Spete Drept Civil
Speta Nr. 1Prin cererea de chemare in judecata depusa la
judecatoria sectorului 2, A i-a chemat in judecata pe B si pe
primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna anularea
autorizatiei de constructive emisa de primarul sectorului 2 in
favoarea lui B. In motivare reclamantul a aratat ca prin aceasta
autorizatie I se incalca dreptul de proprietate asupra terenului
sau fiindca este autorizat paratul B sa ridice o constructie pe o
parte din terenul reclamantului.Primarul sectorului 2 a invocat
exceptia necompetentei instantei aratand ca raporturile dintre
parti au o natura administrativa si nu civila astfel incat
competent de a judeca cerea lui A apartine Tribunalului Bucuresti,
sectia de contencios administrativ si fiscal. Daca raporturile
juridice nascute intre partile unui litigiu sunt civile, atunci, de
regula competenta judecarii cererii apartine judecatoriei. In
schimb daca raporturile juridice sunt administrative, competenta
judecarii apartine Tribunalului. Ce hotarare va pronunta instanta
cu privire la exceptia necompetentei?Interpretare:Potrivit Art
2/alin.1/lit.C/Legea 554/2004, actul administrativ este actul emis
de o autoritate publica in vederea executarii legii sau a
executarii in concret a legii care da nastere unor efecte juridice.
Instanta Judecatoriei sectorului 2 va admite exceptia de
necompetenta si va declina competenta solutionarii cauzei la
Tribunalul Bucuresti.Motivare:Autorizatia de constructie emisa de
primarul sectorului 2 este un act administrativ fiindca este emis
de o autoritate publica, primarul sectorului 2 in regim de putere
publica, in executarea in concret a Legii 50/1991 privind calitatea
in constructie si dand nastere unui drept al lui B de a ridica o
constructie in conditiile mentionate prin autorizatie.Raporturile
juridice ce se nasc in privinta acestui act administrativ sunt
raporturi administrative indiferent daca se stabilesc intre
autoritatea publica pe de o parte si beneficiarul actului
administrativ individual sau terte persoane pe de alta parte.
Speta Nr. 2La 4 februarie 2013, A a chemat in judecata Guvernul
Romaniei solicitand instantei sa dispuna suspendarea executarii
unei Hotarari de Guvern . In motivare reclamantul a aratat ca este
prejudiciat prin acea hotarare de Guvern fiindca aplicarea acesteia
a determinat scaderea pensiei sale. Reclamantul a aratat ca
suspendarea se impune pentru ca printr-o hotarare anterioara
pronuntata prin recurs , Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ)
a dispus la cererea altei persoane suspendarea aceleiasi hotarari
de Guvern. Ce va hotari instanta?Interpretare:Deciziile ICCJ
pronuntate intr-un recurs in interesul legii sunt obligatorii din
momentul puplicarii in Monitorul Oficial.Sunt obligatorii din
momentul publicarii in M. Of. hotararile prealabile date de ICCJ
asupra unei chestiuni de drept. Un complet de judecata al ICCJ al
unei Curti de Apel sau unui Tribunal , poate sesiza ICCJ cu cererea
de prezentare a unei hotarari prealabile atunci cand solutionarea
cauzei depinde de solutionarea unei chestiuni de drept asupra
careia Instanta Suprema nu s-a mai pronuntat si nici nu face
obiectul unui recurs in interesul legii in curs de
solutionare.Motivare:Hotararea pronuntata in cadrul unei persoane
va produce efecte doar intre parti deci Instanta va respinge
cererea. Asadar Instanta va respinge cererea ca fiind
nefondata.Potrivit Legii 554/2004 doar hotararile prin care se
anuleaza un act administrativ cu caracter sunt obigatorii din
momentul publicarii in Monitorul Oficial. Norma juridica mentionata
este o norma speciala astfel incat nu se poate extinde aplicarea ei
si la alte cazuri decat cele avute in vedere de legiuitor cum ar fi
cazul suspendarii executarii unui act administrativ normativ.Pe de
alta parte nici alin.2/art.1 din NCC. nu este aplicabil deoarece:a)
Textul are in vedere situatii asemanatoare ori intre anulare si
supendare exista mai multe deosebiri decat asemanari.b) Situatia
suspendarii este reglementata de lege in sensul aplicarii regulii
potrivit careia jurisprudenta nu este izvor de drept. Doar in cazul
in care suspendarea nu ar fi fost reglementata de lege s-ar fi
putut aplica uzantele si in lipsa acestora , normele juridice
existente pentru situatii asemenatoare. Din aceste motive,
hotararea judecatoreasca prin care s-a suspendat executarea
hotararii de Guvern la cererea altei persoane produce efecte doar
intre partile acelui process. Speta Nr. 3Printr-o cerere de chemare
in judecata inregistrata la 20 ianuarie 2013, A l-a chemat in
judecata pe B solicitand instantei sa constate nedemnitatea
succesorala a paratului si faptul ca reclamantul a dobandit
intreaga mostenire a lui C. In motivare, reclamantul a aratat ca B
a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de tentativa de
omor calificat impotriva lui A fapt ce duce la inlaturrarea lui B
de la mostenire.Din cerere instanta a retinut ca C a murit la 7
iulie 2011 lasand ca mostenitori legali pe cei doi fii A si B .
Printr-o hotarare penala ramasa defintiva, B a fost condamnat la 10
ani de inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat
impotriva lui A, fapta savarsita la 20 februarie 2012. Potrivit
Codului Civil Anterior fapta savarsita de B nu atrage nedemnitatea
succesorala , in schimb NCC sanctioneaza o asemenea fapta cu
nedemnitate succesorala. Fapta savarsita de B atrage nedemnitatea
succesorala deoarece a fost savarsita la 20 februarie 2012, dupa
intrarea in vigoare a NCC si conform Legii nr 71/2011,prevederile
art-lor 958 si 959 din CC se aplica numai faptelor savarsite dupa
intrarea in vigoare.Motivare:Instanta va respinge cererea ca fiind
nefondata.Potrivit art.91/Legea 71/2011 mostenirea este guvernata
de legea in vigoare la data mortii persoanei fizice care o lasa.
Transmiterea mostenirii potrivit acestei legi priveste stabilirea
mostenitorului care fiind in viata la data deschiderii mostenirii
au acceptat mostenirea.-stabilirea mostenitorilor care sunt nedemni
succesorali-stabilirea cotelor din mostenire ce se cuvin
mostenitorilor-stabilirea bunurilor care fac parte din masa
succesorala cu transmiterea mostenirii depinde de nedemnitatea unui
mostenitor , inseamna ca inclusiv nedemnitatea va fi reglementata
de legea in vigoare la data deschiderii mostenirii. -potrivit
art.93/legea 71/2011, NCCIV se aplica numai faptelor de nedemnitate
savarsite dupa intrarea lui in vigoarea. Scopul editarii acestui
articol rezulta din interpretarea lui per a contrario fiind acela
de a exclude aplicarea NCCIV ,faptelor savarsite inainte de
intrarea lui in vigoare, insa aceasta nu inseamna ca NCCIV se
aplica tuturor faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea lui
in vigoare.Din interpretarea sistematica avem:-articolele 51,
93>se aplica faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea in
vigoare a lui NCC numai daca acestea privesc o mostenire deschisa
dupa intrarea in vigoare a lui NCCIV.Cum mostenirea lui C s-a
deschis inainte de intrarea in vigoare a lui NCCIV va fi aplicabila
nedemnitatea conform Codului Civil Anterior, ori potrivit acestuia
fapta paratului nu atrage nedemnitatea lui succesorala. Speta Nr.
4In urma licitatiei publice desfasurata la 20 octombrie 1996, A a
dobandit un apartament. Licitatia s-a desfasurat cererea lui B in
calitate de creditor al proprietarului apartamentului pentru suma
de 600 mil de lei . La 15 noiembrie 1996 si-a inscris dreptul de
proprietate in Cartea Funciara . Prin actiunea intentata la 10
septembrie 2001 C (adevaratul proprietar) l-a chemat in judecata pe
A solicitand instantei sa-l oblige pe parat sa-i lase in deplina
proprietate acel apartament. Reclamantul a afirmat ca el este
adevaratul proprietar al apartamentului si nu A sau D, fostul
proprietar.Paratul a invocat exceptia prescriptiei
actiunii.Potrivit art. 561 din Codul de Procedura Civila ,
revendicarea unui bun imobil adjudecat la o licitatie publica se
putea face in termen de 5 ani de la data intrarii adjudecatarului
in posesia bunului revendicat. Acest text de lege a fost modificat
prin ordonanta de urgenta a Guvernului 138/2001 care a intrat in
vigoare la 2 mai 2001 in se nsul ca a stabilit un termen de 3 ani
ce incepe sa curga de la data inscrierii dreptului de proprietate
al adjudecatarului in cartea Funciara.Potrivit Codului Civil
Anterior, Legea Civila se aplica numai pentru viitor , ea nu are
putere retroactiva.Ce va hotari instanta in privinta exceptiei
prescriptiei?Interpretare:Avand in vedere ca Ordonanta Guvernului a
intrat in vigoare la 2 mai 2001 iar reclamantul a introdus actiunea
in justitie la 10 septembrie 2001, solutia va fi data conform
Ordonantei Guvernului.Decizia:Instanta va admite exceptia
prescriptiei intentate de C .Conform Ordonantei Guvernului 138/2001
intrata in vigoare la data de 2 mai 2001 o stabilea in termen de 3
ani ce incepea sa curga de la data inscrierii dreptului de
proprietate al adjudecatarului in Cartea Funciara.
Rezolvare: Instanta va admite exceptia prescrierii si va
respinge cererea ca prescrisa. Motivare: Articolul 1 din Codul
Civil Anterior consacra cele doua principii ale aplicarii legii
civile in timp. Prima teza consacra principiul aplicarii imediate a
legii civile noi iar cea de-a doua principiul neretroactivitatii
legii civile noi. In speta suntem in prezenta unei situatii civile
in curs de desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii
civile noi fiindca termenul prescriptiei stabilite de legea veche
incepuse sa curga dar nu se implinise neproducandu-se efectul
prescriptiei extinctive (stingerea dreptului la actiune ca urmare a
neexercitarii lui in termenul prevazut).Potrivit principiului
aplicarii imediate a legii civile noi, efectele viitoare produse de
o situatie juridica nascuta anterior sunt reglementate de legea
noua. Din aceste motive, efectele prescriptiei ce se produc dupa 2
mai 2001 vor fi reglementate de legea noua . Acesta este motivul
pentru care intinderea termenului de prescriptie se stabileste dupa
legea noua fiind de 3 ani.Momentul de la care incepe sa curga acest
termen este o imprejurare care are individualitate proprie de vreme
ce produce un efect propriu-inceperea curgerii termenului de
prescriptie. De aceea aceasta imprejurare va fi reglementata de
legea in vigoare la data producerii ei, in speta legea veche. Pe
baza celor mentionate , termenul de 3 ani va curge de la intrarea
in posesie, 10 noiembrie 1996, implinindu-se la 10 noi 1999 , dar
daca am considera ca in ziua urmatoare 11 noiembrie 1999 se produce
efectul prescriptiei ar insemna ca legea noua sa produca un efect
juridic inainte de intrarea ei in vigoare incalcandu-se principiul
neretroactiv al legii civile noi. Acesta este motivul pentru care
in baza principiului mentionat efectul implinirii termenului de
prescriptie se va amana pana in momentul intrarii in vigoare a
legii civile noi, 2 mai 2001. Asadar se va considera ca la 2 mai
2001 actiunea reclamantului este prescrisa.
Speta Nr.5Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 25
noiembrie 2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei
sa-l oblige sa-i cumpere terenul de 500m patrati la pretul ce se va
stabili printr-o expertiza dispusa de instanta. In motivare ,
reclamantul a aratat ca paratul a ridicat o constructie pe terenul
sau, desi a fost notificat de reclamant sa nu continue ridicarea
constructiei.Potrivit Vechiului Cod Civil, daca o persoana ridica
cu rea credinta , o constructie pe terenul altei persoane,
proprietarul terenului poate fie sa obtina daramarea constructiei
fie sa pastreze constructia cu obligatia de a-l despagubi pe
constructor. Potrivit NCC in cazul constructiei cu rea-credinta
proprietarul terenului mai are inca o posibilitate pe langa cele 2
, aceea de a obtine obligatia constructiei la cumpararea terenului
la valoarea de circulatie pe care terenul o avea inainte de
ridicarea constructiei. Din probele administrative , instanta a
retinut ca la 7 august 2011, B a inceput sa construiasca o casa pe
terenul lui A . La 10 august 2011 A l-a notificat pe B anuntandu-l
ca este proprietarul acelui teren somandu-l sa sisteze lucrarea de
constructie. Constructia este de buna-credinta atunci cand:-daca
terenul are Carte Funciara , constructorul se intemeiaza pe
continutul Cartii Funciare-daca imobilul nu are Carte Funciara ,
constructorul a incheiat un act care ii da dreptul sa ridice acea
constructie, act ale carui vicii nu ii sunt cunoscute.Constructia a
fost terminata la 25 noiembrie 2011.Ce va hotari instanta?Decizia:
Instanta va respinge cererea cererea ca neintemeiata .Motivare:In
speta reclamantul invoca NCC aplicabil accesiunii imobiliare
artificiale. Paratul este un constructor de rea-credinta pentru ca
a continuat ridicarea constructiei dupa ce a fost notificat ca nu
are niciun drept.In temeiul art.58/legea 71/2011 , dreptului de
optiune al reclamantului i se aplica legea in vigoare la momentul
inceperii constructiei. De aceea se va aplica Vechiul Cod Civil de
vreme ce constructia a inceput inainte. Potrivit Vechiului Cod
Civil reclamantul nu putea opta pentru obligatia paratului la
cumpararea terenului.
Speta Nr. 6Prin cererea inregistrata la 9 septembrie 2012, A a
solicitat instantei sa ii recunoasca un drept de retentie asupra
apartamentului paratului B. In motivare reclamantul a aratat ca
paratul ii datoreaza 8000 de lei, sum ape care el a cheltuit-o cu
imbunatatirile aduse apartamentului lui B. Din probele administrate
se retine ca la 15 august 2011, B i-a inchiriat lui A acel
apartament pe durata de un an cu o chirie lunara de 2010 euro. La
25 august 2012, A i-a restituit lui B acel apartament. Pe parcursul
executarii contractului de inchiriere A a adus imbunatatiri acelui
apartament care au determinat cresterea valorii apartamentului.
Aceste imbunatatiri au fost facute cu acordul lui B. Daca chiriasul
efectua cheltuielile utile in timpul inchirierii, chiriasul cere
banii proprietarului.Este chiriasul titular al dreptului de
retentive?
Motivare:Instanta va respinge cererea ca fiind neintemeiata.Din
interpretarea gramaticala a art.2495 si art.2496/NCC reiese ca o
conditie esentiala pentru recunoastearea dreptului de retentie este
ca reclamantul sa detina apartamentul in momentul in care
formuleaza cerea in justitie. Aceasta conditie nu este indeplinita
in speta fiindca reclamatul a restituit de bunavoie apartamentul in
discutie. Cererea lui s-ar fi admis daca ar fi fost formulata pana
in momentul restituirii benevole a apartamentului. Dreptul de
retentie este un drept real imperfect fiindca titularul lui nu se
bucura de prerogative urmaririi neavand posibilitatea sa intre in
stapanirea materiala a bunului daca a predate bunul de
bunavoie.
Speta Nr. 7Prin cererea de chemare in judecata depusa la
judecatoria sectorului 2, A l-a chemat in judecata pe B si pe
primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna de anularea
autorizatiei de constructie emisa de primarul sectorului 2 in
favoarea lui B . In motivare reclamantul a aratat ca prin aceasta
autorizatie i se incalca dreptul de proprietate asupra terenului
sau fiindca este autorizat paratul lui B sa ridice o constructie pe
o parte din terenul reclamantului. Primarul sectorului 2 a invocat
exceptia incompetentei instantei aratand ca raporturile dintre
parti au o natura administrativa si nu civila astfel incat
compententa de a judeca cererea lui A apartine Tribunalului
Bucuresti, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal.Daca
raporturile juridice innascute intre partile unui litigiu sunt
civile atunci de regula competenta judecarii civile apartine
Primarului, daca sunt administrative competenta judecarii cererii
apartine Tribunalului.*Art. 2/Al.1/lit.c/L554/2004, Actul
Administrativ este actul emis de o autoritate publica in vederea
organizarii, executarii legii sau executarii in concret a legii,
sau de nastere a unor efecte juridice.Motivare:Judecatoria
sectorului 2 va admite exceptia de necompetenta si va declina
competenta solutionarii cauzei la Tribunalul Bucuresti. Autorizatia
emisa de primarul sectorului 2 este un act administrativ, fiindca
este emis de o autoritate publica in regim de putere publica in
executarea in concret a L50/1991 , privind calitatea in constructie
si dand nastere unui drept a lui B de a ridica o constructie in
conditiile mentionate din autorizatie.Raporturile juridice ce se
nasc in privinta acestui act administrativ sunt raporturi
administrative indiferent daca se stabilesc intre autoritatea
publica pe de o parte si beneficiarul actului administrativ
individual si al unei terte persoane pe de alta parte.
Speta Nr. 8a) La 25 mai 2012, A si B i-au imprumutat pe C si D
cu suma de 20000 lei pe o durata de 6 luni. Prin actiunea intentata
la 15 ianuarie 2013, A l-a chemat in judecata pe C solicitand
instantei sa-l oblige la plata sumei de 20000 lei. In motivarea
cererii , reclamantul cita n-a vazut niciun leu inapoi din cei
20000 lei.Ce va hotari instanta?Motivare: Instanta va admite
cererea si va obliga pe paratul C sa plateasca reclamantului suma
de 5000 lei. In temeiul Art. 1424/NCC, atat creantele lui A si B
cat si obligatiile lui C si D sunt divizibile de vreme ce din lege,
din contractual partilor sau din natura obligatiilor nu rezulta
contrariul. In temeiul principiului divizibilitatii creantelor A va
avea dreptul de a obtine de la C si D doar partea lui din intreaga
creanta de 20000 lei care in temeiul Art.1423/NCC este prezumata pe
jumatate respectiv 10000 de lei. Asta inseamna ca A va obtine de la
C si D 10000 de lei. Potrivit principiului divizibilitatii
obligatiilor, obligatiile lui C si D sunt divizibile astfel incat C
va putea fi urmarit de A doar pentru partea lui din aceasta suma
prezumata la jumatate in temeiul art. 1423/NCC, respectiv pentru
suma de 5000 lei.b) Dar daca in contract se mentioneaza ca A a
contribuit cu suma de 15000 de lei la acel imprumut iar C a luat cu
imprumut doar 5000 de lei din 20000 de lei?Ce va hotari
instanta?Motivare:Instanta va admite cererea si va oblige pe parat
la plata sumei de 3750 de lei. Dreptul de creanta a lui A impotriva
lui C si D are ca obiect suma de 15000 de lei. Obligatiile lui C si
D fata de A sunt divizibile in proportia in care fiecare a luat cu
imprumut o anumita suma din suma totala. Cum C a luat cu imprumut o
patrime din suma totala va trebui sa-i plateasca lui A o patrime
din suma de 15000 de lei datorata lui A de amandoi, respectiv 3750
de lei.
Speta Nr-l 9Printr-un contract de imprumut incheiat la 9 martie
2012 A si ab i-au imprumutat lui C suma de 10000 de lei pe durata
de 6 luni. La 7 august 2012 A a murit, lasand ca unic mostenitor pe
C, care a acceptat mostenirea. Prin actiunea intentata la 19
decembrie 2012 B l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei
sa-l oblige la plata sumei de 10000 de lei. In contractul de
imprumut partile au prevazut indivizibilitatea creditorilor.Ce va
hotari instant?Motivare:Va admite in parte cererea si il oblige pe
parat la plata sumei de 5000 de lei.Prin moartea lui A , ca urmare
ca acceptarii mostenirii acestuia de catre debitorul C, are loc o
confuziune cu privire la suma de 5000 de lei fiindca C va prelua
prin mostenire partea lui A din creanta totala de 10000 de lei,
respective suma de 5000 de lei. El va deveni propriul creditor
pentru suma de 5000 de lei, ceea ce este inadmisibil, de aceea prin
confuziune se va stinge atat creanta lui A de 5000 de lei cat si
obligatia lui C fata de A cu privire la aceeasi suma . Va continua
sa existe creanta lui B fata de C de 5000 de lei care va fi
realizata prin admiterea acestei actiuni.
Speta Nr-l 10Printr-un contract incheiat sub semnatura privata
la 17 aprilie 2011, A i-a vandut lui B 5t de porumb cu pretul de
20000 de lei , jumatate din pret s-a platit in momentul incheierii
contractului urmand ca cealalta jumatate sa se plateasca in termen
de 2 saptamani cu ocazia predarii bunului respectiv. La 7 august
2012, B l-a chemat in judecata pe A sa restituie suma de 10000 de
lei. Reclamantul a aratat ca paratul nu si-a indeplinit obligatia
de a-i preda bunul vandut astfel incat ca nu se justifica retinerea
sumei de 10000 de lei de catre acesta. Paratul a solicitat
respingerea cererii, spunand ca a fost in imposibilitate, ca urmare
a distrugerii totale a contractului dupa o saptamana de la
incheierea lui in urma unei inundatii.Partile au mai prevazut in
contract ca porumbul vandut se afla in hambarul paratului. Potrivit
CC anterior daca intr-un contract sinalagmatic, una dintre parti nu
poate executa o obligatie contractuala importanta constand in
transmiterea proprietatii unui bun din motive imputabile, riscul
contractului va fi suportat de proprietarul bunului din momentul
pieirii fortuite a acestuia. Astfel proprietarul aceluia trebuia
sa-si execute propria obligatie nascuta din acel contract. NCC
prevede ca riscul contractului este suportat de catre debitorul
obigatiei imposibil de executat. Ce va hotari instanta?*In hambarul
din curtea vanzatorului nu se afla decat cantitatea de
5t.Motivare:Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. In speta
este aplicabil CC Anterior deoarece contractual s-a incheiat sub
imperiul acestuia si toate efectele acestui contract sunt
reglementate de Vechiul CC inclusiv riscul contractului. In baza
Vechiului CC trebuie sa se stabileasca cine era proprietarul
bunului in momentul pieirii lui fortuit. Transmiterea proprietatii
se face de regula in momentul incheierii contractului translativ de
proprietate daca este un bun individual determinat, obiectul
acestuia si mai apoi daca este de gen.Porumbul vandut este un bun
individual determinat prin vointa partilor contractante deoarece
cele 2 criterii mentionate de parti in contract sunt suficiente
pentru individualizarea bunului. In plus faptul ca in acel hambar
nu se afla decat bunul vandut a facut posibila inca din momentul
incheierii contractului individualizarea bunului.De aceea
proprietarul bunului este cumparatorul incepand cu data de 17
aprilie 2011, fiindca proprietarul bunului in momentul pieirii lui
fortuite era cumparatorul, acesta va suporta riscul contractului,
ceea ce inseamna ca el trebuia sa plateasca pretul, desi nu va
intra in posesia bunului cumparat.
Speta Nr-l 11Printr-un contract autentic incheiat la 10
octombrie 2011, A a constituit in favoarea lui B un drept de
usufruct asupra unui teren de 3000 m patrati pe durata de un an in
schimbul sumei de 3000 de euro. Partile au mai stabilit ca
uzufructuarul sa mentina destinatia economica a acelui teren
respectiv cultivarea vitei de vie.La 9 noiembrie 2012 B a solicitat
obligarea lui A la plata sumei de 3000 de lei. Reclamantul a aratat
ca aceasta suma reprezinta contravaloarea partii din recolta de
struguri, parte culeasa de parat. Din probele administrate instanta
mai retinut ca o parte din recolta de struguri din recolta din 2012
a fost culeasa de uzufructuar pana la data de 10 octombrie 2012 iar
cealalta parte a fost culeasa de proprietarul terenului dupa 10
octombrie 2012.Ce va hotari instanta?Motivare:Instanta va respinge
cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 710/NCC fructele naturale si
industriale percepute de uzufructuar in intervalul de timp cuprins
intre momentul nasterii dreptului de uzufruct si cel al stingerii
dreptului de uzufruct i se cuvin, in schimb fructele naturale si
industriale care nu au fost percepute de uzufructuar vor reveni
proprietarului daca acesta le percepe. Reclamantul in calitate de
uzufructuar nu va avea drept nici la contravaloarea fructelor
industriale culese de proprietar dupa momentul stingerii dreptului
de uzufruct.*Strugurii sunt fructe industriale in raport cu
terenul.
Speta Nr-l 12Prin cererea de chemare in judecata depusa la
judecatoria sectorului 3 la 25 noiembrie 2012, A i-a chemat in
judecata pe B si C solicitand instantei sa anuleze contractul de
donatie incheiat intre parti. In motivarea cererii, reclamantul a
aratat ca paratul B ii datoreaza suma de 40000 de lei. Prin
contractul de donatie incheiat de parat, interesele reclamantului
sunt fraudate pentru ca in urma incheierii contractului , B a
devenit insolvabil. Din probe administrate, instanta a retinut ca
la 15 iunie 2012, A i-a incheiat lui B suma de 40000 de lei pe 6
luni. La 17 august 2012, B i-a donat lui C un apartament printr-un
contract autentic, valoarea bunurilor ramase in patrimoniul lui B
dupa incheierea donatiilor=45000 de lei.Ce va hotari instanta de
judecata?Motivare:Instanta va admite cererea si va declara
inopozabil contractual de donatie incheiat intre parti fata de
reclamant. Fata de motivele invocate de reclamant in cuprinsul
cererii sale, actiunea sa este o actiune revocatorie , insa
reclamantul nu a cerut instantei sa declare inopozabilitate
contractului de donatie asa cum ar fi trebuit in cazul unei actiuni
revocatorii si a solicitat amanarea contractului. De aceea exista o
neconcordanta intre motivarea si obiectul cererii, ceea ce atrage
calificarea juridica incorecta a obiectului cererii.Aceasta
calificare juridica va fi schimbata de instanta , considerand ca
obiectul cererii e declararea inopozabilitatii contractului fata de
reclamant. In acest fel va fi asigurata concordanta intre motivare
si obiectul cererii.Din examinarea art.1562,1563,1564/NCC se deduc
conditiile de admisibilitate a actiunii revocatorii:-reclamantul sa
fie titularul unuia dintre drepturile de creanta fata de unul
dintre parati.-creanta sa fie certa-debitorul sa fi incheiat un act
juridic prin care sa fi urmarit fraudarea intereselor creditorului
(debitorul si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate)-in
cadrul actelor cu titlu oneros incheiate de debitor, cealalta parte
contractanta sa fi cunoscut faptul ca prin incheierea actului se
fraudeaza interesele debitorului.Legea nu cere conditia
exigibilitatii creantei in momentul intentarii actiunii
revocatorii, ceea ce inseamna ca aceasta poate fi intentata inainte
de implinire a unui termen suspensiv.
Speta Nr-l 13La 23.noi.2011 A a incheiat un contract cu B si C
in forma autentica prin care a transmis acestora dreptul de
proprietate asupra unui apartament iar acestea s-au obligat sa-l
intretina pe A toata durata vietii acestuia. La 14 martie 2012 B
moare si lasa ca unic mostenitor pe D. Prin actiunea intentata la 9
sept 2012 A ii cheama in judecata pe C si D solicitand instantei sa
dispuna rezilierea contractului. In motivare reclamantul a aratat
ca dupa moartea lui B nimeni nu a mai executat partea acestuia din
obligatia de intretinere. Reclamantul a depus la dosar pe langa
contract o notificare pe care a inaintat-o la 7 aug.2012 paratului
C prin care i-a solicitat sa execute si partea lui B din obligatia
de intretinere. Ce va hotari instanta de
judecata?Interpretare:*Contractul sinalagmatic este cel care da
nastere la obligatii din toate partile.Instanta va admite cererea
si va dispune rezilierea contractului de intretinere.Motivare:
Potrivit articolului 2256 din NCC obligatia de intretinere este
indivizibila, ceea ce inseamna ca oricare dintre debitori poate fi
urmarit pentru executarea intregii obligatii. Avand in vedere ca C
a refuzat in mod nejustificat executarea partii din obligatia de
intretinere ce-I revenea lui B desi a fost notificat in acest sens
de A va suporta consecintele acestei neexecutari constand in
rezilierea contractului si pierderea dreptului de proprietate
asupra imobilului.
Speta Nr-l 14La 15.noi.2011 A i-a imprumutat lui B suma de 10
000 de lei pe durata de trei luni. Contractul s-a incheiat intr-un
singur exemplar completat de catre A si semnat de ambele parti.
Acest exemplar a ramas in posesia lui A. La 25.aug.2012 A l-a
chemat in judecata pe B solicitand instantei sa-l oblige la
restituirea sumei de 10 000 de lei. Paratul a solicitat respingerea
actiunii pe motiv ca inscrisul depus de A la dosar nu este
sufficient pentru a aproba contractual de imprumut datorita
faptului ca a fost incheiat intr-un singur exemplar. Acest inscris
nu este valabil ca inscris sub semnatura privata ci ca un inceput
de dovada scrisa ce trebuie completat cu alte mijloace de proba.
Reclamantul a declarat ca nu mai are alte mijloace de proba .Daca
un contract este bilateral inscrisul care il constata trebuie
intocmit intr-un numar de exemplare egal cu numarul partilor cu
interese contrarii. In caz contrar daca nu se respecta aceasta
formalitate inscrisul intocmit nu este valabil ca inscris sub
semnatura privata ci doar ca inceput de dovada scrisa astfel incat
pt a aproba acel act trebuie completat cu un alt mijloc de proba.
In schimb daca un contract este unilateral este suficient pentru
proba contractului intocmirea lui intr-un singur exemplar. In
consecinta inscrisul sub semnatura privata este acel inscris semnat
de parti care indeplineste conditiile prevazute de lege. Asadar nu
orice inscris este inscris sub semnatura privata. Ce va hotari
instanta? Acest contract este unilateral deoarece prezinta o
singura obligatie in sarcina unei singure parti. Interpretare:Nu se
confunda impartirea actelor juridice in unilaterale bilaterale si
plurilaterale cu impartirea contractelor in unilaterale si
bilaterale(sinalagmatice). Prima impartire se face dupa criteriul
numarului vointelor exprimate. Impartirea contractelor in
unilaterale si bilaterale se face dupa criteriul obligatiilor
nascute din acestea. Astfel contractile unilaterale sunt cele care
dau nastere la obligatii doar pentru o parte cantractanta si
contracte bilaterale care dau nastere la obligatii reciproce si
interdependente pentru toate partile contractante. Imprumutul ca
regula este un contract unilateral. Instanta va admite cererea ca
neintemeiata si il vaobliga pe parat sa restituie reclamantullui
suma de 10 000 de lei. Motivarea: Contractul de imprumut este un
contract real fiindca trebuie indeplinite cumulative doua conditii
pentru valididatea acesteia:-acordul de vointa al partilor
contractante-remiterea materiala a bunului imprumutatDin acest
motiv contractual de imprumut este un contract unilateral de regula
de vreme ce doar imprumutatul dobandeste obligatii in temeiul
contractului. Fiind un contract unilateral este suficienta
intocmirea lui intr-un singur exemplar iar aceste exemplar produce
efectele unui inscris sub semnatura privata fiind suficient pentru
proba contractului de imprumut.
1