Rezumat Teza - Rom

8/17/2019 Rezumat Teza - Rom

1/46

Universitatea din BucureştiScoala docotrală Limbi şi Identităţi

culturale

Universitatea Michel de Montaigne –Bordeaux 3

Scoala doctorală Linguistique

Categoria persoanei în franceză şi în

română : studiu contrastiv şi

transpuneri didactice

Îndrumători ştiinţifici : prof. dr. Alexandra CUN!Aprof. dr. "enri #$%!N&

Doctorandă :Maria'Cristina (NU )$BA&*

Bucureşti, 200


2/46

Cuprinsntroducere......................................................................................................................................... 3

. #uncte de vedere teoretice despre categoria persoanei......................................+

,. (a-ourette şi #ichon................................................................................................................+

. &-ile Benveniste......................................................................................................................./3. 0ustave 0uillau-e..................................................................................................................../1. Andr2 ol4..................................................................................................................................5

. $rgani6area categoriei persoanei.........................................................................5

,. Nivelul li-7a8ului........................................................................................................................5. Nivelul li-7ii...............................................................................................................................93. Nivelul discursului....................................................................................................................,,Conclu6ii par:iale..............................................................................................................................,3

. Achi6i:ia categoriei persoanei.............................................................................,1

,. n li-7a -aternă......................................................................................................................,1. ;n li-7a străină........................................................................................................................<

=. !ranspuneri didactice > -anuale de france6ă li-7ă străină ro-?neşti..............3

,. !ratarea explicită a categoriei persoanei.................................................................................1. !ratarea i-plicită a #&%S$AN&............................................................................................/3. %eferin:ă şi discurs.................................................................................................................. @1. #&%S$ANA – -agini şi concept............................................................................................@Conclu6ii par:iale..............................................................................................................................9

=. Construc:ia conceptelor şi transpuneri didactice................................................3<

Conclu6ii finale.................................................................................................................................3Bi7liografie.......................................................................................................................................31 Anexe............................................................................................................................................... 1+

A7revieri........................................................................................................................................... 1+

2


3/46

Introducere

#unct de porniren reali6area pre6entului studiu a- pornit de la o7serva:iile pe care le'a-

făcut n ti-pul cursurilor :inute la Universitatea din Bucureşti acultatea de

Di-7i şi Diteraturi Străine sec:ia france6ă. Ducr?nd deseori cu studen:i din

pri-ul an a- o7servat că aceştia aveau -ari pro7le-e n utili6area anu-itor

reali6atori ai categoriei persoanei > diversele valori pe care pronu-ele

personale le capătă n anu-ite contexte traducere lui on din france6ă

utili6area corectă a alternan:ei tu – vous n conversa: ia curentă sau apronu-elor personale co-ple-ente. !oate acestea ne'au făcut să presupune-

că transpunerile didactice, care le'au fost pre6entate n preuniversitar sau

poate chiar diferen:ele ntre li-7a -aternă )ro-?na* şi li-7a străină )france6a*

au influen:at negativ nvă:area categoriei persoanei n france6ă. !oc-ai

această ipote6ă vo- ncerca să o anali6ă- n paginile ce ur-ea6ă.

Structura lucrării

Mai nt?i vo- pune n eviden:ă principalele teorii lingvistice referitoare la

categoria persoanei n li-7ă li-7a8 şi discurs )(a-ourette şi #ichon

Benveniste 0uillau-e şi ol4*. =o- schi:a apoi o anali6ă contrastivă a ro-?nei

şi a france6ei pentru a su7linia principalele puncte de divergen:ă ntre acestea.

Al treilea capitol al te6ei noastre va pre6enta conceptul de #&%S$ANE şi

etapele nvă:ării sale n li-7a -aternă dar şi n cea străină. Această a7ordare

-ai degra7ă psihologică ne va per-ite să co-pletă- studiul teoretic pentru a

trece -ai apoi la anali6a transpunerilor didactice din două serii de -anuale

ro-?neşti de li-7a france6ă> cele pu7licate de editurile Cavallioti şi de

"u-anitas. =o- discuta diversele tipuri de transpuneri didactice pentru a

vedea dacă ele pot duce la for-area conceptului de #&%S$ANE n li-7a :intă.

1 #ute- vor7i de transpunere didactică reali6ată de profesor dar şi de cea pre6entată de -anual. Av?nd n vedere faptul că studen:ii care au constituit eşantionul studiului nostru pilot proveneau dinlicee diferite şi că ei lucraseră deci cu profesori diferi:i sunte- de părere că nu transpunerea didacticăoferită de profesor ar fi ele-entul principal care generea6ă pro7le-ele de achi6i:ie a categoriei

persoanei n li-7a străină ci -ai degra7ă -odul n care -anualele preiau şi adaptea6ă teoriilelingvistice şi tratea6ă diferen:ele structurale dintre li-7a -aternă şi li-7a străină.2 (e fiecare dată c?nd vo- discuta despre concepte le vo- nota cu -a8uscule.

3


4/46

#rincipii ale anali6ei co-parative

Anali6a noastră co-parativă se 7a6ea6ă n pri-ul r?nd pe faptul că at?t

france6a c?t şi ro-?na sunt două li-7i ro-anice cu siste-e gra-aticale deorigine latină influen:ele superstratului sau ale adstratului fiind resi-:ite -ai

degra7ă la nivelul voca7ularului. Cele două -icro'siste-e ar tre7ui să pre6inte

foarte -ulte ase-ănări lucru care de altfel se şi nt?-plă> indici de persoană

la nivelul ver7ului pronu-e personale. Av?nd nsă n vedere faptul că

lucrarea noastră are drept scop anali6a transpunerilor didactice nu ne vo- opri

dec?t asupra uneia dintre clasele de reali6atori ai categoriei persoanei>

pronu-ele personale.

(o-enii no:ionale

a! "im#a$u%

Di-7a8ul repre6intă o re:ea conceptuală co-ună tuturor fiin:elor u-ane.

#! "im#a

Siste-e de se-ne cu- le considera Saussure supuse varia:iilor

generate de diferen:ele culturale fi6ice şi fi6iologice ce pot apărea ntre

diversele co-unită:i li-7ile sunt reali6ări fonetice F ortografice ale conceptelor

de li-7a8. Di-7ile pot avea o for-ă orală şi F sau scrisă.

c! Discurs

Actuali6are a li-7ii reali6ată de către un locutor ntr'un anu-it context

discursul i-plică axa 7a6ată pe actul enun:ării. Unitatea sa -ini-ală esterepre6entată de enun:.

!otodată discursul poate fi privit ca text produs de un locutor şi adresat

unui interlocutor cu un anu-it scop )inten:ie*. n func:ie de acest scop

discursul poate fi structurat diferit ceea ce generea6ă aşa'6isele Ggenuri

discursiveH şi i-plicit anu-ite particularită:i n utili6area categoriei persoanei.

4


5/46

d! Categoria persoanei

Categoria persoanei se află la li-ita ntre lingvistică şi psihologie fiind n

acelaşi ti-p un ele-ent al g?ndirii al li-7a8ului o structură -entală şi un

ele-ent de li-7ă. Du?nd ca punct de plecare diferen:a li-7ă'li-7a8 propusă deBenveniste pute- spune că această categorie se constituie n planul

li-7a8ului repre6ent?nd o organi6are structurată universal vala7ilă guvernată

de conceptul de #&%S$ANE cu -anifestări specifice fiecărei li-7i şi fiecărui

gen discursiv.

e! &ranspunere didactica

Ives Chevallard3 este cel care adaptea6ă no:iunea de GtranspunereH

do-eniului didacticii. Astfel aceasta repre6intă trecerea cunoştin:elor savante

către cunoştin:ele predate transfor-ările pe care le suferă cele dint?i n

-o-entul expunerii didactice.

'! (uncte de vedere teoretice despre categoria persoanei

2. Damourette şi Pichon

(a-ourette şi #ichon chiar dacă nu vor7esc direct despre o Gcategorie apersoaneiH pun n eviden:ă ele-entele sale principale. Astfel discut?nd despre

li-7a8 ei afir-ă că acesta este centrat pe Geu – aici – acu-H )moi-ici-maintenant 4*

adică pe persoana care vor7eşte n -o-entul n care vor7eşte. (e altfel tot ei

eviden:ia6ă rolul locutorului şi al interlocutorului ele-ente insepara7ile şi universal

vala7ile. #ărerea lor este nsă că li-7a8ul n starea sa pri-ordială nu are dec?t

două persoane> cea care vor7eşte şi cea căreia i se vor7eşte totul centr?ndu'se pe

starea de spirit a persoanei care vor7eşte+

adică pe su7iectivitate. -plicit(a-ourette şi #ichon pun ca 7a6ă a li-7a8ului categoria persoanei şi deci

su7iectivitatea despre care va discuta -ai t?r6iu &-ile Benveniste.

!ot (a-ourette şi #ichon discută pro7le-a distinc:iei ntre persoană GlocutivăH

GalocutivăH şi GdelocutivăH )persoana a 'a şi a 'a* fiecare put?nd fi singulară sau

3 La transposition didactique. Du savoir savant au savoir enseigné ),9@+ et ,99,*4 (a-ourette . şi #ichon &. to-ul + ,9,,',93/ J > ,/ 5


6/46

plurală/. Ba chiar -ai -ult autorii o7servă că GlocutorH şi Gsu7iect al enun:uluiH nu

nsea-nă acelaşi lucru şi că locutor şi protagonist nu coincid dect atunci cnd

verbul este la persoana "nti 5. &xistă deci o foarte -are diferen:ă ntre planul locutiv

şi cel delocutiv> n cel dint?i persoanele nt?i şi a doua sunt tratate ca persoane

propriu'6ise pe c?nd n cel de'al doilea sunt tratate ca nişte obiecte@. Aceeaşi

o7serva:ie va fi -ai t?r6iu făcută şi de Benveniste şi 0uillau-e c?nd vor discuta

distinc:ia discurs'istorie şi discurs'li-7ă.

3. Emile Benveniste

No:iunea de Gcategorie de li-7a8H este pre6entată pe larg de &-ile Benveniste

n studiile din volu-ul #robl$mes de linguistique générale. #lec?nd de la

distinc:ia li-7a8 – li-7ă şi discurs9 el o7servă că cel dint?i :ine de specia

u-ană n general fiind universal vala7il pe c?nd li-7a este caracteristică unei

anu-ite popula:ii iar discursul este li-7a utili6ată ntr'un context 7ine definit

de către un singur individ. Categoria persoanei func:ionea6ă la toate aceste trei

nivele fiind ele-entul central pentru -anifestarea su7iectivită:ii.

Da nivelul l i-7a8ului categoria persoanei se structurea6ă n trei

GpersoaneH> locutor interlocutor şi Gnon'persoanăH, +/7 KL locuteur et protagoniste ne co&ncident que quand le verbe est ' la ( o personne )uchs,9@',9@3 > +/ traducerea noastră*8 )*+ elles sont traitées comme des c,oses )uchs ,9@',9@3 > +5 traducerea noastră*9 Benveniste vor7eşte despre GparoleH care are un sens destul de vag cel -ai adesea put?nd fi

echivalat cu cel de GdiscursH.10 !er-enul de Gnon'personneH nu a fost foarte fericit ales de Benveniste toc-ai acesta i'a atrasnu-eroase critici din partea lingviştilor.


7/46

o persoană du7lă ci o persoană -ultiplicată căci de fapt ave- un singur rang care

este -ultiplicat.

5. André Jol

Adept al lui 0uillau-e Andr2 ol4 va continua distinc:ia lansată de

predecesorul său ntre persoană delocutivă şi persoană locutivă de-onstr?nd cu noi

argu-ente că persoana a treia se regăseşte n celelalte persoane. Spa:iul şi ti-pul

8oacă n vi6iunea sa un rol foarte i-portant n organi6area categoriei persoanei căci

totul se organi6ea6ă n 8urul distinc:iei Geu – non'euH persoana a treia fiind

considerată o non'persoană interlocutivă nu o Gnon'persoanăH pur şi si-plu ca la

Benveniste.

''! )rganizarea categoriei persoanei

!. "ivelul lim#a$ului

Da nivelul li-7a8ului pute- vor7i n pri-ul r?nd de o opo6i:ie #&%S$ANE

N&(&N!E )entitate vagă* vs #&%S$ANE (&N!E )individ sau grup de indivi6i*.

*rgumente %a nive%u% discursu%ui Astfel n orice situa:ie de discurs ave- de'a face cu un locutor )o persoană

care vor7eşte* un interlocutor )o persoană căreia i se adresea6ă locutorul* şi un

o7iect F persoană F eveni-ent despre care se vor7eşte.

*rgumente %a nive%u% %im#ii(e altfel func:ionarea pronu-elor personale at?t n france6ă c?t şi n ro-?nă

)dar după cu- a arătat Benveniste şi n alte li-7i* faptul că e şi tu F eu şi tu nu pot

fi utili6ate dec?t ca deictice pe c?ndil F

el au şi rolul de anaforice i-posi7ilitateapri-elor două de a fi nlocuite printr'un nu-e co-un )excep:ie făc?nd figura de stil a

personificării* arată o organi6are triadică şi la nivelul li-7ii.

&rei persoane %a nive%u% %im#a$u%ui Aşadar anali6a nivelelor inferioare li-7a8ului de-onstrea6ă o organi6are a

categoriei persoanei pe trei nivele fapt care ne arată că şi acesta av?nd n vedere

faptul că le guvernea6ă tre7uie să fie organi6at tot la fel.

7


8/46

+cema organizării categoriei persoanei

Limbaj

Persoana IPersoana a II-a

Persoana a III-a

Discurs

Persoana IPersoana a II-aPersoana a III-a

Limbă

Persoane simple Persoane complee

Persoana IPersoana a II-aPersoana a III-a

Persoană ne!e"ini#ă Persoană !e"ini#ă

Persoană ne!e"ini#ă Persoană !e"ini#ă Persoană ne!e"ini#ă Persoană !e"ini#ă

$ărci lin%&is#icespeci"ice

'alori ne!e"ini#eale reali(a#orilorlin%&is#ici)speci"ice sau nu*+n con#e#

8


9/46

2. "ivelul lim#ii

a! )#servaţii cu caracter genera%

Da nivelul li-7ii categoria persoanei este organi6ată pe cele trei nivele)persoana a 'a şi a 'a* dar siste-ul se co-plexifică prin apari:ia reali6atorilor

care indică ceea ce vo- nu-i de acu- ncolo Gpersoane co-plexeH. Acestea

repre6intă co-7ina:ii de -ai -ulte persoane si-ple sau -ultiplicarea unei persoane

si-ple -arcată printr'un singur reali6ator.

a!-! .ranceza

Astfel in france6ă ave- spre exe-plu n func:ie de ca6ul pronu-elui>Funcţia Subiect Funcţia COD Funcţia COI

persoanăsimplă

persoanăcomplexă

persoanăsimplă

persoanăcomplexă

persoanăsimplă

persoanăcomplexă

Persoana I je nous me nous me nous

Persoana a

II-a

tu vous te vous te vous

Persoana aIII-a

il, elle, on ils, elles se, le, la les se, lui leur

a!2! /omâna

Un siste- analog pre6intă şi ro-?na>

franceza româna

Persoana Isimplă

conjunctă je, me mi, m, (î)mi, m(ă)

disjunctă moi eu, mie, mine

complexă conjunctă nous ne, ni

disjunctă nous noi, nouă

Persoana aII-a

simplă conjunctă tu, te ţi, te, (î)ţi

disjunctă toi tu, ţie, tine, tu!

complexă conjunctă vous V(ă), vi, v

disjunctăvous voi, vouă, voi !

Persoana aIII-a

simplăconjunctă

il, elle, on, se,

le, la, lui

îi,i, îl, l, o, s(e), (î)şi

disjunctă soi, lui , elle el, ea, lui, sine, sieşi, sie, dânsul ,

dânsa, dânsului, dânsei

complexăconjunctă leur, les le, li, îi, i, s(e), (î)şi

disjunctăeux, elles ei, lor, sine, sieşi, sie, dânşii,

dânsele, dânşilor, dânselor

9


10/46

#! +tudiu contrastiv francezromân

#!-! )rtografie

(in punct de vedere al ortografiei france6a şi ro-?na au nu-eroase puncte

co-une. &xistă nsă şi c?teva particularită:i. Astfel spre exe-plu n li-7a ro-?nă

nt?lni- -ai -ulte variante de ortografiere a aceleiaşi for-e prono-inale> mă% m-

spre exe-plu. ;n france6ă pe de altă parte vo- avea de'a face cu feno-enul

eli6iunii. !ot n france6ă după pronu-ele personale tari,, )exe-plu> moi * vo- nt?lni

o virgulă atunci c?nd acestea sunt ur-ate de o for-ă sla7ă ceea ce nu se nt?-plă

n ro-?nă.

#!2! .onetica&li6iunea este un feno-en care se -anifestă at?t la nivel ortografic c?t şi la

nivel fonetic pronun:ia pronu-elor personale din france6ă fiind astfel afectată. (e

altfel n france6ă apar şi alte ele-ente care -odifică pronun:ia reali6atorilor

categoriei persoanei. Ave- spre exe-plu> eli6iunea vocalică apari:ia lui GtH sau a lui

GlH eufonic legătura ntre consoană şi vocală. %o-?na suferă -ai pu:ine -odificări

din acest punct de vedere> există c?teva reguli fonetice de grupare a cliticelor. !oate

aceste feno-ene pot fi o -arcă a registrului de li-7ă.

#!1! orfo%ogie

(in punct de vedere -orfologic at?t ro-?na c?t şi france6a cunosc

diferen:ierea ntre pronu-e tari şi pronu-e sla7e. #ri-ele pot apărea n a7sen:a

ver7ului şi pot fi nso:ite de prepo6i:ii pe c?nd cele din ur-ă sunt ntotdeauna

dependente de acesta sau de un alt ele-ent focali6at care le precedă.

ată un ta7el contrastiv al for-elor tari n france6ă şi n ro-?nă >limba franceza româna

Funcţia sintactică S CODCOI S COD COI

Persoana I simplă moi eu mine mie

complexă nous noi nouă

Persoana aII-a

simplă #oi #u #ine ,ie

complexă &ous &oi &ouă

Persoana aIII-a

simplă lui elle el ea lui ei

complexă eu elles ei ele lor

11 A- preluat ter-inologia utili6ată de %einhei-er şi !as-oOsPi n #ratiques des languesromanes II

10


11/46

Qi unul al for-elor sla7e>

limba franceza româna

caz ! D " ! D "

Persoana Isimplă jej. mem. mi+mi măm-

complexă nous neni ne

Persoana aII-a

simplă #u #e#. ,i+,i #e

complexă &ous &ă&-

Persoana aIII-a

simplăil

ellelui

lel.

lai+i

l+l

o

complexăils

ellesleur les leli

i+ile

#!3! +inta4ă

Caracteristica principală a ro-?nei este utili6area construc:iei propo6i:ionale

cu su7iect 6ero ca for-ă ne-arcată spre deose7ire de france6ă unde su7iectul esteo7ligatoriu expri-at )su7stantiv sau pronu-e personal sla7* iar for-a -arcată o

repre6intă cea cu pronu-e tare n func:ia su7iect )ur-at de pronu-e sla7*. $ altă

diferen:ă ntre ro-?nă şi france6ă este du7la expri-are prin pronu-e personal a

co-ple-entului direct dar şi faptul că cea dint?i utili6ea6ă prepo6i:ia n construirea

co-ple-entului de o7iect direct şi declinarea pentru co-ple-entul de o7iect indirect

expri-at prin pronu-e. rance6a din contră foloseşte pentru co-ple-entul indirect

prepo6i:ia. ;n plus at?t france6a c?t şi ro-?na cunosc un aşa'6is dativ cu valoareneutră care nu are nicio func:ie sintactică dar poate constitui o -arcă a unei li-7i

populare şi arhaice.

3. "ivelul discursului

a! +emantică şi referinţă

#ronu-ele personale e eu% tu tu indică persoana care vor7eşte respectiv

cea căreia locutorul i se adresea6ă. %eferentul lor este nsă interschi-7a7il ndiscurs> cel care enun:ă e eu va deveni tu tu atunci c?nd interlocutorul i se

adresea6ă. ;n ca6ul reali6atorilor co-plecşi situa:ia este pu:in -ai co-plicată. #ute-

astfel avea de'a face n ca6ul lui nous noi% cu co-7ina:ii de persoane de tipul>

persoana R a 'a persoana R a 'a persoana R a 'a R a 'a iar n ca6ul lui

vous voi cu persoana a 'a R a 'a sau persoana a 'a R a 'a. #ronu-ele

personal on poate tri-ite şi el n func:ie de context la referen:i diferi:i> cineva

oa-enii )n general* toată lu-ea sau poate chiar să excludă locutorul.

11


12/46

#! /eferinţă şi genuri discursive

pote6a noastră este că n ca6ul categoriei persoanei pot exista discrepan:e

ntre ceea ce vo- nu-i de acu- ncolo Gpersoană de li-7ăH şi Gpersoană de

discursH. Acest lucru este cel -ai 7ine eviden:iat de anali6a diverselor genuridiscursive.

(upă cu- a- -ai spus de8a e eu :in n li-7ă de persoana . Cu toate

acestea n func:ie de genul discursiv de context de registrul de li-7ă şi F sau de

inten:ia locutorului )ca spre exe-plu discursul filo6ofic* aceste pronu-e pot căpăta

referen:i particulari şi pot tri-ite la o persoană a 'a de discurs> e eu / o-ul n

general )0e pense% donc e suis.(1 *. (e ase-enea un reali6ator care n li-7ă tri-ite

la persoana a 'a precu-il el

poate func:iona n discurs ca apar:in?nd persoanei )discursul purtătorilor de cuv?nt sau cel al -a-ei care se adresea6ă copilului său

spre exe-plu*. Acest feno-en poate afecta toate cele trei persoane de discurs şi

generea6ă utili6ările particulare ale lui on >

#!-! (ersoana întâi

#!2! (ersoana a doua

#!1! (ersoana a treia

b#$# (ronume%e on 5 va%ori în discurs

=alorile lui on pot fi variate unele fiind caracteristice unui anu-it tip de

discurs sau unui nivel de li-7ă >

(ersoanăde %im#ă

(ersoană dediscurs /eferent

6civa%entpronomina%

)#servaţii

individ e (icurs ştiin:ific R grup nous

R R RL grup nous R R grup nous

/ R R L grup nous R grup nous

RRRL grup nous individ tu fa-iliar

R grup vousRRRL grup vous

individ il RRL grup ils

!oată lu-ea grup -12 (escartes ,/35> 33

12


13/46

(ersoanăde %im#ă

(ersoană dediscurs /eferent

6civa%entpronomina%

)#servaţii

nedefinit&xcludelocutorul

grupnedefinit -

cineva grupnedefinit -

oa-enii grupnedefinit -

%onclu&ii 'ar(iale

Aşadar france6a şi ro-?na deşi sunt li-7i ro-anice cunosc -ici varia:ii n

ceea ce priveşte organi6area categoriei persoanei la nivelul li-7ii şi func:ionarea ei la

nivelul discursului. Confrunt?nd aceste puncte de divergen:ă cu o7serva:iile făcute ncadrul cursurilor :inute la acultatea de Di-7i şi Diteraturi Străine a- lansat ipote6a

că pro7le-ele de utili6are a li-7ii france6e apar toc-ai n aceste puncte fragile de

diferen:ă ' divergen:ă ntre li-7i.

;n plus o persoană de discurs poate fi expri-ată prin diverse persoane de

li-7ă aşa cu- o arată ta7elul de -ai 8os>

Persoană de limbă Persoană de discurs %eferentPersoana I simplă Persoana I Locu#or

Persoana I compleă Persoana I Persoana care &orbe#ePersoana I simplă Persoana I $acro-subiec# care &orbe#e

Persoana I simplă Persoana I ubiec# au#obio%ra"ic

Persoana I simplă Persoana a III-a ara#or personaj

Persoana I simplă Persoana a III-a biec#

Persoana I simplă Persoana a III-a m +n %eneral persoanăne!e#ermina#ă

Persoana I compleă Persoana I / II )/II /* Locu#or / In#erlocu#or

Persoana I compleă Persoana I / II / III )/III/*

Locu#or / In#erlocu#or / a III-a persoană

Persoana I compleă Persoana I / III / III )/ III/*

Locu#or / %rupul căruia +i apar,ine

Persoana I compleă Persoana a III-a Persoană ne!e#ermina#ă

Persoana a II-a simplă Persoana a II-a In#erlocu#or

Persoana a II-a simplă Persoana a III-a m +n %eneral

Persoana a II-a compleă Persoana a II-a In#erlocu#or / poli#e,e

Persoana a II-a compleă Persoana II / III )/III /* In#erlocu#or / a III-a persoană %rup

Persoana a II-a compleă Persoana II / II )/II /* In#erlocu#or 1 / In#erlocu#or 2

Persoana a II-a compleă Persoana a III-a III-a persoană

Persoana a III-a simplă Persoana I mi,ă#or al mesajului

Persoana a III-a simplă Persoana I Locu#or

Persoana a III-a simplă Persoana I / II Locu#or / public

Persoana a III-a simplă Persoana I / III Locu#or / a III-a persoanăPersoana a III-a simplă Persoana a II-a In#erlocu#or

13


14/46

Persoană de limbă Persoană de discurs %eferentPersoana a III-a simplă Persoana II / II )/II /* In#erlocu#or 1 / In#erlocu#or 2

Persoana a III-a compleă Persoana a III-a Persoană obiec#

Persoana a III-a compleă Persoana III / III )/III /* :rup persoană ne!e"ini#ă

'''! *ciziţia categoriei persoanei

pote6a noastră este că n ca6ul nvă:ării unei li-7i străine conceptul de

persoană se transferă din li-7a -aternă dar n acelaşi ti-p se -odifică pentru a se

adapta particularită:ilor noii li-7i nvă:ate. =o- studia astfel -odul de construire a

conceptului de #&%S$ANE n li-7a -aternă şi apoi felul cu- acesta este -odificat

n transferul său către li-7a străină.

!. In lim#a matern)

a! "im#a$u% şi construcţia concepte%or

a# Învăţarea %im#a$u%ui

(upă ce a- trecut n revistă diversele teorii psihologice şi psiho'lingvistice

care explică apari:ia li-7a8ului şi construc:ia conceptelor n li-7a -aternă a- re:inut

faptul că > există anu-ite principii co-une tuturor li-7ilor dar şi nişte para-etri carepot fi activa:i sau nu n func:ie de li-7ă că n -o-entul nvă:ării unei li-7i străine

anu-i:i para-etri pot fi reactiva:i că li-7a se nva:ă n interac:iune şi n societate că

dialogul adult – copil include anu-ite rutine care oferă indicii copilului referitoare la

gra-atica internă a li-7ii că intona:ia şi contextul pot a8uta copilul să deli-ite6e

cuvintele şi să construiască sensul că există -ai -ulte stadii cognitive n

de6voltarea copilului şi că achi6i:ia unei li-7i se produce treptat ea este li-itată de

capacită:ile cognitive ale copilului conceptele ştiin:ifice se consolidea6ă n cadrulinstitu:ional al educa:iei o7ligatorii.

a#'# Începuturi%e comunicării

Copilul ncepe să'şi for-e6e conceptul de S#A!U şi !M# destul de devre-e.

;ncă din luna a 'a )sau n unele ca6uri chiar din a ='a* de via:ă el şi ndreaptă

privirea către o7iectul pe care l priveşte interlocutorul său. Ma-a 8oacă un rol foarte

i-portant n acest proces căci aşa cu- arată Bruner ea este cea care atrageaten:ia copilului – prin diverse procedee – asupra anu-itor o7iecte şi l nva:ă cu- să

14


15/46

reali6e6e care este punctul ce focali6ea6ă aten:ia interlocutorului său. Co-unicarea

poate ncepe căci a-7ii interlocutori au o te-ă n co-un. &-7rionul persoanei a 'a

şi'a făcut astfel de8a apari:ia.

Ur-ătoarea etapă este cea a dese-nării. ;ncep?nd cu v?rsta de @ luni copilul

va indica )cu -?na* o7iectul pe care l doreşte şi va ncerca să atragă aten:ia

adultului asupra acestuia. Da un an nu va -ai utili6a dec?t arătătorul n acest scop.

Ave- acu- de'a face cu ceea ce Bruner nu-eşte Gdecontextuali6areH şi care

repre6intă un pas i-portant nainte pentru dese-narea unui o7iect. A7ia apoi va

interveni conven:ionali6area şi vor apărea holofra6ele şi referin:a ur-?nd ca odată

cu nvă:area ele-entelor li-7ii -aterne să se sta7ili6e6e şi categoria persoanei.

a!1! .ormarea concepte%or #entru for-area conceptelor a- adoptat teoria propusă de =4gotsPi > de la o

v?rstă ncă fragedă copilul ncepe să de6volte anu-ite for-a:iuni intelectuale care se

asea-ănă cu conceptele fără a fi nsă dec?t nişte Gechivalente func:ionaleH,3.

Astfel n construirea conceptelor copilul parcurge -ai -ulte etape care se pot

suprapune sau pot ur-a una alteia >

13 =4gotsPi ,995 >


16/46

#! *ciziţia gramaticii

#!-! Concepte ştiinţificeConceptele cotidiene sunt cele -ai apropiate de co-plexe. &le preced şi fac

posi7ilă for-area conceptelor ştiin:ifice dar sunt influen:ate retroactiv de cele din

ur-ă. Copilul şi for-ea6ă conceptele ştiin:ifice n cadrul şcolar lucr?nd cu

a7stracti6ări pornind de la definirea conceptului şi -erg?nd către cunoaşterea

o7iectului >

s#a!iul ames#ecului sincre#ic

s#a!iul %;n!irii +n complee

s#a!iul !e(&ol#ării

!escompunerilor< al anali(ei i al

abs#rac#i(ării

concepte

%rupare la +n#;mplare

le%ă#uri subiec#i&e +n#reobiec#e

ima%ine sincre#ică

comple asocia#i&

comple !i"u(

pseu!o-concep#

comple-colec,ie

comple +n lan,

asemănare maimă

concep#e po#en,iale

1

2

3

16


17/46

b#'# &eorii referitoare %a aciziţia gramaticii

;n acest su7capitol a- ncercat o trecere n revistă a principalelor teorii

referitoare la nvă:area gra-aticii. Av?nd n vedere că nici una dintre ele nu este n

perfectă concordan:ă cu vi6iunea noastră despre acest su7iect a- su7liniat de

fiecare dată ele-entele care ne'au a8utat n for-area propriei vi6iuni asupra acestei

te-e. Aşadar de la ineişti )Cho-sP4* a- re:inut faptul că există nişte principii

invaria7ile co-une tuturor li-7ilor şi nişte para-etri care varia6ă n func:ie de

fiecare li-7ă para-etri ce pot fi reactiva:i n -o-entul nvă:ării unei li-7i străine.

(in teoriile G7ootstrappingH'ului a- re:inut rolul esen:ial al intona:iei n deli-itarea

sila7elor şi a cuvintelor dar şi cel al contextului pentru descoperirea universaliilor

sintactice şi a sensurilor cuvintelor.

(in teoriile socio'prag-atice )Bruner* a- re:inut faptul că li-7a se nva:ă n

context social şi că interac:iunea adult'copil 8oacă un rol esen:ial că dialogurile adult

Obiect

perien,e !irec#e cu obiec#ul plica,iile a!ul#ului

=on#ien#i(area concep#ului

>#ili(are &olun#ară a concep#ului+n opera,iuni abs#rac#e

Concept

= on c e p # s # i i n # i " i c

= on c e p # c o # i ! i a n

17


18/46

– copil con:in anu-ite rutine ce l a8ută pe cel din ur-ă să repere6e diverse ele-ente

definitorii ale li-7ii.

(e la cognitivişti a- păstrat ideea stadiilor cognitive şi aceea că nvă:area

li-7a8ului nu este li-itată dec?t de capacită:ile cognitive ale copilului.

!eoriile procesionale ne'au atras aten:ia prin o7serva:ia lor că nvă:area

gra-aticii nu este un dat ci re6ultatul unui proces cu o anu-ită durată şi care i-plică

nu-eroase reveniri re-anieri şi schi-7ări.

Constructiviştii ne'au arătat cu- copilul şi construieşte singur gra-atica

şcolari6area 8uc?nd un rol foarte i-portant.

c! *ciziţia pronume%or persona%e

c!-! 7ârsta %a care apar

#ronu-ele personale ncep să fie toate utili6ate de copiii francofoni de la

v?rsta de trei ani. Astfel la această v?rstă pute- spune că ave- de'a face cu o

categorie a persoanei de8a for-ată.

c#'# Conştiinţă de sine şi pronume

Utili6area corectă a pronu-elor personale presupune su7iectivitatea apari:iaconştiin:ei de sine dar ridică şi pro7le-a referin:ei. Astfel nu pute- echivala

utili6area pronu-elor personale cu for-area conştiin:ei de sine.

c#(# Concepte prea%a#i%e şi su#concepte

(e altfel #&%S$ANA i-plică -ai -ulte concepte preala7ile )fără de care nu

se poate for-a* iar conştiin:a de sine nu este dec?t unul dintre ele. ;n sche-a de

-ai 8os a- eviden:iat at?t aceste concepte preala7ile c?t şi ceea ce vo- nu-i de

acu- ncolo Gsu7concepteH ele-ente conceptuale care for-ea6ă #&%S$ANA.

(e la nceput nsă va tre7ui să face- ur-ătoarea o7serva:ie > pentru ca

acest concept de #&%S$ANE să se for-e6e copilul tre7uie să poată cel pu:in

locali6a o7iectele n raport cu el nsuşi )un nceput de deixis spa:ial* şi să ai7ă

conştiin:a succesiunii eveni-entelor )un deixis te-poral incipient*. (eşi a- notat n

sche-ă Gdeixis spa:ialH şi Gdeixis te-poralH nu nsea-nă că acestea tre7uie să fie n

totalitate for-ate pentru a apărea categoria persoanei. Ca de altfel -ulte alte

feno-ene psihologice de6voltarea conceptelor nu cunoaşte o succesiune foarte

18


19/46

strictă a etapelor de achi6i:ie. Copilul poate nvă:a -ai -ulte concepte n acelaşi

ti-p dar pot exista şi varia:ii ntre v?rsta de for-are a unui concept de la individ la

individ.

19


20/46

*pariţia şi organizarea conceptu%ui de (6/+)*89

Persoană

?Deiisspa,ial?

?Deiis#emporal?

>=oncep#e prealabile @

ubconcep#e @

Ai(icPsiBic

LimbajLimbă

Discurs

9 m i , ă # o r

C e c e p # o r

4 b i e c # " i ( i c

i&el

9 u ) l i m b a j *

2 o n - 9 u

) l i m b a j *

L o c u # o r

I n # e r l o c u # o r

L u a r e ! e c u & ; n #

4 b i e c # ! e

! i s c u r s

$ e s a j

I n ! i c i a i

p e r s o a n e i

1 u b i e c #

4 b i e c #

2 u m e p r o p r i u

= o l e c # i & i # a # e

)concep# co#i!ian*

)concep# #iin,i"ic*

20


21/46

c#$# 6tape a%e aciziţiei

(eixisul spa:ial ncepe să apară n a ='a lună de via:ă a copilului. #rin

ndreptarea privirii către acelaşi o7iect ca interlocutorul său copilul ncepe să

arate că reali6ea6ă de8a po6i:ia o7iectului n raport cu el nsuşi dar n acelaşi

ti-p că ur-ea6ă privirea unei alte persoane. #rin 8ocuri el va nvă:a ncet

ncet ce nsea-nă luare de cuv?nt e-i:ător receptor al unui -esa8 şi i-plicit

ncepe să şi for-e6e unele repere te-porale. Ur-ea6ă apari:ia pri-elor

sila7e care vor evolua către cuvinte co-plete. &ste -o-entul n care pute-

vor7i de8a de utili6area reali6atorilor categoriei persoanei şi i-plicit a

pronu-elor personale. %e6u-?nd cercetările lui Morgenstern All4ah a-

propus ur-ătoarea sche-ă pentru a eviden:ia respectivele etape la copilul

francofon nativ >

2. *n lim#a str)in)

=4gotsPi o7servă n #ensée et langage că un copil nva:ă la şcoală o li-7ă

străină altfel dec?t a nvă:at li-7a -aternă şi acest lucru n pri-ul r?nd pentru că el

8 b s e n , ă

m a r c a # o r

0 ani

2 ani

2 ani 05

mois

1 an 10

2 ani 01

3 ani

2 ani 02mois

' o c a l ă p r e & e r b

a l ă

2 ani 11

mois

D m o i E

D j

e E

a!ul#

D i l

E 3 D j e E

Prenume

21


22/46

se va 7a6a pe conceptele cotidiene pe care de8a şi le'a for-at n li-7a -aternă dar

şi pentru că ave- de'a face cu un alt context un alt -ediu un alt tip de interac:iune

cu adultul cu o altă v?rstă de de6voltare psihologică.

a! De %a %im#a maternă %a %im#a străină

a# 7ârsta potrivită; pentru a începe

Unii psihologi consideră că există o anu-ită perioadă critică dincolo de care

este -ult -ai greu să nve:i o li-7ă străină. Tin?nd cont de această o7serva:ie şi de

faptul că studiul unei li-7i străine se 7a6ea6ă pe o de6voltare preala7ilă a

conceptelor n li-7a -aternă didacticienii ro-?ni au plasat nvă:area france6ei ca

li-7ă străină n şcoli n 8urul v?rstei de 9',< ani )clasa a 'a*.

a#'# &ransferu% concepte%or

Chiar dacă sunt diferite condi:iile interne şi externe de nvă:are a unei li-7i

străine aceasta se 7a6ea6ă pe conceptele li-7ii -aterne. !otuşi uneori si noile

concepte for-ate datorită li-7ii străine pot -odifica organi6area conceptelor li-7ii

-aterne. (e fapt a- putea co-para rela:ia li-7ă -aternă – li-7ă străină cu cea

concepte cotidiene – concepte ştiin:ifice. ;ntr'o pri-ă etapă de nvă:are a li-7ii străine conceptele se transferă din li-7a

-aternă > un cuv?nt din li-7a străină este echivalat cu unul din li-7a -aternă. &ste

stadiul G7ilingvis-ului su7ordonatH )einreich ,951 şi Bange


23/46

a!1! &ransformarea concepte%or

eno-enul transferului conceptelor nu este deci unitar. Ave- de'a face cu un

transfer de concepte propriu'6is şi cu un transfer de concepte prin transfor-area

acestora. (acă pri-ul ca6 este cel de8a discutat de #iaget şi =4gotsPi cel de'aldoilea este -ai co-plex şi ipote6a noastră este că el are loc printr'o spargere a

conceptului n -ai -ulte su7concepte care apoi sunt rearan8ate n func:ie de

decupa8ul specific li-7ii nou nvă:ate. Astfel se vor o7:ine grupări de su7concepte

care vor fi diferite de cele propuse de li-7a -aternă şi care vor corespunde

reali6atorilor specifici li-7ii străine. &xistă nsă şi ca6uri n care unui ele-ent lexical

dintr'o li-7ă i corespunde un decupa8 conceptual pe care a doua li-7ă nu l

cunoaşte> n ca6ul pronu-elor dnsul% dnsa% etc. din ro-?nă su7conceptelor de#&%S$ANE (&S#%& CA%& S& =$%B&Q!& MASCUDN F &MNN $

#&%S$ANE R UMAN R (&N! se adaugă şi cel de #$D!&T& pe care nu l vo-

regăsi la niciun reali6ator de persoana a 'a n li-7a france6ă. #ute- astfel vor7i de

o transfor-are a conceptelor prin reorgani6are şi de una prin adăugare de concepte.

Aşadar atunci c?nd cele două siste-e )al li-7ii -aterne şi al li-7ii străine*

func:ionea6ă la fel ave- de'a face cu transfer de concepte. Atunci c?nd apar

discrepan:e F diferen:e ntre siste-ele lingvistice vo- asista la o reorgani6are a

conceptelor reorgani6are ce se poate face -ai repede sau -ai ncet n func:ie de

particularită:ile cognitive ale fiecărui individ.

#! eta%im#a$u%

;nvă:area unei li-7i străine făc?ndu'se n context şcolar n a7sen:a

o7iectelor prin transferul şi transfor-area conceptelor ea i-plică deseori

-etali-7a8ul. (eşi noile -etode de predare a france6ei ca li-7ă străină ncearcă să

reducă -etali-7a8ul la -ini- niciodată acesta nu va putea fi evitat n totalitate n

predarea li-7ii străine.

#!-! Definiţia meta%im#a$u%ui

=o- n:elege G-etali-7a8F n sensul pe care i'l dă %e4'(e7ove n cartea sa

Le métalangage. 2tude linguistique du discours sur le langage şi anu-e acela de

li-7ă utili6ată atunci c?nd vor7i- despre li-7a8,1. =o- avea astfel de'a face cu un

-etali-7a8 co-un )utili6at n co-unicarea 6ilnică* şi unul ştiin:ific.14 3. %e4'(e7ove ,9@/ > +

23


24/46

#!2! eta%im#a$ şi concepte ştiinţifice

#ro7le-a utili6ării -etali-7a8ului la ora de li-7ă străină este deci aceea a

utili6ării -etali-7a8ului ştiin:ific. #rofesorul poate face elevul să n:eleagă anu-ite

concepte ştiin:ifice fără a utili6a ter-inologia de specialitate. Acest lucru face ca-etali-7a8ul utili6at n co-unicarea n clasă ntre profesor şi elev să se situe6e de

fapt undeva ntre -etali-7a8ul co-un şi cel ştiin:ific.

#!1! eta%im#a$ şi franceza ca %im#ă străină în

/omânia

;n ur-a unui -ic studiu pe care l'a- efectuat n -ai -ulte clase de liceu din

Bucureşti a- o7servat că elevii au pro7le-e n definirea diverselor su7concepte ale#&%S$AN&. Acest lucru ne arată că deşi diferen:ele ntre france6ă şi ro-?nă nu

sunt foarte -ari n ceea ce priveşte organi6area categoriei persoanei transpunerile

didactice )at?t pentru li-7a -aternă c?t şi pentru – sau -ai ales pentru – li-7a

străină* sunt inco-plete sau inadecvate.

'7! &ranspuneri didactice : manua%e de franceză %im#ă

străină româneşti#entru studiul nostru a- ales drept corpus două din cele -ai utili6ate serii de

-anuale de france6ă ca li-7ă străină> cea editată de "u-anitas şi cea editată de

Cavallioti. ;n ca6ul a-7elor a- lucrat pe -anualele pentru france6a ca li-7ă ,

)clasele A 'a p?nă la a ='a* astfel nc?t să pute- anali6a transpunerile didactice

care ar tre7ui să spri8ine evolu:ia elevilor p?nă la atingerea nivelului B, de li-7ă.

;n a-7ele serii de -anuale categoria persoanei este tratată at?t n puncte de

gra-atică special dedicate acestui su7iect c?t şi – n -od indirect – n alte punctede gra-atică exerci:ii sau chiar n textele'suport ale lec:iilor. - anali6at aşadar

Gtratarea explicită a categoriei persoaneiH dar şi pe cea i-plicită.

!. +ratarea e,'licit) a cate-oriei 'ersoanei

Categoria persoanei este tratată n -od explicit n unele puncte de gra-atică

şi exerci:iile aferente.

24


25/46

a! eta%im#a$u% fo%osit

Niciunul dintre -anualele studiate nu pre6intă n -od explicit teoriile lingvistice

pe care se 7a6ea6ă. Cu toate acestea -etali-7a8ul utili6at ne tri-ite cu g?ndul la

gra-atica tradi:ionalistă cu ncercarea de a introduce ele-ente de prag-atică.oarte interesant este faptul că -etali-7a8ul nu este acelaşi n toate punctele

-anualului >

a!-! &a#e%u% sinoptic

Acesta oferă cele -ai -ulte infor-a:ii despre teoriile lingvistice adoptate de

reali6atorii -anualului. %u7ricile sale n -anualele pu7licate de către Cavallioti

indică spre exe-plu o orientare -ai degra7ă tradi:ionalistă. #rag-atica se adaugă

nsă şi ea iar din clasa a ='a apare şi o ru7rică de GCivili6a:ieH. Manualele propuse

de editura "u-anitas operea6ă acelaşi tip de divi6iune n concordan:ă cu principiile

gra-aticii tradi:ionaliste. Apare nsă şi ideea de o7iective )lingvistice şi

co-unica:ionale*. !otuşi aspectul co-unica:ional este oarecu- artificial adăugat

predo-inantă ră-?n?nd -păr:irea clasică pe nivel ortografic fonetic -orfologic

se-antic şi sintactic. %eali6atorii lingvistici sunt astfel puşi pe pri-ul plan

func:ionarea lor n discurs venind a7ia apoi.

a!2! < ica gramatică =

At?t n -anualele propuse de Cavallioti c?t şi n cele editate de "u-anitas

apare la sf?rşitul -anualului o ru7rică aparte destinată GrecapitulăriiH celor -ai

i-portante ele-ente de gra-atică pre6entate. !er-inologia de specialitate este aici

redusă fa:ă de cea utili6ată n ta7elul sinoptic. &xplica:ia este destul de si-plă>

această parte se adresea6ă -ai degra7ă elevului dec?t profesorului. Ceea ce este

nsă interesant este faptul că ta7elele recapitulative ce pre6intă reali6atori aicategoriei persoanei apar n -anualele de a 'a a ='a şi a ='a şi nu nainte.

Aşadar pute- deduce că autorii -anualului consideră că din acest -o-ent

categoria persoanei este nvă:ată.

a!1! anua%u% propriuzis

!ratarea explicită a categoriei persoanei apare n ceea ce vo- nu-i de acu-

ncolo Gpunctele de gra-aticăH. (e data aceasta -etali-7a8ul este utili6at chiar ncep?nd cu pri-ele -anuale de li-7ă > GsingularH Gfe-ininH GSu7iectH GC$(H etc.

25


26/46

!er-inologia utili6ată ne face să ne g?ndi- la gra-atica tradi:ionalistă ceea ce

de-onstrea6ă ncă o dată că -odelul acesteia stă la 7a6a transpunerilor didactice

din -anualele studiate.

#! *specte a%e categoriei persoanei tratate înmanua%e

#!-! 8ive%u% fonetic şi ortografic

onetica este pre6entă n -anualele studiate -ai ales n clasa a 'a şi a

='a. &le-entele tratate sunt> eli6iunea consoanele eufonice )nu există totuşi un

punct de gra-atică explicit care să pre6inte func:ionarea lui Gt eufonicH*.

#!2! 8ive%u% morfo%ogic

&le-entele categoriei persoanei sunt introduse treptat de către autorii

-anualelor studiate> -ai nt?i persoanele , şi 3 si-ple apoi cele co-plexe

ur-ate de pre6entarea paradig-ei co-plete for-ele tonice şi cele C$(FC$.

#!1! 8ive%u% sintactic

#unctele de sintaxă care sunt explicit pre6entate n -anualele studiate

sunt> expri-area su7iectului printr'un pronu-e )clitic sau nu* acordul su7iect'

predicat pronu-ele C$(FC$ locul pronu-elor personale n fra6ă du7la

prono-inali6are etc. Cu toate acestea pronu-ele personale care ndeplinesc

func:ii sintactice de co-ple-ente circu-stan:iale nu sunt surprinse n punctele

de gra-atică din -anualele anali6ate. Ceea ce este interesant este faptul că

dacă n pri-ele clase predo-ină -arcarea grafică a func:iilor sintactice )-ai

nt?i deli-itarea func:iei su7iect apoi individuali6area pronu-elor personalecare ndeplinesc această func:ie* pe -ăsură ce elevul avansea6ă n v?rstă şi n

cunoaşterea li-7ii -etali-7a8ul specific apare. Astfel un adevărat cod al

culorilor este introdus fiind co-7inat cu un cod grafic şi cu -etali-7a8ul de

specialitate.

#!3! 8ive%u% semanticodiscursiv

Acest nivel este cel -ai pu:in tratat n -od explicit de -anualele studiate.(e fapt singurul pronu-e care este discutat din acest punct de vedere este on.

26


27/46

Cu toate acestea nici pentru el nu se iau n considerare toate sensurile care pot

apărea n discurs.

Un alt ele-ent al categoriei persoanei care este discutat n -od explicit

din punct de vedere se-antico'discursiv este pronu-ele G il i-personalH.

c! 64erciţii%e

#unctele de gra-atică sunt structurate de o7icei – at?t la Cavallioti c?t şi

la "u-anitas – n trei păr:i> o7servarea regula exerci:iile. Acestea din ur-ă

sunt destul de diferen:iate> ntre7ări cu -ai -ulte variante de răspuns exerci:ii

de transfor-are 8oc de rol etc. (e fapt acestea varia6ă n func:ie de v?rsta

elevilor de nivelul lor de li-7ă dar şi de GdificultateaH punctului de gra-atică

discutat.

2. +ratarea im'licit) a PE/0A"EI

(acă n partea unde categoria persoanei era tratată explicit se pleca de la

concept şi de la definirea acestuia pentru a se a8unge la utili6area lui n

-o-entul n care categoria persoanei este tratată i-plicit ave- de'a face cu o

construire a conceptului ase-ănătoare celei din li-7a -aternă.

a! 'n te4te

(acă n pri-ele -anuale de li-7ă france6ă )a 'a sau a ='a* interven:ia

autorilor asupra textelor propuse este destul de evidentă odată cu clasa a ='a

gri8a pentru autenticitate este din ce n ce -ai -are. Astfel elevul este

confruntat cu func:ionarea categoriei persoanei n discurs fiind o7ligat să

extragă singur regula.

#! 'n e4erciţii

#!-! Cerinţe%e

(eose7it de interesant este faptul că cerin:ele nu sunt deloc GneutreH din

punct de vedere al utili6ării categoriei persoanei. ;ncă din clasa a 'a acestea

introduc pronu-ele personale de persoana a 'a> un fel de dialog se instaurea6ă

ntre elev şi -anual şi i-plicit cel dint?i n:elege -odul de func:ionare n

discurs a acestei for-e prono-inale.

27


28/46

#!2! 64erciţii diverse

%eali6atorii categoriei persoanei apar nsă nu nu-ai n textele'suport n

cerin:ele exerci:iilor ci şi n fra6ele propuse de acestea din ur-ă. (eşi ave- de'

a face cu propo6i:ii )fără un context prea larg* construite de autorii -anualelor şinu cu texte autentice acestea aduc n pri- plan unele valori discursive ale

reali6atorilor categoriei persoanei> e V persoana care vor7eşte nous V eu R tu

etc.

c! *%te puncte de gramatică

Categoria persoanei apare de ase-enea n -o-entul n care sunt

tratate )explicit* alte puncte de gra-atică.

c!-! .onetică > ortografie

Spre exe-plu n -o-entul discutării pronun:iei unui anu-it sunet al li-7ii

france6e sunt date exe-ple for-e prono-inale.

c!2! +inta4ă

Un alt exe-plu este acordul su7iect'predicat care este i-plicit tratat n

-o-entul explicării func:ionării -ai -ult ca perfectului.

c!1! orfo%ogie

Sau chiar atunci c?nd este con8ugat un ver7 sunt trecute n revistă for-ele

pronu-elui personal su7iect.

3. e1erin() şi discurs

#ronu-ele personale utili6ate n punctele de gra-atică din -anualestudiate apar n general n exe-ple create de autorii -anualelor special pentru a

de-onstra func:ionarea unui anu-it aspect al li-7ii. (econtextuali6ate acestea

şi pierd par:ial referin:a> tu nu -ai tri-ite la interlocutor )elev n ca6ul nostru* ci

devine -ult -ai general făc?nd referin:ă la Gpersoana căreia i te adrese6i ntr'o

situa:ie oarecareH. (e fapt toate pronu-ele personale suferă de această

supragenerali6are.

28


29/46

4. PE/0A"A Ima-ini şi conce't

#ierre Bange o7servă că pe l?ngă co-ponenta se-antică cea sintactică

-orfologică sau fonologică anu-ite lexe-e au inclusă şi una prag-atică

stilistică sau afectivă. ;n ca6ul pronu-elor personale infor-a:ia prag-atică esteesen:ială. Cu toate acestea ea este cel -ai greu de trans-is n -o-entul

nvă:ării unei li-7i străine -ai ales dacă nu vre- să trece- prin li-7a -aternă.

;n -anualele studiate această infor-a:ie de ordin prag-atic este trans-isă fie

direct )n punctele de Gco-unicareH* fie n -od indirect )prin texte exerci:ii sau

chiar i-agini*. iecare -ini'dialog este nso:it n -anualele studiate de o

i-agine sugestivă ce pune n scenă două sau -ai -ulte persona8e care discută.

&levul este astfel confruntat cu o situa:ie de co-unicare i-aginară dar plau6i7ilă căci i-aginile co-pletea6ă contextul a7sent deseori din dialogurile

scrise duc?nd la apari:ia )prin repetarea dialogurilor* acelor Gsche-eH de care

vor7esc psihologii cognitivişti. Cu toate acestea nu-ai un nu-ăr redus de

valori ale pronu-elor personale sunt codate prin i-agini.

(e altfel este deose7it de interesantă şi evolu:ia graficii i-aginilor. ;n

-anualele Cavallioti la nceput acestea pre6intă nu-ai persona8e care discută

fără a include vreun fundal. Mesa8ul este evident> valorile pronu-elor personale

nu se schi-7ă n func:ie de context. !otuşi ncet ncet apar si i-agini de fundal

căci elevul nva:ă că valorile unora dintre pronu-ele personale se pot schi-7a

n func:ie de contextul enun:ării.

"u-anitas procedea6ă nsă diferit> de la 7un nceput fundalul este 7ine

conturat şi deose7it de 7ogat. &levul nva:ă ca şi n ca6ul li-7ii -aterne>

nt?lnind un reali6ator n -ai -ulte contexte.

%onclu&ii 'ar(iale Aşadar descrierea li-7ii aşa cu- reiese ea din cele două seri i de

-anuale studiate este de fapt un -elan8 ntre o descriere tradi:ionalistă şi una

prag-atică. Morfologia sintaxa fonetica sunt tratate n -od explicit pe c?nd

func:ionarea n discurs a pronu-elor personale e pre6entată aproape -ereu

i-plicit )cu excep:ia lui vous de polite:e sau a nivelelor de li-7ă*. Chiar şi aşa

sunt n continuare ele-ente ale categoriei persoanei care sunt insuficient tratate>

29


30/46

8ive% *specte tratate *specte netratate> insuficient tratate,+

.onetica

• Degătura ntre consoană şivocală• eli6iunea vocalică• consoana eufonică )t% l *•

legătura )o7ligatorie F facultativă*• nlăn:uirea consonantică

• nlăn:uirea vocalică• varia:ii n func:ie de nivelul de li-7ăWW

)rtografia

• apostrof )eli6iune*• consoana eufonică )R crati-a*• virgula

• -a8uscula )ta7uuri lingvistice*• -a8uscula )par:ial tratată*WW• varia:ii n func:ie de nivelul de li-7ăWW

orfo%ogia • to:i reali6atorii pronu-e

personale

+inta4a

• func:ii sintactice > su7iectco-ple-ent direct F indirect• acord su7iect ' predicat• ordinea n fra6ă )afir-ativă Fnegativă excla-ativă interogativă*

• co-ple-entele circu-stan:ialeWW

+emantica >discursu%

• e,/ V persoana care vor7eşte• tu V persoana căreia i sevor7eşte• il F elle(5 V persoana despre carese vor7eşte• il i-personal• on V persoana R • on V persoana R • on V persoana R R • on V persoana )grup*• on V toată lu-ea•

on V oa-enii• nous V persoana R • nous V persoana R • nous V persoana R R • vous V persoana )polite:e*• vous V persoana R • vous V persoana R

• e cu valoare nedefinită WW• nous de autorWW• nous cu valoare nedefinităWW• tu genericWW• vous generic• on V persoana WW• on V persoana căreia i se vor7eşteWW• on exclu6?nd locutorul• on V persoana R WW• on V cinevaWW• on V persoana )individ*WW

7! Construcţia concepte%or şi transpuneri didactice

Acest capitol include anali6a detaliată a patru lec:ii din -anualele studiate.

(e fiecare dată a- ur-ărit -odul n care transpunerile didactice pot duce lacrearea conceptelor.

15 Aspectele -arcate prin X WW Y sunt tratate n -anuale n -od indirect şi insuficient.16 Cu toate variantele sale -orfo'fonetice17 nclude- şi ils şi elles şi toate variantele lor -orfo'fonetice

30


31/46

a! (ronume%e persona%e su#iect

a# Cava%%ioti

A- ales astfel pri-a lec:ie din -anualele editate de Cavallioti n care

apare explicit no:iunea de Gpronu-e personaleH> este vor7a de a doua unitate a

-anualului de clasa a ='a. !e-a este cea a Gcopilului şi a -ediului natural> o

pădure la :arăH deci a legăturii su7iect )copil* – lu-e. ;n acest context

pre6entarea reali6atorilor pronu-e personale su7iect devine centrul nsăşi al

ntregii unită:i unitate ce se structurea6ă din punct de vedere al -odalită:ii de

tratare a categoriei persoanei n două -ari păr:i > construirea conceptului de

persoană de 8os n sus )se porneşte de la o7servarea func:ionării sale n context

pentru a se a8unge la descrierea reali6atorilor* şi apoi Go7iectalareaH

)descrierea teoretică a func:ionării reali6atorilor şi apoi utili6area lor n exerci:ii*.

nteresant de re-arcat este faptul că n niciunul dintre ca6uri -anualul nu

pre6intă toate valorile discursive ale pronu-elor personale. Ba -ai -ult dacă

tratarea categoriei persoanei de 8os n sus per-ite conceptuali6area ntr'o

oarecare -ăsură o7iectalarea nu atinge această perfor-an:ă.

a!2! ?umanitas ;n ca6ul -anualului de clasa a ='a pu7licat de către "u-anitas paginile

3@'19 cuprind o unitate centrată pe pronu-ele personale. Situa:ia este uşor

diferită de cea din -anualul pu7licat de Cavallioti > contextele n care apar

pronu-ele personale sunt -ult -ai variate )interlocutori de v?rste diferite locuri

diferite etc.* for-ele -ai diversificate astfel nc?t pute- spune că ceea ce

caracteri6ea6ă transpunerea didactică propusă de -anualul pu7licat de

"u-anitas este un -elan8 ntre co-unica:ional F prag-atic şi lingvistic.0ra-atica co-unicarea şi lexicul se regăsesc astfel grupate n aceeaşi ru7rică

şi toc-ai aici nt?lni- ta7elul ce siste-ati6ea6ă for-ele pronu-elor personale

)ta7el care nsă este inco-plet*. nteresant este nsă faptul că deşi se trece –

ca şi la Cavallioti – de la conceptuali6are la o7iectalare niciodată regula de

func:ionare a pronu-elor personale nu va fi direct expri-ată ci tre7uie dedusă

de către elev din ta7elul teoretic. Cu toate acestea -orfologie sintaxă fonetică

discurs se a-estecă ncontinuu cel din ur-ă fiind deseori uitat n exerci:ii.

31


32/46

#! (ronume%e on

b# Cava%%ioti

#ri-a lec:ie a -anualului de clasa a ='a pu7licat de Cavallioti include

punctul de gra-atică cel -ai co-plex referitor la pronu-ele on. Spre deose7ire

de cealaltă lec:ie anali6ată anterior gra-atica şi co-unicarea nu -ai sunt

co-plet separate. Ma8oritatea valorilor lui on sunt pre6entate n ta7elul

recapitulativ pre6entat la pagina ,1 a -anualului 7a din contră ave- chiar şi

infor-a:ii de ordin sintactic care sunt incluse. ;n aceste condi:ii nu pute- dec?t

să ne ntre7ă- de ce elevii care au studiat după un astfel de -anual nu folosesc

corect pronu-ele on. %ăspunsul s'ar situa după părerea noastră la nivelul

regulilor procedurale pe car fiecare elev şi le construieşte. $ astfel de regulă

include nu nu-ai infor-a:ii de ordin se-antic sintactic fonetic sau -orfologic

ci şi ele-ente legate de func:ionarea n context. $ri toc-ai acestea din ur-ă

sunt co-plet a7sente din ta7elul şi din exerci:iile propuse de -anualul pu7licat

de Cavallioti fapt care face – şi de data aceasta – o7iectalarea i-posi7ilă.

#!2! ?umanitas

;n -anualul de clasa a ='a pu7licat de "u-anitas )unde regăsi- ta7elulrecapitulativ pentru valorile lui on* situa:ia este ase-ănătoare cu cea pre6entată

-ai sus > nivelul -orfo'sintactic şi cel se-antic sunt preponderente iar cel

prag-atic este foarte sla7 repre6entat )spre deose7ire de -anualul Cavallioti

unde nivelul discursului este co-plet ignorat*. Conştienti6area conceptului de

#&%S$ANE N&(&N!E nu poate deci avea loc ntre conceptuali6are şi

o7iectalare produc?ndu'se astfel un scurt'circuit >

32


33/46

%onclu&ii 1inale

Aşadar lu?nd ca punct de pornire teorii le lui (a-ourette şi #ichon

Benveniste 0uillau-e şi ol4 a- ncercat n pre6enta lucrare să defini- propria

noastră vi6iune referitoare la func:ionarea categoriei persoanei > aceasta se

structurea6ă )după părerea noastră* pe trei nivele )li-7ă li-7a8 şi discurs* toate

pre6ent?nd o organi6are duală )persoană definită şi persoană nedefinită*.

#ersoana definită se structurea6ă n trei persoane> şi . Nivelul superior cel

care dictea6ă această organi6are este cel al li-7a8ului. Cu toate acestea

particularită:ile fiecărui grup etno'cultural fac ca uneori li-7a şi F sau discursul

să pre6inte o organi6are particulară. Astfel n ca6ul france6ei şi al ro-?nei

)li-7ile pe care ne'a- axat studiul* nivelul li-7ii pre6intă o dihoto-ie

supli-entară> persoană si-plă vs persoană co-plexă. Astfel reali6atorii

lingvistici pot căpăta valori noi n discurs> o for-ă de persoana a 'a poate avea

valoare discursivă de persoana a 'a şa-d.

Această diferen:ă for-e lingvistice – valori discursive ridică cele -ai -ari

pro7le-e n -o-entul n care un elev ro-?n ncearcă să nve:e spre exe-plu

li-7a france6ă.

#entru a putea utili6a corect li-7a străină elevul tre7uie să reali6e6eanu-ite opera:iuni psihice co-plexe> nu nu-ai transferul de concepte dinspre

On +n !iscurs

perien,e !irec#e cuu#ili(area lui on

plica,ii alea!ul,ilor

Con)tientizarea conceptului

>#ili(area &olun#ară a concep#uui +n

opera,iuni abs#rac#e

Persoanănedefinită

4 b j e c # a l a r e

= on c e p # u a l i ( a r e

33


34/46

li-7a -aternă spre li-7a străină dar şi transfor-area sau reorgani6area

)su7*conceptelor celei dint?i.

!oc-ai de aceea consideră- că transpunerile didactice ar tre7ui să ia n calcul o

anali6ă contrastivă a li-7ilor dar şi -odul n care se for-ea6ă conceptele

)conceptuali6are R o78ectalare* astfel nc?t elevul să conştienti6e6e conceptul şi să l

poată )re*utili6a cu succes n co-unicare. A-estecul ntre nivelul li-7ii şi al

discursului de6ordinea pe care acesta o introduce n transpunerile didactice din

-anualele studiate fac ca o7iectivul -ai sus -en:ionat să nu fie atins. !oc-ai de

aceea a- propune ca -anualele de li-7ă străină să se concentre6e asupra

transferului de su7concepte dinspre li-7a -aternă spre li-7a străină dar n acelaşi

ti-p să facă n -od clar distinc:ia discurs – li-7ă n -o-entul n care ave- de'a

face cu noi su7concepte şi noi reguli procedurale care tre7uie să se fixe6e n -intea

elevului.

34


35/46

Bi#lio-ra1ieDucrări ştiin:i fice >

• Bange #. en colla7oration avec Carol %. 0riggs #.


36/46

• (a-ourette . şi #ichon &. ,95 Des mots ' la pensée. 2ssai de 6rammaire de la Langue ran8aise% to-e ,er &dition (bArtre4 #aris pp. 5


37/46

• 0uesle'Couelet C.


38/46

• Moignet 0. ,9/+ Le pronom personnel ran8ais. 2ssai de ps7c,o-s7stématique ,istorique% [lincPsiecP #aris

• Moignet 0. ,9@, ;7stématique de la langue ran8aise% &ditions[lincPsiecP #aris

• Morgenstern A.


39/46

Articole >

• Ali Bouacha M. ,99+ X (e lZ&go ] la classe de locuteurs > lecturelinguistiue des Wéditations Y dans Langages% no ,,9 pp. 59'91

•

Archard'Ba4le 0.


40/46

• Collectif ,9@1 DUL?E. Uevue de linguistique. La ronde dessuets% no 3<

• Collectif ,991 aits de langue. La personne% no 3 #U

• Collectif


41/46

• (ol6 . ,99@ X Activit2 -2talangagi\res et enseigne-ent dufranais Y dans ?ctivités métalangagi$res et enseignement du ran8ais. ?ctesdes ournées d’étude en didactique du ran8ais Y3artign7% 1B évrier – ( mars(AA5Z #eter Dang pp. 5'

• lorea . et lorea .


42/46

• Duue . M. FFOOO.cairn.infoFarticle.php^(`%&=U&VS$C_(`NUM#UBD&VS$C`FFOOO.cairn.infoFarticle.php^(`%&=U&V%MM_(`NUM#UBD&V%MM`


43/46

BilingualsH dans 0ournal o Eerbal Learning and Eerbal Ve,avior no. 3 pp.3'3@ aussi disponi7le en ligne ] http>FFOOO.gsu.eduFmeslnx8F@[email protected](vptcognitif.pdf

• Singleton (. FFaile.revues.orgFdocu-ent,/3.ht-l

• afiu %. FFen.OiPipedia.org

&xe-plele au fost culese>

• Base de donn2es X rantext Y > OOO.frantext.fr

• Blog X Aer curat.co- Y >http>FFaercurat.co-FarchiveFcafeneaF


44/46

• Blog X &u si tu Y > http>FFeu'si'tu.7logspot.co-F http>FFru74'rose.Oe7log.roFFFprouest.u-i.co-FpdOe7^didV1,3,5/9,_sidV9_-tV3_clientdV/+


45/46

• (iscours de M.!ia [one pr2sident de la Cours supr-e porte'parole des recipiendaires ] lZoccasion de la c2l27ration du 1@ e anniversaire delZind2pendance de la Cqte dZvoire http>FFcotedivoire'pr.ciFindex.php^actionVshoO`page_id`pageV1


46/46

• Site X $7servatorulY>http>FFOOO.o7servatorul.co-Farticles`-ain.asp^actionVarticlevieOdetail_(V+@<

• Site X #aroles.net Y > OOO.paroles.net

• Site X !r2sor de la langue franaise infor-atis2 Y >http>FFatilf.atilf.frF

• Site du %o4au-e du Maroc Wessage de ;a Waesté le Uoi Wo,ammed EI au= participants au colloque international \assan II ! Eie et gloires\ disponi7le en lign2 ] http>FFOOO.-aec.gov.-aFfrFf'co-.asp^nu-V/,http>FFOOO.ro-expo.orgFforu-Fforu-displa4.php^fV,3

• Steinhardt N. ,99, 0urnalul ericirii% (acia Clu8'Napoca

• !olsto D. ,99 OOO.6f.ro

Ane,e

A#revieri
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=5820http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=5820http://www.paroles.net/http://atilf.atilf.fr/http://www.maec.gov.ma/fr/f-com.asp?num=2610&typ=drhttp://www.maec.gov.ma/fr/f-com.asp?num=2610&typ=drhttp://www.romexpo.org/forum/forumdisplay.php?f=13http://www.zf.ro/http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=5820http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=5820http://www.paroles.net/http://atilf.atilf.fr/http://www.maec.gov.ma/fr/f-com.asp?num=2610&typ=drhttp://www.maec.gov.ma/fr/f-com.asp?num=2610&typ=drhttp://www.romexpo.org/forum/forumdisplay.php?f=13http://www.zf.ro/

Rezumat Teza - Rom

Documents