidurilor ; 4. SC Cugireana SA Cugir – lucr�ri în valoare total� de 252,17 mii RON reprezentând: - Compactarea stratului de de�euri �i acoperirea lui cu material inert ; - Asigurarea deratiz�rii �i dezinsec�iei pe amplasament �i la punctele de
colectare a gunoiului menajer; - Dotarea cet��enilor �i agen�ilor economici cu euro-pubele; - Dotarea punctelor de colectare a gunoiului menajer cu euro-containere; - Achizi�ionarea a dou� autocompactoare pentru transport de�euri; - Reabilitare drum de incint� în halda de de�euri, alte lucr�ri; 5. SNS Sucursala Salina Ocna Mure� – lucr�ri în valoare total� de 46,1 mii RON reprezentâd: –Urmarirea prin m�sur�tori topografice a deforma�ilor suprafe�ei; 6. SC Apa CTTA Filiala Cugir – 33,61 mii RON reprezentâd: - Lucr�ri la sta�ia de epurare ape uzate Cugir; 7. SC Apulum SA Alba Iulia – 36, 89 mii RON
10.3. Fondul pentru mediu
10.3.1. Proiecte finan�ate prin Administra�ia Fondului pentru Mediu În cursul anului 2006 pentru sesiunile de proiecte ale Administra�iei Fondului
pentru Mediu : 10 ianuarie – 15 februarie si 15 iulie – 15 august , au fost depuse un
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
214
numar de 14 solicit�ri de finan��ri nerambursabile de catre agen�i economici, ONG-uri, autorit��i publice locale din jude�ul Alba .
În urma procedurilor de evaluare a solicit�rilor depuse, situa�ia proiectelor aprobate spre fina�are de c�tre Administra�ia Fondului pentru Mediu este urmatoarea :
Nr. crt.
Beneficiarul proiectului
Titlul proiectului
Durata de
implementare a proiectului
Modalitate
de finan�are
Categoria F – protec�ia resurselor de apa, sta�ii de epurare 1. SC Elit SRL
Cugir Sta�ie de epurare – Fabrica de procesare carne Oarda de Jos , Alba Iulia, str. Biruin�ei, nr. 46, judetul Alba
2. Asocia�ia Pescarilor sportivi, Alba Iulia, judetul Alba
Campanie de educa�ie a popula�iei riverane privind protejarea resurselor acvatice vii din râurile jude�ului Alba
8 luni Nerambur sabil
3. Asocia�ia ECOABRUD Abrud, jude�ul Alba
Un mediu mai curat pentru Apuseni
8 luni Nerambur sabil
10.3.2.Programul de stimulare a înnoirii Parcului na�ional auto, ini�iat prin OUG nr. 99/ 2004 si aprobat prin Legea nr. 72/2005. Agen�ii economici din jude�ul Alba autoriza�i s� desfa�oare în cursul anului 2006 activit��i de colectare �i tratare a vehiculelor scoase din uz au fost:
– pentru colectare REMAT ALBA SA ALBA IULIA
- pentru colectare �i dezmembrare conform autoriza�iei emise de RAR : S.C. TEHNO GENERAL J.R. S.R.L. ALBA IULIA S.C.AUTOTIC S.R.L. AIUD A.F. IUONA� AIUD
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
215
10.3.3.Contribu�ia jude�ului Alba la constituirea Fondului pentru Mediu Num�rul contribuabililor înregistra�i în anul 2006 la Fondul pentru mediu din
jude�ul Alba a fost de 1068 pl�titori. În tabelul 10.3.3.1. sunt prezentate sumele încasate în perioada 01.01.2006-
31.12.2006 din jude�ul Alba pe tipuri de obliga�ii bugetare. Tabel 10.3.3.1
Tip obliga�ie bugetar� Valoare (RON) De�euri 708.147,37 Ambalaje 7.983,13 Lemn 166.172,31 Poluan�i surse fixe 28.298,67 Poluan�i surse mobile 2.937,19 Chimice 11,16 Pesticide 0,00 Anvelope 1.236,85 Tutun 0,00 Terenuri 0,00 Vân�toare 0,00 Nedefalcate* 482.373,93 TOTAL 1.397.160,61
* Având în vedere c� plata la bugetul Fondului pentru mediu se face într-un singur cont, la rubrica „nedefalcate” sunt cuprinse toate sumele pentru care în documentul de plat� nu s+au precizat obliga�iile bugetare pentru care s-au virat aceste pl��i.
10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare În calitate de �ar� în curs de aderare, România a beneficiat anual din partea Uniunii Europene de o asisten�� financiar� substan�ial�, care a sprijit eforturile sale în preg�tirea pentru aderare. Asisten�a de preaderare UE a fost canalizat� prin urm�toarele instrumente financiare: PHARE, ISPA, SAPARD.
10.4.1. Programul PHARE în România Programul PHARE este primul instrument financiar nerambursabil de pre-aderare,
program lansat de Comisia European� în anul 1990, destinat ��rilor din Centrul �i Estul Europei, candidate la aderarea la Uniunea Europeana. Creat ini�ial pentru asisten�a Poloniei si Ungariei (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique), programul a fost extins la toate ��rile canditate din Europa Central� �i de Est.
Obiectivele PHARE sunt: • Înt�rirea administra�iilor �i institu�iilor publice pentru a func�iona eficient în
interiorul Uniunii Europene • Apropierea de acquis-ul comunitar (legisla�ia extins� a Uniunii Europene) �i
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
216
În anul 2006, în jude�ul Alba au fost implementate urm�toarele proiecte în cadrul programului PHARE:
1. „Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap� în jude�ul Alba”, proiect finan�at în cadrul programului SAMTID ��Programul de Dezvoltare a Infrastructurii în ora�ele mici si mijlocii - Faza pilot, valoarea pentru jude�ul Alba fiind de 7.698.795 euro; 2. „ Lucrari de infrastructur� edilitar� a Zonei Istorice - Reabilitatre �i
extindere re�ele de ap� potabil� �i canalizare în zona istoric� a municipiului Alba Iulia”, Phare CES 2001, în valoare de 949.340 euro;
3. „Sistem de colectare selectiv� �i amenajare sta�ie de de�euri în zona municipiului Aiud” proiect finan�at prin programul Phare CES 2003, în valoare de 829.280 euro. Acest proiect se afla in faza de elaborare a proiectului tehnic.
4. „Sistem de colectare selectiv� �i amenajare sta�ie de de�euri în zona turistic� Abrud, Rosia Montan�, Bucium, Ciuruleasa”, proiect finan�at prin programul Phare CES 2003, în valoare de 656.215 euro. Acest proiect se afl� în faza de elaborare a proiectului tehnic.
10.4.2. Programul ISPA în România Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) este unul dintre cele trei instrumente de finan�are nerambursabil� ale Comunitatii Europene �i a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului UE nr. 1267/1999 în vederea acord�rii asisten�ei pentru pregatirea ader�rii la UE a ��rilor din Europa Central� �i de Est, asisten�� acordat� pentru realizarea coeziunii economice �i sociale între state în domeniul politicilor privind infrastructura de transport si mediu. Obiectivele ISPA sunt urmatoarele:
• S� sprijine ��rile beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale UE;
• S� extind� �i s� concentreze re�ele de transport propriu cu cele transeuropene; • S� familiarizeze ��rile beneficiare cu politicile �i procedurile aplicate de fondurile
structurale �i de coeziune ale UE În domeniul protec�iei mediului, ISPA se concentreaz� pe “investi�ii masive” (legate de directivele de mediu, a c�ror implementare solicit� costuri foarte mari). Ele se refer� la urm�toarele domenii: rezerva de ap� potabil�, tratarea apelor reziduale, administrarea de�eurilor solide �i a celor periculoase �i respectiv poluarea aerului. În cursul anului 2006 în jude�ul Alba nu au fost implementate proiecte prin programul ISPA.
10.4.3. Programul SAPARD în Romania Programul SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture
and Rural Development) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini ��rile candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol �i în alte domenii legate de dezvoltarea rural�, precum �i în implementarea
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
217
acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricol� Comun� ( CAP - Common Agricultural Policy) �i la legisla�ia aferent�.
Obectivele principale ale programului sunt:
M�surile din programul SAPARD au ca scop principal facilitarea implement�rii acquis-ului comunitar, remedierea unor deficien�e ce caracterizeaz� agricultura în Romania, înainte de aderarea la Uniunea European�. În mod particular, sprijinul pentru aceast� masur� este destinat îmbun�t��irii situa�iei actuale a infrastructurii din cadrul spa�iului rural, a condi�iilor de via�� �i a standardelor de munc� �i men�inerea popula�iei în spa�iul rural prin:
- ameliorarea accesului la re�eaua de drumuri comunale, jude�ene, na�ionale, c�i ferate, precum �i la exploata�iile agricole, obiective turistice de importan�� na�ional� sau alte obiective economice;
- sprijinirea activit��ilor economice comerciale �i turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;
- ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condi�iilor igienico - sanitare ale locuitorilor �i a activit��ilor productive desf��urate; - ameliorarea calit��ii mediului �i diminuarea surselor de poluare.
În cursul anului 2006 au fost finalizate dou� proiecte finan�ate prin programul SAPARD, proiecte demarate în cursul anului 2005. Acestea sunt :
1. Alimentare cu ap� potabil� a comunei Galda de Jos, proiect în valoare de 989.736 euro
2. Realizarea re�elei de canalizare �i sta�ie de epurare în comuna Ighiu, proiect în valoare de 989.950 euro.
10.5. Planul Local de Ac�iune pentru Protec�ia Mediului-PLAM Primul Plan Local de Ac�iune pentru Mediu (PLAM) pentru jude�ul Alba a fost
ini�iat �i implementat în anul 2003-2004 prin programul PHARE « Implementarea Aquis-ului de Mediu » în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03.
În tabelul de mai jos este prezentat stadiul de realizare al obiectivelor/ ac�iunilor incluse în PLAM 2004:
Num�r ac�iuni
Realizate In curs de realizare
Nerealizate Nu este cazul*
Total
Num�r ac�iuni cu termen de realizare pân� în 2006
88
72
35
24
219
Num�r ac�iuni cu termen de realizare mai mare de 2006
28
93
63
-
184
Total num�r actiuni PLAM
116 165 98 - 403
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
218
* Ac�iunile cuantificate cu “nu este cazul” au fost prev�zute pentru societ��i comerciale care �i-au sistat activitatea pân� în 2006 : SC Ampelum SA Zlatna, SC Resial SA Alba Iulia, Filiala Zlatmin SA Zlatna, Filiala Arie�min Baia de Arie�, Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan�.
În vederea revizuirii PLAM 2004 a fost emis� prin Ordinul Institu�iei Prefectului jude�ului Alba nr.372/19 iulie 2007 componen�a Comitetului de Coordonare al Planului Local de Ac�iune pentru Mediu �i al Grupului de Lucru. În procesul de revizuire al PLAM 2004 s-a folosit „Metodologia pentru elaborarea �i implementarea programului regional �i local de ac�iune pentru protec�ia mediului” elaborat� în cadrul Proiectului PHARE R09804.04.01.001 “Înt�rirea capacit��ii institu�ionale �i administrative pentru gestionarea politicilor de mediu în conformitate cu Acquis-ul Communautaire”.
Identificarea problemelor/aspectelor de mediu în jude�ul Alba fost realizat� folosind urmatoarele surse informa�ionale:
- Chestionare pentru identificarea problemelor de mediu transmise la institu�ii publice locale, unit�� poluatoare majore, ONG-uri..
- Rapoarte �i studii de specialitate ale institu�iilor cu atribu�ii în controlul �i gestiunea mediului natural �i al activit��ilor antropice cu impact asupra mediului (Agen�ia pentru Protec�ia Mediului, Comisariatul Jude�ean al G�rzii Na�ionale de Mediu, Sistemul de Gospod�rire al Apelor Alba, Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural�, Autoritatea de S�n�tate Public�, SC APA CTTA etc); - Rapoarte, studii ale autorit��ilor administra�iei publice locale �i jude�ene din care s-au identificat problemele/aspectele de mediu; Metodologia utilizat� în evaluarea problemelor de mediu a avut in vedere: � Metoda expert: analiza problemelor cheie de mediu (cu impact major �i cu
afectarea unui segment mare de popula�ie) – evaluare realizat� de speciali�ti, bazat� pe informa�ii �tiin�ifice, m�suratori rezultate din monitorizare �i statistici referitoare la condi�iile de mediu din comunitate;
� Metoda participativ�: metod� bazat� pe consultarea problemelor comunit��ii, prin chestionarele transmise;
Multitudinea de probleme identificate a fost structurat� pe 15 categorii de probleme / aspecte de mediu, precum �i problemele /aspectele individuale din cadrul fiecarei categorii, care au fost ierarhizate �i prioritizate pe baza unor criterii specifice .
Pe baza rezultatelor procesului de prioritizare, a fost luat� decizia asupra categoriilor / problemelor individuale ce au fost selectate pentru includerea lor în planul de ac�iune.
În ordinea descresc�toare a scorului de ierarhizare, problemele de mediu au fost ordonate conform tabelului urm�tor: Nr. Crt
PROBLEMA Cod probleme
Scor ierarhizare
Scor prioritizare
1. Poluarea apelor de suprafa�� - ape menajere �i industriale
Pentru rezolvarea problemelor de mediu l-a nivelul jude�ului au fost identificate 141 ac�iuni. Alegerea responsabililor de implementare / monitorizare a ac�iunilor a vizat patru mari categorii de institu�ii/organisme sau organiza�ii:
• Administra�ia public� local�, care conform legisla�iei în vigoare are o serie de atribu�ii cu privire la managementul administrativ al localit��ilor, inclusiv din punct de vedere al protec�iei calit��ii mediului înconjur�tor
• Agen�i economici – în urma identific�rii unor probleme care vizeaz� surse punctiforme de poluare alocate activit��ii unor agen�i economici, ac�iunile �i responsabilit��ile care revin acestora au fost preluate din Programele de Conformare, Programele de Etapizare existente sau în absen�a acestora, prin alocarea unor ac�iuni specifice de reglementare a activit��ii
• Institu�ii publice deconcentrate – m�surile �i ac�iunile care vizeaz� institu�iile publice deconcentrate conduc la cre�terea capacit��ii de monitorizare, control �i reglementare în domeniul protec�iei mediului înconjur�tor, precum �i m�suri care vizeaz� promovarea bunelor practici în domeniul mediului �i educa�ia ecologic�.
• Societatea civil� – o serie de m�suri cu caracter educativ au ca responsabili comunitatea local�, reprezentat� în special prin ONG-uri ca structuri comunitare capabile s� asigure aceast� implementare. Termenele de implementare ale ac�iunilor au fost corelate cu legisla�ia na�ional�
în vigoare, precum �i cu perioadele de tranzi�ie rezultate din negocieri la Capitolul 22 – Mediu �i men�ionate în Tratatul privind Aderarea României la Uniunea European�. Au fost identificate trei grupe de ac�iuni necesare rezolv�rii problemelor de mediu:
• Ac�iuni pe termen scurt (maxim 1 an) – ac�iuni care finalizeaz� o activitate anterioar� �i au termene scadente în anul 2007.
• Ac�iuni pe termen mediu (între 1 �i 4 ani) – ac�iuni care vizeaz� atingerea majorit��ii ac�iunilor prev�zute în Planul de Ac�iune, obiectivele strategice pe termen mediu fiind cel mai bine definite în contextul în care anul 2007 reprezint� anul în care România �i-a propus integrarea în Uniunea European�
• Ac�iuni pe termen lung (între 4 �i 10 ani) �i reprezint� ac�iuni care vizeaz� în general problemele complexe �i cu impact deosebit asupra mediului înconjur�tor, probleme care din punct de vedere al implement�rii legisla�iei europene în domeniu sunt incluse în Directivele Europene care solicit� tranzi�ie din punct de vedere al implement�rii în România.
Raport privind starea factorilor de mediu în jude�ul Alba - 2006
220
Sursele poten�iale de finan�are incluse în Planul Local de Ac�iune pentru Mediu sunt în general, de trei tipuri:
• Surse interne – respectiv surse existente în bugetul responsabilului de implementare
• Surse na�ionale – respectiv surse de finan�are care sunt incluse în diferite fonduri guvernamentale na�ionale �i care sunt alocate pentru tipurile de ac�iuni incluse în PLAM
• Surse externe – respectiv surse de finan�are extrabugetare, alocate de c�tre fonduri sau institu�ii interna�ionale, �i care în general vizeaz� tipurile de probleme de mediu identificate în Planul Local de Ac�iune.
Draft-ul preliminar al documentului PLAM 2004- revizia 1 2006 a fost supus dezbaterii publice prin transmiterea unui comunicat de pres� în presa local� �i postarea lui pe o perioada de minim 30 de zile pe pagina de web a Agen�iei pentru Protec�ia Mediului �i a Consiliului Jude�ean Alba. Documentul PLAM Jude� Alba a fost adoptat în �edin�a Comisiei Consultative a Consiliului Jude�ean Alba din data de 28 februarie 2007.