Protocolul clinic standardizat pentru medicii de familie SCHIZOFRENIA Schizofrenia - afec ţ iune psihiatric ă major ă , din registrul psihozelor endogene, ce afecteaz ă întreaga personalitate, caracterizîndu-se prin distorsiuni fundamentale ş i specifice ale gîndirii, percep ţ iei ş i ale afectelor, manifestîndu-se prin deregl ă ri de comportament ș i disfunc ț ionalitate social ă . Codul bolii (CIM-10): F20 – F20.9 Informaţ ii utile Aproximativ 1 % din popula ţ ia general ă dezvolt ă maladia pe parcursul vie ţ ii. B ă rba ţ ii ş i femeile prezint ă un risc egal de dezvoltare a schizofreniei, cu toate c ă b ă rba ţ ii tind s ă dezvolte schizofrenia cu 3-4 ani mai devreme decît femeile. Cînd ambii p ă rin ţ i sufer ă de schizofrenie, riscul ca descenden ţ ii s ă o mo ş teneasc ă cre ş te la 34-44%. Vîrsta critic ă de debut a schizofreniei pentru b ă rba ţ i - 15-25 de ani ş i 25-30 pentru femei, debutul anterior adolescen ţ ei fiind rar (s-au înregistrat cazuri cu debut la vîrsta de 5-6 ani). Unele dintre formele acestei maladii decurg agresiv, condi ţ ionînd instalarea defectului psihic specific. Clasificarea Schizofrenia paranoidă (F 20.0) Schizofrenia hebefrenă (F 20.1) Schizofrenia catatonă (F 20.2) Schizofrenia nediferenţ iat ă (F 20.3) Depresi a postschizofrenă (F 20.4) Schizofrenia rezidual ă (F 20.5) Schizofrenia simpl ă (F 20.6) Alt ă schizofrenie (F 20.8) Schizofrenia nespecificat ă (F 20.9) Profilaxia Depistarea precoce a maladiei. Supravegherea tratamentului ini ţiat în staţionar /ambulator, care previne progresia, agravarea ş i apari ţ ia recidivelor. Sus ţ inerea nivelului func ţ ional optim la pacienţ i, cu ajutorul dozei minime eficiente în prevenţ ia recidivei. Profilaxie primar ă nu exist ă, deoarece nu sunt cunoscute ş i dovedite perfect cauzele bolii. Not ă: Realizarea unei profilaxii eficiente la nivel comunitar prevede încadrarea pacientului într-un regim de lucru şi de odihnă raţ ional, restabilirea relaţ iilor sociale, a cunoştinţ elor şi a abilit ăţ ilor profesionale. Factorii de risc Factorii predispozanţ i Factorul eredo-colateral - prezenţ a tulbur ărilor psihotice sau a schizofreniei la rudele de gradul I. Consumul de substanţ e psihodisleptice, anemia sever ă, discrazia sanguină în timpul sarcinii. Traumatismele obstetricale cu asfixie prelungit ă la naştere şi episoade convulsive febrile. Intoxicaţiile de diferită geneză pe parcursul primului an de viaţă. Factorii precipitan i ţ Factorii socio-demografici Psihostresul social. Incapacitatea de comunicare emoţ ional ă în familie – mama schizofrenigenă (hiperprotectoare). Expresivitatea emoţ ional ă foarte ridicat ă în familie. Consumul de substanţ e psihodisleptice. Mediul social defavorabil. Handicapul social ş i discriminarea social ă. Nivelul socio-cultural redus. Statutul marital (frecvenţ ă > de 4 ori la persoanele nec ăs ătorite). Screeningul Evaluarea persoanelor din grupul de risc în vederea identificării comportamentului caracteristic în Schizofrenie - izolare social ă, agitaţ ie/inhibi ţ ie psihomotorie, eschivare de la conversaţ ie, scădere a interesului pentru activit ăţ ile obi şnuite, lentoare a gîndirii, neglijenţ ă, comportament neadecvat. Manifestările clinice Schimbările premorbide caracteriologe Aplatizare afectivă Implicare afectivă scăzută Scădere a raporturilor interpersonale Retragere socială Conţinut al gîndirii neobişnuit Diminuare a atenţ iei Afectare a judecăţ ii/capacit ăţ ilor de înţ elegere Perturbare a voinţei (hipo- şi abulia) Preocupare de retr ăirile sale l ăuntrice Evitare social ă activă Tabloul clinic manifest Halucinaţ ii auditive Suspiciune Diminuare a afectivit ăţ ii Idei delirante de persecuţ ie Idei delirante de influenţ ă Izolare social ă Inhibi ţ ie psihomotorie Eschivare de la conversaţ ie Scădere a interesului pentru distracţ ii Lentoare/agitaţ ie psihomotorie Neglijenţă Mi şcări neobi şnuite A. Simptomele caracteristice Suspecţ ie la schizofrenie - două sau mai multe dintre următoarele simptome persistente pe parcursul unei luni de zile: ideaţ ie delirant ă; halucinaţ ii; discurs dezorganizat (de exemplu: deraiere sau incoerenţ ă); comportament catatonic sau major dezorganizat; simptome negative (aplatizare afectivă, alogie sau avoli ţ ie). Not ă: Prezenţ a a doar unui simptom „A” este suficient ă pentru a suspecta schizofrenia dacă delirul este bizar sau halucinaţ iile sunt sub forma vocilor comentative sau care discut ă între ele. Afectare marcat ă de la debutul afecţ iunii , pentru o perioadă semnificativă de timp, a capacit ăţ ii de muncă, relaţ iilor interpersonale. Lipsă a grijii faţ ă de propria persoană. B. Disfuncţia socială/ocupaţională Not ă: Dacă maladia a debutat în copil ărie sau adolescenţ ă, referinţ a se face la incapacitatea atingerii unui nivel social, educaţ ional/ocupaţ ional corespunzător expectaţ iilor. Comorbidit ăţ ile şi complicaţ iile Psihiatrice Depresia, abuzul şi adicţi a de substan ţ e psihoactive (droguri), deteriorarea cognitiv ă important ă , comportamentul autolitic ş i suicidul. Non-psihiatrice (ca consecinţ e ale terapiei cu preparate antipsihotice) Sindromul neuroleptic malign: temperatur ă ş i tensiune arterial ă oscilante, semne extrapiramidale – rigiditate muscular ă , contractur ă a unor grupuri de mu ş chi – faciali, oculari, protruzia limbii. Diskinezia tardiv ă , fenomenele extrapiramidale, crizele convulsive. Maladiile cardiovasculare (miocardiopatia, miocardita, aritmiile, schimb ă rile tensiunii arteriale, hipertensiunea arterial ă , tromboembolismul, infarctele). Sindromul dismetabolic, dislipdemiile, diabetul zaharat tip 2, sc ă derea toleran ţ ei la glucoz ă , disfunc ţ iile sexuale. Agranulocitoza, hipokaliemia, hipomagneziemia, hipocalcemia, hiperprolactinemia.