This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
SEMIOLOGIE PEDIATRICĂ - GENERALITĂŢI -
Semiologie: studiul semnelor şi simptomelor clinice, gruparea acestora în sindroame, urmată de investigaţii şi stabilirea diagnosticului
(29 zile-împlinirea vârstei de 1 an), per.copil mic (1-2
ani=antepreşcolar)
2.A doua copilărie (3-5 ani=preşcolar)
3.A treia copilărie:şcolar mic (6 ani-pubertate), şcolar
mare
3
I.Anamneza:culegerea informaţiilor de la bolnav şi/sau aparţinători în scopul stabilirii diagnosticului; - este vorba de un act medical şi se efectuează sub forma unei convorbiri- tehnici: relatarea liberă a bolnavului/ aparţinătorilor întrebări ţintite date obţinute din documente- consemnarea datelor
4
Anamneza în pediatrie
1.Datele personale ale bolnavului şi părinţilor: data
şi ora prezentării
2.Motivele aducerii/venirii copilului la consultaţie
sau internare
3.Istoricul bolii actuale• importanţa elementului “timp”• succesiunea simptomelor, spontan sau sub
tratament, circumstanţele de apariţie a unor simptome repetitive, examene şi internări efectuate (documentate)
5
4.Antecedentele familiale (eredocolaterale)- datele părinţilor, fraţilor- bolile din familie, decesele
colectivitate), cine îngrijeşte copilul, circumstanţe
epidemiologice
7
II.Examenul obiectiv:- metodele clasice de semiologie: inspecţia, palparea, percuţia, ascultaţia- importanţa examinării complete, pe segmente- apropierea medicului de copil şi părinţi- îndepărtarea hainelor copilului- medicul se spală pe mâini, se plaseză în dreapta bolnavului; confort termic, lumină suficientă, canapea sau masă de consultaţie
8
- particularităţile examinării copilului de vârstă mică: imobilizarea; examinarea cavităţii bucale cu spatula se face la sfârşit; vom evita începerea examenului obiectiv cu zonele posibil dureroase- examinatorii îşi dezvoltă propriul sistem de secvenţialitate a examinării sau pentru situaţii speciale. Ex. la bolnavul în stare gravă vom evalua în primul rând funcţiile vitale, intervenind imediat la nevoie
9
Mersul examenului obiectiv pe segmente
În general secvenţialitatea examinării este următoarea:- examinarea bolnavului în decubit dorsal- examinarea bolnavului în şezut; sugarul poate fi examinat în braţele aparţinătorilor, nou-născutul şi sugarul mic va fi examinat în decubit ventral- examinarea bolnavului în ortostatism (la vârsta adecvată şi dacă dezvoltarea motorie permite)- examinarea cavităţii bucale- măsurarea şi înregistrarea datelor fiziologice
- urechile: forma şi mărimea, poziţia, conductul auditiv extern, secreţii patologice, puncte dureroase, adenopatii pre şi retrauriculare, regiunea mastoidiană, articulaţia temporomandibulară, acuitatea auditivă- nasul: forma, devieri, permeabilitatea foselor nazale, secreţii, puncte sinusale, percepţia olfactivă, bătăi ale aripioarelor nazale;n.n. şi sugarul respiră pe nas.
15
1.3.Gâtul: forma, mobilitatea, palparea muşchiului
1.5.2.Plămânii- inspecţia: frecvenţa şi ritmicitatea respiraţiilor,
tirajul, circulaţia colaterală- palparea: se face simultan cu palparea cordului,
dar aprecierea vibraţiilor vocale în această zonă
nu este concludentă- percuţia: comparativ ambele câmpuri
pulmonare (se face simultan cu percuţia cordului)
- ascultaţia: preferabil respiraţie cu gura
deschisă, eventual după tuse.
19
1.5.3.Cordul- inspecţia: regiunea precordială, pulsaţii, modificări de formă- palparea: şocul apexian, pulsaţiile în furculiţa sternală, frecătura pericardică- percuţia: aria matităţii cardiace- ascultaţia: toate focarele de ascultaţie cardiace (zgomotele, sufluri, frecătura pericardică), în inspir şi expir.
20
1.5.4.Abdomenul- inspecţia: forma, distensia, mobilitatea cu
regiunea colecistului- examenul splinei: percuţia ariei matităţii,
palparea în decubit dorsal şi lateral stg.- palparea rinichilor, balotare; palparea punctelor
ureterale
22
Obs.:în timpul examinării abdomenului putem
completa anamneza privind apetitul, aspectul
scaunelor, diureza, micţiunile, aspectul urinii; la
n.n. ne interesează permeabilitatea esofagului,
eliminarea primului meconiu.
23
1.5.5.Membrele inferioare: lungime, grosime (asimetrii între membre şi segmente) deformări, poziţii vicioase, masa şi forţa musculară, articulaţiile (mărimea, forma, mobilitatea, temperatura), adenopatii inghinale şi poplitee, puls la femurala şi pedioasa, reflexele osteotendinoase şi plantare; manevre de elongare sciatică; coordonarea mişcărilor, manevra Kernig Işi Brudzinski contralateral. La nou născut şi sugar mic: manevra Barlow şi Ortolani (displazia de şold)
24
1.5.6.Organele genitale şi regiunea perianală:
aprecierea unor anomalii a organelor genitale
externe şi stadiul pubertăţii; atenţie la
particularităţile n.n. (criteriu de maturitate); fisuri şi
iritaţii perianale, prolaps.
25
1.5.7.Putem încheia examinarea bolnavului în
decubit dorsal cu testarea redorii cefei (nu are
valoare la n.n.) şi manevra Brudzinski al cefei,
moment în care îl punem în poziţie de şezut; acest
moment este prielnic pentru manevra Kernig II
2.Examinarea copilului în poziţie de şezut.
2.1.Apreciem dacă îşi ţine capul, eventual balans,
dacă stă în şezut sprijinit sau nesprijinit
2.2.Faţa posterioară a toracelui: forma, simetrie,
coloana, palparea apofizelor spinoase dorsale
26
2.3.Ariile posterioare ale plămânului- inspecţia: frecvenţa şi ritmicitatea respiraţiilor, tirajul, culoarea tegumentului, circulaţia colaterală, aprecierea mobilităţii respiratorii a bazelor pulmonare şi musculatura paravertebrală- palparea: transmiterea vibraţiilor vocale (la copilul care colaborează)- percuţia: comparativă a ambelor câmpuri pulmonare - ascultaţia: invităm copilul să respire pe gură, ascultăm plămânii cu respiraţia de bază, cu respiraţie profundă şi după tuse
27
2.4.Ascultăm cordul din nou, în poziţia verticală a toracelui2.5.Regiunea lombară- inspecţia: - palparea: apofizele spinoase, articulaţiile sacro-iliace, musculatura paravertebrală, punctele renoureterale- percuţia: manevra GiordanoObs.:Nou născutul şi sugarul mic vor fi examinaţi în decubit ventral; apreciem tonusul musculaturii cefei, parcurgem examinarea segmentului toracic şi lombar ca la copilul în poziţie şezut; examinăm regiunea fesieră
28
3.Examinarea bolnavului în ortostatism
(dacă vârsta şi dezvoltarea motorie permite)- simetria corpului, proporţionalitatea între trunchi şi membre, între diferite segmente ale membrelor - coloana vertebrală: curburile fiziologice, devierile laterale şi în sens artero-posterior, mobilitatea, semnele de disrafie lombo-sacrată (păr, hiperpigmentaţie, şant, fistulă, chist)- regiunea fesieră- mersul - probe de echilibru (Romberg)- inspecţia şi palparea punctelor herniare abdominale şi inghinale
Particularităţile evaluării clinice a nou-născutului în sala de naştere şi în primele zile de viaţă
I Anamneza: istoricul maternal şi obstetrical;
identificăm sarcina cu risc, apreciem calitatea
naşterii, medicaţia administrată mamei în timpul
sarcinii sau la naştere.
II.Examenul clinic:- aprecierea necesităţii resuscitării- examen obiectiv complet
33
1.Aprecierea necesităţii resuscitării:scorul Apgar la 1 şi 5 minute după naştere
Semnul Scor
0 1 2
Respiraţia abs. slabă,neregulată ţipăt
Puls abs. >100/min. >100/min.
Coloraţia cianoză,
paloare,
gen.
trunchi roz,extremităţi cianotice
roz
generalizat
Tonus muscular
flasc uşoară flexie a extremităţilor
mişcări active
Reactivitate fără grimasă ţipăt,strănut
34
Interpretare Apgar: 8 – 10 normal 5 – 7 hipoxie uşoară 0 – 4 hipoxie severă2.Examenul obiectiv complect:- evaluarea maturităţii neonatale- cercetarea unor posibile tulburări legate de naştere- cercetarea existenţei unor malformaţii congenitale prezente la naştere
35
2.1.Evaluarea maturităţii neonatale- criteriul temporal: normal între 38-42 săptămâni- criteriul antroprometric: greutate, talie, perimetrul cranian; raportăm valorile absolute ale n.n. la standardele de vârstă gestaţionale, exprimate în percentile (curba Lubschenko)• nou născut cu greutate corespunzătoare vârstei gestaţionale (percentile 10-90)• nou născut cu greutate mică pentru vârsta gestaţională (sub percentila 10)• nou născut cu greutate mare (peste percentila 90)
36
- criteriul morfologic (somatic): majoritatea
sistemelor de apreciere ţine cont de
consistenţa oaselor craniene, cartilajul
urechii, glandele mamare şi mamelonul,
organele genitale, calitatea pielii şi părului,
pliurile plantare- criteriul neurologic: apreciem postura şi
tonusul pasiv, tonusul activ şi reflexele
arhaice - alte criterii: echografice (diam. biparietal,
mărime uter), biochimie şi citologie l.a.,
dimensiune nucl.osif.
37
Reflexele primare (arhaice, tranzitorii)- tehnica testării reflexelor arhaice- cronologia apariţiei/dispariţiei refl.arh.• reflexul puctelor cardinale: săpt.28 iu – luna 7• reflexul de supt: săpt.32 iu - luna 12• reflexul Moro: săpt.32-34 iu- luna 3-5• reflexul de apucare forţată: săpt.34 iu – luna 4• reflexul mersului automat: săpt.36 iu – luna 5
38
2.2.Tulburări legate de actul naşterii- mecanice:părţi moi (eritem, echimoză) craniene (bosa serosanguină,