S S k k a a n n d d e e n n b b e e r r g g A A n n t t r r e e n n a a m m e e n n t t & & F F i i g g h h t t F F I I T T N N E E S S S S director: CRISTIAN DULGHERU num`rul 9 (165) 2005 l 0,90 lei (9.000 lei vechi) l www.efitness.ro Suplimentul Suplimentul Fight Fight Nutri]ie Nutri]ie TOPCULTURISM.RO
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Tablete care con]in 1.000 mg decreatin monohidrat. Se recomand`administrarea timp de 5 zile (faza de\nc`rcare) a 10-20 tb. pe zi (\mp`r]it`\n mai multe por]ii), urmat` de 5 tb./zi\n faza de men]inere. Doza se admi-nistreaz` [i \n zilele de pauz`. Sepoate amesteca cu ap`, lapte sausuc. Utilizarea concomitent` a dex-trozei este op]ional`.
Tablete masticabile, cu un gustfoarte bun, care con]in 500 mg crea-tin` monohidrat [i 300 mg dextroz`.
Se recomand` administrarea timp de5 zile (faza de \nc`rcare) a 10-20 tb.pe zi (\mp`r]it` \n mai multe por]ii),urmat` de 5 tb./zi \n faza de men-]inere. Tabletele se pot \nghi]i cu ap`sau se pot mesteca. Doza se admi-nistreaz` [i \n zilele de pauz`.
Tablete care con]in 500 mg detaurin`. Se recomand` administrareaa 1 - 2 tb. \naintea uneia dintre mese(eventual \mpreun` cu 0,5-2 glecitin`, pentru un efect mai bun).
NOI PRODUSENOI PRODUSEREDIS NUTRI¥IEREDIS NUTRI¥IE
GEL DU{ EXFOLIANTGEL DU{ EXFOLIANTANTICELULIT~ ANTICELULIT~
Con]ine particule moi de cear` Cirebelle(provenite din Africa de Sud) cu efect deexfoliere asupra celulelor moarte f`r` s`irite pielea. Asocie-rea extractelor deieder` [i de castancu sfere de cear`Cirebelle pro-duce cre[tereacircula]iei pe-riferice, rege-nerare celu-lar`, elimina-rea celulitei [idiminuarea fra-gilit`]ii capilare.
Produsul arede asemenea ex-celente propriet`]ide sp`lare [i hidra-tare a epidermei.
UUttiilliizzaarree:: Gelul de du[ se maseaz` pepielea corpului insistånd asupra zonelorafectate de celulit`, apoi se \ndep`rteaz`cu ap` cald`.
TON I F IANTTON I F IANTCORPORAL CU CITRICE CORPORAL CU CITRICE
Con]ine un amestec de uleiuri esen]ialede citrice care dau fermitate [i elasticitatepieli i . Are efect reparator celular,pprreevveenniinndd aappaarrii]] iiaa vveerrggeettuurrii lloorr de peabdomen sau decolteu.
Ideal pentru corp, se aplic` \n fiecaresear` dup` baie sau \naintea masajului cuuleiuri aromate, fiind [i un detoxifiant \ncelulit`.
GEL ANTICELULIT~ CUGEL ANTICELULIT~ CUUNISFERE HERBAGENUNISFERE HERBAGEN
Succesul \nregistrat \n combaterea ce-lulitei const` \n asocierea extractului deieder` [i castane ce con]in saponozide,compu[i polifenolici, escin`, cu unisferecelulozice \nc`rcate cu vitamina E, ceproduc asupra zonelor afectate de celulit`efecte de activare a circula]iei periferice,de reglare a permeabilit`]ii pielii, antiinfla-matoare [i de regenerare celular`.
CREM~ CU SPIRULIN~CREM~ CU SPIRULIN~Spirulina sau alga albastr` este un cock-
teil oferit de natur` ce con]ine agen]iantioxidan]i, vitaminele A, C, B1, B6 [i E.Este recomandat` \n tratamentul tenurilor cutendin]` de ridare, ac]ionånd intens asupraepidermei, c`reia \i furnizeaz` principii ac-tive naturale cu efect regenerator,antioxidant.
Con]ine o combina]ie de uleiuri esen-]iale (camfor, mentol, lavand` [i ienup`r)[i extract de arnic` cu efect sinergic,calmant. Masat u[or \n strat sub]ire,produce o revitalizare imediat`, fi indperfect pentru picioare obosite, tensiunemuscular` [i stres \n umeri, gåt, tåmple [ifrunte. Este excelent pentru eliminarearapid` a febrei sau a durerilor musculare.
Acum sunt sponsoriza]i [i folosesc cu succes produsele„Redis“ cunoscu]ii sportivi: echipa de fotbal F.C.Na]ional, echipa de hochei „Steaua Bucure[ti“,Alexandru Costache, Cristian Ra[c`, Ciprian Sora,Daniel Ghi]`, Gabriela Mihai, Daniel Stancu, OvidiuCozma, Daniel Negoi]`, Florin Uceanu, Petru Ciorb`,Petru Moja, Alexandru Soporean, Alexandru Bolborici,Costel Pripas, Viorel Ristea, Ion Oncescu, AlexandruMarin, Mirela P\rjol, Viorel M`r`[oiu [i top-modelulNicoleta Luciu.
Fibrobar-RBaton cu o valoare energetic` redus`
[i con]inut mare de fibre vegetale. Datorit`fibrelor, se reduce asimilarea gr`similor [ise favorizeaz` eliminarea lor. Combatesenza]ia de foame [i are un efect de deto-xifiere a stomacului. Se recomand` consu-marea a 1-3 batoane pe zi, un baton pu-tånd \nlocui o mas`, deoarece asigur` [inecesarul de nutrien]i. Cu cåt sunt \nlocui-te mai multe mese, cu atåt se va realizamai repede eliminarea gr`similor. 100%vegetal. Pentru comenzi mai mari de 50batoane se face o reducere de 25%.u
stimulånd arderea gr`similor [i eliminareacolesterolului din organism. Înl`tur` sen-za]ia de foame datorit` con]inutului marede fibre naturale care, ajunse \n stomac, \ncontact cu sucul gastric, \[i m`resc volu-
mul, creånd senza]ia de „S~TUL“. Ajut`sistemul imunitar [i are efecte anticanceri-gene datorit` con]inutului de antioxidan]i.Produsul se prezint` sub form` de pudr`,administråndu-se cåte o m`sur` \n ames-tec cu 200-250 ml ap` sau sucuri hipoca-lorice, de dou`-trei ori pe zi, \n locul me-selor, sau ori de cåte ori apare senza]ia defoame. Pentru sc`dere rapid` \n greutate,SILUET-R poate \nlocui cu succes toatemesele din zi, deoarece aduce organis-mului toate substan]ele nutritive necesare(vitamine, minerale, proteine etc.).
Mass Forte Creatin REste un produs pentru cre[terea rapid`
\n for]` [i mas` muscular` (cu arome devanilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola). Are oformul` care con]ine 25% proteine, 65%carbohidra]i, cele mai importante vitamine[i minerale [i, pentru ca efectul decre[tere accelerat` s` fie maxim, con]ine[i creatin` monohidrat \ntr-o cantitate su-ficient` s` stimuleze rapid for]a [icre[terea masei musculare. O parte dincarbohidra]i provin din dextroz` care ajut`la asimilarea rapid` a creatinei [i d` ungust deosebit de pl`cut produsului. Se re-comand` 2-3 por]ii din acest supliment (opor]ie are 90 g) zilnic, una fiind reco-mandat` imediat dup` antrenament. Om`sur` con]ine 35 g.
Super Mass-REste un supliment (cu arome de vanilie,
ciocolat`, tutti frutti [i cola) ce, datorit`compozi]iei (50% proteine [i 35% carbo-hidra]i), poate \nlocui mesele obi[nuite dintimpul zilei [i este recomandat atåt tuturorcategoriilor de sportivi, cåt [i celor care nufac sport, dar doresc s` aib` o alimenta]ies`n`toas`, cu cåt mai pu]ine gr`simi [i
colesterol. Se recomand` cåte o por]ie dedou`-trei ori pe zi (o por]ie = 65 g de pro-dus). O m`sur` con]ine 30 g.
Nutrifort-REste un concentrat de carbohidra]i, pro-
teine, vitamine [i minerale (cu arome devanilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola) reco-mandat pentru cre[terea rapid` \n mas`muscular`. O por]ie reprezint` 90 g deprodus [i, pentru o cre[tere accelerat` amasei musculare, se recomand` dou`-treipor]ii pe zi. O m`sur` con]ine 35 g.
Fosfocreatin-RTabblete de ccreatin`̀Creatina este o substan]`, necesar` \n
toate contrac]iile musculare, produs` \nmod natural de c`tre ficat, pancreas [i ri-nichi din aminoacizi. Combinarea creatineimonohidrat cu fosfolipide duce la formareafosfocreatinei \n stomac [i o face mai u[orasimilabil`. Prezentarea sub form` de
comprimate este foarte convenabil`, deo-arece pot fi transportate [i administrateu[or, \n plus po]i [ti cu precizie cåte grameiei de fiecare dat`. O tablet` con]ine 1g decreatin`. Suplimentarea alimenta]iei cucreatin`: m`re[te for]a, reduce timpul derefacere, m`re[te volumul muscular, m`-re[te sinteza de ATP, cre[te energia mus-cular`, absoarbe acidul lactic din mu[chi.Creatina folosit` este marca „Creapur“.
Administrare: pentru cre[terea energiei,masei [i for]ei musculare, se recomand`administrarea a cåte 3 comprimate de 3ori/zi, cu un pahar mare cu sucuri naturalesau cu ap`.
Energocarb-REste un supliment energetic din carbo-
hidra]i (cu arome de vanilie, ciocolat`, tuttifrutti [i cola) [i se recomand` pentru re-facerea rezervelor energetice ale orga-nismului. Se administreaz` 30 g \nainte deantrenament (pentru a avea energie) [i40-60 g dup` antrenament, pentru refa-cere. O m`sur` con]ine 35 g.
nilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola) bogat\n proteine (65%) [i este recomandatcelor care vor s`-[i asigure o cantitatemare de proteine \n alimenta]ie, f`r` acre[te stratul adipos. Se recomand`tuturor culturi[tilor, cåte o por]ie dedou`-trei ori pe zi (o por]ie = 50 g deprodus). O m`sur` con]ine 25 g.
Super Protein-R 90Este un concentrat proteic de calitate
superioar`, ob]inut din lapte. Are aromede vanilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola. Seadministreaz` cåte o por]ie de 40 g demai multe ori pe zi, \n limita a 1,5-2 g protein`/kg corp. Se amestec`cu lapte, sucuri sau ap`. O m`sur` con-]ine 30 g.
Isotonic-REste o b`utur` isotonic` reconfortant` care
con]ine glucoz` cristalizat` [i cele mai importantevitamine [i minerale. Acest produs \nlocuie[te ra-pid lichidele [i mineralele pierdute prin transpira-]ie, furnizeaz` energie, ajutånd la recuperarea ra-pid` dup` efort [i \nl`tur` oboseala. Este indicat\n special sportivilor, pentru refacere [i m`rireaperforman]elor, dar [i persoanelor care lucreaz`\n condi]ii de temperatur` ridicat` unde, transpi-rånd se deshidrateaz` [i pierd minerale [i vi-tamine, care sunt esen]iale pentru func]ionarea\n bune condi]ii a organismului, altfel instalåndu-se o stare de oboseal`. Produsul se prezint` subform` de pudr`. Se pune con]inutul unui plic (50g) \ntr-un recipient, se adaug` 1 000 ml ap` plat`sau mineral` [i se amestec` pån` la dizolvare.Se poate consuma \n special dup` antrenament,dar [i \n orice perioad` a zilei.
Allium – RSStimulator general al organismuluiEste un supliment alimentar natural \n care in-
gredientele principale sunt extrase din ceap` [iusturoi. Este: stimulent general, antioxidant,digestiv, reechilibrant glandular, stimulentimunitar, vitaminizant [i mineralizant. Principiileactive din produs au caracteristici hipoglicemia-nte, hipotensive [i constituie factori de s`n`tate[i longevitate. Se prezint` sub form` de capsulegelatinoase de 500 mg. Se administreaz` 2-4capsule pe zi, \n dou` reprize, dup` mese.
oar`, natural, cu un procent [i raportoptim de aminoacizi esen]iali [i dipep-tide, care asigur` o nutri]ie proteic`complet` [i este asimilat total. Formu-la produsului asigur` un echilibru sta-bilit [tiin]ific pentru a avea o cre[teremuscular` optim` [i o recuperare ra-pid` dup` antrenament. Cre[te ratametabolic`, asigur` o mai bun` oxige-
nare a mu[chilor [i folose[tegr`simile pentru energie. Nu con]inezaharuri [i gr`simi. Este 100%natural. Se recomand` servirea uneipor]ii a cåte 4 tablete, de trei ori pe zi,dintre care o por]ie, imediat dup`antrenament. Pentru sportivii de per-forman]`, se recomand` dublareadozelor.
Soia este o surs` foarte valoroas`de proteine, fapt pentru care a devenitlarg utilizat` \n lumea sportului. Pro-teina din soia con]ine un procent cres-cut (35%) din aminoacizii glutamin`, li-
zin` [i al]ii din categoria celorcu caten` ramificat`, fa]` deproteinele de origine ani-mal`. De asemenea, soiaeste bogat` \n arginin`, unaminoacid cu implica]ii \nprocesele imune. Mijloacelemoderne de prelucrare auajuns s` extrag` din soia un
izolat proteic cu absorb]iefoarte rapid` \n or-
ganism [i cu oconcentra] iede peste 90%protein`, fiind
astfel o min` de aur pentru culturi[ti.SUPRO este un astfel de izolat proteic,este fabricat de firma belgian` „Dupont– Protein Interna]ional Tehnologies“, iarnoi nu am f`cut decåt s` o ambal`m.Men]ion`m c` acest produs nu are niciun adaos de arom` sau \ndulcitori, esteo protein` pur` cu o concentra]ie de90%, f`r` un gust anume, urmånd cadumneavoastr`, \n momentul pre-par`rii, s` \i da]i aroma pe care o dori]icu anumite adaosuri de: lapte, zah`r,zaharin`, nutrasweet, cacao, ness,fructe etc, dup` preferin]ele fiec`ruiasau se poate consuma chiar f`r` nici unadaos, dac` nu v` intereseaz` preamult gustul [i aroma. Se omogenizeaz`foarte bine \n ap`. Comenzile se fac peadresa [i la telefoanele redac]iei.
Proteina din zer, nu numaic` asigur` „c`r`mizile“ necesare con-struc]iei musculare, dar, din cauz` c`este o protein` cu absorb]ie rapid`, areun efect anabolic puternic prin promova-rea sintezei proteinelor \n timp ce simul-tan reduce distrugerea de protein` (cata-bolismul). PROTWHEY este produs deun mare combinat industrial interna-]ional, care produce concentrate alimen-tare pentru foarte multe firme de profildin lume.
Caracteristicile PPRROOTTWWHHEEYY::– protein` cu absorb]ie rapid`– cre[te la maxim sinteza proteic`– valoare biologic` foarte mare– gust foate bun– concentra]ia de proteine este de
PROTEINMIXConcentrat proteic dinzer, lapte [i albu[ de ou
Despre calit`]ile proteinelor de dife-rite provenien]e avem diverse infor-ma]ii. Despre un tip de protein` [tim c`are absorb]ie rapid`, despre alt tip c`are un anumit aminoacid cu efect ana-bolic \n cantit`]i mari sau despre altac` are efectul nutritiv cel mai bunpentru organismul omului, fiecare tipde protein` avånd o caracteristic` careo recomand` pentru cre[terea perfor-man]ei sportive.
Pentru a mul]umi pe toat` lumea,am hot`råt s` cre`m un supliment cares` con]in` principalele surse deprotein` de origine animal`: zer, lapte[i albu[ de ou. {i, pentru c` la noi \n]ar` nu se produc materii prime cu oconcentra]ie mare de proteine, am co-mandat acest produs la unul dintremarii produc`tori deconcentrate pro-teice din Europa.P R O T E I N M I X\mbin` calit`]i letuturor proteinelorde origine ani-mal`, avånd ca-l i t`]i le nutrit ivecele mai bune.Concentra]iap r o t e i c `este de85%
Plata se face la primireacoletului, pre]urile incluzând
[i taxele po[tale
MAGAZINUL „REDIS NUTRI}IE“Bucure[ti, str. Mihai Eminescu 114 – 116
Magazin de unde pute]icump`ra tot ce ave]i nevoiepentru practicarea culturismului[i fitnessului: suplimente nutri-tive, (Redis Nutri]ie, Universal,Nutrimaxx), accesorii, echi -pamente etc. Aici s-a deschis [iun stand de prezentare [ivånzare al firmei produc`toarede echipament sportiv, X-tremeEquipment.
La magazin se poate ajungefoarte u[or de la sta]i i le demetrou „Pia]a Roman`“ sau„{tefan cel Mare“, \n circa 5minute de mers pe jos.
B.C.A.A. este un produs cu efect ana-bolic, ce are capacitatea de a m`ri semnifi-cativ sinteza de proteine \n organism [icare faciliteaz` eliberarea natural` de hor-moni, precum hormonul de cre[tere (GH),IGF-1 [i insulina. De asemenea, ajut` lamen]inerea unui raport favorabil testoste-ron-cortizol.
B.C.A.A. are un remarcabil efect antica-tabolic, prevenind distrugerea proteinelor [ipierderea masei musculare.
Beneficii:n cea mai pur` form` de B.C.A.A.;n \mbun`t`]esc starea anabolic` natu-
ral` a organismului (m`resc sintezade proteine);
n \mbun`t`]esc r`spunsul metabolicpost-efort al organismului;
n previn instalarea rapid` a st`rii deoboseal`;
n produs ideal pentru perioadele dediet`.
Se recomand` administrarea a 5-10g/zi (0,1 g/kg corp), \n mai multe reprize,imediat \nainte [i dup` antrenament, dar [i\nainte de culcare [i \ntre mese zilnice. u
Corpul nostru produce, \n mod natural,1 g de creatin` pe zi. |nc` un gram este lu-at din alimenta]ie. Suplimentarea cu creati-n` m`re[te depozitele de creatinfosfat dinmu[chi [i \mbun`t`]e[te performan]elesportive. Efectele pozitive apar la scurttimp [i se men]in o lung` perioad`; se re-marc` chiar [i o \mbun`t`]ire a vitezei decalcul matematic.
Beneficii:n 100% puritate;n ofer` organismului energia necesar`
sus]inerii efortului intensn m`re[te for]a muscular`;n \mbun`t`]e[te refacerea postefort;n cre[te volumul celular;n cre[te hidrarea celular`.Se recomand` administrarea timp de 5
zile (faza de \nc`rcare) a 10-20 g pe zi (\m-p`r]it` \n mai multe por]ii), urmat` de de 5g/zi \n faza de men]inere. Doza se admi-nistreaz` [i \n zilele de pauz`. Se poateamesteca cu ap`, lapte sau suc. Utilizareaconcomitent` a dextrozei este op]ional`.u
|n timpul efortului fizic, organismul pier-de o cantitate important` de aminoacizi,printre care [i glutamina. Se ajunge astfel\ntr-o stare catabolic`, caracterizat` de dis-trugerea ]esutului muscular, \n scopul pro-ducerii de aminoacizi liberi.
Suplimentarea cu glutamin` ajut` la in-versarea procesului de distrugere muscu-lar` provocat` de efortul intens.
Exper]ii sunt de acord c` glutamina re-prezint` cel mai important aminoacid pen-tru sportivi.
n previne catabolismul muscular (dis-trugerea ]esutului muscular);
n \mbun`t`]e[te recuperarea dup` efort;n stimuleaz` producerea hormonului de
cre[tere;n stimuleaz` activitatea sistemului imu-
nitar;n favorizeaz` hidrarea celular`;n cre[te produc]ia de glicogen \n ficat;n transport` azotul \n locurile \n care or-
ganismul are cea mai mare nevoie(pentru sinteza proteic`).
Se recomand` administrarea a 5-20g/zi (0,25 g/kg corp), amestecat` cu ap`,sucuri, concentrate proteice etc, \n maimulte reprize, imediat \nainte [i dup` an-trenament, dar [i \nainte de culcare [i \ntremese zilnice. u
Este o substan]` a c`rei func]ie princi-pal` este de a facilita transportul [i meta-bolismul acizilor gra[i \n celul`, unde suntoxida]i [i transforma]i \n energie.
|n afara \mbun`t`]irii performan]elor at-letice [i a st`rii de s`n`tate a aparatuluicardiovascular, L-Carnitina este util` \n ca-zul persoanelor supraponderale sau obe-ze, care doresc s` sl`beasc`.
Studiile au demonstrat c` administrareaa 2 g de L-Carnitin` pe zi \mpreun` cu unprogram de exerci]ii [i regim alimentar auprodus o sc`dere semnificativ` a greut`]iicorporale.
Suplimentarea cu L-Carnitin` poate m`-ri cu pån` la 70% cantitatea de gr`simemetabolizat` de organism.
Firma Redis s-a angajat \ntr-o colaborare cu firmaBrenntag [i a lansat pe pia]a româneasc` o nou`linie de suplimente pentru sportivi, Nutrimaxx.
Brenntag, firm` german`, se ocup`, la nivelmondial, de distribu]ia de produse chimice [iingrediente pentru industria farmaceutic` [i
alimentar`. Substan]ele comercializate de aceast`firm` au standardul ISO 9001, cel mai \nalt standardde calitate din lume. Toate substan]ele suntanalizate riguros \n laboratoare, calitatea fiec`rui lotfiind garantat`.
Iat` primele produse din gama Nutrimaxx:
7
TOPCULTURIS
M.RO
&FITNESS&FITNESS 9
Sinonime cu o s`n`tate de fier, se-min]ele de in devin un aliment de baz`\n multe diete. Compu[ii activi suntacizii gra[i polinesatura]i Omega 3 [iOmega 6 con]inu]i de aceste semin]ecare contribuie la conservarea muscu-laturii (anticatabolic), la eliminarea co-lesterolului [i la func]ionarea or-ganismului \n cele mai bune condi]ii.Mai mult, cercet`torii americani audescoperit c` semin]ele de in aupropriet`]i anticancerigene; ele con]inun tip de hormon fitoestrogen careprotejeaz` organismul \mpotriva can-cerului, cum ar f i cel de sån sauprostat`.
Aceste semin]e sunt folositoarepentru sportivi, dar [i pentru omul nor-mal pentru beneficiile sale.
Se recomand` consumul zilnic a 15g de semin]e \nghi]ite ca atare sauamestecate cu suplimente sau altealimente.
Se prezint` la plicuri de 15 g,6.000 lei/buc (0,6 lei noi). La
comenzi de peste 30 plicuri, seface o reducere de 25%.
SEMIN}E SEMIN}E DE INDE IN
Ov`zul face parte din categoria ali-mentelor vegetale privilegiate datorit`bog`]iei \n macro [i micro elemente. Elcon]ine cantit`]i mari de s`ruri minerale(potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fieretc.), carbohidra]i, gr`simi [i vitamine.Binecunoscutele sale propriet`]i energe-tice fac din ov`z un aliment de baz` p-entru popoarele nordice care \l consum`sub forma de „porridge“ (sup` deas` dinfulgi de ov`z). De men]ionat c` porridge-ul este recomandat diabeticilor datorit`propriet`]ilor hipoglicemiante. Ov`zul,sub form` de fulgi, este foarte indicat \ncazul persoanelor care depun munc`fizic` sau intelectual`, 100 g fulgifurnizånd 300 mg fosfor, 90 mg calciu,180 mg magneziu [i 500 mg potasiu; niciun alt produs vegetal nu con]ine acesteelemente \n asemenea cantit`]i! Se re-comand` 50 g la o mas`. Se poateconsuma [i amestecat cu diversesuplimente.
Se prezint` la plicuri de 50g,7.500 lei/buc (0,75 lei noi). La
comenzi de peste 30 plicuri, se faceo reducere de 25%.
SUNT R~CIT – MERGSUNT R~CIT – MERGLA SAL~ SAU NU?LA SAL~ SAU NU?
Ne preg`tim pentru anotimpulrece care o s` vin`. Deja am \nceputs` scoatem lucrurile groase, iar pecele de var` s` le \mpachet`mpentru la anul. Toamna nu vinenumai cu frig [i vreme proast`, ciaduce cu ea nepl`cutele \mboln`viride sezon. Pentru cei mai mul]i dintrenoi, acest anotimp presupunepetrecerea unui timp mai lung \ninteriorul cl`dirilor (cas`, [coal`,serviciu, sal` etc.) pentru a neproteja de frig. Dup` unii cercet`tori,acest lucru conduce la un contactmai prelungit cu alte persoane [i, dinacest motiv, un poten]ial mai marede trasmitere a virusurilor gripale.
Nimic nu este mai nepl`cutpentru cineva care lupt` pentrumas` muscular`, decåt o\mboln`vire care \l va ]ine departede sal` timp de cåteva zile, sau \ncazuri mai complicate, t imp decåteva s`pt`måni.
|ntrebarea pe care mul]i [i-o puneste: ar trebui s` continu`m antre-namentele dac` nu ne sim]im 100%bine?
|n situa]ia \n care starea voastr`de s`n`tate pare s` nu fie perfect`,
cel mai bun lucru este s` merge]i laun control medical. S-ar putea s` fieceva trec`tor, care s` nu pun` pro-bleme, dar nu ave]i de unde s` [ti]ipån` nu v` vede un medic. |n opiniadr. David Nieman [i a colegilor s`ide la Colegiul American de Medicin`Sportiv`, dac` simptomele r`celii selimiteaz` deasupra gåtului, cum ar fide exemplu faptul c` \]i curge nasul[i te doare pu]in capul, atunci esteprobabil ca exerci]iile cu intensitatemoderat` s` nu te afecteze, ba dincontr`, dup` unii speciali[ti, se parec` sunt chiar benefice. Dac` \ns`simptomele sunt generale, implicåndtot corpul – febr`, dureri musculare[i articulare, cefalee sever` – estede preferat s` renun]a]i laantrenamente un timp pån` v`reface]i complet. O dat` ce v` ve]isim]i bine, pute]i relua programul deantrenament. Trebuie s` \n]elege]ic` organismul are nevoie \n timpulboli i de toate resursele saleenergetice pentru vindecare, iar an-trenamentele (\n special cele de for-]`) consum` foarte mult din acesterezerve.
Dr. ßerban DAMIAN
AMINO ESEN}IAL
Suplimentarea cu l-carnitin` poatem`ri cu pån` la 70% cantitatea degr`sime metabolizat` de organism. Esteo substan]` a c`rei principal` func]ieeste de a facil i ta transportul [imetabolismul acizilor gra[i \n celul`,unde sunt metaboliza]i [i transforma]i \nenergie. |n afara \mbun`t`]ir i iperforman]elor atletice [i a st`rii des`n`tate a a aparatului cardiovascular, l-
carnit ina este foarte uti l` \n cazulpersoanelor supraponderale sau obezecare vor s` sl`beasc`. Un plic con]ine1000 mg l-carnitin` pur` [i 19,5 mgfructoz`, avånd un gust excelent.
Orice pasionat de culturism, careare [i cåteva no]iuni de fiziologie,ajunge pån` la urm` la o concluziepe care oamenii de [tiin]` o cunoscde mult timp: sistemul nervos este unfactor limitativ pentru antrenamentelede for]`. Atunci cånd nu reu[e[ti s`termini o serie de repet`ri, vinovatuleste sistemul nervos care nu gene-reaz` un impuls suficient de puternicpentru a declan[a contrac]ia muscu-lar` [i dac` o ]ii tot a[a, practic nu \]iasiguri acea intensitate a antrena-mentului necesar` pentru a stimuladezvoltarea mu[chilor. Deci, este lo-gic s` d`m aten]ie [i eficien]ei neuro-musculare [i s` vedem cum ar trebuis` ne antren`m astfel \ncåt mu[chiis` se contracte mai puternic [i s` fieactivate cåt mai multe fibre mus-culare.
Exist` o serie de tehnici care ame-lioreaz` eficien]a neuromuscular`.Oamenii de [tiin]` au ajuns la con-cluzia c`, antrenånd fiecare grup`muscular` trecånd prin \ntreaga am-plitudine de mi[care la acel nivel arti-cular, se ob]ine o desc`rcare a im-pulsurilor nervoase spre mai multefibre, decåt \n cazul mi[c`rilor incom-plete. Sigur, exerci]iile complexe,care implic` multe grupe musculare,cum ar fi genuflexiunile sau \mpinsulde piept, sunt importante, dar nu tre-buie s` neglijezi nici exerci]iile de izo-lare, care aduc mu[chii la pozi]ii ex-treme – de \ntindere maxim` [i con-trac]ie maxim`. |n acest fel, vei activamai multe fibre musculare [i \]i veiobi[nui sistemul nervos s` contractemai puternic fiecare grup` mus-cular`.
O alt` tehnic` utilizat` de uniisportivi este tehnica contrac]iei stati-ce (izometrice). Nu este o tehnic`prea complicat` – practic, \n momen-tul \n care ajungi la punctul de con-trac]ie maxim`, trebuie s` men]ii
aceast` pozi]ie pån` cånd mu[chiulcedeaz` [i e[ti nevoit s` cobori greu-tatea. Alege o greutate cu care po]is` rezi[ti timp de 20 de secunde lasfår[itul fiec`rei serii, \n pozi]ie decontrac]ie maxim`. |ncearc` s` \m-bun`t`]e[ti acest timp la fiecare an-trenament, iar cånd ajungi la 30 desecunde, m`re[te greutatea. Aceast`tehnic` amelioreaz` frecven]a dedesc`rcare a impulsurilor nervoase lanivelul neuronilor ce comand` con-trac]ia mu[chilor respectivi.
Eficien]a neuromuscular` poate fi\mbun`t`]it` [i prin utilizarea unor teh-nici de intensitate, cum ar fi superse-riile [i seriile cu greutate descresc`-
toare, f`r` pauz` \ntre ele. Oameniide [tiin]` [i-au pus \ntrebarea caremetod` de antrenament este maieficient`: efectuarea seriilor pån` laepuizarea de moment sau efectuareacåtorva serii f`r` a merge pån` laepuizare [i apoi efectuarea unei seriicu greutate foarte mare [i epuizare demoment? Ultima metod` propus` s-arbaza pe observa]ia cercet`torilor,conform c`reia un mu[chi bine \nc`lzitse contract` mult mai bine decåt unulne\nc`lzit. R`måne ca fiecare dintrenoi s` experiment`m aceste metode[i s` observ`m care este calea care nise potrive[te mai bine.
Dr. ßerban DAMIAN
|n ultimul timp, \n unele s`li, \nspecial \n cele de lux din Bucure[ti,au ap`rut ni[te mingi uria[e [i chiarinstructori specializa]i care ]in clase,\n genul celor de gimnastic` aerobi-c`, \n care practican]ii sunt pu[i s`fac` diferite exerci]ii cu gantere saudoar cu corpul sprijini]i de acestemingi cu spatele, cu burta sau cu altep`r]i ale corpului.
Utilizarea acestor mingi elve]ienesau de stabilitate, cum sunt denumi-te, a devenit destul de popular`, de[iexerci]iile s-au transformat \ntr-o for-m` de exerci]ii la mod` f`r` ca ini]ia-torii s` aib` inten]ia.
Acest tip de exerci]ii a ajutat uniioameni \n procesul de recuperaredup` accident`ri. Totu[i, orice exer-ci]iu, sau program de exerci]ii, trebuies` fac` fa]` testului suprem: timpul.Prin s`lile de fitness [i culturism din\ntreaga lume au trecut, de-a lungulanilor, multe tipuri de antrenament.Prin anii ‘80 a ap`rut gimnastica ae-robic`, apoi prin ‘92 \n s`lile din Cali-fornia au ap`rut clasele de kick-bo-xing cu m`nu[i, saci etc., apoi acestaa disp`rut fiind \nlocuit de tae-bo, unfel de aerobic f`cut cu mi[c`ri din ar-te mar]iale (la noi a p`truns recent),apoi clasele de yoga [i-au f`cut apa-ri]ia, iar mai tårziu step-aerobicul,
apoi spining-ul, unde practican]ii pe-daleaz`, \n grupuri de 10-20 \n s`li,„stimula]i“ de un instructor careschimb` ritmul.
Mingile elve]iene, cu diametrul deaproape 1 m, au ap`rut recent, darvor disp`rea destul de repede.
Vede]i dumneavoastr`, dac` v`\ntreba]i ce dori]i s` ob]ine]i la o sal`,r`spunsul e simplu: o condi]ie fizic`mai bun`, mai mult` for]`, mai pu]in`gr`sime sau mas` muscular` maimare. Este evident c` toate acestemetode de antrenament, enumeratemai sus, nu sunt la fel de eficiente caun program de exerci]ii cu gantere,haltere [i aparate cu care s`-]i lucrezitot corpul, sau doar zonele dorite, iarcondi]ia fizic` cardiovascular` poatefi \mbun`t`]it` simplu cu ajutorul uneibiciclete sau alergånd.
Spre exemplu, toate acele mi[c`ripentru fese, cu zeci [i zeci de repe-t`ri, pe care le fac fetele care merg laaerobic, pot fi \nlocuite cu doar 2exerci]ii la aparat cu o \nc`rc`tur` cucare pot face maximum 5-7 repet`ri.Vor ob]ine mai mult, \n termeni de to-nus, de la aceste 2 serii decåt de lazecile de repet`ri \n care ridic` picio-rul gol din stånd pe coate [i un ge-nunchi. La fel [i la celelalte grupemusculare. Iar arderea gr`similor arputea s` o fac` mai eficient peda-lånd, alergånd, \notånd, dublate, de-sigur, de un regim alimentar.
Totu[i, multe fete prefer` sa mear-g` la gimnastic` aerobic` sau latae-bo sau la alte forme de exerci]iudin dou` motive simple: le e fric` c`vor ajunge s` fac` mu[chi ca [i cul-turistele din revist` dac` trag de fiare[i exerci]iile pe muzic`, \n grup, suntmai distractive decåt cele de la apa-rate, care au tendin]a s` devin` plicti-sitoare. Pe de alt` parte, rezultatelear veni mai rapid [i ar fi mai subtan]i-ale dac` ar trage de fiare doar pån`
la nivelul pe care [i-l doresc, dar ma-joritatea nu [tiu asta, crezånd c` vorajunge foarte musculoase.
S` revenim la mingile elve]iene.Efectuarea unor exerci]ii obi[nuite deculturism, cum ar fi ridic`ri de trunchi,hiperextensii, ridicarea picioarelor saua bra]elor (cu gantere) \n diferite mi[-c`ri din stånd pe minge cu fundul, cuspatele, pe burt` etc., se presupunec` m`re[te stabilitatea trunchiului.Cåt de mult este dezvoltat` \n realita-te aceast` stabilitate? Cåt de mult ecompromis` eficien]a exerci]iuluiefectuat din aceste pozi]ii \n loculexecu]iei tradi]ionale? Care sunt ris-curile?
Dac` r`spundem la aceste \ntre-b`ri, ajungem cu u[urin]` la conclu-zia c` reduc eficien]a exerci]iilor, m`-resc riscul de accidentare, iar chestiacu m`rirea stabilit`]ii este un avantajminor. Gåndi]i-v`, spre exemplu, laflutur`rile cu gantere pentru piept sau\mpinsul cu gantere deaspura capu-lui, ambele pentru umeri. Dac` sta]icu spatele, respectiv cu fundul peminge, \n loc s` sta]i pe o banc`, ris-ca]i s` c`de]i lateral [i s` v` acciden-ta]i. Ve]i fi preocupat tot timpul destabilitate, iar aceasta va face s` lu-cra]i cu greut`]i mai mici decåt \nmod normal, iar stabilitatea ob]i-nut`... la ce folose[te cu adev`rat?
HHEERRBBAAGGEENN este un gel care,\n urma aplic`rii pe picioare, ab-soarbe mirosul nepl`cut al trans-pira]iei [i opre[te excesul aces-teia timp de 24 de ore. |n Bucu-re[ti, acest produs poate fi cum-
p`rat de la magazinul „Club Re-dis“, iar cei din alte localit`]i \l potcomanda la telefoanele redac-]iei. Pre]ul unui flacon de 50 ml(se pot face circa 20 de aplic`ri)este de 60.000 lei (6 lei noi).
Este o crem` autobronzant` care,aplicat` pe piele, confer` acesteia, la 6 orede la aplicare, un bronz uniform, f`r` pete,cu o culoare natural`, str`lucitoare, ce ]inemai mult de o s`pt`mån` de la aplicare.Dac` dori]i un bronz foarte intens, aplica]i\nc` unul sau dou` straturi la interval dedou` ore. Bronzul este rezistent la ap` [inu se ia pe haine, avånd \n acela[i timpputere fotoprotectoare fa]` de reac]iile
UVA. Dup` o s`pt`mån` dispare u[or, f`r`pete.
Este indicat` folosirea de c`tre culturi[tiicare concureaz`, dar [i de persoanele carevor s` fie bronzate chiar [i \n mijlocul iernii.Un flacon ajunge pentru mai multe„bronzuri“. Comenzile se fac pe adresa [i latelefoanele redac]iei.
Este un produs natural, solubil,ob]inut din zer proasp`t [i gustos.Concentra]ia proteic` (100% dinzer) este de 65%. Pudra proteic`este ob]inut` prin ultrafiltrarea [iatomizarea zerului, produsul finitavånd calit`]i nutritive excelente.
Proteina din zer este o protein`cu absorb]ie rapid`, are un efectanabolic puternic prin promovareasintezei proteinelor \n timp ce,simultan, reduce distrugerea deprotein` (catabolismul).
Gustul este excelent, natural.Produsul nu con]ine \ndulcitori,arome sau conservan]i, este 100%natural. Se recomand` tuturor ca-tegoriilor de popula]ie, cu deose-
bire celor cu activit`]i consumatoa-re de energie, ca supliment pentrucompletarea alimenta]iei zilnice.Pentru culturi[ti este excelent atåt\n perioada de mas`, cåt [i \nperioada de definire. Se adminis-treaz` zilnic cåte una-trei por]ii a40 g (\n func]ie de necesit`]i),amestecat cu ap` sau alt lichid. Om`sur` con]ine 25 g.
Comenzile se fac la telefoaneleredac]iei [i pe site-ul www..rredis..rro
PPEERRFFOORRMMAANNTT MMAASSSS
Majoritatea [tim cum este cånd nuai chef de antrenament sau s` facidiverse lucruri, cånd te sim]i f`r`energie.
De ceva timp, au fost inventate b`-uturile de tip Energy Drink, esen]adin care sunt ob]inute majoritateaacestora fi ind fabricat` de firmaNeuber – Brenntag din Austria, fabri-cantul [i distribuitorul suplimentelorNutrimaxx.
De curånd, firma Redis a adus \nRomånia produsul „Instant EnergyDrink Nutrimaxx“, produs original, fa-bricat \n Austria, la un pre] foartebun. Deci, de acum, dac` ave]i o pe-rioad` a zilei \n care v` sim]i]i f`r`energie, nu trebuie decåt s` dizolva]iun plic de „Instant Energy Drink“, \n250 ml de ap` [i, \n circa 20-30 deminute, sunte]i apt de orice activitate
fizic` sau intelectual`.Culturi[tilor le recomand`m aceas-
t` b`utur` \nainte de antrenamentpentru „a rupe fiarele“.
Recomand`m numai un plic/zi, iarseara este contraindi-cat` administrareapentru c` aceast`b`utur` con]ine co-fein` [i s-ar putea s`
nu mai pute]i dormi.Costul unui plic este de circa 5 ori
mai mic decåt al b`uturilor de acest tip„gata preparate“, care se g`sesc \nmagazine, dar produsul nostru areavantajul c` ocup` pu]in spa]iu, este
u[or (15 g) [i nu con]ine conser-van]i sau alte substan]e care asi-gur` de obicei stabilitatea lichidelor.Compozi]ie nutritiv`/plic: Zaha-roz`-12,5 g, Acid citr ic-1 g,Taurin`-801 mg, Glucoronolac-ton`-481 mg, Cofein`-80 mg,Inozitol-40 mg, Niacin` 9 mg, Ac.Pantotenic-3,3 mg, Piridoxina-1,2mg, Riboflavina-0,8 mg, Cianco-balamina-0,5 mg, EnergyflavourSD-0,8 mg.
Produsul este contraindicatpersoanelor sensibile la cofein` [i diabeticilor.
Måncarea favorit`:Måncarea favorit`: pizza \n off-sezon [ipizza \n off-sezon [isalata de ton la regimsalata de ton la regim
Palmares:Palmares:– 7 titluri de campioan` na]ional`– 7 titluri de campioan` na]ional`– 5 titluri de campioan` balcanic`– 5 titluri de campioan` balcanic`– locul 3 la CE de fitness 2003, Turcia– locul 3 la CE de fitness 2003, TurciaAntrenament:Antrenament: cardio zilnic [i elemente decardio zilnic [i elemente de
acrobatic` [i gimnastic` zilnic,acrobatic` [i gimnastic` zilnic,fitness de 6 ori pe s`pt`mån`fitness de 6 ori pe s`pt`mån`
Exemplu antrenament coapse:Exemplu antrenament coapse:– genuflexiuni, 6 serii a 20 repet`ri– genuflexiuni, 6 serii a 20 repet`ri– fand`ri \nainte, 4 x 15– fand`ri \nainte, 4 x 15– flexii la aparat 5 x 15– flexii la aparat 5 x 15
ANA MARIAANA MARIAZV|NC~ZV|NC~
&FITNESS&FITNESS
Acesta este, la ora actual`, unul dincele mai populare [i, \n acela[i timp,folosite suplimente. Dac` v` antrena]ide câ] iva ani, ve] i putea apreciaimediat beneficiul acestui produs. Esteun produs organic care se g`se[te \ncartilagii [i \n lichidul sinovial de lanivelul articula]iilor. Acest compus afost ut i l izat demult în tratareacazurilor u[oare [i moderate de artrit`[i alte leziuni ale articula]iilor. Sportiviiut i l izeaz` acest supliment pentruameliorarea durerilor de articula]ii [ipentru a sus]ine procesul de refacerea cartilajelor lezate. Este recomandat
Majoritatea datelor indic` faptul c`ac]iunea acestui supliment începedup` 6-8 s`pt`måni de la începutuladministrãrii, astfel încât, pute]i fi siguric` men]ine]i administrarea o perioad`suficient` de timp pentru a beneficiade efecte semnificative.
Dac` ave]i probleme cu articula]iilesau sunte] i doar un sport iv careurmeaz` antrenamente dure, v`recomand`m acest produs asociat,eventual, cu un antiinflamator natural.
Produsul de fa]` este realizat de gru-pul canadian PANGEO, axat \n specialpe produc]ia diferitelor suplimente pebaz` de vitamine [i minerale.
Se recomand` consumarea a 1-2tablete, de 3 ori pe zi, dup` meseleprincipale.
Produsul de fa]` se prezint` \nurm`toarele variante: Actiflex (100tb/250 mg) _ 105.000 lei (10,5 lei noi)[i Actiflex Forte (100 tb/500 mg) _170.000 lei (17 lei noi).
Comenzile se pot face la telefoa-nele: 0232/266.900; 0722.876.311 [ipe e-mai l la [email protected] sau laadresa: Olympus Grup, str. S`r`rienr. 6, Ia[i, cod 700082.
GGGGLLLLUUUUCCCCOOOOSSSSAAAAMMMMIIIINNNNAAAA
15
TOPCULTURIS
M.RO
To]i [tiu c` exerci]iile de baz` sunt cele mai bune pentrumas` [i for]`. Mul]i nu [tiu care sunt aceste exerci]ii de baz`pentru fiecare grup` muscular` [i care sunt cele de izolare.Explica]ia, c` la exerci]iile de izolare este implicat` doar ogrup` muscular`, iar la cele de baz`, cel pu]in 2 grupe mus-culare, nu pare s`-i fac` pe to]i s` discearn`corect atunci cånd fac un exerci]iu, ce fel deexerci]iu fac de fapt, de izolare sau de baz`?
Exist` \ns` o metod` mai simpl` de a separacele 2 tipuri de exerci]ii. Urm`ri]i cu aten]ie cåte\ncheieturi se mi[c` \n timpul execu]iei. Dac`exist` mi[care \ntr-o singur` \ncheietur`, e vorbade un exerci]iu de izolare, dac` exist` mi[care \ndou` sau mai multe \ncheieturi, este vorba cu si-guran]` de un exerci]iu de baz` [i, cum v`spuneam, exerci]iile de baz` sunt mai bunepentru construc]ia de for]` [i mas` muscular`.
S` analiz`m, spre exemplu, exerci]iile pentruumeri. Flutur`rile laterale cu gantere sau la scri-pete - exist` mi[care doar \n \ncheietura um`-rului, deci este un exerci]iu de izolare. |mpinsulcu bara sau cu gantere sau cu bara deasupra ca-
pului - exist` mi[care \n \ncheietura um`rului, dar [i \n cea acotului, deci sunt exerci]ii de baz`. Ramatul cu bara dinstånd \n picioare - exist` mi[care \n \ncheietura um`rului,dar [i \n cea a cotului, deci este un exerci]iu de baz`.
Florin UCEANU
&FITNESS&FITNESS &FITNESS&FITNESS
|n primul rånd, ce este efedrina?Efedrina sau efedra sunt compu[iactivi (alcaloizi) ce se g`sesc \n plan-te, precum Ma Huang, denumit [iefedra chinezeasc` sau ceaiul mor-monilor, sau \n alt` plant`, numit`Sida Cordifolia, dar exist` \n jur de40 de specii de plante care con]inace[ti alcaloizi.
Efedrina e cunoscut` \n mai multemedii. Poate ar fi interesant de [tiutc` efedrina st` la baza produceriimetamfetaminei, un drog de strad`,substan]` de abuz, cunoscut` [i subdenumirile „meth“ sau „speed“.
|n medicin`, efedrina este folosit`\n special pentru capacitatea sa sim-patomimetic`. Acest termen se refer`la similaritatea cu ac]iunea adrenali-
nei [i noradrenalinei \n organism,adic` acei hormoni de adaptare carene pun \n starea de „fug` sau lupt`“atunci cånd e cazul. Fiecare a experi-mentat de multe ori \n via]` senza]iadat` de secre]ia de adrenalin`: cre[-terea frecven]ei cardiace, a tensiuniiarteriale, a frecven]ei respiratorii [i aamplitudinii respira]iilor, dilatarea pu-pilelor, aten]ie m`rit`, stare de agita-]ie, transpira]ii reci, piloerec]ie si alte-le. {i consumul de efedrin` poate in-duce aceste reac]ii.
Ceea ce ne intereseaz` pe noieste faptul c` \n multe dintre produ-sele pentru sl`bit se g`se[te efedri-n`. Este destul de cunoscut` combi-na]ia efedrin`, cafein` [i aspirin`.Unii folosesc aceste substan]e directcump`rate din farmacie, al]ii cump`-r` produse pentru sl`bit care con]inextracte din plante ce au \n compo-zi]ie alcaloizii respectivi.
De mult timp, efedrina este intro-dus` pe lista substan]elor dopante [icred c` v` aduce]i aminte de Andre-ea R`ducan c`reia i-a fost retras`medalia de aur pentru un medica-ment ce con]ine pseudoefedrin`, unalcaloid similar cu efedrina.
S` \n]elegem \ntåi de ce se folo-se[te efedrina pentru cei ce vor s`sl`beasc`.
Pe suprafa]a multor celule ale orga-nismului sunt localiza]i beta-receptori.Ace[ti beta-receptori leag` beta-agoni[tii adrenalin` si noradrenalin`.Cånd un beta-agonist se leag` de unreceptor, acesta ini]iaz` o serie dereac]ii chimice care vor activa o seriede enzime, dintre care unele cu rol \nlipoliz`, adic` acel proces metabolicprin care sunt catabolizate gr`similedin corp. A fost demonstrat c`
efedrina administrat` \n dozeterapeutice are efecte observabile \ntratamentul obezit`]ii, \n special dac`se adaug` cafein` [i aspirin`.
Efectele favorabile ale combina]ieiconstau \n lipoliza [i economisireaconsumului de proteine ca materieprim` pentru producerea de energie(la subiec]ii c`rora li s-a administrataceast` combina]ie, s-a putut remar-ca o sc`dere mai lent` a masei mus-culare decåt la un grup de subiec]icare a primit o substan]` placebo). |nplus, se poate remarca ameliorareaaten]iei [i o cre[tere temporar` a re-zisten]ei la efort.
Aceasta ar fi partea frumoas`, s`zicem, \ns` exist` o mul]ime de posi-bile efecte secundare, motiv pentrucare aceste produse au fost pusesub observa]ie [i chiar interzise \nSUA. Efecte secundare:
ppssiihhiiaattrriiccee – stare de agita]ie, eu-forie, iritabilitate sau din contr`,depresie, anxietate ccaarrddiioovvaassccuullaarree – palpita]ii, arit-mii, tahicardie, hipertensiuneddiiggeessttiivvee – grea]`, v`rsatur`, du-rere abdominal`, reflux gastroeso-fagiannneeuurroovveeggeettaattiivvee – tremor, insom-nie, transpira]ii, dureri de capAr mai trebui spus c` s-au \nregis-
trat cåteva cazuri de convulsii, infarctde miocard [i chiar deces, \n urmaabuzului de efedrin`.
Tr`gånd o concluzie, ar trebuispus c`, de[i mul]i oameni ar puteas` foloseasc` efedrina f`r` pro-bleme, este de preferat s` fie evitateprodusele ce con]in aceast` sub-stan]` sau s` se ceara avizul unuimedic \nainte de a \ncepe o cur`.
Statuet` culturist cu \nal]imea de13 cm- 290.000 lei (29 lei noi
Comenzile se ffacc latteleffoanele rredacc]iei [i pe sitte--ul
www.redis.ro
TOPCULTURIS
M.RO
&FITNESS&FITNESS
Am avut \ntotdeauna \ncredere \n cul-turismul natural feminin [i, din aceast`cauz`, am insistat ca prietena mea, Ele-na Moldoveanu, s` fac` culturism.
De[i se antreneaz` cu o perseveren]`de campion, urmånd un regim de via]` lafel ca un culturist, Elena nu a \ndr`znitniciodat` s` intre \n competi]iile de cultu-rism deoarece, \n condi]ii naturale, nu arfi avut nici o [ans` \n fa]a fizicurilor mus-culoase din culturismul feminin.
|n momentul \n care au ap`rut discipli-nele „figure“ [i „bodyfitness“, am fost foar-te impresionat de aspectul concurente-lor,dåndu-mi seama c`, pe lång` muscu-laritate [i definire, feminitatea [i frumuse-]ea sunt criteriile de baz` ale acestor ra-muri ale culturismului.
Gåndindu-m` la ce metod` de antre-nament ar fi potrivit` pentru o femeie, mi-
am dat seama c` de fapt este o singur`metod` pentru to]i: culturism adev`rat,antrenamente cu greut`]i mari, regimurihiperproteice, suplimente, vitamine, odih-n` [i mai ales ambi]ie. Astfel, Elena a \n-ceput s` se antreneze dup` un sistem pecare \l folosesc [i eu, [i anume antrena-mentul de mare intensitate, efectuat \ntimp scurt, cu greut`]i cåt se poate demari, cu pauze aproape inexistente.
|n anul 2005, Elena a urmat un regimhipercaloric [i hiperproteic, \n urma c`ru-ia a urcat \n greutate la 73 kg, dar avånd[i un procent mare de gr`sime, astfel c`,\nainte cu 4 luni de Campionatele Na]io-nale de senioare [i seniori, la care doreas` participe, a \nceput un program de de-finire muscular`, asta \nsemnånd o var`\ntreag` de antrenamente [i restric]ii ali-mentare.
Prima lun` de regim a fost de acomo-dare eliminånd gr`simile [i dulciurile dinalimenta]ie, singura surs` de gr`simefiind acizii gra[i [i lecitina. Carbohidra]iierau consuma]i \n prima parte a zilei, re-ducåndu-se treptat aportul lor \n func]iede sc`derea \n greutate. Proteinele erauluate la intervale de dou` ore [i jum`tate\n prize de 20 g, \n total 130 g de proteinepe zi. Au fost incluse sedin]e de antrena-ment aerob, de intensitate medie, de 30minute, de trei ori pe s`pt`mån`. Urmåndacest plan, \n primele patru s`pt`måni, areu[it s` piard` 8 kg din greutate.
|n a doua lun`, cantitatea de proteinea r`mas neschimbat`, adic` 130 g pe zi,dintre care 60 g proveneau din suplimen-te nutritive [i restul din alimente. Carbohi-dra]ii au fost redu[i la 30 g pe zi [i prove-neau din: orez negru, musli [i fulgi deov`z. Num`rul antrenamentelor aerobicea urcat la patru sedin]e pe s`pt`mån`,timp de 40 minute, la intensitate mode-rat`, pe banda de alergare.
|n a treia lun`, s-au mai ad`ugat dou`[edin]e de aerobic, \n total [ase pe s`p-t`mån`, [edin]a durånd 40 de minute,timp \n care erau consumate 400 calorii(monitorizare cu ceas special care arat`consumul de calorii). Antrenamentele ae-robice se desf`[urau afar`, sub form` decircuite formate din: alergare u[oar`,
sprint, alergare intensitate medie, reve-nire, sprint etc. f`r` pauze. Carbohidra]iiau fost redu[i la 150 g pe zi, \mp`r]i]i \ntrei mese, cantitatea de proteine nu a fostschimbat`, \ns` suplimentele nutritive aufost \nlocuite cu aminoacizi.
|n ultima lun`, antrenamentele aerobi-ce [i-au crescut intensitatea, consumån-du-se 600 calorii, \n 45 de minute. Antre-namentul cu greut`]i a r`mas neschimbat\ncercåndu-se men]inerea greut`]ilor [i aintensit`]ii, iar ca proteine, pe lång` ami-noacizi, s-au ad`ugat glutamina [i BCAA,ajungåndu-se la 170 g de proteine. Car-bohidra]ii proveneau din 100 g stafide(100 g stafide=66 g carbohidra]i) [i erauconsuma]i la o mas`, dup` antrenamen-tul aerob. Au fost m`rite [i cantit`]ile devitamine: 8 g vitamina C, 2 g MSM, 1.200mg vitamina E, acizi gra[i 4 g, calciu.
Desc`rcarea a \nceput cu dou` s`pt`-måni \nainte de concurs. S-au redus car-bohidra]ii la 30 g pe zi, adic` 60 g de sta-fide; ca fibre – conopida fiart` cu sare.
|n ultima s`pt`mån`, a sc`zut intensi-tatea antrenamentului aerob, 300 calorii\n 40 de minute, au fost elimina]i carbo-hidra]ii, iar consumul de sodiu a crescutla 5 g pe zi. Proteinele au provenit doardin aminoacizi, 200 g proteine pe zi.
Cu dou` zile \nainte de concurs a f`-cut \nc`rcarea cu carbohidra]i, consu-månd cantit`]i mici de fructe uscate, iarproteinele, care proveneau din aminoa-cizi, au fost reduse la 100 g pe zi. |n ace-la[i timp, a fost eliminat` sarea, consu-måndu-se mari cantita]i de ap` distilat`(10-12 litri pe zi), pån` \n ziua concursu-lui. Cu 6 ore \nainte de concurs, nu a maiconsumat ap` [i a måncat la intervale deo or` cantit`]i mici de fructe uscate [iorez expandat.
|n ciuda faptului c` a avut unele lipsuri\n ceea ce prive[te masa muscular` [iexperien]a slab` \n concursuri, ea a cå[-tigat deta[at avånd 10 puncte \nainteamult mai experimentatelor ei concurente,lucru care a motivat-o så-[i \nceap` dejapreg`tirea pentru Campionatul Europeande Bodyfitness.
Drago[ Chiri]`
PREG~TIREPREG~TIRE PENTRUPENTRU CONCURSCONCURS
18
Ellenna Mollddoveannuu
TOPCULTURIS
M.RO
TOPCULTURIS
M.RO
&FITNESS&FITNESS &FITNESS&FITNESS
dell, decis s` nu devin` prima victim`a acestei noi reglement`ri, a[a c`[i-a redus dimensiunile taliei conside-rabil fa]` de aspectul prezent \n con-cursurile de prim`var`.
lll multora le-a p`rut anormalc` la Mr. Olympia 2005, nu a existatnici o compara]ie, nici una, \ntre Ron-
nie Coleman [i Gustavo Badell?De[i a ar`tat senza]ional, cu o di-
mensiune a taliei considerabil mic[o-rat` [i \n plus cu mas` de calitatead`ugat` \n zone care conteaz`.Badell, care \n final a ocupat locul 3,nu a fost chemat de arbitrii oficiali lanici o compara]ie cu Ronnie. Ve]izice c` probabil diferen]a era eviden-t` [i nu era nevoie dar atunci de ce larunda prov`corilor, singura unde ceidoi au fost compara]i, dar care nuconteaz` \n punctajul oficial, Badell l-a b`tut pe Coleman la posedown dedepartajare. E adev`rat c` arbitri aiciau fost fo[ti cå[tig`tori ai Mr. Olym-pia [i nu arbitrii oficiali, dar totu[i...
lll o tragedie era s` aib` loc pescen` concursului Mr. Olympia 2005?Unul dintre punctele de atrac]ie aleshowului urma s` fie demonstra]iapowerliftingului Gene Rychlak. Aceas-ta a \ncercat, \n fa]a publicului, s`
stabileasc` un nou record la \mpinsuldin culcat cu bara. Din p`cate chiarcånd era aproape gata s` \ndreptecomplet måinile, bra]ul drept s-a\ndoit brusc [i bara \nc`rcat` la 455kg, s-a pr`bu[it peste cutia toracic`.
To]i au fost convin[i c` e vorba deo tragedie, a accidentare grav`. Dara doua zi s-a aflat c` Gene, nu numaic` s-a ales doar cu vån`t`i minorepe coaste, dar inten]ioneaz` s` con-cureze din nou \n viitorul apropiat.
lll vicepre[edintele IFBB, Way-ne S. DeMilia, a fost demis? Probabil[ti]i deja, pentru c` acest lucru s-a \n-tåmplat cu ceva timp \n urm`. Acumafl`m [i dedesubturile a ceea ce p`-rea a fi o lupt`, ce continu`, \ntreWeider [i Wayne, care poate avea caefect schimbarea sor]ii lumii culturis-mului [i fitnessului a[a cum o [timazi. Totul a pornit de la disputa asu-pra unui contract \ntre cei 2 \n condi-]iile \n care Weider [i-a våndut cuvreo 2 ani \n urm` revistele Flex,Muscle and Fitness, Shape etc, iarrecent, aceleia[i companii, i-a våndut[i dreptul asupra competi]iilor supre-me \n culturism: Mr. Olympia, Mrs.Olympia, Fitness Olympia [i FigureOlympia sau, dup` cum se zvone[te,doar jum`tate din aceste drepturi, \ntimp Wayne avea drepturile asu-pra organiz`rii concursurilor pen-tru t i t luri le Olympia. |n f ine,Wayne a fost concediat, dar\ncearc` s` creeze o federa]ieseparat` [i chiar s` organizeze altconcurs \n Las Vegas, pentru ceiafilia]i, \n loc de Mr. Olympia,chiar \n octombrie, \n sala Manda-lay Bay, care, \n ultimii 7 ani, ag`zduit Mr. Olympia. El a lansatpe Internet o p`rere cum c` Mr.Olympia nu va avea loc. Nu credc` Weider va pierde aceast`b`t`lie, de[i v`d c` nu maireu[e[te s` organizeze MastersMr. Olympia din cauza acestei b`-t`lii juridice ale c`rei detalii nu lecunoa[tem \n totalitate.
Oricum, David Pecker, patronulfirmei care a cump`rat revistelelui Weider [i drepturile asupratitlurilor Olympia, a anun]at de la\nceput c` vrea s`-[i „pun`
[tampila“ asupra concursuri lorrespective. Se zvone[te c` pentru\nceput va desfiin]a competi]ia deculturism feminin pe motiv de slabinteres din partea sponsorilor [i apublicului.
lll printre numero[ii sportivicare sunt sponsoriza]i de firma Redisse numar` [i componen]ii ClubuluiSportiv „Societatea De Patinaj“ Sibiu.Cele mai bune rezultate le-a ob]inutsportiva Andrei Cristina (ea este [iantrenoare) care la CampionateleMondiale de senioare la patinajmaraton 42 km, desf`[urate \n SUA,a ob]inut medalia de argint. Compo-nen]ii echipei au cå[tigat 26 de me-dalii la CN de patinaj vitez` pe role.
lll concurentele de la culturismfeminin au \nceput s` apar` la pro-gramul pe muzic` \n costume ase-menea celor de la fitness? Iat` dou`exemple de la ultimul Miss Olympia,unde cå[tig`toarea categoriei u[oa-re, Dayana Cadeau, a ap`rut \n cos-tum de poli]ist, iar ocupanta locului 4la categoria grea, Betty Pariso, aap`rut cu caschet` militar`. |nceputule timid, dar probabil tot mai multeconcurente vor profita de aceast`schimbare a regulamentului care per-mite accesorii.
lll aflat` la al doilea an al exis-ten]ei sale, noua rund` a provoc`-rilor, de la Mr. Olympia, a produsanul acesta o surpriz` major`? Cole-man a pierdut cåteva dintre prov`-c`ri, inlusiv extensia tricepsului dinlateral la Cutler [i Badell, dup` care,aflåndu-se la egalitate aflåndu-se laegalitate de puncte cu Badell, a fost
invitat \mpreun` cu acesta la un po-sedown de departajare. De men]io-nat c` Badell a fost declarat cå[tig`-tor [i a primit premiul de 25.000 $ re-zervat acestei runde. Interesant, daracest verdict a fost dat de o brigad`de arbitrii special` (invita]i doar pen-tru aceast` rund`), format` doar dinfo[ti cå[tig`tori ai Mr. Olympia. Ast-fel: Dorian Yates, Frank Zane, SamirBannout, Sergio Oliva, Larry Scott,au considerat c` Badell a fost maibun ca Ronnie Coleman. Norocul luiRonnie a fost c` anul acesta acest`rund` a provoc`rilor nu a contat de-loc \n cadrul punctajului general.
lll cel mai tån`r competitor dela Mr. Olympia 2005 a avut 27 deani? Rusul Alexander Federov, cares-a remarcat prima oar` \n 2003 laCE pentru amatori [i apoi al`turi deamatori la Grand Prix-ul Rusiei 2003,a debutat cu stångul la Mr. Olympia,nereu[ind s` intre \n primii 15 dar,avånd \n vedere poten]ialul lui evi-dent [i vårsta fraged`, sunt convinsc` vom mai auzi de el. S` nu uit`mc` de]in`torul titlului are peste 40 deani. Culturismul profesionist pare s`
fie un sport \n care deplina maturitatesportiv` se atinge abia \n jurul vårsteide 35 de ani, judecånd dup` mediade vårst` a sportivilor.
lll Mr. Olympia 2005 s-a termi-nat la fel ca ultimele 7 edi]ii? Adic`, laaflarea ve[tii c` a cå[tigat al 8-lea titlu,Ronnie Coleman a c`zut \n genunchicople[it de emo]ia victoriei. Ai zice c`ar fi trebuit s` se obi[nuiasc` pån`acum cu vitoriile dar se pare c` nu.
Tot la fel ca la alte edi]ii, oe scen`,pentru a efectua diferite premieri saupentru a spune cåteva cuvinte, aufost invitate diferite personalit`]i aleculturismului. Guvernatorul Arnold [ijoe Weider au urcat \mpreun` [i aufost onora]i, dup` ce au luat cuvåntul,cu ova]ii \n picioare de c`tre salaplin` la refuz.
lllla aceast` a 40-a edi]ie, ani-versar`, a Mr. Olympia, arbitrii au fostaten]iona]i s` depuncteze seversportivii cu distensie abdominal` (ab-domen umflat)? Deranja]i de \nmul]i-rea sportivilor profesioni[ti care seprezint` pe scen` cu abdomeneleumflate, oficialii IFBB au consideratc` e timpul s` ia m`suri [i a anun]atdin timp c` ace[tia vor fi depuncta]i.Auzindu-[i numele pronun]at foartedes ca exemplu, \n cadrul discu]iilordespre acest subiect, Gustavo Ba-
Betty Parisso
AAllexanndder Feverov
23
Ronnnnie Collemann [i Jay Cuutller
GGeennee RRyycchhllaakk llaa 445555 kkgg
Guusstavo Baddellll
O parte ddinn componnetiiClluubuulluui Sportiv
„Societatea dde Patinnajj““Sibiuu
22
TOPCULTURIS
M.RO
pentru un asemenea sportiv, care \nmod clar are ni[te atuuri, nu va figreu s` r`zbeasc` prin for]ele proprii.Poate o firm` de protec]ie [i paz` arfi un domeniu \n care ai avea succes,avånd \n vedere fizicul de culturist [icalit`]ile de karatist, ambele antre-nate \ndelung. Vreau s` zic: s`-]i facio firm`, nu doar s` te angajezi launa, actuala meserie nu cred c` \]iaduce suficiente venituri pentru a-]i\ndeplini obiectivele.
R. La 1,77 m,120 kg cu diferen]adintre talie [i spate de 37 cm [i coap-se de 77 cm, e[ti impresionat.
R. |mi pare r`u, dar nu am timp deconversa]ii pe messenger. Nici n-aiidee ce program \nc`rcat am, dar num` plång, eu am ales s` fac toateactivit`]ile, inclusiv cele de la revist`[i televiziune, care sunt mari consu-
matoare de timp, pe lång` an-trenamentele mele [i antrenareaunor vedete TV.
Daiel Z`rnescu –Bucure[ti
R. |n momentul \n care va finevoie de noi culturi[ti pentruserialul de ac]iune, \n care joc [ieu, la care se filmeaz` acumpentru primul episod, vomanun]a cu siguran]` \n aceast`revist` [i atunci o s` ave]i [ansas` prinde]i un rol. Cite[te cuaten]ie \n fiecare lun` revistapentru c` nu pot [ti de pe acum\n ce lun` va fi publicat anun]ul.Desigur, va fi nevoie [i de fete,\n special de fete sexy.
Paul Antonie – Ia[i
R. {tiu c` lucruri le pot f iconfuze pentru un nou venit \nculturism. Exist` mai multecurente sau „[coli“ \n ceea ceprive[te antrenamentul eficient[i un \ncep`tor poate fi derutat.Cåte serii s` faci? Ce exerci]iis` alegi? Cåte zi le s` teantrenezi \ntr-o s`pt`mån`? Ams`-]i prezint extremeler`månånd ca tu s` decizi, dup`cåteva luni de experimente, cesistem de antrenament ]i sepotrive[te.
Arnold, Jay Cutler, Ronnie Cole-man, Lee Priest se situeaz` \n extre-ma celor care prefer` s` fac` \n jurde 20 de serii pe grup` muscular`,Cutler ajungånd [i la 25 de serii pegrup`. Mike Mentzer [i Dorian Yates,pe de alt` parte, se situau \n cealalt`extrem`, preferånd s` fac` 4-6 seriipe grup` muscular`.
|n istoria culturismului au existatsportivi care au dep`[it, \n ambelesensuri, aceste extreme. Unul dintrecå[tig`torii de la Mr. America spuneac` face 75 de serii pe grup` muscu-lar`, iar Mike Mentzer sus]inea c`unii dintre clien]ii pe care i-a antrenatprogresau mai bine dac` f`ceau doaro serie pe grup` muscular`. Eu pre-fer 16 serii pe grup` muscular` deoa-rece am remarcat c` a[a progresezcel mai repede. Dac` scad num`rul
de serii, \mi scade u[or [i masa mus-cular`, dac` m`resc num`rul de seriim` simt foarte obosit.
Cu num`rul de repet`ri pe serie emai u[or, to]i sunt de acord c` trebu-ie s` te situezi \ntre 4-12 repet`ri peserie [i c` este bine s` variezi num`-rul repet`rilor \ntre aceste dou` ex-treme. Exist` [i aici excep]ii, majori-tatea sugerånd c`, pentru gambe,antebra]e [i abdomen, e bine s` facimai multe repet`ri.
|n zilele noastre, majoritatea re-comand` doar un antrenament pen-tru fiecare grup` muscular` pe s`pt`-mån`, dar \n trecut, Zane, Oliva,Arnold recomandau cåte 2 pe s`pt`-mån` sau chiar 3, \naintea unui con-curs.
R. Am`nunte despre tombol` afla]ila reclama pentru Ideal Protein.
Andrei Kerestely –Boto[ani
R. Posibil am \n]eles eu gre[it, dar[i acum revii [i zici c` „doctorul ]i-aspus c` ai scolioz`, dar tu spui c` nuai nimic la coloan`, ci la un omoplat,care \n mare parte s-a ref`cut. Poatedoar s` fie un fel de scolioz` la omo-plat“. S` [tii c` nu exist` a[a ceva, cidoar la coloan` se poate s` ai scolio-
z`. C` eu am \n]eles gre[it sau c` tuai explicat gre[it, nu mai conteaz`.
R. Fructele [i legumele crude auun con]inut ridicat de vitamine, mine-rale, fibre vegetale [i antioxidan]i.Cantit`]ile de proteine sunt foartemici [i nu au to]i aminocizii esen]iali,deci nu e cazul s` ]ine]i cont de ele,\n schimb, cantit`]ile de carbohidra]ipot fi \mportante [i,\n func]ie de legu-m` sau fruct, cu un indice glicemicmare sau mic. Fiind vorba de tabelece necesit` spa]ii mari, nu le pot pu-blica aici. Le po]i studia pe site-ulwwwwww..ttooppccuullttuurriissmm..rroo la rubricaalimenta]ie.
R. Tipul somatic nu se poate modi-fica \n timp. Te na[ti cu el [i asta e,dar campionii de mare valoare auprovenit din toate tipurile somatice.Este adev`rat \ns` c` sunt favoriza]imezomorfii, \n special cei care au catip secundar tipul ectomorf deoarecese fibreaz` mai u[or pentru concur-suri. Dup` cum am mai spus, nuexist` tipuri somatice pure, fiecareavånd un amestec din cele trei tipuri(ectomorf, mezomorf,endomorf). Untip este dominant, iar celelalte secun-dare, fiind prezente \ntr-o m`sur`mai mic`. S` zicem c` un tip are 5puncte din tipul mezomorf, pe o sca-r` imaginar` de 10 puncte, pentru ti-pul somatic 3 puncte [i 2 din tipul en-domorf.
Endomorful este tipul cu \ncheie-turi groase, talie lat`, membre scurtefa]` de trunchi, cu un strat de gr`si-me important, care sl`be[te, greu darpoate dezvola o mas` muscular` im-portant`.
Mezomorful e tipul robust, atletic,cu spate lat, talie mic`, \ncheieturipotrivite, se \ngra[` sau sl`be[teu[or \n func]ie de alimenta]ia adopta-t`, dezvolt` cu u[urin]` masa muscu-lar`.
Ectomorful e tipul cu oase [i \n-cheieturi sub]iri, cu membre lungi fa]`de trunchi, care orice ar månca nu se\ngra[`, dezvolt` mas` muscular`greu [i este tot timpul fibrat.
R. Danny Padilla este preponde-rent mezomorf [i, secundar, inclin`mai mult c`tre tipul endomorf.
R. Publicarea pozelor trimise pen-
tru rubrica „fotografii de la cititori“ seface \n ordinea \n care pozele ajungla noi dup` ce au trecut ni[te criteriide selec]ie a calit`]ii. Nu orice foto-grafie poate fi publicat`, trebuie s` fieclar`, cu un contrast bun, bine \nca-drat`. Dac` poza e neclar`, subiectulprea \ndep`rtat, nu se vede pe su-biect c` „a tras de fiare“, poza nu vaap`rea. |n cazul pozei trimise acum,nu va ap`rea pentru c` poza asta „\ncea]`“, trebuia s` aib` contrast maibun, nu mai face]i poz` noaptea, lu-mina blitzului a fost prea slab`.
Ioan Ovidiu Nane[ –Hunedoara
R. Eu nu am de vånzare discurisau aparate complexe, dar \n revistese g`sesc diferite anun]uri deaparate noi sau second hand.
R. Faptul c` spui: „m` numesc [iVan Damme de Hunedoara; am f`cutspagatul [i sfoara pe dou` scaune;\ntotdeauna am avut un biceps \nalt[i umeri la]i; dac` Iftimoaie ar [ti s`loveasc` cu picioarele ca mine ar ficel mai bun din lume“, \mi indic` c`e[ti un sportiv talentat [i bine pre-g`tit. |n]eleg c` accidentul suferit te\mpiedic` totu[i s` te afirmi, dar,
GGaabbrriieellBB`̀rrbbooss
MirceaSibiceannuu
Ionnuu] Ianna
DDaanniieell RRaaccoovveeaannuu
24 &FITNESS&FITNESS &FITNESS&FITNESS 25
TOPCULTURIS
M.RO
&FITNESS&FITNESS &FITNESS&FITNESS26
TVR2 [i Redis Nutri]ie v` prezint`, \n fiecare såmb`t`, de la ora 7.30, emisiunea
„„TToopp SSppoorrtt““care cuprinde tematici din culturism, fitness, probleme medicale \n sport,
nutri]ie etc.
|n s`pt`månalul „TopSport“, s-a publicat \n serial,timp de 11 numere, \n perioada5 februarie – 16 aprilie 2003,suplimentul 100 exerci]i i deculturism. |n fiecare num`r, aufost publicate exerci]ii din fiecaregrup` muscular`, iar \n ultimulnum`r, dedicat acestui serial,pute]i g`si indica]ii [i programede antrenament.
Toate cele 11 ziare „TopSport“ pot fi comandate latelefoanele [i pe adresa re-dac]iei. Plata se face la primireacoletului – 50.000 lei (5 lei noi).
Aparatur`ultramodern`. Aici g`si]i [isuplimentenutritive.
Tel.0724.262.142,0724.534.043
Cu arome de portocale,l`måie [i tutti frutti
10 plicuri de Isotonic-Rla pre]ul de numai95.000 lei (9,5 lei noi).
Aceast` ofert` cuprinde [i unrecipient de 1 litru care se poatefolosi la prepararea produsului.
Recipientul are un dop construitspecial pentru sportivi, nefiind nevoies` fie scos pentru a se consumalichidul din el. Acest recipient poate fifolosit [i pentru prepararea pudrelor
proteice, putånd ]ine loc de shaker.Oferta standard cuprinde plicuri cutoate cele trei arome, dar, la cerere,pute]i primi toate plicuri le cu o
singur` arom`. Comenzile pentru aceas-t` ofert` se pot face la te-lefoanele redac]iei saupe www.redis.ro.Bucure[tenii pot bene-ficia de ofert` la maga-zinul de prezentare„Club Redis“, str. MihaiEminescu 114-116.
Ofert`special`
Solu]ia ideal` pentru cei care vor s` cå[tige mas` muscular` datorit`formulei cu dou` surse de protein`:
l una cu absorb]ie rapid` (50% din total protein`)l cealalt` cu absorb]ie lent` (50% din total protein`)
Se asigur` astfel un flux continuu de aminoacizi în sånge timp de 4-6 oreDac` dori]i rezultate spectaculoase:
O por]ie se ob]ine amestecånd o m`sur` de „IDEAL PROTEIN“ cu o can` cu lapte (sau cu ap`, dac`
vre]i s` sl`bi]i). O cutie con]ine 35 de por]ii.
NNUU AARREE EEFFEECCTTEE NNEEGGAATTIIVVEEComenzile se fac în scris pe adresa sau la telefoanele
redac]iei. Ve]i pl`ti produsul doar în momentul ridic`rii de lapo[t`, pre]ul include [i taxele po[tale. Se prezint` la cutii de
0,9 kg – 225.000 lei (22,5 lei noi), s`cule]i de 2 kg – 450.000lei (45 lei noi), g`le]i de 2 kg – 470.000 lei (47 lei noi).
l PENTRU CRE{TEREAÎN GREUTATE trei por]ii pe zi înainte cu dou` ore de cele trei meseprincipale ale zilei
l PENTRU SC~DEREAÎN GREUTATE dou` por]ii pe zi care s` înlocuiasc` dou` dintre celetrei mese principale ale zilei
Remus Lupu – Ploie[tiR. Potrivit oamenilor de [tiin]`,
cele mai bune ore pentruantrenament sunt \ntre 9-11 [i \ntre16-20. Explica]ia este c` omul nueste un animal nocturn, deci nu e eprogramat s` func]ioneze laparametrii optimi noaptea, iar, pe dealt` parte, am r`mas cu un anume„ceas biologic“ format \n urm` cumilioane de ani cånd omul nup`r`sise Africa. Acolo, la orapranzului, soarele era ([i este)insuportabil [i trebuie s` te ascunzi la
umbr`, urmånd s` reiei activit`]ilecurebte (vån`toare, cules etc.) dup`ora 16 cånd ar[i]a se mai domolea.Acest program, repetat de milioanede ani, se pare c` a influen]atsistemele organismului, f`cånd caoamenii s` fie mai eficien]i ]ntre orelemen]ionate. Pe de alt` parte, oameniisunt ni[te f i in]e cu o mareadaptabilitate, o dovede[te c` specianoastr` este r`spåndit`, cu miciexcep]ii, pe tot globul, indiferent deasprimea condi]iilor climaterice. Chiardac` nu v` pute]i antrena \nintervalele orare men]ionate, ve]iputea ob]ine rezultate excelente [idac` v` antrena]i la ora 5 diminea]asau la 10 seara. Condi]a este s` v`antrena]i la aceea[i ora [i \n 3-4s`pt`måni organismul se adapteaz`la noul program, reglånd func]iile \nmod corespunz`tor. Pe vremea cåndlucram ca antrenor la World Gym-uldin San Francisco, era un
profesionist, FlavioBacianinni, care seantrena\ntre 3 [i 5diminea]a, pentruc` voia s` f iesingur \n sal`.Ceruse cheile dela patron [i veneacu un partener laacea or`. {i nu esingurul exemplude profesionistcare se
antreneaz` la ore ciudate. Deci, sepoate. Important e s` vre]i s[ v`antrena]i.
Marcell Mannea
DDDDrrrr .... {{eerrrrbbaann DDDDaammiiaann,, mmeeddiicc ggeenneerraa ll ii ss tt ,,iinnss tt rruucc ttoorr ddee ccuu ll ttuurr ii ssmm [[ ii ff ii ttnneessss,,
vv `̀ rr `̀ssppuunnddee llaa \\nn tt rreebb`̀rr ii lleeggaattee ddeemmeeddiicc iinn `̀,, rree ffaacceerree,, nnuutt rr ii ]] iiee ,, ff ii zz iioo lloogg iiee ,,
aanntt rreennaammeenntt ,, ppee ss ii tteeuurr ii lleewwwwww.... ttooooppccccuull ttuurrrr iissssmm.... rrrroooo [[ ii
wwwwww.... ttooooppff ii ttnneessssssss.... rrrroooo llaa rruubbrr ii ccaa„„ccoonnssuu ll ttaann]] `̀““ .. TTrr iimmii ttee ]] ii \\nn tt rreebbaarreeaa [[ ii
Am uitat s` v` spun despre o ideede antrenament care te va face uria[.Am presupus c` o [tie toat` lumea,pentru c` eu o [tiam.
Mi-am dat seama cånd m-a sunatun prieten, plångåndu-se c` nucre[te, c` nu to]i [tiu s` foloseasc`centimetrul. Scopul centimetrului estes`-]i spun` ce se \ntåmpl` cu corpult`u ca s` afli exact num`rul de seriinecesar pentru o umflare (pompare)maxim` a mu[chilor. Dac` \l folose[ti\n felul pe care \l descriu aici, te va\nv`]a lucruri despre corpul t`u pecare nu le-ai putea afla singur.
Face]i-v` un program \n care s`antrena]i trei grupe la unantrenament [i fiecare grup` de dou`ori pe s`pt`mån`.
Cum folosi]i centimetrul?Alege]i o grup`, s` zicem bra]ele.
Care a fost cea mai mare dimensiunem`surat` \n ultimul timp? S` zicem40 de cm cu mu[chii umfla]i lamaxim. Obiectivul t`u este s` ob]ii
cea mai mare umflare posibil` amu[chilor cu cel mai mic num`rde serii [i repet`ri.
S` nu uit un lucru. Po]i s`ob]ii u[or o umflare bun` cugreut`]i mici [i repet`ri multe,dar e o umflare „fals`“ pentru c`nu o s` construie[ti mas`muscular`. |ncearc` s` te men]ii\n jurul a 8 repet`ri pe serie.
Corpul [tie exact de cåte seriie nevoie pentru a ob]ine umflareamaxim` a mu[chilor. Problema e c`tu nu [ti i cum s` ob]i i aceast`informa]ie de la corpul t`u. S` v`explic cum afla]i.
S` presupunem c` a]i f`cut seriilepentru bicep[i [i acum lucra]itricep[ii. Dup` un num`r de serii tem`sori [i descoperi c` ai reu[it, aiatins cei 40 de cm la circumferin]abra]ului. Te bucuri, de fapt te sim]ia[a de bine c` \]i zici: pot mai mult.Mai faci o serie [i \ncrez`tor tem`sori din nou. Surpriz`, ai sc`zut
sub 40 cm. De ce ar sc`deadimensiunea bra]ului? Te-aisupraantrenat cu o serie.
Nu ai putut s` sim]i [i nu vei puteaniciodat` s` sim]i aceast` diferen]`subtil` dintre num`rul optim de seriipentru cre[tere. M`soar`-te dup`fiecare serie [i vezi cåte suntnecesare pentru umflarea maxim`,apoi afl` momentul \n care \ncepi s`scazi. Acela e num`rul optim pentrucre[tere.
Larry Scott, de dou` ori Mr. Olympia
A fi \n form` are o interpretare di-ferit` \n råndul publicului larg [i \nråndul speciali[tilor \n fiziologie spor-tiv`. A]i fi uimi]i s` afla]i cåte formulede calcul exist` pentru a ajunge laconcluzia, de aceast` dat` [tiin]ific`,c` o persoan` este \n form`. Pån`nu de mult performan]ele sportive alefemeilor erau judecate folosind for-mule de calcul destinate b`rba]ilor,pentru c` se presupunea c`, dinpunct de vedere fiziologic, femeilesunt aproape identice cu b`rba]ii. Mainou, cercet`torii au conceput formule[i grafice special pentru femei, ba-zåndu-se pe un model care urmeaz`caracteristicile specifice ale acestora.
Un cardiolog de la NorthwesternMemorial Hospital a creat o nomo-gram` (adic` un grafic care face le-g`tura \ntre trei parametri) specific`pentru femei. Aceast` nomogram`,pe care o g`si]i [i aici, poate fi utiliza-t` pentru a prezice capacitatea deefort fizic pe care ar trebui s` o aib`o femeie, \n func]ie de vårst`.
Un studiu, publicat \n New En-gland Journal of Medicine, ar`ta c`femeile au o capacitate de efort cevamai redus` decåt a b`rba]ilor [i \nplus aceasta scade mai rapid o dat`cu vårsta decåt \n cazul b`rba]ilor(aproximativ un procent din capacita-tea de rezisten]` la efort pe an). Stu-diul a eviden]iat faptul c` persoanelecare s-au \ncadrat sub optimul de re-zisten]` la efort fizic au prezentat unrisc mai crescut de moarte prematur`(cele cu valori sub 85% din maximul
dorit au prezentat un risc dublu dedeces \n urm`torii opt ani).
Nomograma pe care v-o prezintaici se bazeaz` pe o unitate de m`-sur` a intensit`]ii activit`]ii fizice, nu-mit` echivalent metabolic (MET). 1MET reprezint` cantitatea de energiesau oxigen pe care o persoan` oconsum` \ntr-un minut stånd pe sca-un, f`r` s` mi[te sau s` vorbeasc`.
Exist` cåteva formule de calcul deprezicere al valorii MET pentru oanumit` vårst` (exprimat` \n ani), \nfunc]ie de sex.
PPeennttrruu ffeemmeeii:: valoarea MET prezis= 14,7 – (0,13 x vårsta)
De exemplu, o femeie de 25 deani ar trebui s` sus]in` f`r` problemeun efort fizic de 11,45 MET.
Multe aparate pentru antrenamentcardio arat` valoarea MET a activit`-]ii efectuate \n acel moment. Dac` v`ve]i uita pe monitorul unei benzi dealergat moderne, ve]i observa c`este afi[at` [i valoarea MET \n mo-mentul respectiv. |n tabel g`si]i va-loarea MET pentru cåteva activit`]i fi-zice.
Iat` cum s` v` verfica]i capacita-tea de efort. Calcula]i-v` valoareaMET prezis cu formulele de mai sussau folosind nomograma – trage]i olinie de la vårst`, prin valoarea 100%[i ve]i afla valoarea MET. Acum ale-ge]i o activitate fizic` din tabel care
s` se apropie de valoarea MET pre-zis [i verifica]i dac` sunte]i \n stares` sus]ine]i acea activitate minim 10minute.
Pute]i proceda [i invers – sui]i-v`pe banda de alergat sau pe biciclet`[i observa]i la ce valoare maxim` aMET pute]i sus]ine efortul f`r` mariprobleme. Acum trage]i o linie \ntrevaloarea MET [i vårst` [i vede]iunde v` \ncadra]i.
AACCTTIIVVIITTAATTEE FFIIZZIICC~~ MMEETT’’ssAlergare 8 km/h 8.7Alergare 9,5 km/h 10.2Alergare 10,5 km/h 11.2Alergare 12 km/h 12.5Alergare 13,5 km/h 14.1Alergare 16 km/h 16.3Ciclism 15 km/h (ritm lejer) 7.0Ciclism 20 km/h (ritm moderat) 8.0Ciclism 25 km/h (ritm sus]inut)10.0Ciclism 27-28 km/h (ritm rapid)12.0Ciclism +32 km/h 16.0Culturism (greut`]i moderate) 3.0Culturism (greut`]i mari) 6.0Dans aerobic 6.5Dans aerobic, viguros 8.5Exerci]ii fizice - \nc`lzire 5.0Mers 4 km/h 3.0Mers 5 km/h 3.3Mers 5,5 km/h 3.8Mers 6,5 km/h 5.0Mers 7,5 km/h 6.3Mers 8 km/h 8.0S`rit coarda, 60-80 s`rituri/minut 9.0S`rit coarda, 120+ s`rituri/minut 11.5Ski la vale 6.5Ski, teren variat, ritm moderat 8.0Ski, teren variat, 11 km/h 9.0Ski, teren variat, 13 km/h 14.0Ski, teren variat, ritm maxim, de concurs 16.5Somn 0.9Stat pe scaun/pat, citit, privit la TV 1.0Urcat sc`ri (stepper) 6.0
TOPCULTURIS
M.RO
&FITNESS&FITNESS &FITNESS&FITNESS
2. Constantin Coc\rta – RedisBuftea
3. Robert Gall – Olimpia ProgymBra[ov
770 kgg
1. Ovidiu Cozma – CSM BaiaMare
2. Bela Kulcear – Lacta Hidro.Tg. Mure[
3. Adrian M`run]elu – CulturistulRm. Vålcea
4. Ion Florescu – C.S. OltchimRm. Vålcea
775 kgg
1. Decebal Olteanu – Metrorex B.
2. Ion Orsei – Culturistul Rm. Vl. 3. Hora]iu Bota – CSM. Bistri]a
Se prezint` la cutii de 90 tablete 49.000 lei (4,9 lei noi)/buc
Comenzile se fac la telefoaneleredac]iei sau pe site-ul
www.redis.ro
De la an la an, se organizeaz` maipu]ine competi]ii de culturism \n Ro-månia, explica]iile fiind multiple: lipsade fonduri \n FRCF, lipsa unor orga-nizatori competen]i \n domeniu, cares` poat` strånge fonduri din sponso-riz`ri.
Totu[i, s-a reu[it s` se organizezeaceast` competi]ie, Cupa Romåniei,[i \n acest an, la Råmnicu Vålcea.
Revenind la competi]ia organizat`de C.S. Culturistul Rm. Vålcea [iFRCF, ini]ial se dorea constituireaunui fond suplimentar de premiere,prin sistemul unei taxe impuse fiec`-rui participant de 20 RON. La [edin]atehnic`, \n urma unor discu]ii, s-a re-nun]at la aceast` tax`, fondul de pre-miere fiind de 350 RON/categorie.Organizatorul principal, dl. Vali Mih`-escu, a reu[it s` ridice acest concursla nivelul de Cupa Romåniei, fiindacoperite toate aspectele (publicitate-popularizare, condi]ii de \nc`lzire,cåntar electronic [i, nu \n ultimulrånd, luminozitatea pe scen` [i sono-rizarea).
Participarea nu a fost foarte nume-roas`, \ns` sportivii \nscri[i au fostde valoare, printre ei fiind [i cå[tig`-torul concursului OPEN de la Cam-
pionatul Na]ional seniori 2005, OvidiuCozma.
Concursul a debutat cu competi]iasenioarelor, desf`[urat` \n sistemopen, fiind cå[tigat` de localnica Mi-haela Pas`re.
La seniori, \n limitele categoriei 65kg, s-a impus un sportiv local.
|n limitele categoriei 70 kg , OvidiuCozma a f`cut o adev`rat` demon-stra]ie a unor calit`]i musculare deexcep]ie!
La 75 kg, sportivul legitimat la Me-trorex s-a impus deta[at, fiind deasemenea un poseur de mare clas`[i fiind recompensat de caldul publicdin Rm. Vålcea cu multe aplauze!
|n limitele categoriei 80 kg, e deremarcat revenirea \n competi]ii a luiIoan Moldovan, direct pe locul 1.
La 87,5 kg, s-a impus SzandorSere \n fa]a unui junior cu reale cali-t`]i, posesor al unei structuri de ex-cep]ie, Daniel Racoveanu. Cu sigu-ran]`, acest tån`r de 19 ani va deve-ni un mare campion!
|n limitele categoriei 95 kg, surpri-za a constituit-o Ionu] Iana, care, fiinddin Rm. Vålcea, a f`cut un efort s`ob]in` o form` de excep]ie, el sl`bind[i \ncadråndu-se \n cat. semigrea.
Lupta pentru locul 1 a fost foartestråns`, \n final impunåndu-se la limi-t` Marcel Manea de la Activ Sibiu.
La categoria grea +95 kg, au con-curat 3 sportivi, lupta pentru locul 1dåndu-se \ntre Lucian Pantea [i So-rin Sandor. Experien]a [i forma foartebun` l-au ajutat pe campionul senio-rilor pe 2005 la categoria 95 kg s` seimpun`. Pe locul 3 s-a clasat C`t`linBoieriu, un sportiv longeviv, care,de[i a dep`[it 35 de ani, \[i \mbun`-t`]e[te forma de la an la an!
La fitness feminin, competi]ia s-adesf`[urat \n sistem open, cå[tig`-toare fiind Nicoleta Radu.
[i fitness senioriRåmnicu Vålcea, 12 noiembrie 2005
Oviddiuu Cozma,,cå[tigg`toruull abssolluut
openn ssennioare
openn ssenniori
TOPCULTURIS
M.RO
32 &FITNESS&FITNESS
La Budapesta, \n perioada 18-21 noiembrie 2005 s-audesf`[urat Campionatele Mondiale de culturism [i fitnesspentru junioare, juniori si masters. Echipa noastr` a fostalc`tuit` din sportivii: Petru Ciorb`, Florina Cernat, OvidiuOprea, Florina Vi[an, David Judit, Emoke Borsi, DanielRacoveanu, Raluca R`ducu [i Florina Roven]a. Din cauzaunor „ne\n]elegeri“ unii sporitvi nu au putut intra la catego-riile pentru care se preg`tiser` \ncepånd cu luni de zile\naintea concursului [i de aceea rezultatele ob]inute nu aufost pe m`sura valorii lor.
Petru Ciorb` s-a lutat cu 30 de sporitvi din categoria lui,reu[ind s` ob]in` bronzul. Parc` este ca f`cut c` acestsportiv de valoare s` nu ob]in`, nici \n acest an, titlul lamasters. Cu ambi]ia pe care o are Petric` va \ncerca, maimult ca sigur, [i la anul ob]inerea titlului.
La categoria +80kg juniori, campio-nul na]ional OvidiuOprea a ob]inutcea mai bun` per-forman]` a sa depån` acum, titluldevicecampion mon-dial de juniori.Florina Cernat areu[it din nou ob]i-nerea aurului laculturism junioare
ceea ce a demonstrat c` titlul de anul trecut nu a fost osimpl` \ntåmplare. Ceilal]i sporitvi au ocupat locurionorabile \ns` nici unul nu a prins finala.
Mul]umesc pentru poze lui Engi Denes care este [imembru pe forumul de culturism de pe site-ul nostru:wwwwww..ttooppccuullttuurriissmm..rroo
Alexandru BOLBORICI
CM de juniori [i masters 2005Florina Cernat, aur din nou, Ovidiu Oprea argint [i Petru Ciorb` bronz
Aparatur` de culturism [ifitness. Magazin de prezentare\n Bucure[ti pe calea Mosilor
nr.... Tel.Pute]i vedea toate produsele
noastre pe site-ulwww.kettler.ro
Fllorinna Cernnat
Petruu Ciorb` ((ddreapta)
Oviddiuu Oprea ((ddreapta)
TOPCULTURIS
M.RO
&FITNESS&FITNESS &FITNESS&FITNESS
|n data de 5 noiembrie 2005 laGala]i a avut loc concursul deskandenberg Cupa „The MuscleClub“ \n organizarea domnilorValentin Mocanu [i Marius Bejan,afånd ca sposor oficial pe domnulCosmin Capus. Arbitrii au fost MirceaP\rjol [i Mihai {erban.
Concursul s-a desf`[urat \nsistemul dublei elimin`rii pentrubra]ul drept. Premiile puse \n joc auatras sportivi localnici, mul]i dintre eila prima participare, dar [i sportiviconsacra]i din Bucure[ti.
Am aflat de la organizatori c`pentru urm`toarea edi]ie, de la anul,se dore[te organizarea unui adev`ratcampionat na]ional la toatecategoriile de greutate. Le ur`msucces!
Iat` [i rezultatele:
Senioare open1. Angela Ciuperc` – Gala]i2. Mariana Antohi – Br`ila3. Ana Maria Iancu – Br`ilaSeniori 70 kg1. Marius Ghiviziu – Gala]i2. Paul Tabacu – Gala]i3. Valentin Gaiu – Bucure[tiSeniori 80 kg1. Andrei Kopandi – Bucure[ti2. Daniel Andronache – Gala]i3. Ionu] Sever – Gala]iSeniori 90 kg1. Mihai Dumitrascu – Bucure[ti2. Nicolae Ghiorghi]` – Gala]i3. Bogdan Iancu – Gala]iSeniori +90 kg1. George Milea – Gala]i2. Mircea Cuzi – Gala]i3. Bogdan Istrate – Gala]i
OOppeenn sseenniioorrii –– IIoonn OOnncceessccuu
Dup` aceast` zi de odihn`, ur-meaz` s` antren`m urm`toarelegrupe musculare prioritare în me-ciurile de skandenberg [i anume:bicepsul [i antebra]ul. Aici lucrurilese complicã pu]in, deoarece pentruskandenberg bicepsul trebuie lucratdin mai multe unghiuri, pentru c`într-un meci adversarul te poatetrage într-o multitudine de pozi]ii.
Mai \ntåi, exerci]iile pentru bi-cep[i: trac]iuni la bar` cu priz` supi-na]ie, 4 serii x maximum de repet`ri;flexii cu bara EZ, 4 x 12 [i flexii cio-can cu gantere, 4 serii x 25 repet`ri.
Trac]iunile la bar`Se vor executa cu priz` supina-
]ie cu distan]a \ntre pumni de 10-12cm, deoarece suntem interesa]i s`lucr`m cu prec`dere parteaextern` a bicepsului. Se vorefectua maximum de repet`riposibile, dar nu mai pu]in de untotal de 30 de repet`ri pentru toatecele 4 serii. Not`: dac` sportivul nupoate executa un total de 30 derepet`ri \n cele 4 serii, va executaatåtea serii cåte sunt necesarepentru a ajunge la acest total.
Flexii cu bara EZDup` cum [ti]i, aceast` bar`
permite o priz` \n semiprona]ie, lu-cru benefic pentru practican]ii deskandenberg, deoarece \ntr-unmeci, cånd se trage \n pozi] ia„hook“ (cårlig), bra]ul trage \ntr-ununghi similar. Se va folosi o greuta-te moderat`, astfel \ncåt s` se poa-t` lucra corect f`r` a balansa preamult corpul.
Flexii ciocan cu gantere
Acest exerci]iu permite antrena-rea p`r]ii exterioare a bicepsului,brahialului, brahioradialului [i flexo-rului antebra]ului. Acest exerci]iupot spune c` este cheia succesului\n skandenberg [i este de mareajutor celor ce execut` tehnica
„top-roll“. Dup` 4 serii a cåte 25 repet`ri
din acest exerci]iu, antebra]ele suntdeja \nc`lzite [i se poate trece laantrenarea lor cu: flexia pumnuluicu bara, 5 serii a 25 repet`ri [i ex-tensia pumnului, 5 x 15.
Flexia pumnului cu bara
Recomand un num`r mare derepet`ri, deoarece practicantul deskandenberg trebuie s` posede \nprimul rånd rezisten]` [i nu neap`-rat o mas` muscular` impresionan-t`. De executat se execut` cu ante-bra]ele ] inute pe coapse, iarpumnul trebuie s` se situeze \nafara genunchilor.
Extensia pumnului cu bara
Ve]i \ntålni aici un num`r maimic de repet`ri, deoarece este multmai greu de executat, extensoriiantebra]ului nefiind solicita]i \n modobi[nuit \n activitatea zilnic`. Cutoate c` este un exerci]iu ce seexecut` mai rar \n s`lile de cultu-rism, este foarte eficient pentru \n-t`rirea \ncheieturii.
|n acest sport, \n care meciurilese desf`[oar` uneori cu o vitez` ui-mitoare, \ncheietura pumnului estede baz`, deoarece, dac` \nc` dinstart \ncheietura te las`, se poate\ntåmpla de cele mai multe ori s`pierzi meciul.
La sfår[itul antrenamentului,pentru cine mai poate, este bine s`se mai fac` 4 serii a maximum derepet`ri de strångeri \n palm` aunui cerc de cauciuc sau a unuicle[te cu arc, mingiu]e de cauciucetc.
Acestea sunt exerci]iile pe carele execut, pe care vi le recomand [icare m-au ajutat \n activitatea meacompeti]ional`.
Dori]i o sal` cu aparate de ultim`or` [i aparate clasice, cum ar fi: bare[i discuri olimpice? Sunte]i a[tepta]ila sala de culturism [i fitness dinBucure[ti, \n incinta Liceului „AurelVlaicu“, situat \n zona 1 Mai – Grivi]a.
de proteine \n organism, faciliteaz`eliberarea natural` de hormoni (GH, IGF1 [iinsulin`). Ajut` la men]inerea unui raportfavorabil testosteron-cortizol. BCAA are unremarcabil efect anticatabolic preveninddistrugerea proteinelor [i pierderea maseimusculare. Se recomand` consumarea a 3-10 batoane/zi, \n mai multe reprize, imediat\nainte [i dup` antrenament, dar [i \nainte
TAURIN-RRReeccoommaanndd`̀rrii:: \mbun`t`]e[-te digestia [i arderea gr`-similor, are efect antioxi-dant, asigur` materia prim`pentru metabolizarea altoraminoacizi, are efect hi-poglicemic [i accelereaz`spermatogeneza. Se reco-mand` 1-2 batoane pe zi
metabolismul lipidelor, mo-bilizeaz` depozitele de gr`-sime, m`re[te performan]elefizice [i performan]a la efort,reduce nivelul colesterolului [itrigliceridelor. Se recomand`consumarea a 2-4 batoanezilnic.
RReeccoommaanndd`̀rrii:: are un efect antioxidantasupra radicalilor liberiprodu[i \n timpul me-tabolismului, \mbun`t`-]e[te imunitatea, stimu-leaz` producerea hormo-nului de cre[tere, \mbun`-t`]e[te refacerea post-efort, accelereaz` meta-bolismul lipidelor, reducenivelul colesterolului [i tri-
gl iceridelor. Se re-comand` consumareaa 2-4 batoane zilnicpentru \nlocuirea me-selor, deoarece asigu-r` to]i nutrien]i inecesari unei al i-menta]ii s`n`toase.
Str. Lucre]iu P`tr`[canu nr. 3 (zona Metrou CostinGeorgian). Tel.: 34.00.024; Program L-v: 9-21; S: 9-15; D:10-14. Tarife: b`ie]i 400.000 lei (40 lei noi) nelimitat; fete
300.000 lei (30 lei noi) nelimitat. Sal` de 250 m., 30 posturide lucru simultan, 20 bare, tone de discuri.
Program antrenor personal - 60.000 lei (6 lei noi)/or`. Vindem suplimente nutritive.
Vånd saune cu dot`ri complete la comand`.Informa]ii la tel. 0744.510.006
BGS GymO nou` sal` de fitness, culturism, arte mar]iale [i boxs-a deschis \n Bucure[ti, Bd. Nicolae Grigorescu nr.
51 A, zona Pia]a S`l`jan, vizavi de Shell, lång`Rompetrol. Sala are 550 m p`tra]i, aparatur`
modern`, instructori. Abonamentul este de 20 RON(200.000 rol) pån` la ora 16.00, iar dup` ora 16.00, 30RON (300.000 rol). Informa]ii la 0722.137.680, C`t`lin.
DDeemmoonnssttrraa]]iiee ddee ccuullttuurriissmm llaa DDeevvaaEDI¥IA A VII-A, 15 OCTOMBRIE 2005EDI¥IA A VII-A, 15 OCTOMBRIE 2005
La 32 de ani, dup` ce chiar [i [ansa particip`rii nu-ifusese acordat` decât cu zgârcenie în galele K-1,Semmy Schildt devine campionul absolut alcircuitului, prin 3 meciuri din care numai unul s-adisputat la puncte. Schildt l-a „detronat“ categoric peRemy Bonjaski, care nu i-a putut rezista decât maipu]in de dou` reprize...
Cei care au f`cut armata realizeaz` foarte u[or de ce,\n terminologia american`, acest exerci]iu se nume[te„military press“ [i pe care noi \l numim, \n mod curent, \m-pins cu bara de la ceaf`/piept. Cei care nu au f`cut arma-ta sigur au stat m`car o dat` \n pozi]ie de drep]i, pozi]iecare trebuie adoptat` [i \n timpu
A[ mai vrea s` amintesc alte dou` calit`]i importanteale \mpinsului cu bara: \mbun`t`]irea echilibrului [i a sta-bilit`]ii \ntregului corp, elemente utile atåt \n via]a de zi cuzi, cåt [i la execu]ia altor exerci]ii, cum ar fi genuflexiunile,fand`rile, ramatul.
Principala ]int` a acestui exerci]iu este reprezentat` demu[chii deltoizi, care sunt cei ce ini]iaz` [i genereaz`mi[carea \n acest caz, \ns` beneficiul nu se opre[te aici,fiindc` [i mu[chii pectorali (\n special partea superioar`),bra]ele (\n special tricepsul) [i mu[chii spatelui vor fi impli-ca]i \n execu]ia \mpinsului cu bara. Pectoralii [i mu[chiiperiscapulari (spatele superior) au rolul de a stabiliza sca-pula (omoplatul) pe toat` durata mi[c`rii.
|n func]ie de modul de execu]ie, stånd \n picioare saustånd pe banc` (cu spatele sprijinit de sp`tar sau nu), vorfi implica]i [i al]i mu[chi cu rol de stabilizatori, dintre carecei mai importan]i sunt mu[chii paravertebrali, care secontract` pentru a men]ine coloana dreapt`.
Al]i mu[chi deosebit de importan]i, care se contract`izometric, indiferent de modalitatea de execu]iealeas`, sunt abdominalii [i mu[chii lombaricare au rolul de a forma o „centur` de for]`“\n jurul coloanei vertebrale lombare. |ncep`-
torii trebuie s` \nve]e corect acest exerci]iu, folosindu-sede ajutorul mu[chilor stabilizatori.
Cei cu probleme de orice fel la nivelul articula]ieiscapulohumerale este bine s` aib` acordul unui medicpentru a executa acest exerci]iu, deoarece solicit`rile,chiar cu greutate mic`, pot agrava afec]iunile existente.
|nc`lzi]i-v` bine, prin rotiri complete, ridicarea bra]eloranterior, lateral [i posterior. Dup` ce termina]iantrenamentul, executa]i mi[c`ri de stretching.
CCuumm ssee eexxeeccuutt`̀ \\mmppiinnssuull ccuu bbaarraa ddee llaa cceeaaff`̀ ssaauuppiieepptt??11.. Dac` lucra]i cu greutate mare, purta]i o centur`
special` de antrenament.22.. A[eza]i-v` cu picioarele dep`rtate aproximativ la
l`]imea umerilor. Dac` sta]i \n picioare, t`lpile pot fiparalele sau un picior poate fi mai avansat.
33.. Men]ine]i spatele drept.44.. Apuca]i bara cu o priz` \n prona]ie; måinile vor fi a[eza-
te pe bar` la o distan]` una fa]` de cealalt` mai maredecåt l`]imea umerilor.
55.. |ncheietura måinii trebuie s` fie fix`, f`r` a permite hi-perextensia pumnului (fapt care ar putea duce la acci-dentare).
66.. Expira]i pe m`sur` ce \ntinde]i bra]ele deasupra capu-lui. Dac` ridica]i haltera prin fa]`, apleca]i-v` pu]in
spre posterior, pentru a evita balansarea compen-satorie, [i face]i o u[oar` extensie a coloanei cer-vicale, pentru a permite trecerea barei.77.. Bra]ele vor fi \ntr-o extensie aproape complet`
la pozi]ia final`, \ns` nu bloca]i articula]ia co-tului.
88.. Bara se va afla acum exact deasupra capului [inu \n fa]a corpului.
99.. Face]i o scurt` pauz`, men]ine]i controlul greut`-]ii [i coborå]i u[or bara pån` \n dreptul clavicule-lor sau deasupra mu[chiului trapez. |n timpulacestei mi[c`ri de coboråre, inspira]i.
1100.. Relua]i cu o nou` repetare.Corectitudinea execu]iei este un element foarte impor-
tant. Iat` cåteva „semnem care v` arat` c` nu lucra]icorect: nu extinde]i bra]ele aproape complet sau extensialor este inegal`, balans la finalul mi[c`rii, ajutor prin con-trac]ia mu[chilor membrelor inferioare, hiperextensiacoloanei vertebrale pe m`sur` ce greutatea este ridicat`.Este de preferat s` ave]i lång` voi un partener care s` v`asiste [i s` intervin` atunci cånd este cazul.
Dr. ßerban DAMIAN
|MPINS CU BARA |MPINS CU BARA DE LA CEAF~DE LA CEAF~
40
TOPCULTURIS
M.RO
43
STILURI ßI DISCIPLINE l STILURI ßI DISCIPLINE l STILURI ßI DISCIPLINE
N`scut` \n Brazilia, Capoeira esteo art` mar]ial` foarte pu]in cunoscut`[i, \n acela[i timp, una din cele maifascinante prin forma sa unic`. Capo-eira a ap`rut \n lumea crud` a scla-vagismului din epoca tårzie a acestuiflagel, [i anume printre sclavii africaniadu[i \n Brazilia de plantatorii portu-ghezi. Este greu de imaginat cruzi-mea vie]ii la care erau supu[i, dar ci-frele mortalit`]ii, care circulau \n epo-c`, vorbesc de la sine – un sclav peplanta]iile de trestie de zah`r mureadup` 4 pån` la 8 ani de cånd fuseseadus din Africa \n prima parte a istori-ei Braziliei, [i anume \ncepånd cu1537, data apari]iei primelor mariplanta]ii lucrate cu sclavi. OrigineaCapoeira este controversat` [i sepierde \n acele vremuri tulburi. Sepresupun mai multe ipoteze. Prima arfi c` reprezint` chiar un stil de lupt`al africanilor, mai ales cei din Angola,care erau adu[i \n Brazilia (portughe-zii foloseau predominant africani an-golezi, din triburile bantu [i malae). Oalta sus]ine c`, dup` marile revoltedin istoria sclavagismului timpuriu,Capoeira s-ar fi n`scut \n colonia
Palmares, teritoriu acaparat de scla-vii fugi]i. Al]ii spun c` a ap`rut pur [isimplu \n coloniile de sclavi de peplanta]ii. Portughezii au interzis cuasprime orice practic` mar]ial`, maiales dup` 1808, cånd regii Portuga-liei s-au refugiat \n Brazilia, dar afri-canii au fost abili \n a masca aceasta,sub forma dansului, [i o practicau \norele libere de dup` munc` sau las`rb`tori. De aceea Capoeira a imbi-nat de la plecare spiritul combativ cuunul foarte elegant estetic, de[i \m-prejur`rile care i-au produs apari]iasunt atåt de dure. Muzica, dansul [icåntecele, con]inånd mult din filosofianativilor afro, precum [i elemente alereligiei native „cadomble“ sunt intr-in-sec legate de Capoeira. Mi[c`rilesunt spectaculoase, cu multe lovituridificile cu piciorul [i salturi acrobatice\nl`n]uite la un ritm sufocant. Celemai uzitate tehnici sunt loviturile depicior „golpes“, secer`rile „rasteiras“[i cele de cap „cabecadas“, de[i nulipsesc nici pumnii; capoeiristas \nva-]` complementar [i tehnici de armealbe. Practican]ii formeaz` un cerc(roda), destinat probabil la origine s`
limiteze privirile indiscrete, dar [i s`constituie un ring mai pu]in formal.
Antrenamentul este acompaniatde instrumente specifice : tobe („ata-baque“), un instrument cu coard` [icutie de rezonan]` („berimbau“), be]ecare se lovesc pentru a produce su-nete ritmice („maculele“).
Capoeira a continuat din p`cate s`fie interzis` mult timp dup` abolireasclaviei \n Brazilia (1888), [i anumepån` \n anii 20 ai secolului trecut.Capoeiristas erau privi]i frecvent ([iunii chiar erau) ca elemente dec`zu-te ale societ`]ii, fo[ti sclavi care nuerau capabili s` se adapteze la statu-tul de om liber.
Persecu]iile au fost sistematice dinpartea guvernului [i, la un momentdat, Capoeira aproape disp`ruse. La\nceputul sec. XX unul din marii ma-e[tri, Manuel Dos Reis Machado, po-reclit Bimba, transform` Capoeiraad`ugånd [i tehnici din arta de lupt`„Batuque“ mo[tenit` de la tat`l s`u.Concep]ia mai aproape de societateamodern` a lui „Mestre Bimba“ l-aajutat s` conving` autorit`]ile c`aceast` art` mar]ial` nu reprezint`un pericol social decåt tocmai \n m`-sura \n care era exilat` la periferiasociet`]ii. Apare astfel „Capoeira re-gional“, variant` din care se trage for-ma modern` a stilului, iar MestreBimba a fost autorizat s` deschid`prima [coal` oficial` [i s` sus]in` odemonstra]ie \n fa]a autorit`]ilor, carea „parafat“ apari]ia Capoeira drept ar-t` recunoscut` ca atare. Capoeira aavut ulterior o evolu]ie spectaculoa-s`, fiind considerat` azi parte din pa-trimoniul na]ional al Braziliei [i unuldin cele mai exotice elemente aleculturii afrobraziliene.
Ca orice mare campion, RandyCouture are o poveste la fel de inte-resant` ca [i cariera. Nascut pe 23iunie 1963, este cel mai vårstnic lup-t`tor activ \n UFC [i singurul care acucerit centura UFC de patru ori ladou` categorii. Primul contact cusporturile de lupt` l-a avut de mic,deoarece \n SUA se practic` intensivluptele libere [i greco-romane. Lanumai 10 ani, el a fost practic tåråt laun turneu de amatori, unde a cu-noscut [i prima \nfrångere. Cu toateastea, la terminarea liceului era privitca unul dintre cei mai buni lupt`toridin America de Nord.
Ideea de a lupta \n UFC i-a veniturm`rindu-l pe Don Frye, \n UFC 8.S-a hot`råt imediat s` trimit` un for-mular pentru a fi acceptat. Locurileerau ocupate pentru urm`toareagal`, dar a fost apoi anun]at cu dou`s`pt`måni \nainte de UFC 13 c` enevoie de el. Numai prin cuno[tin]elede lupte greco-romane, el a reu[it s`se impun` decisiv \n fa]a lui Tony„The Viking“ Halme [i Steven Gra-ham, cå[tigånd turneul. La UFC 15 is-a oferit un meci cu Vitor Belfort, re-numit pentru calit`]ile de grappler [iimpresionant prin viteza bra]elor [iputerea de knock-out. Randy i-aar`tat brazilianului c` nu poate fi dusla sol, l-a dominat [i \n picioare, [i a\ncheiat prin „semn`tura“ sa: groundand pound (punere la sol \n gard`„c`lare“ [i administrarea de lovituripån` adversarul cedeaz` sau arbitruldecide TKO). Na[terea celui maimare campion UFC avusese loc [i ela continuat s` evolueze ca strikerpån` cånd [i-a permis s` domine ad-versarii [i la lupta \n picioare. Lovitu-rile nu sunt nici acum arma principa-l`, dar le poate plasa cu mare abi-litate, dac` e nevoie. Majoritatea ad-
versarilor s`i sunt du[i la sol, undeRandy se folose[te apoi de pumni,coate [i genunchi pentru a-i scoatedin joc.
La sol este practic imbatabil \ncu[c`. Couture se folose[te de pere-]ii cu[tii pentru a-[i imobiliza adver-sarii, [i a[a s-au terminat multe dinmeciuri le sale. |n ring \ns`, ex-perien]ele nu au fost fericite, el pier-zånd cam jum`tate din lupte din cau-za lipsei „gardului“. Tranzi]ia spre cir-cuitul Pride a devenit astfel imposibi-l` [i experien]ele sale nepl`cute \npromo]ia Rings din Japonia au fostuitate repede. Cu toate c` RandyCouture e un sportiv [i un atlet de-s`v`r[it, mul]i spun c` cea mai marecalitate a sa e r`bdarea, mai alespentru c` [tie cum s` o foloseasc`.El l-a obosit pån` la epuizare pe bra-zilianul Vitor Belfort \n primul lor meci[i i-a \nvins inteligent, prin decizie, peMaurice Smith (c`ruia i-a „furat“centura UFC) [i pe Pedro Rizzo(care e un striker excelent). Dez-avantajele sale sunt c` uneori profit`de situa]iile avantajoase la sol [i nurisc` mult, [tiind c` poate lua decizia,dar [i opusul, c` a devenit \ncrez`tor\n abilit`]ile de striker, [i uneori st`„la bataie“ cu adversari foartepericulo[i.
Dup` ce a devenit prima dat`campion UFC, Couture l-a \nvins peKevin Randleman la UFC 28 [i [i-aap`rat de dou` ori titlul \n fa]a luiPedro Rizzo. |n scurt timp \ns`, \n di-vizia de grei a UFC au ap`rut ad-versari din ce \n ce mai mari [i bineantrena]i. Dup` ce a pierdut \n fa]alui Josh Barnett [i Ricco Rodriguez,Randy s-a hot`råt s` lupte la cate-goria semigrea, \nvingåndu-l chiardin primul meci pe Chuck Liddel pen-tru titlul interimar. La UFC 44, gu-
ralivul Tito Ortiz a primit cåteva pal-me la fund (la propriu!) de la cam-pion, care a cå[tigat prima dat` titlulsuprem la semigrei. Norocul l-ap`r`sit cånd [i-a pierdut centura con-tra vechiului rival Vitor Belfort la UFC46, din cauza unei accident`ri. Dup`o perioad` de recuperare, la UFC 49,Randy a \ncheiat socotelile cu Belfortprin TKO \n R II. Dac` pån` atuncinumele lui de ring era „The Natural“,dup` aceast` victorie, fanii au \nce-put s`-l strige „The Supernatural“.Dar rivalii vechi nu \l uit` [i ChuckLiddel a c`utat s` se r`zbune, \nvin-gåndu-l prin KO pe Randy, la UFC52. Mul]i au spus c` asta va \nsemnasfår[itul carierei [i c` vårsta [i-a spuscuvåntul... Veteranul a ]inut s` infir-me aceste afirma]ii [i, \n ultimul s`umeci cu Mike Van Arsdale, s-a jucatpractic cu acesta, cå[tigånd prin„Anaconda choke“. Chiar dac` el vadecide retragerea, va fi ]inut minte casingurul care a de]inut de dou` oricentura Heayweight [i de dou` oricentura Light-heavyweight a UFC [imai ales pentru caracterul [i inteli-gen]a sa. Mai nou, el particip` la rea-lity-show-ul The Ultimate Fighter, rea-l izat sub l icen]a UFC, unde an-treneaz` [i modeleaz` noi talente alecircuitului.
– S-a spus cåte ceva despre pal-maresul \n Judo, dar nu complet. Amfost campion mondial [i european dejuniori, apoi campion mondial laseniori [i sunt singurul care de]inedou` titluri mondiale la b`rba]i \n Ro-månia (mai exist` altcineva la femei).Cu aceast` ocazie, trebuie adus` ocorectur` informa]iei c` a[ fi fost \n-dep`rtat din via]a sportiv` dup` titlulla juniori, a fost numai o suspendare.Mai de]in o medalie de bronz la Eu-ropenele de la Bratislava, un titlumondial universitar, unul la CM desambo de la Minsk [i o participare laOlimpiada de la Atlanta. Am avutadversari importan]i [i \n alte meciuri.
S-a spus c` nu l-a[ fi \nvins pe DavidDue, care a figurat ca ne\nvins \ntre1993 [i 2000, dar eu l-am \ntålnit \nturneul categoriei A la Roma, \nfinal`, [i chiar l-am \nvins prin ippon,acest lucru se poate verifica.
– Este o organizare a[ spune deun perfec]ionism exagerat, mii de de-talii puse la punct, zeci de cameredin toate unghiurile, un public enormde numeros pe arena Saitama, o at-mosfer` greu de imaginat.
– Am luptat cu un adversar multmai experimentat [i un moment amfost \n mare dificultate, am avutsenza]ia c`, dac` a[ mai fi reu[it olovitur`, puteam termina meciul cu unKO. Dup` meci, staff-ul lui Thompsona comentat c` \l sf`tuiser` s` nu ri[tes` sar` la mine [i s` \nchid` distan]a[i c` aceast` eroare tactic` ar fi pututs`-l coste meciul. Cred c` merit oalt` [ans` ]inånd cont de asta. Aufost de fapt cazuri de lupt`tori carechiar au cå[tigat meciuri [i nu au
primit nici o ofert` \nplus pentru c` au fostconsidera]i plictico[i sauau f`cut meciuri uråte,eu cred c` pentru primaparticipare nu a fost r`uce am f`cut pentru c`am reu[it s` pun \ndificultate un adversarmai bine cotat, care nu aterminat decåt un mecila puncte pån` acum. –– CCee ddiiffiiccuulltt`̀]]ii aauu ffoosstt ?? – Cea mai important` afost pierderea de greuta-te. Aveam un exces demas` important, cåndam \nceput perioada de
preg`tire, aveam de fapt 190 de kg [iam reu[it s` scad pån` la 173 lacåntar, dar nu a fost suficient. Astas-a [i v`zut la condi]ia fizic`, dar nuputeam pierde mai multe kilograme\n dou` luni. Apoi a fost [i primalupt` \n ring nu pe saltea, nu eramacomodat bine cu asemenea situa]iitactice, [i nu \n ultimul rånd \nc`aveam probleme s` m` obi[nuiesccu proteza dentar`, eu nu am luptatpån` acum \n asemenea condi]ii. Darpe primul plan a fost masa preamare, este peste greutatea ideal` lacare m-a[ mi[ca bine.
– Oricine a f`cut a[a ceva nuvorbea \n numele meu. Desigur c` a[lupta \n Romånia, eu \ns` nu sunt unom c`ruia s`-i plac` provoc`ri [iatitudini exagerate. Ca lupt`tor, suntmai degrab` un ins la locul meu.Este corect ca, ]inånd cont c` amfost prezent pe cea mai titrat` scen`a MMA, s` a[tept s` fiu pl`tit pentrua lupta cu cineva [i nu s` ofer eubani pentru asta. Desigur, a[ acceptaun meci de MMA \n Romånia \ncondi]ii rezonabile, dar nu unul destand-up, eu provin din Judo [i reguliinterzicånd lupta la sol nu ar fi \navantajul meu.
–– PPllaannuurrii ddee vviiiittoorr?? |n primul rånd, pentru a ajunge la
forma maxim` trebuie s` mai pierdkilograme, probabil optimul pentrumine ar fi la 140, maximum 150 kg,dar aceasta nu se poate face dintr-odat`. Apoi, evident va trebui s`perfec]ionez stilul de lupt` \n picioare[i mai ales boxul. |n felul acesta, sperca urm`toarea mea lupt` s` fie multmai bine preg`tit`.
Exist` \n numeroase discipline de lupt`, dar sunt apa-najul Muay Thai „full rules“, adic` disputate \n formatul de5 reprize a 3 minute cu clinci extensiv permis. Loviturilede cot includ mai multe variante - upercutat, circular, des-cendent, prin \ntoarcere. Situa]iile foarte complexe createde lupta \n distan]` mic` [i de clinci duc la numeroasealte sub-variante. _inta favorit` este capul, dar loviturilesunt permise oriunde altundeva se poate atinge regle-mentar o ]int` vulnerabil`. De exemplu, poate fi lovit` cla-vicula \n clinci pentru a ob]ine o priz` bun` la cap saupentru a sc`pa de o tentativ` a adversarului de a o ob]ine.Poate fi ag`]at un picior pe tentativa de lovire [i lovit cucotul \n ag`]are (regulamentul Muay Thai stipuleaz` deobicei c`, dup` ag`]area piciorului adversarului, se potplasa trei lovituri consecutive dup` care trebuie eliberat`priza). Bine plasat`, orice lovitur` de cot la cap poateduce la un KO brutal, \ns` de multe ori inten]ia \ntr-un me-ci de Muay Thai profesionist este de a provoca o t`ietur`adversarului.
Pentru aceasta, loviturile se administreaz` mizånd perapiditate [i acurate]e \n egal` m`sur`, [i ceva mai pu]inpe for]`. |n \ncercarea de a determina un stopaj sau de alimita agresivitatea pumnilor, contra c`rora cotul este unadin armele de contr` cele mai bune, lupt`torii pot schimbaduzini de lovituri \ntr-o repriz`, spectacol [ocant pentru
str`inii care tind s`observe \n aceas-ta numai o simpl`demonstra]ie debrutalitate.
De la un nivelde gravitate al t`ieturilor \n sus, lupta se termin` prinstopaj medical, \ns`, fa]` de Europa [i SUA, per-misivitatea este destul de mare, nu rareori lupt`torii \n-cheind meciul acoperi]i de sånge. Unele asocia]ii mergpån` \ntr-acolo \ncåt stipuleaz` \n contracte [i reguli gra-vitatea t`ieturii func]ie de num`rul de puncte de cus`tur`necesare ca s` fie \nchis`! Ironic vorbind, situa]ia greu de\n]eles pentru vestici este nu numai aceasta, ci [i faptul c`lupt`torul care a fost t`iat la fa]` de un cot prime[te el unbonus la burs`, dac` a luptat bine pån` atunci, de[i apierdut meciul prin stopaj. Ra]iunea este c` o t`ietur` maigrav` necesit` o perioad` mai lung` de refacere, timp \ncare lupt`torul nu mai poate urca \n ring, ceea ce la pro-fesioni[ti se reflect` direct asupra veniturilor.
Majoritatea organiza]iilor non-thailandeze sunt reticentela introducerea loviturilor de cot, \ncåt majoritatea meciu-rilor zise de thaiboxing \n lumea vestic` sunt desf`[uratesub regulamente care interzic coatele. |n mentalitateaoccidental`, cotul este privit ca un mijloc „uråt“ de acå[tiga un meci, sau \n orice caz artificial. Lupt`torifaimo[i ca Jomhod Kiatadisak, foarte cunoscut acumpentru c` activeaz` \n afara Thailandei, ajun[i la o vårst`cånd nu mai au for]a primei tinere]i, sunt capabili s` pun`cap`t unei lupte pierdute la puncte pån` \n ultimul mo-ment cu o singur` lovitur` care cauzeaz` t`ierea fe]ei ad-versarului. |n ochii occidentalilor, care doresc spectacol alfor]ei [i nu al subtilit`]ii, sun` mai pu]in verosimil` „realita-tea“ unei astfel de victorii. Puri[tii Thai spun c` loviturilede cot, dimpotriv`, echilibreaz` mult [ansele unui boxergracil, dar tehnic, contra unui adversar puternic, dar c`ru-ia \i lipsesc subtilit`]ile, aceasta f`cånd din Muay Thai oart` elegant`, nu numai un sport dur.
Loviturile de cot sunt permise [i \n unele formate deMMA, uneori cu limit`ri de reguli care prev`d c` nu sepoate lovi cu cotul un adversar aflat la sol, ci numai \npicioare, precum [i \n knockdown karate, dar acolo numaila corp.
NEWS FLASH INTERNA¥IONAL l NEWS FLASH INTERNA¥IONAL
Ionu] Atodireseispulber` speran]ala revan[` a lui Filipo Cinti
De[i nici prima \ntålnire nu a fostu[oar` pentru el [i nu i-a adus rezul-tatul scontat, Cinti se preg`tea pentrua sus]ine titlul mondial cu bielorusulKotsur, pentru care a sus]inut [i o pe-rioad` de antrenamente speciale. DarAtodiresei a avut alt` p`rere... Amavut posibilitatea s` urm`rim maimulte din antrenamentele „pitbullului“[i am surprins cåteva re]ete diferitede cele pe care le a[tepta lupt`torulitalian. Vulnerabilitatea la directa dedreapta (care i-a pus probleme la pri-ma \ntålnire) a disp`rut; Atodiresei aabordat un joc de pa[i mult mai dificilpentru Cinti [i acesta a fost surprinsdevreme \n meci de o stång` \n plin.Arbitrul Karanovici a f`cut mai \ntåigestul de „waive-off“, dar Cinti, dåndsemne de revenire dup` cåteva se-cunde \n care a p`rut cu adev`rat„out“, [i-a schimbat decizia (ceea ceregulile \i dau dreptul s` fac`). Spre
profitul fanilor [i total \n defavoarea luiCinti, care a \ncasat numeroase altelec]ii tehnice de la Ionu]. Contre pu-ternice de lovituri de picior [i mai aleso elegant` combina]ie cro[eu fa]`-ajustare de pas-highkick spate l-auscuturat puternic pe italian. Atodireseia pus \n valoare toate situa]ii leavantajoase create, cu asalturi durede bra]e, iar Cinti a suferit \nc` dou`knockdown-uri [i, \n ciuda tenacit`]iide a-[i disputa [ansele pån` la final,a fost tot timpul \n iminen]a KO-ului.Am avut pl`cerea s`-l urm`rim peAtodiresei laminånd aceste tehnici cuo ardoare care-i e caracteristic`, pre]de zeci de antrenamente [i sute derepet`ri la fiecare detaliu, [i probabilc` evolu]ia de la etapa simpleiagresivit`]i [i determin`ri la excelen]atehnic` este numai la \nceput...
Prezent la gal`, arbitrul WFCA-Su-perleague Rick Cocu a comentat c`este unul din cele mai bune meciuripe care le-a v`zut \n Romånia [i, \norice caz, a fost „meciul galei“, pre-cum [i c` \l va recomanda pe Atodi-resei promotorilor europeni dreptunul din cei mai buni contenderi aicategoriei lightwelter (64,5 kg). „Estesportivul format \n Romånia \n peri-oada recent` cu cea mai bun` evolu-]ie tehnic` pe care am v`zut-o“, amai spus Cocu.
Ciprian Sora – PeterVarga: spectacol [i tehnicitate
Varga este cunoscut ca un sportivdur, mai ales prin puterea boxului.|ns`, dup` primele taton`ri cu CiprianSora, acesta \i va fi creat senza]ia c`nu se poate risca. Meciul a \nceput [is-a consumat \n \ntregime cu combi-
na]ii scurte bra]-picior [i numeroaseintr`ri [i ie[iri din distan]`. Surprin-z`tor de pu]in clinci [i \n general am-bii lupt`tori au evitat angajarea pedistan]` scurt`, preferånd s` duc`lupta tactic [i s` surprind` adversarulsau s`-l uzeze. De[i a \ncasat c`tevalowkick, Sora a avut o defensiv` ex-celent` la capitolul periculos al luiVarga, pumnii, [i, de[i meciul a fostechilibrat pån` la final, a avut un bi-lan] mai bun de lovituri de picior, carei-au putut adjudeca o victorie strånsdisputat`, dar frumoas` tehnic.
Bodrozic este un adversar dificilpentru a face un meci curat, datorit`alonjei enorme [i g`rzii inverse. Darsitua]ia pentru „Mr.Z“ a devenit maidificil` cånd Bodrozic a plasat dou`lovituri sub centur`. |n ciuda perioa-dei de refacere, reglementar acorda-t` de arbitru, C`t`lin a consumat obun` perioad` din meci vizibil subefectul negativ al foul-urilor. Nu a fostpån` la urm` penalizat pentru ob-struc]ii, de[i a primit avertismente, ]i-nåndu-se cont probabil de \nc`lc`rilede regulament ale adversarului, dar afost constråns la un meci „uråt“. Cutoate aceste dificult`]i, pumnii rapiziai lui Zm`r`ndescu au reu[it s`adjudece un avantaj pe carduri [i caatare [i decizia.
Florin Ghi]a vs.Malkovic : Nepotu’ nune-a l`sat cu onoarea„nereparat`“...
Pariurile multora dintre cunosc`tori
4746
mergeau contra romånului, dat fiindstilul compact [i agresiv al lupt`to-rului sårb, care l-a „executat“ cu atåtau[urin]` pe Florin Golopen]a. Dar pede o parte, Ghi]` a venit cu mai multelec]ii \nv`]ate [i pe de alta Malkovicnu a mai avut avantajul surprizei, ci aavut parte de o surpriz` el \nsu[i.
O contra de spinning backfist a co-nectat \n prima repriz` cu maxilarullui Malkovic, cauzånd un knockdowndestul de brutal, dup` care, o bun`parte din meci, adversarul lui Ghi]` s-a rezumat la tentative disperate de anu fi trimis la podea definitiv... Sprefinal, el a reu[it un moment de pu-nere \n dificultate a romånului, cu unhighkick care a conectat par]ial, \ns`
arbitrul nu a acordat num`r`toare [iaprecierea s-a dovedit a fi justificat`,\ntrucåt Florin nu [i-a diminuat decåtcu pu]in agresivitatea, ob]inånd ovictorie destul de clar` la puncte.
Este cu totul notabil` evolu]iasportivilor antrena]i de Alin Panaite,care determin` ascensiuni constante[i achizi]ii tehnice vizibile oriunde \[iaduce contribu]ia; comunitateafight.ro ]ine s`-i mul]umeasc` pentrumunca depus` [i s`-i ureze succese[i mai departe...
Ninel Ianculescu vs.Petric` Remus
Ninel Ianculescu, un om de afaceridin Bra[ov, pasionat de sporturi de
contact, a dovedit c` poate \ncheia„afaceri“ periculoase pentru adversari[i \n ring. Sus]inut fervent de o ga-lerie numeroas` de suporteri dinurbea proprie, Ianculescu a demon-strat un stil de ring destul de com-pact, chiar dac` f`r` nivelul de ex-perien]` al lupt`torilor mai avansa]i.Petric` Remus, cunoscut printr-un stilmai degrab` atipic, a \ncercatnumeroase ciud`]enii de arsenal,care i-au pus dif icult`]i tacticebra[oveanului, cu situa]ii care nusunt „\n c`r]i“. Meciul a fost judecategal, de[i Ianculescu a avut oagresivitate superioar` \n R III, cånddevenise mai obi[nuit cu sti lulneortodox al oponentului.
NEWS FLASH INTERN l NEWS FLASH INTERN lNEWS FLASH INTERN NEWS FLASH INTERN l NEWS FLASH INTERN l NEWS FLASH INTERN
ZZmm`̀rr`̀nnddeessccuu vvss BBooddrroozziicc
LOCAL KOMBAT 17 –LOCAL KOMBAT 17 –„FOR¥ELE NATURII“„FOR¥ELE NATURII“
K-1 WGP: al 10-lea titlu din 13disputate cucerit de un olandez,Semmy Schildt
Marea final` a fost aproape de a stabili un record deaudien]` [i a fost pres`rat` cu surprize din toate direc]iile.Cel mai puternic dintre noii candida]i, Semmy Schildt, co-leg de antrenamente cu Stefan Leko la „Golden Glory“, atrecut succesiv de Ray Sefo, de fostul campion RemyBonjaski [i de Glaube Feitosa pentru a-[i \nsu[i coroanade mare campion dup` mai pu]in de 6 reprize de lupt`.Singurul care i-a rezistat pe durata celor 3 reprize progra-mate a fost Sefo, care a luptat cu Schildt de[i venise cu ofebr` destul de puternic`. Vizibil dominat, Sefo a reu[ittotu[i performan]a de a sta \n picioare trei reprize cugigantul Schildt [i de a [i plasa mai multe atacuri de pumncontra unei diferen]e de alonj` enorm` (Schildt este, la2,13 m, cu 30 cm mai \nalt ca Sefo). A urmat meciul cu
Bonjaski, care mai fusese \nvins de Schildt \nainte de adeveni campion. Nici de data aceasta lucrurile n-au statmai bine, Bonjaski cedånd puternicelor lovituri degenunchi ale lui Schildt dupa mai pu]in de dou` reprize.
Finala a avut loc contra brazilianului Glaube Feitosa,care preluase din meciul rezerv` locul lui Peter Aerts, ac-cidentat. Feitosa, care l-a \nvins prin KO [i pe favoritul ja-ponez Musashi, f`cånd orice tentative de „favoruri“ ale ju-dec`torilor niponi inutile, nu a rezistat totu[i nici el maimult de 30 de secunde, de[i la o prim` \ntålnire \n aceas-t` toamn` reu[ise s` duc` toat` durata meciului.
Schildt va g`si destul de greu adversari pentru cevatimp de aici \nainte, a comentat Sadaharu Tanigawa, pro-duc`torul K-1. Afar` de Alexey Ignashov nimeni nu l-a \n-vins de fapt pe Schildt vreodat`, Ernesto Hoost \nsu[i reu-[ind numai un egal. Cu toate acestea, Hoost a fost printrepu]inii care au avut curajul s` cear` o revan[`, al doileafiind \nvinsul din sferturile de final`, Sefo. Unul dintre ceidoi \l va \ntålni probabil pe Schildt la gala de sfår[it de an,„New Year's Eve“.
Superleague Portugalia: FlorinVintil` ob]ine un contract pentru a lupta \n circuit
De[i \nvins de puternicul austriac de origine arab` FadiMerza, Florin Vintil` devine primul romån care va avea uncontract pentru a lupta \ntr-unul din cel mai prestigioasecircuite ale categoriilor u[oare. Vintil` a cedat ca urmare aunei accident`ri la genunchi peste care Merza a lovit cunumeroase lowkick, \ns` a avut o agresivitate [i tehnici-tate care au convins matchmaker-ii s`-i acorde [ansaunei prezen]e pe durat` mai lung` \n „lig`“.