RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST SEMESTRUL II 2009 Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică. Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km 2 , ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%. Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava. În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu. Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul - lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în Munţii Şurianu. Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara. După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: -izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa); - izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă. Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile 1.
76
Embed
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/calitatea aerului/raportarea...RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST SEMESTRUL ...
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VESTSEMESTRUL II 2009
Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%.
Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu.
Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul - lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în Munţii Şurianu.
Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: -izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona
Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi
munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile
1.
muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).
1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR
1.1. CALITATEA AERULUI
La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 13 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:
- 2 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie- 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic - 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 1 statie fond industrial in Timisoara 1 statie suburbana la Carani.Deci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din: - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)- 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 2 statii de trafic (judetul TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)
Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date despre calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere, Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului. Ele sunt transmise, de asemenea, la UE si Agentiei Europene de Mediu.
In 2008 s-au mai amplasat un numar de statii de monitorizare continua a calitatii aerului, in fiecare din judetele regiunii Vest, dupa cum urmeaza:
- judetul Arad: 1 statie in localitatea Nadlac in apropierea frontierei cu Ungaria, de fond suburban si trafic;- judetul Caras Severin: 2 statii – o statie in localitatea Buchin – de trafic o statie la Moldova Noua, in apropierea frontierei cu Serbia – de fond urban - judetul Hunedoara: o statie la Vulcan de fond industrial 1 - judetul Timis: 2 statii: o statie in localitatea Lugoj, industriala o statie in localitatea Moravita, de fond. Acestea nu sunt inca puse in functiune, din cauza unor probleme legate de alimentarea cu energie electrica (bransamente,etc.)
2.
In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la bază metodele specificate în STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.
Anumite analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform metodologiei din O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:
- A.P.M. Arad – ozon;- A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 ;- A.P.M. Hunedoara – PM10;- A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.
Datele de calitatea aerului care vor fi discutate in continuare provin de la ultimile 2 sisteme amintite, si anume:
Începând cu luna august, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se va face doar într-un singur punct de prelevare, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea, în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.
În prezent punctul de prelevare pentru monitorizarea semiautomată este: „Sediu APM” Poluantul analizat, cu timp de mediere 24 ore, este amoniacul. Frecvenţa măsurătorilor este săptămânală, în zilele de marţi şi joi.
3.
Monitorizare semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi se face, în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3
Monitorizare manuală a poluanţilor solizi, pulberi sedimentabile, ce reprezintă evidenţierea poluării de impact se face prin determinări în 11 locaţii atât din municipiul Arad cât şi din localităţile din judeţ, pe baza prevederilor STAS 12574/87.
In cazul pulberilor în suspensie (analizate in luna iulie), procentul probelor la care s-a intregistrat depasirea CMA a fost de 65.21%. Pulberile în suspensie au depăşit CMA în punctele de recoltare care sunt amplasate pe artere intens circulate:
- punctul Astra Vagoane, pe o arteră circulată în apropierea fabricii de mobilă S.C. IMAR S.A. şi a Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;
- str. A. Şaguna este şoseaua pe care este dirijat traficul greu pentru ieşirea din oraş;
- punctul Uzina Electrică, pe şoseaua de intrare dinspre Deva.Valoarea maxima lunara a fost inregistrata in punctul de prelevare: Astra Vagoane, fiind de 0,165 mg/mc (110% fata de CMA). Frecventa depasirii CMA (conform STAS 12574/87) pe semetrul II 2009 la pentru pulberi in suspensie, pentru judetul AR este de 65.21%.
Din cele 66 de probe de pulberi sedimentabile prelevate in semestrul II al anului 2009, nici o proba a inregistrat depasirea CMA din STAS 12574/87.
Concentraţia medie lunară şi procentul probelor a căror concentraţie a depăşit CMA la pulberile în suspensie si sedimentabile sunt comparative cu cele din perioada corespunzatoare a anului trecut. Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile este cauzata, in principal, de starea necorespunzatoare a curaţeniei orasului , de starea carosabilului si de prezenta centralei termice in zona urbana.
Poluarea produsa de traficul rutier a fost supravegheata si prin masuratori de scurta durata ale poluantilor: SO2, NO2 si NH3, dar valorile determinate nu au inregistrat depasiri ale CMA conform STAS 12574/87.
JUDETUL CARAS - SEVERIN
Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului cuprinde in judetul Caras-Severin cuprinde in Zona Reşiţa - 2 puncte ; - indicatori: - poluanţi gazoşi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi în suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);
Pulberile sedimentabile se urmăresc şi în alte centre urbane si rurale (19).Singurii indicatori la care s-au inregistrat depasiri sunt pulberile sedimentabile -
4.28% din probele semestrului II 2009 au inregistrat depasirea CMA, fata de 7.7% in aceeasi perioada a anului 2008; maxima a fost de 19.21g/m2/luna (113% fata de CMA) , a fost inregistrata in luna iulie in zona Daicoviciu, Resita este mai mica decat maxima din semestrul II 2008 care a fost 18.41 mg/mc. In luna noiembrie s-a inregistrat frecventa maxima de depasiri ale CMA – 9.09%.
S-au efectuat si analize ca urmare a solicitărilor agenţilor economici (contracte de prestări servicii, comenzi) sau a unor sesizari, efectuandu-se 74 de analize, in majoritate determinari de pulberi.
JUDETUL HUNEDOARA
Monitorizarea calităţii aerului, conform STAS 12574/87, a fost asigurată prin 7 puncte de prelevare amplasate astfel: 2 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona
4.
Petrosani, 1 la Calan, 8 puncte prelevare probe pulberi in suspensie, 1 punct prelevare PM10 si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.
Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 sunt pulberile sedimentabile. Concentratia maxima a fost de 35.54 g/m2/luna (209.05% fata de CMA) in luna noiembrie (43,81 g/mp/luna in semestrul II 2007). Frecventa semestriala a depasirilor a fost de 3,105% fata de 3.1% in aceeasi perioada a anului trecut. Depasirile s-au inregistrat, mai ales, in punctul de prelevare amplasat in localitatea Zlasti, in apropierea S.C. Talc Dolomita S.A. Hunedoara si S.C. Mittal Steel Hunedoara – Fabrica de Var.
La indicatorul PM10, 5.40% din probele analizate au inregistrat depasirea VL conform OM 592/2002, maxima fiind de 98.06 µg/mc (1196.12% fata de VL), determinata in luna noiembrie, pe str. A Vlaicu nr 25 Deva, reprezentand si maxima pe semestru la acest indicator. In aceeasi perioada 2008, frecventa depasirilor a fost 14.8%, iar valoarea maxima a avut valoarea 73.73 µg/mc (147,46% fata de VL).
La indicatorul pulberi in suspensie s-a inregistrat depasiri ale VL la 0.114% din probele analizate, maxima inregistrata fiind de 0.161 mg/mc (107.3% fata de VL)
JUDETUL TIMIS
In judetul Timis , in semestrul II, s-au efectuat determinari ale calitatii aerului dupa cum urmeaza:
-in zona industriala - Calea Stan Vidrighin – determinari pulberi in suspensie pe baza metodelor indicate in STAS 12574/87
-in zona centrala – M.Viteazul – determinari de O3 si PM10 in conformitate cu OM 592/2002; aceste determinari se efectuaeaza independent de cele din reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului.
Pulberile sedimentabile au punctele de prelevare amplasate in 9 locatii din Timisoara
Incepand cu luna septembrie, determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.
Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri in semestrul II 2009 sunt urmatorii :- pulberi in suspensie s-a inregistrat o frecventa semestriala a depasirilor de
23.07%, maxima fiind 0,201 mg/mc (134% fata de CMA), in luna iulie in zona industriala Calea Stan Vidrighin. In aceeasi perioada a anului 2008, frecventa depasirilor la acest indicator a fost 17.2%, iar valoarea maxima 0,261 mg/mc.
- la pulberi sedimentabile maxima s-a nregistrat in luna iulie 2009 – 53.19 g/mp/luna (312.8% fata de CMA), in Timisoara, Cal. Stan Vidrighin, zona cu trafic intens si industrie . Aceasta valoare constituie si maxima pe regiune la acest indicator. Luna in care s-au inregistrat cele mai multe depasiri ale CMA a fost iulie, cu 100% dintre probe depasite. Maximele regionale, pe semestrul II 2009, ale concentratiilor indicatorilor: pulberi in suspensie, PM10 si pulberi sedimentabile sunt inregistrate in judetele Caras-Severin, Hunedoara si Timis.
5.
Tabelul 1.1. reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul II al anului 2009:
Tabelul 1.1.
Nr.crt.
Indicat. UM
STAS 12574 sau O.M. 592
Nr. total
probe
Nr. probe
ce dep. CMA/VL/praguri
♦
Minima masura
ta
Maxima masura
ta
Conc. medie Obs.
1. NO2mg/mc
STAS 12574
857 - 0.0 (HD) 0.0263 (CS)
0.0078
2. SO2mg/mc
“858 - 0.0 (HD) 0.012
(HD)0.00317
3. NH3mg/mc
“241 - 0.0 (AR
HD)0.0453 (CS)
0.0065
4. NOxµg/mc O.M.
592- - - - -
6. SO2 µg/mc “ - - - - -
7. COmg/mc
“- - - - -
8. O3µg/mc “
2509 - 0.011 (CS)
0.1536 (TM)
0.0552
9.
Pulberi in
suspensie
mg/mc
STAS 12574
831 19 0.011 (HD)
0.140 (CS)
0.0892
10. PM10 µ g/mc
O.M.592
182 6 0.0 (HD) 98.06 (HD)
23.25
11.Pulberi
sedimentabile
g/mp/luna
STAS 12574
291 18 0.66 (AR)
53.19 (TM)
8.057
Rezumativ, situatia depasirilor inregistrate la masurarea concentratiilor de pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si PM10 in regiunea Vest, este redata in tabelul si in graficele de mai jos.
In tabelul 1.2. se indica , in procente, situatia probelor care au depasit CMA sau VL in semestrul II 2009, pe judete si pe intreaga regiune:
Figura de mai jos indica variatia lunara, in semestrul II 2009, a valorilor maxime pentru indicatorul pulberi sedimentabile, in fiecare judet al regiunii Vest.
Pulberi sedimentabile - valori maxime lunare Sem II 2009
0
10
20
30
40
50
60
iul aug sept oct nov dec
g/m
p/l
un
a
AR
CS
HD
TM
Fig.1 Pulberi sedimentabile – valori maxime lunare
Compararea frecventei de depasire a CMA, pentru indicatorul pulberi sedimentabile pentru regiunea Vest, in semestrul II al anilor 2007, 2008 si 2009 este redata in Fig. 2.
Pulberi sedimentabile - depasiri ale CMA
0
10
20
30
40
50
60
70
AR CS HD TM
%
Sem II2007Sem II2008
Sem II2009
%
Fig.2 Pulberi sedimentabile - depasiri ale CMA in Sem II
Fig.4. indica valorile maxime lunare ale indicatorului PM10, in judetele regiunii Vest, in semestrul II 2009.
7.
PM 10 - Valori maxime lunare Sem II 2009
0
20
40
60
80
100
120
iul aug sept oct noi dec
mic
rog
ram
e/m
c
AR
CS
HD
TM
Fig.4 PM 10 – valorile maxime lunare Sem II 2009
In Fig.5 se indica valorile maxime lunare ale indicatorului pulberi in suspensie pe judetele regiunii Vest, in semestrul II 2009.
Pulberi in suspensie - valori maxime lunare Sem II 2009
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
iul aug sept oct noi dec
mg
/mc
AR
CS
HD
TM
Fig.5 Pulberi in suspensie – valori maxime lunare Sem II 2009
Compararea frecventelor de depasire a CMA la indicatorul pulberi in suspensie, in regiunea Vest, in semestrul II al anilor 2007, 2008 si 2009 este redata in Fig.6.
8.
Pulberi in suspensie - depasiri ale CMA
0
10
20
30
40
50
60
70
AR CS HD TM
%
Sem II 2007
Sem II 2008
Sem II 2009
Fig.6 Pulberi in suspensie – depasiri ale CMA Sem II
9.
Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului
La nivelul Regiunii Vest reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului este redata in tabelul urmator:
Tabel nr 1.1.3 Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului din Regiunea Vest
Judet Localitate/Statie Tip statie Punct de prelevare Poluanti analizatiArad Arad/AR1 Trafic/industrie Pasaj Micalaca CO, SO2, NO, NO2,
NOx, O3, PM10, PM2.5,
BTXArad/AR2 Urban Str. Fluieras, nr 10c
Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, PM2.5.
BTX
Nadlac/AR3 Suburbana/trafic Str. Dorobanti FN CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX
Caras-Severin Resita/CS1 Urban Sediul APM CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb
In semestrul II 2009, s-au inregistrat depasiri la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului la urmatorii parametrii:• La O3 s-au inregistrat 14 depasiri ale pragului tinta (120 μg/m3 conform Ord 592/2002 • La PM10 s-au inregistrat 87 depasiri ale valorii limita (50 μg/m3 conform Ord 592/2002)
12.
1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR
In semestrul II al anului 2009, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 209 de probe de precipitatii: 36 din judetul Arad, 126 din judetul Caras Severin, 30 din judetul Hunedoara, 17 din judetul Timis.
Calitatea precipitatiilor analizate in semestrul II 2009, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.3.
Tabelul 1.3.INDICATORUL INTERVALUL
- pH 4.69(CS) – 8.47 (CS)
- aciditate, mEq/l 26(AR) – 200 (CS)
- alcalinitate, mEq/l 40 (TM) – 1250 (CS)
-conductivitate, μS/cm 5.4 (CS) – 750 (CS)
- sulfati, mg/l 1.0 (TM) – 14 (TM)
- azotati, mg/l 0.0 (TM) – 15.51 (TM)
- azotiti, mg/l 0.0 (CS) – 0.84 (TM)
- cloruri, mg/l 0.0 (TM) – 22.5 (TM)
- amoniu, mg/l 0.0 (CS, TM) – 13.63 (HD)
- ioni de calciu, mg/l 0.8 (CS) – 40.10 (CS)
- ioni de magneziu, mg/l 0.0 (TM) – 12.48 (CS)
- ioni de sodiu, mg/l 0.02 (CS) – 12.30 (CS)
- ioni de potasiu, mg/l 0.04 (CS) – 1.93 (CS)
- duritate,oGermane 0.42 (TM) – 4.69 (TM)
- reziduu fix la 105oC 28 (TM) – 501 (TM)
- suspensii totale, mg/l 1.0 (TM) – 310 (TM)
Probe cu pH mai mic de 5,6 s-au inregistrat in judetele AR si CS : 7.93% dintre probele prelevate in judetul CS si 11.11% dintre probele di judetul Arad au avut caracter acid .
In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluării atmosferei, prezintă o diversitate relativ redusă, în sensul că sursele de poluare sunt cam aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie şi sedimentabile a căror concentraţie depăşeşte CMA (în conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabilă precizia rezultatelor obţinute, din cauza faptului că metodologia este învechita, depăşita.
Problema traficului este aceeaşi în toate judeţele : traficul foarte intens, starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă,
13.
salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi. Astfel de situatii se intalnesc in judetul AR, in Arad, in vecinatatea Uzinei de Vagoane – SC Astra Trinity SA, in judetul TM, in Timisoara, pe BV. Mihai Viteazul, Cal. Stan Vidrighin.
Prezenţa istalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate cu echipamente necesar. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor de sioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii mari de ardere s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaţiile respective funcţioneze fara a polua aerul inconjurator : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor, care mai ales în timpul verii produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin depăşirea valorilor concentraţiilor determinate la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.
In judeţul Arad, principalele zone indusrtiale cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din apropierea : S.C.Electrocentrale S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, fabrica de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.
In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgică de la Reşiţa ( S.C. T.M.K.S.A. Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată probleme poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejcţii provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa. Probleme exista cu poluarea repetata care se produce cu pulberi provenite de la iazul Tausani ce apartine de S.C.Moldomin.S.A. Poluarea are si impact transfrontier cu Republica Serbia.
In judeţul Hunedoara, zonele critice sunt reprezentate de industria siderurgică, prin depozitele de zgură de la Călan, Buituri – Hunedoara ; de industria de minerit, prin prezenţa iazurilor ce aparţin de CNCAF Minvest Deva, a haldelor de steril de la Barza, Deva, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar ; industria cimentului (zona Zlasti) , industria energetică, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti.
Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluare, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CT Sud şi CET Centru din industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, SC Smithfield Group, prin fermele de la : Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc), gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti, incineratorul SC ProAir Clean SA .
2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea
biologică şi psihologică a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o acţiune de durată, este supărător pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonică sunt: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din
14.
construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).
La efectuarea măsurătorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238
Tab nr.2.1. Măsurători sonometrice efectuate în perioada iulie-decembrie 2009 la nivelul Regiunii Vest:
* Raportarea s-a facut fata de limita superioara a intervalului de concentratie maxima admisa
În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , în semestrul II al anului 2009 , se observă o tendinţă de depăşire a zgomotului în intersecţiile şi pieţele din aglomerările urbane ale judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara. În această perioadă s-au efectuat măsurători de zgomot la solicitarea unor
15.
LunaNr
masuratoriCMA(dB)
Maxima masurata (dB)
% fata de
CMA
Categorie(strada)
Judetul AradIulie 9 70 85.9 ARAD Str.VOINICILOR-posta
societăţi ,a unor instituţii şi a GNM în urma sesizărilor, măsurători care se regăsesc în tabelul de mai jos.
Tab.nr.2.2. Măsurători de zgomot la sesizări efectuate în Regiunea Vest în semestrul II 2009
JUDEŢULNumărmăsură
tori
Numărmăsurătorila sesizari
VII VIII IX X XI XII
Maximamăsurată
(dB)
Depăşiri%
Procentesesizăridin total
măsurători
Sesizărirezolvate
%
JUDEŢULARAD 54 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULCARAŞ-
SEVERIN192 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULHUNEDOA
RA348 0 0 0 0 0 0 0 0
JUDEŢULTIMIŞ
59 0 0 1 5 4 063.7(IX)72.2(X)58.4(XI)
1.271.110.89
16.95 100
RegiuneaVEST
653 10 1.53
3. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII
Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontana a unor radiatii de catre nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturala (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiatii) si artificiala (fenomenul de emisie de radiatii indusa prin reactii nucleare).
Starea radioactivitatii mediului rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol si vegetatie.
Monitorizarea radioactivităţii mediului se realizează conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea se efectuează în cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivităţii din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului judeţene – Serviciul Monitoring, Sinteză şi Coordonare, staţii ce fac parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
16.
Tab.nr.3.1. Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) măsurări imediate 2009Statia RA........ iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
Valorile medii lunare inregistrate in semestrul II al anului 2009 nu au depasit limita de atentionare de 1000 Bq/m3 conform Lg 458/2002 a apei potabile.
Probele de vegetaţie spontană şi de sol necultivat se analizează în perioada aprilie - octombrie. Vegetaţia spontană şi solul necultivat prezintă valori apropiate de cele ale anului trecut pentru aceasi perioadă.
Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în semestrul II 2009 nu prezinta diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în aceasi perioada a anului 2008 şi se situează sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte.
18.
4. STAREA DE CALITATE A APELOR
4.1 Ape de suprafaţă
JUDETUL ARAD
In judeţul Arad exista două bazine hidrografice importante : B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:
- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş- secţiuni de ordinul II:
pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul Mureş pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu. Petriş Pârâul Mare - Dorgoş
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş Valea Hălmăgel – Sârbi Tăcăşele – Avram Iancu Negrişoara – amonte Neagra Cigher – Zărand Musteşti – Bonţeşti Gut – Şicula Sodom – Seleuş Matca – Zărand Valea Nouă Chişer – Sintea fermă Beliu – Cermei – Tăut Teuz - Tămaşda
Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în semestrul II 2009, in subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi 17 secţiuni de control pe cursuri secundare de apă. Starea de calitate a apelor in semestrul I este prezentată centralizat în tabelul 4.1.1. si 4.1.2
Tab. Nr.4.1.1 Râul Crişul Alb
Nr.Crt
Cursulde apă
Secţiunea de
supraveghere
Categoria de calitate
luniROA2
NutrienţiA3
Ioni gen.A4
Metale fr. diz.5
MicropolA6
General
19.
1 Crişul Alb Gurahonţ
IASOND
I-II--
IIIIII
I-II--
IIIIII
------
------
2 Crişul Alb Bocsig-Ineu
IASOND
IIIIII
IIIIII
I-II--
IIIIII
IIII--
------
3 Crişul Alb Vărşand
IASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
I-IIIIIIII
------
4 P. Hălmăgel Sârbi
IASOND
I-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II---
------
5 Negrişoara Negrişoara6 Tăcăşele Avram Iancu
7 Musteşti Bonţeşti
IASOND
------
------
------
------
------
Secată-
Secată-
Ochiuri de apa
-
8 V. Sebiş Prăjeşti
IASOND
--I---
--I---
--I---
--I-I-
--II---
------
9 V. Sebiş Sebiş
IASOND
II-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-II-
------
10 Gut Şicula IASOND
III-II-III-
IIIIIII
I-I-I-
VIII-I
------
OD,Fe,Mn---
CBO5,CCOCr-
20.
11 GutPădurea Rovina
12 Cigher Zărand
IASOND
II-II-I-
IIIIII
I-I-I-
IIIIIIII
------
------
13 Sodom Seleuş
IASOND
------
------
------
------
------
Secată-
Secată---
14 Matca Zărand
IASOND
II-II-II-
IIIIIIIII
I-II-II-
IIIIIIIIII
------
--
Mn-
Mn-
15Valea Nouă
ChişerSintea – fermă
16Canalul Morilor
Seleuş
IASOND
II---I-
II-III
I---I-
II-IIII
------
------
17Canalul Morilor
Vărşand
IASON
D
IIIIIIV-III
III
IIIIII-II
IV
IIII-II
II
IIIIIII-I
I
-III-II
-
OD,CBO5, PO4,Mn
-CBO5,CCOcr,Fe,Mn,Ind.p
erm.Ochiuri de
apaCBO5,CCOCr
CBO5,CCOCr,OD,N-NH4
18 Negrişoara Av.Neagra
IASOND
------
------
------
------
------
Secată-
Secată-
Ochiuri de apa
-
19Beliu-
CermeiTauţ
IASOND
IIIIII---
IIIII-
III---
IIIIIII-
------
------
21.
20 Teuz Tămaşda
IASOND
IIIII---
IIIII-
III---
IIIIII-
------
-OD
----
21 Prăjeşti Sebiş
IASOND
I-----
I-----
I-----
I-----
I-----
------
Tab.nr. 4.1.2 Râul Mureş
Nr.Crt
Cursulde apă
Secţiunea de
supraveghere
Categoria de calitate
luniROA2
NutrienţiA3
Ioni gen.A4
Metale fr. diz.5
MicropolA6
General
1 Mures
SăvîrşinOrd. I
IASOND
-I-III-
-I-III-
-II-IIIII-
-I-II-
-I-III-
-I-III-
ŞoimoşOrd.I
IASOND
IIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIII
-II
I/III
I/II
amonte AradOrd.I
IASOND
IIIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIIII
-II
I/III
I/II
NădlacOrd.I
IASOND
IIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIII
-I
I/III/IIII
2 Canal Ier MureşOrd.II
IASON
VIVVIIIIII
VIVVVIII
IIIIIIIIIIII
IIIII
IIIIIIII
-IIIIIIIIIII
22.
D IV III III I II IV
3Canal
Mureş MortMureşOrd. II
IASOND
VIVIVIIIIVIII
VIVIVIVVV
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
-IIIIIIIIIIVIII
4 Pârâul MareMureşOrd. II
IASOND
----III-
----II-
----I-
----I-
----I-
----II-
5 PetrişMureşOrd.II
IASOND
-I-III-
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I-IIII-
-I-II-
6 FiacMureşOrd. II
IASOND
-III-IIIV-
-I-IIII-
-II-III-
-I-II-
-I-III-
-II-II
II/III-
7 BârzavaMureşOrd. II
IASOND
-I-III-
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I-III-
-I-II-
JUDETUL CARAS SEVERIN
Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. In semestrul II 2009 calitatea apei a fost urmarita in 42 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet .Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluientii Dunarii, Dunăre(flux rapid) calitatea apei se încadrează în limitele clasei I – III-a de calitate.
23.
SITUAŢIA CALITĂŢII APEIîn secţiunile de control în flux lent – sem. II 2009
Tab.nr. 4.1.3.
24.
Nr.Crt.
Cursul deApă
SecţiuneaLuni
RegimOxigen Nutrienţi
Gradminera-lizare
Metaletotale
Subst.toxiceorgani
ce
Gen.
1Pârâul Rece
Am.cf.Hididel
IASOND
II-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-I-II
I-I-II-
II-I-III
2 Timiş Sadova
IASOND
II-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-II-II
I-II-II-
II-II-III
3 Timiş Av.cf.Potoc
IASOND
IIIIIII
IIIIII
I-I-I-
IIIIIII
------
IIIIIII
4 BistraAm.cf.pârâul
Lupului
IASOND
I-I-II
I-II-I-
I-I-I-
I-II-III
II-II-I-
II-II-III
5Bistra
MaruluiCrâşma
IASONND
IIII-II-
III-I--
III-I--
III-III-
IIII-II--
IIIII-III-
6 Rusca Am.cf.Bistra
7 Bistra Obreja
IASOND
IIIIIII
IIIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIIIII
8 Pogăniş Am.cf.Tău
9 Bârzava Crivaia
IASOND
I-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-I--I
------
I-I-II
25.
10 Secul Am.cf.Bârzava
IASOND
I-I-II-
I-I-I-
I-I-I-
I-I---
II-II-II-
II-II-II-
11 Bârzava Moniom
IASOND
IIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIIIIII
III
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIII
12 Bârzava Am.cf.Fizeş
IASOND
IIIIIIIIII
IVIIIIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IVIIIIIIIIIIIII
13 Caraş Caraşova
IASOND
I-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-I--I
----I-
I-I-II
14 Nermed Am.cf.Gelug
IASOND
I-I-II-
I-I-I-
I-II-II-
I-I-I-
I-II-II-
I-II-II-
15 Gârlişte Am.cf.Caraş
IASOND
IIIIII
IIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIII
16 Jitin Am.cf.Caraş
IASOND
IIIIIII
IIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIIII
17 Oraviţa Am.cf.Lişava
IASOND
IIIIIIII
IIIIIII
III-I-
III-I-
-I----
IIIIIIII
26.
18 Lişava Am.cf.Caraş
IASOND
IIIIIIII
IIIIIIIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIIIIIIII
19 Caraş Vărădia
IASOND
II-I-I-
I-I-II-
I-I-I-
I-I-II-
------
II-I-II-
20 CiclovaAm. Ciclova
Romana
IASOND
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-I-
21 Nera Pătaş
IASOND
III-I-IIII
I-I-I-
I-I-I-
I-I--I
------
III-I-IIII
22 Prigor Am.loc.Putna
IASOND
II-I-III
I-I-I-
I-I-I-
I-I-III
II-II-II-
II-II-III
23 Nera Bozovici
IASOND
III-I-III-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-III-
II-II-II-
III-II-III-
24 Steier Am.cf.Miniş
IASOND
IIIIIIII
IIIIIIII
I-I-I-
I-I---
------
IIIIIIIII
25 Miniş Am.cf.Tăria
IASOND
IIIIIIII
IIIIII
I-I-I-
I-I---
------
IIIIIIII
27.
26 BeuAm. Pastravaria
Bei
IASOND
I-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-I--I
------
I-I-II
27 Nera Sasca Montană
IASOND
IIII-II-
III-I-
IIII-I-
IIII-II-
IIIII-II-
IIIII-II-
28 Naidăşel Am.vama Naidăş
29 Nera Naidăş
IASOND
------
------
------
------
------
------
30 Valea Mare Am.cf.Bosneag
31 Cerna Am.ac.V.Iovan
IASOND
IIIIIIII--
I-I---
I-I---
I-II--
------
IIIIIIII--
32 Globul Am.cf.Slătinic
IASOND
II-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-I--I
------
II-I-II
33 Cerna Pecinişca
34 Belareca Am.cf.Cerna
IASOND
II-I-II
I-I-I-
I-I-I-
I-I--I
II-II---
II-II-II
35 Cerna Topleţ
IASOND
IIIIII-
IIIII-
IIIII-
IIIII-
IIIIIII-
IIIIIIII-
36 Dunăre Baziaş mal stâng37 Dunăre Baziaş mijloc38 Dunăre Moldova
28.
39 Dragostele Am.cf.Berzeasca
IASOND
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-II-
I-I-II-
I-I-II-
40 Dunăre Cozla
41 Valea Mare Am.cf.Boşneag
IASOND
I-II-I-
I-I-I-
I-III-II-
I-I---
------
I-III-II-
42 Valea MareAm.priza captare
Orsova
29.
JUDETUL HUNEDOARA
Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara, calitatea apelor de suprafaţă in semestrul II 2009 , se prezintă astfel:
Râul Secţiunea luni R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală
1 Jiul de Vest Amonte confluenţăRostoveanu
IASOND
--I---
--I---
--I---
--I---
2 Jiul de Vest Lupeni
3 Jiul de Vest Iscroni IASOND
IIIIIII
IIIIII
IIIIIII
IIIIIII
4 Jiul de Vest Aval confluenta Braia IASOND
---I--
---I--
---I--
---I--
5 Jiul de Est Amonte confluenţăCimpa
IASOND
--I-II
--I-II
--I-II
--I-II
66
Jiul de Est Livezeni IAS
III
III
III
III
39.
OND
III
III
III
III
7 Jiul de Est Petroşani IASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
8 Taia Amonte captare IASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
9 Jieţ Amonte captareIASOND
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
10 Polatişte Amonte captareIASOND
-IIII-
-IIII-
-IIII-
-IIII-
11 Izvorul Amonte captare
40.
12 Buta Amonte priză IASOND
-II-I-
-II-I-
-II-I-
-II-I-
13 Buta Aval priză IASOND
-II-I-
-II-I-
-II-I-
-II-I-
14 Paraul ValeaDe Pesti
Amonte acumulare
41.
JUDETUL TIMIS
Apele curgătoare care se regăsesc în cele doua bazine hidrografice : B.H. Bega –Timis si B.H. Aranca , sunt urmatoarele :
Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega, Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova
In semestrul I 2008 în judeţ au fost în urmărire un număr de 27secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apelor Banat.
Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.In semestrul II 2009 calitatea apei râurilor din judeţul Timiş se încadrează în clasele de calitate I-V , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.
Situaţia calităţii apeiîn secţiunile de control în flux lent
din judeţulTimiş, sem.II 2009
Tab.nr. 4.1.7
42.
Nr.Crt.
Cursul deApă Secţiunea
Luni RegimOxigen Nutrienţ Salinitat
e
Poluanţi
toxici specifi
ci
Alţi ind.
Chimicirelevan
ţi
General
1 Bega Luncani IASOND
II-IIIII
I-III-
I-I-I-
I-I-I-
I-IIII-
II-IIIIII
2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea IASOND
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
3 Cladova Am.loc. Cladova IASOND
VSEC
VIIIIII-
III
IVIIII-
II
IIIIII-
III
IIII-
II
IIIIII-
V
VIIIIII-
4 Bega Balinţ IASOND
III-IIIIIII
IIIIIIII
I-I-I-
II-I-I-
--III--
IIIIIIIIIIIII
5 Săraz Loc. Saceni IASOND
SECSECSECSECSEC
- - - - - -
6 Biniş Coştei –Ţipari IASOND
SECSECSECSECSEC
- - - - - -7 Bega Am.Timişoara I
ASOND
IIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIII
43.
8 Bega Otelec IASOND
IIIIIIIIIIVIIII
IIIIIIIIIIVIIIII
IIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIVIIIIII
9 Bega Veche
Pişchia IASOND
II-
SECIIIII-
IIII
IIIIII
II-
-I-
I-
-II-
I-
-II-
IIII
IIIIIII
10 Apa Mare Av.cf.Slatina IASOND
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
II-I-II-
I-I-I-
--IIII--
IIIIIIIIIIIIIIII
11 Apa Mare Am.cf.Bega V. IASOND
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
II-I-II-
I-I-I-
--II---
IIIIIIIIIIIIIIIIII
12 Bega Veche
Sânmihaiu German
IASOND
IIIIV
SECIIIIIIIII
IIIII
IIIIIII
II-
-II-
II-
-I-
--
---
IIIIV
IIIIIIIII
13 Bega Veche
Cenei IASOND
IIIIVIIIIVIIIII
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIVIIIIVIIIIII
14 Nădrag Am.cf.Timiş IASOND
II-I-II
II-I-I-
I-I-I-
I-I-II
II-II-I-
II-II-II
15 Spaia Am.cf.Timiş IASOND
IIIIIIIVIIIIVII
IIIVVV-II
I-I---
I-I-I-
--II---
IIIIVVVIVII
44.
16 Timiş Lugoj IASOND
IIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
--II--
IIIIIIIIII
17 Timiş Am.cf.Timişana IASOND
IVIIIIIIIII
IIIIIIIIII
I-I-I-
I-I-I-
---II--
IVIIIIIIIIII
18 Şurgani Chevereş IASOND
VVIIIIIIIVV
IVIIIIVIIIIIIII
I-
IV-III-
I-I-I-
--III--
VVIVIIIIVV
19 Pogăniş Otveşti IASOND
IIIIIIIIIIII
IIIIIIII
I-I-I-
I-I-I-
--I---
IIIIIIIIIIII
20 Timiş Şag IASOND
IIIIIII
IIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIIIII
21 Lanca Birda
Am.loc.Ghilad IASOND
IVIVIVIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
I-II-II-
I-I-I-
------
IVIVIVIIIIIII
22 Timiş Grăniceri IASOND
IIIIIIIII
IIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIIIIII
23 Moraviţa Moraviţa IASOND
IIIIV-IIIIII
IIII-IIIII
I---I-
I---I-
---II--
IIIIV-IIIIII
45.
24 Birdanca Am.cf.Bârzava IASOND
VIIIVVIIII
IIIIVIVIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIII
VIVVVIIII
25 Bârzava Partoş IASOND
IIIIIVIVIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIII
IIIIIIII
IIIIIVIVIIII
26 Aranca Am.Sânnicolau IASOND
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIII
27 Aranca Valcani IASOND
IVIVIVIVIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IVIVIVIVIIIIII
46.
4.2 Ape uzate
Monitorizarea calităţii apelor uzate se bazează pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM- uri si de către agenţii economici care posedă laboratoare proprii sau efectuează monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terţi şi transmit în mod ritmic la APM -uri rezultate obţinute în urma analizelor.
Prin prelucrarea datelor s-au constatat depăşiri faţă de valorile avizate, în special pentru apele uzate evacuate de staţiile de epurare orăşeneşti, a caror instalaţii sunt uzate fizic şi moral, apa fiind insuficient epurată.Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi.
JUDETUL ARAD
S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţele Arad şi Timiş, cu evacuare în emisari naturali:
47.
Tabelul 4.2.1 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2009 AR
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), iulie
Indicatori depăşiţi (mg/l), august
Indicatori depăşiţi (mg/l), septembrie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), octombrie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), noiembrie
Indicatori depăşiţi (mg/l), decembrie
CO
MP
AN
IA D
E A
PĂ
A
RA
D S
A
ARAD S.E. / jud. Arad
MUREŞApă,canal populaţie
NO2- NO3
-, NH4
P totalNO2
- nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
PECICA S.E. ARAD
MUREŞApă,canal populaţie
NH4 NH4
ZONA IND. NV S.E. / ARAD
MUREŞ MORT MUREŞ
Producţie domeniul industriei alimentare
NH4 NH4 NH4 NH4 NH4
48.
LIPOVA/ jud. Arad
MUREŞApă,canal populaţie
Evac. staţie epurareNH4
CBO5, CCOcr,MTS, extractibileEvacuare 1NH4
CBO5, CCOcr,
Evacuare 2nu sunt depasiri
Evac. staţie epurare
CCOcr,NH4,
MTS
Evac. staţie epurareNH4,
extractibileEvacuare 1NH4
Evacuare NH4
Evac. staţie epurare
NH4
extractibile
Evac. staţie epurareNH4
,extractibileEvacuare 1NH4
CBO5, CCOcr,Evacuare 2NH4
Evac. staţie epurare
extractibile,NH4
NĂDLAC S.E./ jud. Arad
MUREŞApă,canal populaţie
NH4, MTSNH4 NH4 NH4
NH4
,extractibileNH4
C.A.I. CURTICI
CURTICI /ARAD
CANAL DESECARE
Fermă zootehnică
CBO5, CCOcr,P totalMTS
P totalnu sunt depasiri
CBO5, CCOcr,P totalNO3
-
-
CET HIDROCARBURI
ARAD MUREŞ
Producţie energie electricăşi termică
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri nu sunt
depasiri
nu sunt depasiri
nu sunt depasiri
SC ASTRA VAGOANE SA
ARAD CANAL MUREŞEL
Construcţia şi repararea
nu sunt depasiri
extractibile extractibile extractibile nu sunt depasiri
49.
materialului rulant (vagoane marfă)
S.C. APEMIN BĂI LIPOVA (semestrial)
LIPOVA/ARAD
MUREŞIndustrie alimentară
CBO5, MTS CBO5, MTS MTS MTS , CBO5
JUDETUL CARAS –SEVERIN
Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:
50.
Tab.nr. 4.2.2 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2009 CS
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.Indicatori depăşiţi (mg/l), iulie
Principalele surse de poluare în b.h. Mureş, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelele de mai jos. Tab.nr. 4.2.3 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2009 HD- B.h. Mures
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.Indicatori depăşiţi (mg/l), iulie
Evacuare ape mină Barza: pH Mn Cu Ca Mg Fe ZnReziduu fix
Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Ca Mg Zn SO4
2-
Rez. fix
Evacuare ape mină Barza: MnCa Cu Mg
Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Ca Mg Zn SO4
2-
Rez. fix
Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Ca Mg Zn SO4
2-
Reziduu fix
Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Mg Zn SO4
2-
Reziduu fix
56.
SO42-
S.C.APA PRODS.A. Deva – Sucursala Brad
Brad/Hunedoara
Crişul AlbGospodărire locală
CBO5, CCOcr,Ntot
Ptot
suspensii
S.C. KEY SAFETY SYSTEM RO SRL
Ribiţa/Hunedoara
Crişul Alb Construcţii maşini
Evacuare staţie epurare:Ntot Ptot Suspensii
Sanatoriul Pneumoftiziologic Brad
Brad / HD Crisul Alb SanatatePCl
Unitatea medico-sociala Baia de Cris
Baia de Cris HD
Crisul Alb Sanatate CBO5, CCOcr,Ntot
Pdetergenti
În B.h. Jiu in semestrul II al anului 2009 nu au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzător în receptor.
În ansamblu, in semestrul II 2009 , se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă comparativă cu semestrul precedent. Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, din cauza volumului de ape uzate
57.
neepurate corespunzător, deversate de către agenţii economici, din cauza modului de funcţionare a staţiilor de epurare existente, din cauza lipsei staţiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu.
5. GESTIUNEA DESEURILOR
În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în semestrul I 2009 , în Regiune. Tab.nr. 6.1
TIP DEŞEU CANTITATEA DE DEŞEURI COLECTATĂ, VALORIFICATĂ ŞI ELIMINATĂ ÎN SEM.I 2009 (TONE)
IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
Avand in vedere ca programul de recoltari s-a incheiat, in semestrului II din anul 2009, s-au efectuat analize de sol doar in 2 judete dupa cum urmeaza:
- in lunile iulie si august doar in judetul Arad;- in lunile septembrie si octombrie nu s-au efectuat analize de sol in regiune;- in lunile noiembrie si decembrie s-au efectuat analize de sol doar in judetul
Hunedoara.
JUDETUL ARAD
In lunile iulie si august in total s-au efectuat de catre APM Arad, analize din 12 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Punctele de prelevare au fost urmatoarele:
- in luna iulie: Halagiu, Horia, Iermata Neagra, Labasint, Minisul de Sus;- in luna august: Neudorf, Ostrov, Rosia Revetis, Simand, Sinpetru German, Sintea
Mare, Vladimirescu Padure
Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, Al mobil, V, SB, textura, azot amoniacal si azot nitric.
În total s-au efectuat 262 de determinări.
JUDETUL HUNEDOARA
În lunile noiembrie si decembrie din anul 2009, au fost efectuate analize de sol de către Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, pentru următoarele metale: Pb, Cd, Cu, Cr, Fe, Zn şi Ni la urmatoarele puncte de prelevare:
- in luna noiembrie: Mintia si Ribita;- in luna decembrie: Certej, Chiscadaga, Valea Jiului (Paroseni), Calan, Teliuc si
Hunedoara (Buituri)
Au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile conform Ordinului nr. 756/1997:
- in luna noiembrie la indicatorul crom, în cazul probelor de sol prelevate în zona Ribiţa;
- in luna decembrie la indicatorii: cadmiu, plumb şi zinc - în cazul probelor de sol prelevate în zona Călan, şi la zinc - în cazul probelor de sol prelevate în zona Valea Jiului.
71.
7. CONSERVAREA NATURII ŞI A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE
JUDETUL ARAD
In decursul lunilor iulie-decembrie 2009, in judetul Arad s-au efectuat 19 deplasari in teren, dintre care:
- Rezervatia fosilifera Zabalt;- Parcului Dendrologic Bulci;- Parcul Dendrologic Capalnas;- Rezervatia speologica Pestera Dutu;- Rezervatia speologica Pestera Sinesie;- la Savarsin pentru evaluarea pagubelor cauzate de vanat.
- 10 deplasari in afara ariilor protejate:- 4 la primarii: una la Primaria orasului Chisineu-Cris, doua la Primaria municipiului
Arad si o deplasare la Primaria comunei Socodor;- 1 deplasare in localitatea Cermei, pentru emiterea unui acord pentru construire
blocuri ANL;- 5 deplasari la deponeele de deseuri in data de:
-12.08.2009 in localitatile Apateu, Cermei, Craiva, Misca;-13.08.2009 in localitatile Seleua, Sicula, Sepreus;-14.08.2009 in localitatile Pilu, Socodor, Graniceri;-17.08.2009 in localitatile Zimandul Nou, Simand, Zerin; -18.08.2009 in localitatile Sintea Mare, Zarand, Olari.
Alte activitati care s-au realizat in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate:
- s-a participat in cadrul proiectului de Twining nr. RO 2006/IB/EN- 03 „Implementarea si Intarirea Acquis-ului de Mediu cu Punct Focal pe Protectia Solurilor/ Subsolurilor si Reconstructia Ecologica” care a avut loc la Timisoara;
- s-a participat la Seminarul cu tema: Proiect asistenta tehnica pentru pregatirea unei strategii si a unui plan de actiune pentru reabilitarea siturilor poluate istoric, care s-a desfasurat la Sinaia.
- s-a participat la Seminarul privind gestionarea bazelor de date si utilizarea metodelor GIS in domeniul protectiei naturii organizat de Ministerul Mediului in colaborare cu TAIEX care a avut loc la Bucuresti.
- s-a organizat a doua sesiune a mesei rotunde care are ca scop semnarea unui Protocol de Colaborare cu diverse institutii si ONG- uri din judetul Arad avand in vedere întarirea colaborarii interinstitutionale, pentru un mediu mai sanatos.
- s-a participat la Targul Anual de Mediu–Ecomediu editia a VII-a, prin conceperea si amenajarea standului din cadrul targului si s-a sustinut lucrarea „Necesitatea Ariilor Naturale Protejate” in cadrul sesiunii de comunicari stiintifice de la Targul Anual de Mediu – Ecomediu.
- s-au eliberat 6 autorizatii de mediu pentru recoltarea/ capturarea de plante si/sau animale din flora si fauna salbatica, de catre persoane fizice, in scopul comercializarii pe piata interna conform Ordinului MMDD 410/2008;
- s-au intocmit 11 declaratii a autoritatii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000;
72.
- s-au emis 66 puncte de vedere catre celelalte compartimente din cadrul APM Arad; punctele de vedere identifica daca locatia activitatii, care se supune obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate;
- s-au intocmit 16 raportari si 39 adrese.
JUDETUL CARAS – SEVERIN
In al doilea semestru al anului 2009 s-au realizat 47 controale dintre care:- 27 controale in ariile protejate:
- 1 control in Rezervatia Naturala Cheile Globului, - 1 control in Rezervatia Naturala Ravena Crouri,
- 1 control in Rezervatia Naturala Coronini Bedina,- 1 control in Rezervatia Naturala Iardastita,- 1 control in Rezervatia Naturala Valea Greatca,- 1 control in Rezervatia Naturala Rapa Neagra,- 1 control in Rezervatia Naturala Balta Nera Dunare,- 1 control in Rezervatia Naturala Bazias,- 1 control in Rezervatia Naturala Divici –Pojejena,- 1 control in Rezervatia Naturala Insula Calinovat.- 1 control la Rezervatia Naturala Izvoarele Carasului;- 1 control la Rezervatia Naturala Faneata cu Narcise- 1 control la Rezervatia Naturala Buhui Marghitas;- 1 control la Rezervatia Naturala Pestera Buhui;- 1 control la Rezervatia Naturala Barzavita- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Ezeris;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Soceni; - 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Apadia;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Delinesti;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Tarnova;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Petrosnita;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Zorlentu Mare;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Valea Pai;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Tirol;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer Globul Craiovei,- 1 control la Turnu Ruieni (SCI Muntii Tarcu) ;- 1 control la Statiunea Muntele Mic (SCI Muntii Tarcu);
- 20 controale în afara ariilor protejate:- 2 controale la Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei;- 2 controale la Administratia Parcului Natural Portile de Fier;- 1 control la Administratia Parcului National Cheile Nerei Beusnita;- 2 controale la Administratia Parcului National Semenic Cheile Carasului ;
- 2 controale la OS Bocsa Montana si OS Bocsa Romana;- 1 control la Ocolul Silvic Resita; - 1 control la Ocolul Silvic Anina;- 4 controale la Piatele Agroalimentare din Anina, Bocsa Montana, Bocsa
Romana si Oravita;- 1 control la A.J.V.P.S. C-S;
- 3 controale in siturile contaminate: Moldova Noua (SC Moldomin SA), Berzasca (Mina Cozla), Anina (E.M.Anina).
- 1 control la Gradina Zoologica Profesor Ion Crisan.
73.
Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie Sol si Subsol, Biosecuritate, au eliberat 4 autorizatii care are ca obiect recoltarea/capturarea/comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica.
Alte activitati desfasurate in semestrul doi al anului 2009: - s-au eliberat 14 declaratii privind monitorizarea Siturilor Natura 2000 ca autoritate
responsabila si au efectuat 8 referate de specialitate cu privire la lucrarile din silvicultura. - s au facut evaluari pe Contractul de Administrare la APN Domogled-Valea Cernei,
APN Portile de Fier si APN Cheile Nerei Beusnita pe semestrul I. - s au efectuat referate de specialitate pentru O.S.Rusca Montana si s-au realizat
harti GIS cu localizarea deponeurilor rurale si distanta acestora fata de ariile naturale protejate din judet.
- s-au analizat documentatiile privind igienizarea Lacului Dognecea si amplasarea conductei de aductiune si construirea unei hidrocentrale pe raul Sebes.
Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie/Subsol, Biosecuritate, au participat la: - workshop-ul cu tema ,,Studii de caz pentru padurile virgine si cvasivirgine din
cadrul P.N. Cheile Nerei-Beusnita”; - sesiunea din cadrul Programului ISPA de Cooperare Transfrontaliera Romania–
Serbia.- Simpozionul International de Geologie, la Cariera Ponor – E.C. Anina;- actiunea de simulare a unui incediu in fondul forestier al Ocolului Silvic Oravita; - dezbaterea publica privind Parcurile Eoliene Maszaros si Macesti la Primaria
Moldova Noua;- cursul GIS privind baza de date in domeniul protectiei naturii la Bucuresti;- CAT lucrari ce se vor realiza in PNPDF si Rusca Montana;- sesiunea de instruiri pe situri contaminate la Sinaia;
JUDETUL HUNEDOARA
In perioada 01.07.2009 – 31.12.2009 s-au efectuat 29 deplasari in teren pentru verificarea starii de conservare a habitatelor naturale si seminaturale, a speciilor de flora si fauna salbatica din urmatoarele arii naturale protejate dupa cum urmeaza:
- 2 controale in Padurea Bejan;- 1 control in Padurea Pojoga
- 1 control in Parcul National Retezat - 1 control in Parcul National Defileul Jiului- 1 control in Rezervatia Boholt - 1 control in Parcul Natural Gradiştea Muncelului – Cioclovina
- 1 control in Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului
- 2 controale in Cheile Rabicioarei - 1 control in Fanatele Pui- 1 control in Varful Poieni - 1 control in Calcarele de la Fata Fetii - 1 control in Calcarele de la Godinesti - 1 control in Calcarele de la Boiu de Sus- 1 control in Calcarele din Dealul Magura
- 1 control in Apele mezotermale Geoagiu Bai 74.
- 1 control in Punctul fosilifer Ohaba Ponor - 1 control in Pestera Sura Mare - 1 control in Pestera Cizmei - 1 control in Cheile Madei
- 1 control in. Dealul Colt si Dealul Zanoaga- 1 control in Magurile Sacarambului - 1 control in Arboretumul Simeria; - 1 control in Codrii seculari pe valea Dobrisoarei si Prisloapei - 1 control in Muntele Vulcan
- 1 control in ROSCI0085 Frumoasa – sit de importanta comunitara
- 1 control in Cheile Taia
- 1 control in Mlastina de la Pesteana
Au avut loc mai multe actiuni de colectare si evacuare a deseurilor din rezervatii, asigurand in continuare curatenia si aspectul atractiv al peisajelor acesteia.
In cursul lunilor iulie-decembrie s-au eliberat 2 autorizatii pentru vanatoare.
JUDETUL TIMIS
In cel de-al doilea semestru al anului 2009 s-au efectuat 2 deplasari in Ariiile Naturale Protejate (Mlastinile Satchinez si Lacul Surduc) in vederea aprecierii starii de conservare a ariei naturale protejate.
Alte activitatile desfasurate in cel de-al doilea semestru al anului 2009 in domeniul biodiversitatii:
- au fost emise 5 autorizatii pentru recoltarea speciilor din flora si fauna spontana conform Ordinului nr. 410/2008.
- participarea in comisia de evaluare si finalizarea documentatiei rezultate din evaluarea pagubelor produse de vanat culturilor agricole conform HG 1679/2008 la: SC DU SOLEIL LEVANT SRL Buzias, SC OVEG MPS SRL Fibis si SC EXIM AGRO – OVIS MPS SRL Fibis, SC DADARIS SRL Banloc.
- participare la dezbaterea publica organizata la Primaria Pischia pentru raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat in cadrul proiectului „Lucrari de punere in siguranta pentru baraj + acumulare Murani”.
– participare la dezbaterea publica organizata la Primaria Jimbolia pentru raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat in cadrul proiectului „Infiintare parc eolian Jimbolia, lucrari de construire, capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei eoliene”;
- participare la „Seminarul de informare privind „Ghidul Solicitantului pentru Axa Prioritara 4 POS Mediu” organizat cu ocazia lansarii celei de-a treia sesiuni de selectie de proiecte in domeniul protectiei naturii.
- elaborarea de referate de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de reglementare si verificarea coordonatelor Stereo 1970 a proiectelor/activitatilor in raport cu ariile naturale protejate din judetul Timis.
- transmiterea catre ARPM Timisoara a raportarii trimestriale privind fisele de evidenta ale gradiniilor zoologice din judetul Timis conform Ordinului nr. 755/2007;
75.
- APM Timis a pregatit si transmis o lucrare si materiale privind implementarea retelei ecologice europene Natura 2000 in judetul Timis in vederea expunerii si prezentarii in cadrul Conferintei Nationale de Ecologie de la Galati din luna octombrie.
In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in decursul lunilor iulie-decembrie s-au efectuat un numar total de 97 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. In aceasta perioada, in zonele verificate nu s-au semnalat incendii, doboraturi de vant in fondul forestier, animale cu comportament deviat sau alte fenomene deosebite, iar deseurile abandonate de trecatori, au fost inlaturate.
S-au eliberat 17 autorizatii de mediu, dintre care 15 pentru activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si animale, precum si a plantelor si a animalelor din flora si fauna salbatica, precum si 2 autorizatii pentru vanatoare.
8. Poluari accidentale
In Regiunea Vest, in cel de-al doilea semestru al anului 2009 au avut loc 3 poluari accidentale, toate 3 in judetul Arad.
In data de 27.07.2009 in jurul orei 17.00 a izbucnit un incendiu la depozitul de deseuri municipale A.S.A. Servicii Ecologice SRL din Arad. Au fost informati despre acest incident toti factorii interesati, conform procedurii: Dl. Faca Mihail, presedinte al ANPM, dl. Florin Diaconu, director de cabinet, Dl. Adrian Icatoiu, consilier presedinte ANPM. De asemenea s-a adus si la cunostinta D-na Iozefina Lipan consilier cabinet Ministru Mediului. Pe plan local a fost informată Institutia Prefectului.
In luna octombrie a avut loc o poluare accidentala la iesirea din localitatea Vinga (catre Timisoara), un autotren incarcat cu o cantitate de 21020 l acetat de etil, prezenta scurgeri din aceasta substanta inflamabila si iritanta, dar nepericuloasa pentru mediu. ISU Arad a pus la dispozitie autospeciale gata de actiune. In zona de sosea in care s-au produs scurgeri, s-a imprastiat nisip si s-a redirijat circulatia. S-a incercat refacerea etanseitatii compartimentului defect de catre ISU Arad, fapt ce nu s-a putut realiza. In aceasta situatie s-a luat decizia comuna a autoritatilor prezente la fata locului (ISU Arad, Prefectura Judetului Arad, ARR Arad, APM Arad, GNM, CJ Arad si Primaria Comunei Vinga), de a se realiza golirea compartimentului defect pe o suprafata cu material absorbant si antiinflamabil (30 tone/12 mc nisip). Cantitatea deversata de acetat de etil a fost apreciata la 500 l. Nisipul utilizat pentru absorbtie, a fost incarcat in containere speciale, etichetate ca deseuri periculoase urmand a fi transportat la un agent economic autorizat pentru neutralizarea acestuia.
In luna noiembrie a avut loc o poluare accidentala in localitatea Capruta. Cauza evenimentului a fost un accident rutier, o coliziune frontala intre un TIR inmatriculat in Turcia si un autocamion. Autocamionul avea o incarcatura de 2100 kg acid acetic glacial, care era depozitat in doua rezervoare de polietilena. In urma impactului autocamionul s-a rasturnat, iar rezervoarele s-au deteriorat, continutul acestora deversandu-se in santul dalat de pe langa sosea. Conform fisei tehnice de securitate, produsul era biodegradabil prin reactii fotochimice, avand timpul de injumatatire de 10-30 zile in aer si 1-10 zile in apa. S-au produs in aer emanatii cu miros intepator iar pe sol, langa sosea s-a scurs acid acetic pe o lungime de cca. 15 m. Autocamionul a fost indepartat de la locul accidentului. Scurgerile de acid au fost spalate abundent cu apa inspre sant. Masurile pentru reducerea si eliminare a efectelor au constat in limitarea scurgerii, care s-a facut prin realizarea de baraje de pamânt in santul dalat in portiunea in care s-a deversat acidul.