Retele de calculatoare si internet - lucrare de
licentaINTRODUCEREObiectivele si oportunitatea temei propuse"Retele
de calculatoare si internet" este o tema care poate fi dezvoltata
in orice organizatie, atat intr-o companie de succes cat si intr-o
intreprindere noua pe piata economica. In cazul de fata sarcina mea
este sa dezvolt o retea de calculatoare si internet intr-o
societate adia infiintata, la inceput de drum.Incubatorul
Tehnologic de Afaceri (URA-ITA), creat in Iunie 2007 functioneaza
ca o entitate cu autonomie financiara si functionala, avand
character nonprofit. Crearea unei astfel de retele ajuta enorm
dezvoltarea acestei intreprinderi si este relative usor de
proiectat. Permite utilizatorilor un acces mai usor si mai sigur la
o baza de date, dar si la anumite informatii pe care serverul le
permite, de la orice calculator din cadrul acestei retele.
Proiectarea acestui sistem informatic ajuta la cresterea profitului
intreprinderii prin reducerea costurilor acesteia. Ulterior se pot
dezvolta diverse aplicatii informatice in cadrul Incubatorului
Tehnologic de Afaceri, eliminand comenzile manual.Dezvoltarea unei
retele de calculatoare si internet usureaza munca angajatiilor
intreprinderii prin folosirea noilor tehnologii de programare.
Utilizand sistemul de operare Windows Server 2003 si programul
Boson NetSim am reusit sa creez o retea sigura si puternica.In
cadrul sistemului de operare Windows Server 2003 instalarea,
configurarea si administrarea serverului DNS, instalarea
contraoller-ului de domeniu Active Directory, instalarea serverului
de e-mail Exchange 2003 Enterprise, instalarea serverului de
administrare a adreselor DHCP reprezinta aplicatiile de baza ale
acestuia.Identificarea domeniului in cadrul caruia se proiecteaza
reteaua de calculatoare si internetPrincipalul domeniu de
activitate al Incubatorului este cel al incubarii active prin care
se urmareste sprijinirea interprinderilor mici si mijloci (IMM)
care abordeaza in special activitati inovative si domenii ce
asigura revitalizarea economiei locale.Un alt domeniu de interes
pentru Incubator va fi cel al consultantei si a instruirii,
urmarindu-se diversificarea serviciilor oferite.Informarea si
promovarea intreprinzatorilor se va face prin dezvoltarea acestui
sistem modern de informare de tip retea, cu acces la bazele de date
locale si in reteaua internet.Incubatorul va oferi asistenta
tehnica pentru 60 de entitati anual, piata vizata fiind cea
industriala si de servicii, din sectorul comunicatiilor si
tehnologiei informatiei (IT), informaticii economice si turism
intern si inter 22322s1821w national.Astfel se doreste realizarea
unei retele de calculatoare si internet care sa conecteze online
sistemele de calcul din toate departamentele societatii pentru o
comunicare mai buna, o informare mai rapida a utilizatorilor, o
anaiza mai eficienta a datelor din sistem.Identificarea
beneficiarilorProiectarea retelei de calculatoare si internet este
realizata la cerinta expresa a Incubatorului Tehnologic de Afaceri
din cadrul Universitatii Romano-Americane (ITA-URA). Beneficiarul
fiind unic suporta deci toate costurile de analiza, proiectare si
realizare a acestei retele.Capitolul 1:STUDIUL SI ANALIZA
SISTEMULUI EXISTENTUniversitatea Romano-Americana din Bucuresti a
fost infiintata in anul 1991, in cadrul Fundatiei Romano -
Americane pentru Promovarea Educatiei si Culturii, avand drept scop
promovarea valorilor educationale ale invatamantului superior
american, pe fondul bogatelor traditii ale invatamantului
romanesc.Initiativa infiintarii Universitatii apartine Profesorului
universitar dr. Ion Smedescu, care este fondatorul si Rectorul
Universitatii, membru activ al Academiei Americane de Stiinte din
New York, Presedintele Fundatiei Romano-Americane pentru Promovarea
Educatiei si Culturii, in activitatea careia este integrata
Universitatea.Pentru realizarea misiunii si obiectivelor sale,
Universitatea Romano-Americane din Bucuresti se sprijina pe o
colaborare fructuoasa cu universitati americane, din randul carora
se detaseazaJAMES MADISON UNIVERSITY, din statul Virginia, AMERICAN
UNIVERSITY din Washington D.C., UNIVERSITATEA de NORD - TEXAS,
UNIVERSITATEA BARRY - Florida, UNIVERSITATEA DE SALLES -
Pennsylvania, cu acestea fiind incheiate acorduri de lunga durata,
precum si universitati si institutii din Europa, America de Sud
(Brazilia). Numerosi studenti au beneficiat de burse de studiu in
SUA, inclusiv pentru Masterat, o parte din acestia ramanand in
cadrul corpului profesoral al Universitatii.1.1. Prezentarea
succinta a unitatii economico - sociale (URA-ITA)In iunie 2007 n
cadrul Universitatii Romno-Americana, cu sprijinul Ministerului
Educatiei si Cercetarii (MEdC) s-a creatIncubatorul Tehnologic si
de Afaceri (URA-ITA) carefunctioneaza ca entitate distincta a
fondatorului, cu autonomie financiara si functionala, avnd caracter
nonprofit.Incubatorul tehnologic de afaceri s-a constituit in
bazaHotararii 49/1 din 14.06.2006si este o forma de proprietate
privata, avand un capital social de peste 100 000 ron. Responsabil
al acestei intreprinderi esteconf.univ.dr. George Carutasu, fiind
in acelasi timp si Directorul General.1.1.1. Informatii generale
ale unitatii economico-sociale (URA-ITA)Sediul social se afla in
Bucuresti, Sector 1, strada Bd. Expozitiei Nr. 1B, Cod.
12101.Reprezentantul legal este Rectorul Universitatii
Romano-Americane: Smedescu Ion.Capitalul social al acestei entitati
este peste 100000 RON.Indicatori economico-financiariIndicatorii
economico-financiari ai organizatieiIndicatori ai rezultatelor
economico-financiare2004 (realizat) RON2005 (realizat) RON2006
(estimat) RON2007 (preconizat) RON2008 (preconizat) RON
1. Cifra de afaceri/venituri2. Costuri (cheltuieli totale
generale)3. Cheltuieli de investitii4. Profit net/venit netPeste
100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste
100000Peste 100000Peste 100000Peste 10000025000-50000Peste
100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste
100000Peste 100000 Peste 100000 Peste 100000Peste 100000
Indicatorii economico-financiari ai entitatii de inovare si
transfer tehnologic:Indicatori ai rezultatelor
economico-financiare2004 (realizat) RON2005 (realizat) RON2006
(estimat) RON2007 (preconizat) RON2008 (preconizat) RON
1. Cifra de afaceri/venituri2. Costuri (cheltuieli totale
generale)3. Cheltuieli de investitii4. Profit net/venit
net25000-500005000-250005000-2500025000-500005000-250005000-250001000-5000
Sectoare, domenii, grupuri tinta ale entitatii de inovare si
transfer tehnologicSectorGrup tintaDomeniu de activitate pentru
care se solicita acreditarea
IndustrieIMM-uri, intreprinderiTehnologia Informatiei si
Comunicatiei (TIC)
IndustrieUniversitatiInformatica economica
IndustrieCentre de cercetareTurism intern si inter 22322s1821w
national
Zona tinta: 1. La nivel international: Europa2. La nivel
national: toate regiunile3. Localitati: Bucuresti, Timisoare,
Sibiu
Beneficiarii directi ai entitatiiExistenti
DenumireDomeniu de activitateLocalizare
1. Microsoft RomaniaInformatica economicaBucuresti
2. SC. Prestige Tour SRLServicii turismBucuresti
3. UPB-PREMINVTehnologia informatieiBucuresti
4. UGIRFormare profesionalaBucuresti
5. TISAFormare profesionalaBucuresti
Potentiali
DenumireDomeniu de activitateLocalizare
1. UPB-CPRUFormare profesionalaBucuresti
2. SC. LAW SRL.Formare profesionalaBucuresti
3. SC. GRUP MANAGEMENT SRLServicii turismBucuresti
4. SC. DANOAN SRLServicii turismCampina
5. SC. DOMUS PREST SRLSisteme informatice E-BUSINESSChitila
Surse de finantareSursaPondere (%)Observatii
Buget de stat21-30Proiecte nationale
Buget propriu11-20Formare profesionala
Alte surse21-30Proiecte internationale
Alte surse11-20Servicii oferite de incubator
Max 100 %
Incubarea reprezinta un potential de furnizare a unor noi
legaturi intre universitati, industrie si agenti economici.
IMM-urile incubate pot deveni primii candidati pentru parcurile de
cercetare si pot contribui la sistemul inovarii in industrie prin
promovarea diversitatii tehnologice. Transferul tehnologic cuprinde
solutii software, solutii de invatamant la distanta, documentatii,
specificatii, tehnologii, destinate sectoarelor industrial,
universitar si al IMM-urilor.1.1.2. Misiunea si obiectivele
Incubatorul Tehnologic si de AfaceriMisiuneaUniversitatii Romano-
Americane - Incubatorul Tehnologic si de Afaceri (URA - ITA) consta
n ncurajarea dezvoltarii sectorului privat prin inovare si transfer
tehnologic. Activitatea URA - ITA ilustreaza procesul relational
existent ntre centrele de cercetare tehnologica, servicii si
productie, care are loc n prezent n economia romneasca. n acest fel
contributia directa a URA - ITA la dezvoltarea economica poate fi
evaluata pe baza activitatii de sprijinire a crearii si dezvoltarii
de IMM, prin transfer tehnologic si inovare.Obiectiveleacestei
organizatii nonprofit din cadrul Universitatii Romano-Americane
sunt in numar de 5 si se estimeaza a fi atinse in maxim 5 ani:1.
Sprijinirea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor din sectorul
productiv si servicii;2. Transfer de know how ntre URA - ITA si
IMM-uri;3. Sprijinirea procesului de restructurare a sectorului de
stat;4. Identificarea posibilelor proiecte de afaceri;5. Realizarea
de parteneriate si de joint-venture.URA - ITA ofera ntreprinderilor
tinere cu potential de dezvoltare, precum si celor interesati n
crearea unor ntreprinderi productive sprijin pentru realizarea si
promovarea unor produse cu caracter inovativ.1.1.3. Servicii si
facilitati ce urmeaza a fi furnizate de entitateLa acest subcapitol
avem urmatoarele facilitati si servicii:instruirea si pregatirea
ntreprinzatorilor si a personalului firmei
n:-management;-marketing;-legislatie;-finante-contabilitate;-utilizarea
echipamentelor de calcul si birotica precum si a programelor de
management al ntreprinderii.spatii de productie si echipamente si
infrastructura IT (pe baza de contract);servicii administrative si
de secretariat;asistenta tehnica si consultanta
specializata;ntocmirea formalitatilor legale la constituirea
firmei;pregatirea planului de afaceri;achizitii de echipamente si
transfer tehnologic;cooperare n cadrul unor contracte de cercetare
n scopul realizarii de produse noi;informare si prognoza
tehnologica;transfer tehnologic si de cunostinte;informatii
generale si oportunitati de afaceri:-informatii referitoare la
tehnologii, produse, piete, publicatii;-oferte de
cooperare;-participare la trguri si expozitii;-banca de date cu
oferte si cereri de tehnologii;-acces la sali de conferinte,
expozitii.elaborarea si implementarea proiectelor nationale si
comunitare de dezvoltare socio-economica;identificarea partenerilor
din mediul universitar si cercetare.1.2. Regulament de organizare
si functionare al UNIVERSITATII ROMANO AMERICANE - INCUBATOR
TEHNOLOGIC SI DE AFACERI (URA-ITA)CAPITOLUL IDispozitii
generaleArt. 1.-(1)UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN -
INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA), institutie publica
fara personalitate juridica, organism de specialitate aflat n
subordinea Universitatii Romno-Americane, si desfasoara activitatea
pe baza reglementarilor n vigoare si a prezentului regulament.Art.
2. - (1) Sediul UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC
sI DE AFACERI (URA-ITA) este n municipiul Bucuresti, Bd. Expozitiei
nr.1B, sector 1, cod 012101.Art. 3.- UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN -
INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) este condus de un
director general, numit prin Decizia Rectorului Universitatii
Romno-Americane.Art. 4. - Pentru realizarea obiectivelor din
domeniul sau de activitate, UNIVERSITATEA ROMNOAMERICAN-
INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) exercita urmatoarele
functiia)de incubare tehnologica, prin care se sprijina, n
conformitate cu HG 406/2003, activitatea IMM-urilor, centrelor de
cercetare si altor organizatii incubate;b)de proprietate
intelectuala, prin care se asigura, n conformitate cu legislatia
din domeniu, protectia proprietatii intelectuale si respectarea
drepturilor de autor;c)de transfer tehnologic, n domeniile:
informatica economica, tehnologia informatiei si servicii;d)de
relatii cu mediul economic, pe plan intern si extern n domeniul sau
de activitate;CAPITOLUL IIStructura organizatorica aUNIVERSITATEA
ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (RAU-ITA)Art. 5.
-UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI
(URA-ITA) functioneaza cu un numar maxim de 10 de posturi.Art. 6.
-UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI
(URA-ITA) are, conform organigramei (Anexa 1), urmatoarele
structuri :a)Directia Incubare Tehnologica.b)Directia Proprietate
Intelectuala.c)Directia Transfer Tehnologic.d)Directia Relatii cu
Mediul Economic.CAPITOLUL IIIAtributiile UNIVERSITATEA
ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA)Art. 7 -
UNIVERSITATEA ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI
(URA-ITA)si exercita functiile si atributiile principale prin
directiile prevazute la art.6, cu urmatoarele posturi:Capitolul
IVDispozitii finaleArt. 8- Relatiile cu IMM-urile incubate, din
domeniile prevazute la art. 4. lit. c, cu societatile comerciale
dintarasi din strainatate, precum si cu alte terte persoane fizice
si juridice se desfasoara n conformitate cu reglementarile legale n
vigoare.Art. 9-UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC
sI DE AFACERI (URA-ITA)ncheie, n conditiile legii, contracte de
prestari servicii cu firme specializate, pentru asigurarea
serviciului de administrare a retelelor informatice si de asigurare
a softurilor necesare, precum si contracte pentru acordarea de
asistenta juridica, n conditiile legii.Art. 10- Prezentul
regulament se completeaza cu dispozitiilesi cu reglementarile
legale n domeniile de activitate ale URA-ITA conform art. 4 al
prezentului Regulament.1.3. Activitatile desfasurate in URA-ITA
(caracteristicile generaleale sistemului economic din
unitate)URA-ITA desfasoara urmatoarele functii:e)de incubare
tehnologica, prin care se sprijina, n conformitate cu HG 406/2003,
activitatea IMM-urilor, centrelor de cercetare si altor organizatii
incubate;f)de proprietate intelectuala, prin care se asigura, n
conformitate cu legislatia din domeniu, protectia proprietatii
intelectuale si respectarea drepturilor de autor;g)de transfer
tehnologic, n domeniile: informatica economica, tehnologia
informatiei si servicii;h)de relatii cu mediul economic, pe plan
intern si extern n domeniul sau de activitate;i)URA - ITA dezvolta
urmatoarele tipuri de activitati:Activitati de incubare prin acces
la spatii, echipamente si infrastructura ITpentru ntreprinderi mici
si mijlocii de tip SRL, cu conditia sa desfasoare activitati de
microproductie si servicii, iar activitatile sa cuprinda un element
de inovare.Rezultatele obtinute prin incubarea de acest tip vor
permite mbunatatirea relatiei incubat-incubator. Oportunitatile de
afaceri dezvoltate, cu consultanti URA - ITA, va da posibilitatea
firmelor sa-si poata dezvolta activitatea viitoare n afara cadrului
de firma incubata.a.Incubare de tip "inhouse enterpriser" (incubare
de interior),prin care se sprijina initiativele unor colective din
interiorul Universitatii Romno-Americane, profesori si studenti.
Afacerea se realizeaza cu sprijinul entitatii gazda care acorda
asistenta si baza tehnologica. Intreprinzatorul mparte beneficiile
obtinute cu entitatea gazda.Incubarea de tip "inhouse enterpriser"
sprijina colectivele incubate, n primii lor pasi spre privatizare,
cu intentia de a-si obtine personalitate juridica.Promovarea
acestei activitati asigura loc de munca angajatilor si le dezvolta
spiritul inovativ si managerial, n perspectiva realizarii unor
afaceri proprii sub forma de ntreprinderi mici si mijlocii
independente.b.Transfer tehnologic.Implementarea activitatii de
transfer tehnologic n cadrul URA - ITA se va face prin punerea n
practica a unor programe aplicative de transfer
tehnologic.Colectivul URA - ITA va realiza o baza de date proprie
cu cereri, din partea mediului de afaceri si a IMM-urilor, si
oferte de tehnologii, inventii, inovatii si produse, din partea
catedrelor si centrelor de cercetare din Universitatea
Romno-Americana.O serie de solutii tehnologice cerute de diversi
utilizatori vor fi abordate prin cercetari efectuate n centrele de
cercetare ale Universitatii Romno-Americane.Strategia URA - ITA
este de a se orienta spre urmatoarele categorii de tehnologii care
au o probabilitate mai mare de implementare, si anume:tehnologii cu
ciclu scurt de introducere n aplicare;tehnologii care nu necesita
investitii mari;tehnologii care sa aiba o cerere mai mare pentru a
asigura o valorificare rentabila;tehnologii cu impact social, adica
sa fie utile pentru domenii de activitate indispensabile vietii
sociale, ca de exemplu: tehnologii IT, automatizari casnice si
industriale, informatica aplicata.d. Formare profesionala continua
- consta in organizarea de mastere si cursuripost -
universitare:Nr. crt.Cursuri/Seminarii/AplicatiiTotal ore
1.Dezvoltare antreprenoriala si generare de idei de
afaceri(exemple, pasi pentru nregistrarea unei firme)8
2.Managementul firmei si instrumente manageriale(plan de
afaceri, analiza financiara)20
3.Managementul marketingului( analiza pietei, mix de
marketing)20
4.Contabilitate financiara16
5.Informatica ( Windows, Office, Internet)16
6.Legislatie, credite, programe de finantare8
Teste si evaluari8
TOTAL96
e. Activitatea de promovare si diseminare informatii -consta in
organizarea de conferinte si seminarii, inclusiv in domeniul
proprietatii intelectuale.f. Lucrari de cercetare, studii de
fezabilitate- Elaborare care au vizat diverse studii si
experimentari practice.g. Dezvoltare de proiecte in cadrul unor
unor programe la nivel national -Elaborare proiecte de formare,
dezvoltare.h. Consultanta si instruire in domeniul Automaticii si
IT- Pregatirea si calificarea la nivel superior a personalului
companiilor.i. Informare tehnologica- Informare in ingineria de
produs, proces, sistem.j. Creearea de consortii/parteneriate cu
universitati/firme- Identificare parteneri din mediul
universitar/cercetare pentru firme/Prezenta comuna la licitatii.k.
Brokeraj de cunostinte- Acces la baza de date specializata din
cadrul ITA.In domeniul industrialIncubatorul Tehnologic de Afaceri
are ca tinta 3 grupuri asupra carora isi desfasoara activitatile pe
domenii:1.IMM-urile si intreprinderile -Tehnologia Informatiei si
Comunicatiei;2.Universitati - Informatica economica;3.Centre de
cercetare - Turism intern si inter 22322s1821w national.La nivel
international, zona tinta este reprezentata de Europa, la nivel
national - toate regiunile, iar localitatile tinta sunt Bucuresti,
Timisoara si Sibiu.Sectorul industrial se afla in prin proces de
restructurare in vederea adaptarii la cerintele UE. Procesul de
privatizare a companiilor de stat se apropie de final, cu
gradualitati diferite pentru cele de interes national. Se urmareste
dezvoltarea unor pachete de servicii informatizate de consultanta
si formare a resurselor umane inalt calificate pentru consolodarea
companiilor din Romania, prin crearea si sprijinirea structurilor
IMM-urilor private, ca mijloc unic de absorbtie a
personalului.Piata interna este slab structurata, iar exportul nu
are un volum consistent, importurile avand o cota ridicata, mai
ales in zona produselor valoare adaugata mare. Exista disponibile
noi tehnologii, care insa nu se aplica intr-o masura adecvata si
profitabila.Incubatorul de afaceri are impact deosebit asupra
dezvoltarii economice local. Firmele incubate, bazate pe noile
tehnologii, reprezinta un element important in crearea unui sistem
al inovarii in sectorul industrial, sistem deosebit de necesar
pentru a obtine un avantaj competitiv la nivel national si
international.Un astfel de incubator pentru firme noi contribuie
direct la formarea acestui sistem al inovarii, oferind companiilor
suportul necesar penru dezvoltarea de produse, servicii, procese si
tehnologii noi.Sprijinirea infiintarii IMM-urilor private din
diverse domenii industriale si al prestarilor de servicii, impreuna
cu dezvoltarea retelei de servicii informatizate, pot constitui o
sursa certa a cresterii numarului de locuri de munca. In conditiile
economiei informatizate de astazi, asigurarea dezvoltarii durabile
a firmelor necesita consolidarea educatiei continue a
specialistilor, precum si dezvoltarea parteneriatului strategic cu
entitati academice.1.4. Studiul sistemului de conducereA studia
sistemul de conducere se rezuma la studiul sistemului de management
si organizare.Managementul organizatiei este asigurat de un
personal cu pregatire superioara si cu practica indelungata in
activitatea de consiliere si de formare profesionala.(a se vedea
fig. 1.1. din ANEXA 1)Structura de personalSalariati propriiStudii
superioareTotal
77
Colaboratori externiStudii superioareTotal
33
Echipa de lucru a URA-ITA are urmatoarea componenta:Nume si
prenumeLoc muncaProfesiaFunctia/titluVechimeAtributii
George CarutasuURAConf.Univ. Dr.Director ITA6-10
aniManagement
Victor MunteanuURAProf.Univ. Dr.Manager proiect11-20
aniCercetar/Expertiza
Ovidiu FolcutURAConf.Univ. Dr.Expert11-20
aniCercetar/Expertiza
Cezar BotezatuURAConf.Univ. Dr.Expert11-20
aniCercetar/Expertiza
Cornelia BotezatuURAProf.Univ. Dr.Expert11-20 aniExpertiza
Daniela ZiraURAConf.Univ. Dr.Expert11-20 aniAnaliza
financiare
Ovidiu SolomonURAAs. Univ.Manager BD1-5 aniAsistenta tehnica
Directorul general:asigura managementul, monitorizarea si
implementarea activitatiilor URA-ITA;selecteaza si angajeaza
personalul de deservire a URA-ITA;urmareste cheltuielile de
implementare;analizeaza si avizeaza rapoartele financiare si
tehnice, analizeaza si avizeaza Bugetul de Venituri si Cheltuieli
afferent URA-ITA;asigura interfata intre autoritatiile locale -
asociatii - organizatii - compani - personae individuale;sprijina
dezvoltarea companiilor prin consultanta;ntretine legaturi cu alte
entitati de incubare, tranfer tehnologic, interne si
internationale;initiaza proiecte de dezvoltare locala n afara URA -
ITA;coordoneaza activitatea si conduce personalul.asigura selectia
viitorilor angajati proprii ai URA - ITA;asigura selectia
viitoarelor firme consiliate;asigura urmarirea efectiva a
realizarii lucrarilor de amenajare si dotare a spatiului;va elabora
rapoartele financiare si tehnice legate de activitatea URA -ITA;va
elabora Bugetul de Venituri si Cheltuieli aferent URA -ITA;asigura
materialele necesare desfasurarii n conditii optime a
activitatii;va acorda consultanta de afaceri specifica;va acorda
consultanta de afaceri specifica;consultanta tehnica si de
supraveghere.Expert:va asigura consultanta si asistenta
specializata solicitata de aplicanti;va identifica si gasi solutii
pentru firmele care nu detin potential de dezvoltare;va accesa
programe de finantare n vederea asigurarii surselor financiare
necesare aplicantilor;va elabora studii de marketing pentru a afla
nisele de piata unde aplicantul poate patrunde;va accesa baza de
date pentru a asigura clientii/furnizorii de produse/servicii
necesari aplicantilor;va organiza seminarii/cursuri de pregatire
pentru firme;va elabora prezentari de firma si planuri de afaceri
periodice pentru a analiza capacitatea de dezvoltare a firmelor;va
include aplicantii n programul de manifestari expozitionale.1.5.
Studiul sistemului condusIn cadrul Universitatii Romano-Amricane -
Incubatorul Thenologic de Afaceri (URA-ITA) studiem sitemul
relational, adica managementul relatiilor cu:autoritatiile
administratiei publice centrale si locale, mediul de afaceri,
sitemul bancar, Oficiul de Stat Pentru Investitii si Marci sau cu
entitatiile create de acesta, alte entitati similare. (a se vedea
fig.1.2. din ANEXA 1)a. cu autoritati ale administratiei publice
centrale si localeDenumireSituatia existentaDescriere
MEdCDA, exista relatii de colaborareProiecte in parteneriat
ANOFMDA, exista relatii de colaborareProiecte in parteneriat
MSSFDA, exista relatii de colaborareProiecte in parteneriat
b. cu mediul de afaceriDenumire agent economicSituatia
existentaDescriere
UGIRDA, exista relatii de colaborareParteneriat
IPA SADA, exista relatii de colaborareParteneriat
MICROSOFTDA, exista relatii de colaborareParteneriat
c. cu sistemul bancarDenumire bancaSituatie
existentaDescriere
Banca Romana pentru DezvoltareDA, exista relatii de
colaborareServicii bancare
IPA SANU, exista perspectiva colaborariiServicii bancare
d. cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau cu entitatile
create de acestaDenumire organizatieSituatie existentaDescriere
OSIMNU, exista perspectiva colaborariiInregistrare inventii si
marci
e. cu alte entitati similareDenumire entitate ITTSituatia
existentaDescriere
CPRU-ITADA, exista relatii de colaborareProiecte comune
CNIPIMMILNU, exista perspectiva colaborariiProiecte comune
SPICENU, exista perspectiva colaborariiProiecte comune
1.6. Studiul Sistemului Informational1.6.1.Documente si
procedure utilizateIn cadrul sistemului informational, exista
anumite criterii:a. Criterii pentru identificarea si admiterea
persoanelor si a firmelor asistate:Identificarea si selectia
clientilor se va face n functie de tipul afacerii:dupa forma de
proprietate - au prioritate ntreprinzatorii privati;dupa dimensiune
- ponderea o au IMM-urile;dupa vechimea afacerii - au prioritate
cei n faza de start-up;daca afacerea este inovativa -
prioritate;Criteriile de admitere si evaluare pentru intrarea n
Incubatorul de Afaceri sunt prezentate n continuare:b. Criterii de
admitere si evaluare a firmelor ce urmeaza a fi incubateCriterii de
admitere n incubator:Capacitatea firmei de a realiza
profit;Capacitatea de plata a serviciilor oferite de
Incubator;Ciclul de viata al produsului/serviciului oferit
(fiabilitate, performanta);Gradul de inovare al
produsului;Posibilitati de colaborare cu ceilalti incubati,
dezvoltarea de activitati complementare si exportPiata: clientii si
concurentii;Strategia de dezvoltare, obiective
urmarite;Credibilitatea conducatorilor firmei (pregatire,
experienta);Impactul social (creere de locuri de munca, dezvoltare
regionala).Descrierea procedurilor si documentelor in cadrul
informarii si promovarii intreprinzatorilor (consultarea si
instruirea acestora) se face dupa urmatorii pasi:1. Clientul
trimite o cerere de oferta catre Incubatorul Tehnologic si de
Afaceri, la departamentul de consultanta, de obicei, prin
intermediul seerviciului de e-mail (intr-o forma tipizata
accesibila pe situl firmei);2. Cererea este inregistrata in
Registrul de cereri al firmei;3. Se numeroteaza cererea
clientului;4. Se realizeaza 3 copii ale documentului supuse
urmatoarelor procedure de prelucrare:Un exemplar este arhivat
manual la dosarul corespunzator numelui/denumirii clientului care a
facut cererea;Al doilea exemplar este trimis la analistul
Financiar-Contabil care realizeaza o estimare a cheltuielilor
pentru servicile solicitate;Cel de-al treilea exemplar impreuna cu
estimarea cheltuielilor primite de la analistul Financiar-Contabil
se trimite la Director pentru verificare.5. Daca aceasta cerere
este acceptata, pe baza ofertei se incheie un contract de
colaborare intre cele doua firme, care este trimis clientului prin
e-mail pentru acceptare;6. Dupa ce clientul accepta si semneaza
contractul, acesta este trimis la analistul Financiar-Contabil
pentru realizarea a doua copii;7. Contractul este redactat de catre
specialistul IT in 3 exemplare:O copie este trimisa la director
pentru a se verifica contractual si a se aloca si distribui
personalul ce se va ocupa de respective solicitare a clientului;Al
doilea exemplar de contract este trimis la client pentru evaluare
si acceptare;Al treilea exemplar este indosariat si arhivat in
cadrul societatii.8. Ulterior acceptarii contractului de
consultanta si stabilirii personaluli de lucru, in cadrul
serviciului contabilitate se emite o factura in 3
exemplare:Originalul se trimite clientului;O copie se anexeaza la
dosarul clientului;O copie ramane atasata la dosarul facturier,
fiind dovada care este prezentata autoritatii fiscal in caz de
control.9. Se emite ordinal de plata sau fila CEC ce se trimite la
serviciul de contabilitate;10. Serviciul de contabilitate emite
chitanta catre client atunci cand primeste ordinal de plata.In
continuare vom prezenta fluxul documentelor aferent interactiunii
dintre client si serviciile corespunzatoare firmei:Fig. 1. Schema
fluxului informational pentru activitatea de consultanta
clientLegenda simbolurilor folosite:- Manipularea unui document-
Crearea unui document (contract)
- Intocmirea unui document in mai multe exemplare
- Arhivarea unui document
- Verificarea continutului unui document
- Predarea unui document tipizat
- Verificarea si semnarea documentului
- Trimiterea unui document (la client, la contabilitate,
etc.)Fisa de evaluare tehnica este inmanata clientului spre
completare, in vederea analizarii situatiei economice a firmei ce
urmeaza sa se incubeze la "Incubatorul Tehnologic si de
Afaceri".Aceasta fisa este completata de catre orice intreprindere
(IMM) care doreste sa faca parte din URA-ITA. (a se vedeafisadin
ANEXA 2)Directorul general impreuna cu managerul de proiect
stabilesc o intalnire cu un eventual client, moment in care
clientului i se inmaneaza fisa de evaluare pentru completarea
acesteia. Pe baza punctajului aferent se stabileste daca
intreprinderea este admisa in incubator sau nu. In cazul in care
intreprinderea este admisa in URA-ITA se mai stabilesc conditiile
ce trebuiesc indeplinite intre client si incubator, costul si
programa instruirii antreprenoriale, modalitati de plata, un
eventual avans, termenul de achitare a banilor, etc.Sistemul de
urmarire, evaluare si monitorizare a activitatilor desfasurate se
va baza pe:generarea rapoartelor financiare;elaborarea materialelor
informative;urmarirea ncasarile de la clienti;generarea analizelor
pentru fiecare client desemnat;evaluarea periodica a activitatii
fiecarui client.1.6.2.Analiza critica si directii de
perfectionareIncubatorul Tehnologic si de Afaceri fiind o entitate
componenta a UniversitatiiRomano-Americana, o intreprindere la
inceput de drum, luand fiinta in anul 2007, neavand proiectata inca
o retea de calculatoare si internet (obiectiv pe care incerc sa il
realizez in elaborarea acestei lucrari), nu putem vorbi despre
analiza critica a sistemului tehnologic existent. Ca atareputem
spune cateva cuvinte despreprincipalele probleme cu care se
confrunta noile afaceri in regiune/zona:Lipsa unei strategii la
nivel national privind modul de abordare si solutionare a
problemelor economice si sociale, cadrul legislativ ambiguu, ritmul
ncetinit al reformei si procesului de integrare au generat o serie
de probleme care au avut efect, si continua sa aiba asupra noilor
afaceri din Romnia, si deci si asupra celor din regiunea
Bucuresti-Ilfov.Sintetic, principalele probleme ale IMM-urilor
(afacerile nou nfiintate sunt de fapt intreprinderi mici si
mijlocii) se prezinta astfel:IMM-urile private sunt decapitalizate
la jumatate, ceea ce nseamna reducerea la jumatate a cantitatii de
materii prime, materiale etc. pe care le pot cumpara si, implicit,
a productiei si vnzarii acestora;circa 90% din IMM-uri nu-si pot
permite economic sa contracteze credite bancare, datorita dobnzilor
mari. Nu exista activitate att de rentabila nct sa permita
rambursarea acestora. Astfel IMM-urile se afla n imposibilitate de
a se recapitaliza;un sfert din IMM-urile care fac importuri au
nregistrat pierderi imense, urmare a cresterii deosebit de mari a
cursului de schimb valutar, ce a generat reducerea la jumatate a
valutei obtinute din vnzarea produselor importate si
distribuite;absenta resurselor pentru investitii.Concluzia care se
desprinde este evidenta: IMM-urile se confrunta cu o scadere
accentuata a potentialului lor, determinnd pe de o parte,
diminuarea produselor si serviciilor comercializate, iar pe de alta
parte, compromiterea sanselor de relansare rapida si semnificativa
a activitatii.ntre cauzele principale generatoare ale acestei
situatii putem enumera:aprecierea monedei nationale n raport cu
moneda europeana;fiscalitatea ridicata;absenta creditelor de
dezvoltare, accesul dificil la credite curente, posibilitati reduse
de garantare a creditelor si mentinerea la valori ridicate a
ratelor dobnzilor creditelor bancare;neluarea n considerare n
cadrul politicii economice a specificului IMM-urilor, acestea
necesitand o abordare economica substantial diferita de cea
aplicata sectorului de stat.legislatia economica incompleta,
stufoasa si contradictorie;lipsa unei protectii vamale adecvate
pentru produsele autohtone, defavorizate de produsele similare
straine;inexistenta unei strategii eficiente la nivel national de
investitii si de relansare a economiei n ansamblu, si a unei
strategii pentru sectorul de IMM-uri, n special.Actuala stare a
sectorului de IMM-uri genereaza un ansamblu de consecinte n plan
economic, dublate de cele manifestate n planul social.Efectele
economice sunt:80% din IMM-uri si-au redus substantial cifra de
afaceri sau sunt n stare de faliment;veniturile la bugetul statului
provenind din sectorul privat sunt n continua scadere;reducerea
substantiala a cererii interne de bunuri si servicii din partea
firmelor si a populatiei, afectnd piata interna;Efectele sociale
care decurg din cele economice sunt:aparitia somerilor n sectorul
privat;reducerea ofertei de produse autohtone, accesibile
majoritatii populatiei;scaderea drastica a puterii de cumparare a
populatiei si agentilor economici.n urma unor studii derulate de
Institutul National pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii, au fost
evidentiate o multitudine de constrngeri, dificultati si bariere
majore cu care IMM-urile se confrunta n mod curent. Acestea pot fi
grupate pe 11 domenii, astfel:Bancar:Fiscal;Comercial -
Marketing;Tehnic - Inovational;Educational;Informational -
Comunicational;Managerial;Institutional -
Administrativ;Legislativ;Cultural;Financiar - Monetar;Financiar -
Monetaraprecierea cursului de schimb al leului n raport cu
principalele valute straine;accesul limitat la valuta a IMM-urilor
si la costuri aproape duble fata de cele practicate pe piata
internationala (12-15%);Bancardobnzi mari la creditele curente,
precum si garantii substantiale pentru acestea, garantii de care
majoritatea IMM-urilor nu dispun;servicii bancare insuficient de
diversificate n raport cu necesitatile IMM;lipsa de motivare
economica pentru banci de a acorda credite ntreprinzatorilor cu
potential economic redus;diferente semnificative ntre tratamentul
aplicat de ctre banci IMM-urilor private comparativ cu societatile
comerciale de stat si regiile autonome, etc.Fiscalnivelul ridicat
al impozitelor, taxelor si accizelor, care cumulate, reprezinta,
dupa unele evaluari, 60-65% din cifra de afaceri a
IMM-urilor.Comercial - Marketingpiata interna cu functionalitate
greoaie, chiar instabila, care nu functioneaza n totalitate dupa
regulile concurentei;absenta unor sisteme de distributie
functionale si accesibile ca pret pentru cea mai mare parte a
produselor fabricate si vndute n Romania, concomitent cu existenta
a numerosi intermediari pentru materiile prime, semifabricate,
piese de schimb deficitare, cu influenta directa asupra preturilor
de achizitie si asupra sigurantei n aprovizionare;taxe vamale
scazute la produse straine ce le concureaza pe cele
indigene;insuficienta organizatiilor ce ofera servicii de marketing
de calitate superioara, dublata de neconstientizarea necesitatii
acestora precum si de lipsa experientei n utilizarea lor.Tehnic -
Inovationalincubatoarele de afaceri se afla n faza incipienta de
dezvoltare;absenta practica a parcurilor tehnologice;insuficienta
comunicare ntre IMM-uri si marile institute de
cercetare.Educationalinsuficienta programelor de pregatire
managerial - antreprenoriala, specializate pentru IMM-uri, precum
si calitatea slaba a unei mari parti din programele
existente;insuficienta ntelegere de catre ntreprinzatori a
necesitatii nsusirii cunostintelor manageriale si economice de
baza;inexistenta unei culturi antreprenoriale.Managerialo parte
dintre ntreprinzatorii romni nu nteleg suficient mecanismele
economiei de piata si nu poseda cunostinte de management strict
necesare dezvoltarii pe termen mediu si lung;apelarea insuficienta
de catre ntreprinzatori la servicii profesioniste de management,
marketing, financiare, juridice etc.absenta prognozelor privind
evolutiile principalelor ramuri si subramuri ale economiei
nationale precum si a strategiei si politicilor economice nationale
care sa ofere reperele necesare directionarii, dezvoltarii si
functionarii IMM-urilor ntr-o viziune pe termen lung.Informational
- Comunicationaleacces dificil al ntreprinzatorilor la informatii
financiar-bancare, comerciale privind piata interna si externa,
tehnice si stiintifice;inexistenta unor banci informationale
destinate exclusiv IMM-urilor, care sa le ofere servicii la preturi
accesibile, numarul redus de centre specializate n furnizarea de
informatii pentru IMM-uri (n U.E. sunt aproape trei sute infocentre
finantate integral sau partial din bugetul U.E., bugetele nationale
si locale)insuficienta comunicare institutionala a
IMM-urilor.Institutional - Administrativinexistenta unei
infrastructuri institutionale suficient de operationale, care sa
contribuie n mod real la sprijinirea activitatilor IMM-urilor,
dublata de birocratia pronuntata din sistemul administratiei de
stat locale si centrale, situatie ce mpieteaza solutionarea
problemelor IMM-urilor;amplificarea fenomenului de coruptie,
subevaluarea, uneori chiar ignorarea, de catre organismele
administratiei de stat a specificului si problemelor
IMM-urilor;insuficienta consultare a reprezentantilor
organizatiilor IMM-urilor de catre organismele administratiei de
stat la elaborarea proiectelor de legi, ordonantelor
guvernamentale, precum si absenta reprezentantilor organizatiilor
IMM-urilor din cadrul acestor organisme;Legislativproceduri greoaie
n concretizarea a numeroase legi si ordonante n favoarea
IMM-urilor, birocratism pronuntat n activitatea organismelor
judiciare, si de control economic privitoare la respectarea
legalitatii de catre IMM-uri;legislatia economica incompleta si
deseori contradictorie;grad redus de stabilitate a legislatiei, cu
tendinte de amplificare chiar n ultima perioada, ceea ce creaza
mari probleme IMM-urilor n conducerea si gestionarea rationala a
activitatilor;legislatia fiscala disipata si confuza, frecvent
modificata.Culturalreflectarea n mass-media n quasitotalitate numai
a aspectelor negative ale activitatilor IMM-urilor, cu prezentarea
nesemnificativa a contributiei si rolului lor n economie si
societate, ceea ce a generat rezerva si chiar ostilitatea unei
parti apreciabile a populatiei fata de ntreprinzatori;interventiile
populiste ale unor lideri politici prin care se supraliciteaza
manifestarile negative din domeniul antreprenorial;necunoasterea si
subevaluarea contributiei IMM-urilor la functionarea eficace a
economiei de catre majoritatea populatiei, inclusiv de catre o
parte importanta a factorilor de decizie, dublate de absenta la
nivel national a unor programme concepute profesionist, care sa
promoveze imaginea ntreprinzatorului ca simbol si personaj al
economiei de piata.In urma studierii principalelor probleme cu care
se confrunta noile afaceri in regiune/zona, obiectivul principal al
entitatii este proiectarea unui sistem modernde tip retea care
incearca sa satisfaca necesitatiile IMM-urilor pe piata
economica.Directiile de perfectionare constau in crearea retelei de
calculatoare si internet, astfel incat aceasta sa usureze munca
angajatiilor, contabilului si a secretarei, avand o mai mare
viziune asupra documentelor, dar si a gestionarii acestora. Prin
aceasta retea, este asigurat atat transferul documentelor cat si
internetul pe fiecare calculator existent in Incubatorul Tehnic si
de Afaceri.Capitolul 2:PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI
INFORMATIC2.1.Notiuni generaleRetelele de calculatoares-au
dezvoltat spectaculos n ultimii ani, datorita evolutiei
tehnologiilor hardware, software si de interconectare. Tehnologii
de mare viteza au dus la utilizarea retelelor de calculatoare n
toate domeniile vietii socio-economice, cu rezultate deosebite.Dupa
criteriul distantei, retelele de calculatoare se clasifica in 3
mari categorii:LAN (Local Area Network);MAN (Metropplitan Area
Nerwork);WAN (Wide Area Network)Aceasta clasificare este foarte
cunoscuta astazi, iar Internet-ul este accesibil aproape oricui.
Extinderea utilizarii Internet-ului a dus la dezvoltarea
serviciilor si aplicatiilor distribuite. Serviciile Internet cele
mai raspndite sunt: World Wide Web (WWW), posta electronica
(e-mail), transferul fisierelor (ftp), conectarea la distanta
(telnet, ssh).Unul dintre cele mai folosite servicii Internet este
serviciul Web. World Wide Web (WWW), cunoscut si sub denumitrea de
Web sau W3, reprezinta serviciul Internet care permite navigarea pe
colectii de documente multimedia (hypertexte), din diferite retele,
calculatoare prin hyperlegaturi, utiliznd o interfata comuna
(browser-ul).Caracteristici serviciului web:-Prin conceptia sa,
serviciul web se deosebeste de alte servicii Internet deoarece
nglobeaza si: FTP, Gopher, Telnet, News;-Reprezinta subnivelul
superior al nivelului aplicatie;-Face apel la urmatoarele
elemente:o URL (Universal Resource Locators) identificatorul
uniform al resurselor;o HTTP (HyperText Transfer Protocol);o HTML
(HyperText Markup Languages).Mediul InternetInternetul a ajuns sa
fie un instrument obisnuit de lucru si in viata de zi cu zi. Un
numar din ce in ce mai mare de utilizatori il considera ca o
conditie indispensabila pentru a-si putea desfasura activitatea
curenta si posibilitatea accesului la reteaua internet.Originile
internetului trebuie cautate in proiectele derulate in anii '70 de
catre armata Statelor Unite in colaborare cu mediul academic prin
care se urmarea identificarea unor metode de conectare a mai multor
calculatoare care sa ramana operationale chiar si in conditiile in
care o parte dintre acestea erau scoase din functiune. Prima retea
astfel construita era formata din 4 calculatoare - anul 1969. In
anul 1973 s-a realizat o conectare intre mai multe retele de
calculatoare. In scurt timp universitatile americane au dezvoltat o
retea utilizand experienta militara. Au aparut din ce in ce mai
multe retele, motiv pentru care acestea au fost interconectate prin
utilizarea protocolului TCP\IP care a devenit standardul obisnuit
pentru managementul, organizarea si transmisia datelor. Astfel se
poate spune ca a fost creata reteaua numita Internet.Inceputul
anilor '90 a marcat un adevarat "boom" al internetului, prin
deschiderea accesului catre publicul larg, iar saltul decisiv a
fost marcat de crearea sistemului de organizare a World Wide Web
(www).Raspandirea internetului a atras de la sine o explozie a
infrastructurii de deservire, legata de cresterea permanenta a
numarului de utilizatori si a tipurilor de servicii oferite.Exista
un numar mare de furnizori (ISP - Internet Service Providers -
furnizori de servicii internet) ce ofera acces la internet, si din
ce in ce mai des acest serviciu este oferit in mod gratuit.Fiecare
calculator din reteau internet se identifica printr-o adresa avand
o forma numerica si usor de memorat. Exemplu de adesa numerica:
195.43.96.18 (IP). Transmisia informatiei are loc prin intermediul
unui sistem de "pachete" care se formeaza prin divizarea acesteia
la "expeditor" si recompunere la "destinatar", circuland in mod
independent prin retea dar sub controlul permanent al protocolului
TCE/IP, asigurandu-se conservarea continutului si a formei
initiale.Serviciile si posibilitatile de utilizare sunt intr-o
continua dezvoltare, ceea ce atrage si diversificarea scopurilor si
imbunatatirea metodelor pentru care si prin care se va apela la
reteaua internet.Internetul ofera posta electronica (e-mail),
explorare (browser), forumde discutii (conferinte si newsgroups),
linii de discutii pentru utilizare colaborativa (chat lines),
navigare (surfing), accesare directa, motoare de cautare (search
engine) - google, yahoo, altavista, lycos, excite,hotbot , look
smart, go network, search online..Fig.2 Interfetele de lucru a doua
dintre cele mai populare motoare de cautareGooglesiLook
smartExemple de domenii pe internet:.ro -Romania.de -Germania.fr -
Franta.au -Austria.com - operatori comerciali.edu -
universitati.org - organizatii non profit.gov - institutii
guvernamentale.net - organizatiile de management in retelePrezenta
pe internetPentru o companie, internetul poate reprezenta un mijloc
suplimentar pentru promovare, colaborarea cu furnizorii si
clientii, contact direct cu beneficiarul final, extinderea si
dezvoltarea afacerii. Realizarea si administrarea unuiwebsitesau
derularea unor afaceri pe web pot fi desfasurate la diferite nivele
de utilizare ale internetului caracterizate prin cresterea
nivelului de complexitate organizationala, functionala si
tehnologica. Astfel se pot numara: website pentru prezentarea
companiei, website pentru uzul intern al sustinerii proceselor din
firma, website pentru implementarea unei solutii de comert
electronic, website pentru imbunatatirea relatiilor cu
partenerii.Cerinte tehniceCosturi asociate internetuluiCosturile
globale legate de accesul la internet si administrarea unui website
propriu variaza in funtie de numerosi factori si de furnzorii de
servicii selectati.Oricare dintre urmatoarele elemente implica
costuri:-Linia telefonica si serviciul de telefonie;-Serviciul de
acces la internet;-Administrarea e-mailului-Inregistrarea
websitului;-Crearea si administrarea websituluiAvantaje si
riscuriAvantaje:* Vizibilitatea si prezenta pe o poiata
globala*Confruntarea contiunacu concurenta*Scaderea costurilor
pentru comunicatii* Modul de prezentare a unei companii pe web nu
depinde de marimea acesteia* Oportunitati pentru IMMRiscuri:*
Diversificarea si cresterea numarului de oferte alternative*
Clientul are la randul sau posibilitatea de a compara mai multe
oferte* Doar companiile mari simarcile notorii dispun de
instrumentele adecvate care sa le garanteze si sa le promoveze
vizibilitatea pe internet.2.2.FTP si posta electronica2.2.1.
Serviciul FTP - transfer de fisiereCaracteristici: Permite
transferul fisierelor de orice tip (fie ele binare sau de tip text)
ntre doua calculatoare din Internet. Este bazat pe un sistem
deautentificare a utilizatorilor. Exista servere publice, sau cele
care ofera FTP anonim. Exista un cont special,
numitanonymous(sauftp), care nu este protejat prin parola si pentru
care majoritatea serverelor moderne cer introducerea ca parola a
adresei de postaelectronica a utilizatorului client. n mod normal,
pentru accesul la documentele de pe un server FTP, un utilizator
trebuie sa detina un nume de cont si o parola valida pentru
respectivul server. Parola este transmisa n clar prin retea,
permitnd oricarui utilizator local care are acces la un program de
monitorizare a retelei sa o afle. Din acest motiv, transferul de
informatii prin FTP se va efectua doar n zone n care se stie ca nu
este posibila monitorizarea retelelor de catre orice utilizator. O
alta posibilitate este folosirea de clienti sau servere modificate,
astfel nct transferul sa se realizeze prin canale sigure (de
exemplu, folosind SSL - Secure Sockets Layer). Browserele cunosc
nativ si protocolul FTP (schema URL este:
ftp://[cont@]server.domeniu/ ). Protocolul este FTP (File Transfer
Protocol) si este specificatn RFC 454. Functioneaza pe modelul
client-server.2.2.2. Serviciul de posta electronica -
e-mailCunoscut si sub denumirea de e-mail (electronic mail), este
cel care a stat la baza dezvoltarii Internet-ului, datorita
caracteristicii sale de a permite trimiterea de documente
electronice ntre utilizatorii conectati la retea.Functionarea
serviciului poate fi considerataasincrona, n sensul ca emitatorul
si receptorul nu trebuie sa fie simultan conectati pentru ca
mesajul sa ajunga de la sursa la destinatie.Principalele componente
sunt:1. agentul utilizator (UA - User Agent), care este de obicei
un program cu care utilizatorul si citeste si trimite posta
electronica;2. serverul de posta electronica (cutia postala), locul
n care ajunge posta electronica si din care agentul utilizator
preia posta;3. agentii de transfer (MTA - Mail Transfer Agent),
care preiau mesajele de la UA si le retransmit prin retea catre
cutia postala a destinatarului.Fig. 3.Modul de transmisie a postei
electronice si protocoalele utilizate n cadrul acestui sistemLa
terminarea compunerii unei scrisori, agentul utilizator o plaseaza
ntr-o coada prelucrata de agentul de transfer. Acesta asteapta ca n
coada sa de intrare sa fie plasata o scrisoare, pe care o trimite
tuturor destinatarilor. Pentru a trimite scrisoarea unui
destinatar, agentul de transfer actioneaza ca un client si
contacteaza serverul masinii de la distanta n care se afla cutia
postala a destinatarului. Clientul stabileste o legatura TCP cu
serverul si i trimite mesajul, n conformitate cu protocolul SMTP
(Simple Mail TransportProtocol). Serverul primeste mesajul si
plaseaza copia scrisorii n cutia corespunzatoare destinatarului.
Programul de transfer este optimizat sa trateze mpreuna toti
recipientii situati ntr-o aceeasi masina distanta.Pentru
comunicarea ntre utilizatorii diferitelor sisteme de posta
electronica s-au introdus porti de posta electronica (realizeaza
conversia ntre formatele de mesaje proprietare si permit, astfel,
transmiterea mesajelor dintr-un sistem n altul).Posta electronica
are facilitati importante de retransmitere a mesajelor catre unul
sau mai multi destinatari. Programul care realizeaza retransmiterea
FTP si posta electronic foloseste o baza de date, din care afla cum
trebuie sa prelucreze mesajul.Fiecare intrare n baza de date,
numita lista postala (mailing list) are propria sa adresa postala
si contine o multime de adrese. La sosirea unei scrisori, programul
examineaza adresa de destinatie si determina daca aceasta
corespunde unei liste postale. Daca da, atunci programul
retransmite o copie a mesajului catre fiecare adresa din
lista.Programul de retransmitere consuma resurse importante
(memorie si timp). De aceea el este gazduit de un sistem care ofera
aceste resurse, numit poarta postala (e-mail gateway). Listele
pastrate de portile postale sunt, de obicei, publice.Mesajele de
posta electronica sunt compuse din trei parti, primele doua fiind
descrise n cadrulRFC 822:antet: zona care cuprinde informatiile de
control ale mesajului (adresele emitatorului si receptorilor, data
expedierii, traseul mesajului etc.);mesaj: cuprinde mesajul
propriu-zis;fisiere atasate:sunt de regula binare si nsotesc
mesajul principal.Din punctul de vedere al utilizatorului, cele mai
importante cmpuri ale antetului se refera la adresa destinatarului
(sau ale destinatarilor). Cmpulto: specifica o lista de adrese de
posta electronica, fiecare destinatar din cei mentionati n aceasta
lista urmnd sa primeasca o copie a mesajului. Cmpulcc: (de la
carbon copy, copie la indigo) specifica, de asemenea, o lista de
persoane care vor primi copii ale mesajului. Atunci cnd se doreste
trimiterea mesajului catre un destinatar, fara ca receptorii sa
cunoasca acest lucru, se poate folosi cmpulbcc: (blind carbon copy,
copie la indigo invizibila).Adresele de posta electronica au
formatul generalutilizator@server_posta, unde utilizator este
numele de cont sau un pseudonim al destinatarului,
iarserver_postaeste adresa statiei care face serviciul de cutie
postala sau un nume de domeniu.Protocoale implicate n transferul
postei electronice pe Internet:1.SMTP(Simple Mail Transport
Protocol) - unul dintre cele mai importante protocoale de
comunicatie ntre MTA-uri, definit n RFC 821.El este folosit att
pentru comunicarea ntre agentii de transport al postei, ct si
pentru transmisia mesajului de la agentul utilizator catre serverul
local de transmisie a postei electronice (care, n mod uzual, este
acelasi cu serverul care mentine cutiile postale).2.Post Office
Protocol, definit n RFC 1225. Versiunea sa cea mai utilizata se
numeste POP3 - permite descarcarea postei de pe serverul central,
iar modelul de lucru implementat este decuplat (off-line).Presupune
existenta a doua cutii postale, una pentru receptie (cea de pe
server) si una de lucru (cea gestionata de agentul
utilizator).Sincronizarea ntre cele doua cutii postale nu este
prevazuta explicit n cadrul protocolului si este, practic,
imposibil de realizat o mentinere unitara a postei electronice n
cazul n care utilizatorul nu foloseste ntotdeauna acelasi
calculator pentru a-si accesa posta.Serverul POP3 lucreaza pe
masina pe care se afla cutia postala.Clientul POP3 se executa pe
PC-ul utilizatorului. La apelul sau, clientul POP3 face
identificarea utilizatorului (numeparola), apoi legatura cu
serverul POP3. Acesta acceseaza cutia postala a utilizatorului si
transmite clientului noile scrisori aflate aici. POP3 foloseste tot
protocolul TCP, ca si SMTP, dar este diferit de acesta.Sistemul
care pastreaza cutia postala gazduieste doua servere, unul SMTP si
unul POP3. Serverul POP3 poate fi folosit si cu conexiuni comutate
(dial-up).3.IMAP(Interactive Mail Access Protocol) - definit n RFC
1064, ajuns la versiunea 4. Se foloseste pentru a se nlatura
deficientele constatate n POP3.Acesta permite ca agentul utilizator
sa lucreze cu copii temporare ale mesajelor, iar toata gestiunea
mesajelor este mentinuta pe server.Modul de gestiune folosit de
produsele bazate pe IMAP este cuplat (on-line). Aceasta abordare
este comoda pentru utilizatorii care nu au un punct fix de lucru,
fiind adaptatapentru retele de tip Intranet.4.DMSP(Distributed Mail
System Protocol) - definit n RFC 1056; presupune existenta mai
multor cutii postale si permite transferul scrisorilor catre o
statie de lucru, dupa care se deconecteaza. Dupa reconectare,
scrisorile sunt retransferate si sistemul este resincronizat.Ambele
protocoale au doua mari deficiente: autentificarea se face pe baza
unei parole care circula n clar prin retea iar mesajele aduse de la
server sunt transferate n clar.Servicii de directoare:LDAP
(Lightweight Directory Access Protocol) - protocol usor de acces la
cataloage.Serviciul de directoare este folosit, n special, n
legatura cu sistemul de posta electronica deoarece i furnizeaza
acestuia att adrese, ct si certificate necesare pentru criptarea si
semnarea mesajelor de posta.Se poate construi o agenda cu
informatii despre persoanele implicate n sistemul de posta,
printr-un serviciu centralizat de directoare si clienti LDAP (att
Netscape, ct si Microsoft au adoptat LDAP).Transferul documentelor
prin intermediul postei electronice:Prin facilitatea de atasare a
documentelor la un mesaj de posta electronica este posibila
transmiterea unui fisier binar, nu numaitext, de la emitator catre
destinatar. Pentru o transmisie corecta si o identificare usoara a
tipului documentului atasat, transferul se face conform
standardului MIME.Documentele binare sunt codificate conform
standardului BASE64, care specifica transformarea unei secvente de
3 caractere pe 8 biti ntr-o succesiune de 4 caractere care pot fi
tiparite (litere, cifre, semne de punctuatie), reprezentate pe 6
biti.Tipul documentului atasat este indicat n antetul mesajului de
posta electronica, folosindu-se codificarea bazata pe tipurile
MIME. Tipul documentului permite programelor de posta electronica
sa lanseze n executie programul care stie sa vizualizeze documentul
atasat receptionat.La sistemele Unix, unde se utilizeaza programul
mail pentru trimiterea mesajelor, fiserele se ataseaza cu comanda~r
nume_fisn corpul mesajulul. Implicit SMTP-ul permite transfer de
documente ASCII. Cele binare trebuie trimise dupa ce li
s-aaplicatuuencode, iar la receptie se va
faceuudecode.Caracteristici MIME:MIME (Multipurpose Internet Mail
Extensions) - standard definit pe parcursul a mai multor documente
RFC: 1521, 2045, 2046, 2047, 2048 si 2049.Cel mai folosit mod de
specificare a tipului de continut.Dezvoltat initial pentru a
permite introducerea n cadrul mesajelor de posta electronica a unor
noi tipuri de informatii pe lnga cele clasice de tip text. Sistemul
MIME a fost preluat si de Web prin protocolul HTTP. Din acest
motiv, tipurile documentelor sunt cunoscute si sub numele de tipuri
MIME. Identificatorul de tip este definit ca fiind compus
dintr-untipsi unsubtip, cele doua componente fiind separate
printr-un slash.2.3.Modele de topologii si standardele
aferenteTopologia LAN si tehnologia EthernetIn formele lui diverse
Ethernetul se foloseste cel mai adesea in topologia LAN.Retelele
LAN prezinta viteza mare de transfer a datelor, pierdere redusa de
semnal si date, insa nu pot acoperi o zona geografica extinsa. Se
conecteaza statii de lucru, echipamente periferice, terminale si
alte device-uri intr-o singura cladire, sau intr-o zona geografica
limitata la cateva zeci/sute de metri.Ethernetul a fost conceput
pentru a face legatura intre retelele de mare distanta, cu viteza
mica de transfer si retelele de camera, transmitand cu o viteza mai
mare pe o distanta limitata. Fiind proiectat sa activeze partea
resurselor pe nivelul unui grup de lucru local, scopul
proiectantilor a fost sa foloseasca costuri reduse,
compatibilitate, intarziere mica a pachetelor si viteza mare de
transfer.Ethernetul reprezinta tehnologia dominanta a LAN-urilor la
nivel mondial. Inca de la inceputurile sale, anul 1979, cresterea
cererilor retelelor de trafic intens a reprezentat un punct forte
pentru acest tip de retele. Avand o viteza mult mai mare si
pierderi mult mai putine, aparitia fibrei optice a reprezentat un
avantaj pentru Ethernet. Daca in anul 1973 acelasi protocol
transporta cu o viteza de 3 megabiti pe secunda, in prezent acesta
poate transporta pana la 10 gigabiti pe secunda.Cu ceva vreme
inainte, Gigabit Ethernet a fost conceputa ca tehnologie de LAN,
insa, in prezent s-a ajuns la atingerea distantelor foarte mari,
fapt ce atesta ca Ethernetul este o retea metropolitana si chiar un
Wide Area Network ( WAN ).In urma cu aproximativ 30 ani, Robert
Metcalfe si colaboratorii sai de la compania Xerox, au fost cei
care au fondat primul LAN din lume, reprezentand versiunea
originala a Ethernetului. Primul Ethernet standard a fost publicat
la un simpozion la Digital Equipment Company, Intel si Xerox ( DIX
) in anul 1980.Institutul de Inginerie electrica si electronica
(IIEE) este o organizatie profesionala care defineste standardele
de retea.In 1985 aceste standarde au fost facute pentru retele
metropolitane si LAN-uri. In ceea ce priveste retelele LAN,
standardele IIEE sunt cele mai bine definite. Aceste standarde
incep cu standardul 802, standardul 802.3 fiind cel care s-a bazat
pe Ethernet. Institutul a vrut sa se asigure ca standardele sunt
compatibile si se potrivesc cu cele de la OSI, reprezentantii IIEE
divizand stratul Data Link al modelului OSI in doua subdiviziuni
separate: Media Acces Control (MAC) si Logical Link Control (LLC).
Rezultatul a fost aparitia unor mici modificari in standardul
Ethernetului 802.3, insa aceste modificari sunt intr-adevar minore,
orice placa de retea recunoaste pachetele si framurile, atat de la
Ethernet , cat si de la 802.3 Ethernet.Ethernet si modelul
OSIStandardele LAN-urilor definesc partea fizica si conectorii
folositi pentru a conecta device-urile si echipamentul media la
stratul fizic al stratului 2 al nivelului OSI. LAN-urile standard
definesc, de asemenea,ruta prin care device-urile comunica stratul
data link.Cu alte cuvinte, standardele pentru LAN-uri definesc cum
se incapsuleaza protocolul specific traficului care trebuie sa
mearga spre diferitele straturi superioare ale protocoalelor si sa
poata folosi aceleasi canale prin care trec aceleasi straturi ale
modelului OSI. Pentru a furniza aceste functii stratul IIEE
Ethernet data link are doua substraturi:1.Media Acces Control (MAC)
802.3 - defineste cum se transmiteframe-urile mai departe in cablul
fizic si cum se prelucreaza adresa fizica asociata cu fiecare
device si topologie de retea definita.2.Logical Link Control (LLC)
802.3 - sublayerul LLC este responsabil cu identificarea logica a
diferitelor tipuri de protocoale. Un tip de cod opereaza
identificarea logica.Standardul IIEE 802.3 defineste stratul fizic
(layer 1) si portiunea MAC a stratului Data Link (layer 2).Fig.4.
Ethernet si modelul OSIFig.5. Specificatiile LAN si modelul
OSIPentru a permite livrarea locala de frame-uri in Ethernet,
existenta unui sistem de adresare este indispensabila, deoarece
calculatoarele si interfetele sunt numite. Fiecare computer din
retea are un mijloc unic de identificare si o adresa fizica. NU
trebuie sa existe 2 adrese fizice identice in aceeasi retea. Daca
ne referim la Media Acces Control(MAC), adresa fizica este
implementata pe placa de retea ( NIC ).Ethernetul foloseste adresa
MAC pentru identificarea unica a device-urilor. Fiecare device
(computer, router, switch) cu o interfata Ethernet conectata la LAN
trebuie sa aiba un o adresa MAC, atfel celelalte device-uri nu pot
comunica cu el. O adresa MAC este reprezentata de 48 de biti si
este exprimata in 12 cifre. Primele sase cifre, stabilite de IIEE
identifica fabricantul, celelalte sase cifre ramase semnifica
"serial number interface". Adresele MAC mai sunt uneori numite si
adrese "burned-in" deoarece sunt implementate in memoria de citire
(read only memory - ROM) si sunt copiate in memoria de acces (
random acces memori - RAM ) cand palca de retea ( NIC ) este
initializata.Fig.6. Formatul adresei MACIn absenta adresei MAC, LAN
urile ar reprezenta un grup de computere neidentificate unul fata
de celalalt si ar fi imposibila livrarea frame-urile Ethernet.
Drept urmare la nivelul stratului Data Link un antet si un sfarsit
sunt adaugate substratului superior de date. Antetul si sfarsitul
contin informatie de control de prelucrare pentru stratul Data Link
al sistemului. Datele layere-lor superioare sunt incluse in antetul
si sfarsitul stratului Data Link.Ethernet si 802.3 sunt retele de
broadcast. Toate calculatoarele componente vad toate frame-urile.
Fiecare statietrebuie sa examineze fiecare frame pentru a determina
daca acea statie este statia destinatar.Intr-o retea Ethernet, cand
un device vrea sa transmita informatie catre un alt device poate
deschide o ruta de comunicare catre un al treilea device folosind
adresaMAC. Cand un device sursa transmite informatie asupra
intregii retele, informatia detine adresa MAC a calculatorului
destinatar. In timp ce informatia se propaga in intreaga retea,
placa de retea a fiecarei componente a retelei verifica daca adresa
sa de MAC corespunde cu adresa MAC trimisa de sursa expeditoare.
Daca nu, placa de retea inlatura datele.Modelul de referinta OSIISO
a dezvoltat modelul de referinta OSI (Open Systems Interconnection
- interconectarea sistemelor deschise), pentru a facilita
deschiderea interconexiunii sistemelor de calculatoare. O
interconexiune deschisa este o interconexiune care poate fi
acceptata intr-un mediu multiproducator. Acest model a stabilit
standardul universal pentru definirea nivelurilor functionale
necesare acceptarii unei astfel de conexiuni intre calculatoare.In
urma cu aproape 20 de ani, cand a fost dezvoltat, modelul de
referinta OSI a fost considerat radical. La vremea respectiva,
producatorii de calculatoare blocau clientii in arhitecturi
brevetate, cu un singur producator. Comunicatia deschisa a fost
privita ca o invitatie la competitie. Din perspectiva
producatorilor, competitia era nedorita. Prin urmare, toate
functiile erau integrate cat mai compact posibil. Notiunea de
modularitate functionala, saulayering(stratificare), parea in
antiteza cu misiunea oricarui producator.Este important de remarcat
ca modelul a avut mare succes. Abordarea integrata anterioara,
brevetata, a disparut. Astazi, comunicatiile deschise sunt un lucru
necesar. In mod curios, foarte putine produse respecta in
totalitate modelul OSI. In schimb, structura sa elementara, pe
niveluri, este frecvent adaptata noilor standarde. Pe de alta
parte, nivelul de referinta OSI ramane un mecanism viabil pentru
explicarea functionarii retelei.In ciuda succeselor sale, continua
sa existe numeroase confuzii legate de modelul de referinta
OSI.Prima confuzie este aceea ca modelul de referinta OSI a fost
dezvoltat de International Standards Organisation (tot ISO), cu
sediul laParis. Nu este adevarat. Modelul de referinta OSI a fost
dezvoltat de catre International Organization for
Standardization.Modelul OSI clasifica diferitele procese necesare
intr-o sesiune de comunicare pe sapte niveluri (straturi)
functionale. Organizarea acestor straturi are la baza secventa
naturala de evenimente care apare in timpul sesiunii de comunicare.
Figura 1.2 prezinta modelul de referinta OSI. Nivelurile 1-3
asigura accesul prin retea, in timp ce nivelurile 4-7 sunt dedicate
logisticii necesare pentru a comunica dintr-un capat in
altul.Modelul de referinta OSINumarul nivelului
Aplicatie7
Prezentare6
Sesiune5
Transport4
Retea3
Legatura de date2
Fizic1
Fig.7.Modelul de referinta OSINivelul 1: FizicPrimul nivel este
numitnivel Fizic. Acest nivel raspunde de transmiterea sirului de
biti. El accepta cadre de date de la nivelul 2, Legatura de date,
si transmite serial, bit cu bit, structura si continutul
acestora.De asemenea, este raspunzator pentru receptionarea, bit cu
bit, a sirurilor de date care sosesc. Aceste siruri sunt transmise
apoi nivelului Legatura de date, pentru a fi refacute cadrele.Acest
nivel vede, literalmente, numai cifre de 0 si 1. El nu are nici un
mecanism pentru determinarea semnificatiei bitilor pe care ii
transmite sau ii primeste, ci este preocupat exclusiv de
caracteristicile fizice ale tehnicilor de transmitere a semnalelor
electrice si/sau optice. Acestea includ tensiunea electrica
utilizata pentru transportul semnalului, tipul mediului si
impedantele caracteristice si chiar forma fizica a conectorului
utilizat la capatul mediului de transmisie.Nivelul 2: Legatura de
dateAl doilea nivel al modelului de referinta OSI est nivelul
Legatura de date. Ca toate celelalte, nivelul Legatura de date are
doua seturi de responsabilitati: transmisie si receptie. El
raspunde de asigurarea validitatii cap-la-cap a datelor
transmise.Din punct de vedere al transmisiei, nivelul Legatura de
date raspunde de gruparea in cadre a instructiunilor, datelor si
asa mai departe. Uncadrueste o structura inerenta nivelului
Legatura de date, care contine informatii suficiente pentru a
asigura transmiterea reusita a datelor, prin reteaua locala, spre
destinatie.Un transfer reusit presupune ca, la sosirea la
destinatie, cadrele sa fie intacte. Prin urmare, cadrele trebuie sa
contina un mecanism de verificare a integritatii continutului in
timpul transferului.Pentru o livrare garantata a datelor trebuie sa
se intample doua lucruri:Nodul initial trebuie sa primeasca o
confirmare pentru fiecare cadru care a fost primit intact de catre
nodul destinatar.Inainte de a confirma primirea unui cadru, nodul
destinatar trebuie sa verifice integritatea continutului cadrului
respectiv.Exista numeroase situatii care pot face ca la
transmiterea cadrelor, acestea sa nu ajunga la destinatie sau sa se
deterioreze si sa devina inutilizabile in timpul transferului.
Nivelul Legatura de date este raspunzator de detectarea si
corectarea tuturor erorilor de acest tip.Nivelul Legatura de date
este raspunzator si de reasamblarea in cadre a oricaror siruri
binare primite de la nivelul Fizic. Totusi, dat fiind ca sunt
transmise atat structura, cat si continutul unui cadru, nivelul
Legatura de date nu reconstruieste cu adevarat un cadru. In schimb
el pastreaza biti sositi pana cand are un cadru complet.Nivelurile
1 si 2 sunt necesare oricarui tip de comunicatie, indiferent daca
reteaua este LAN sau WAN.Nivelul 3: ReteaNivelul Retearaspunde de
stabilirea rutei care va fi utilizata intre calculatorul initial si
cel de destinatie. Acest nivel nu are inclus nici un mecanism de
detectie/corectie a erorilor de transmisie si, prin urmare, este
obligat sa se bazeze pe serviciul fiabil de transmisie cap-la-cap
al nivelului Legatura de date.Nivelul retea este utilizat pentru
stabilirea comunicatiilor cu sistemele de calculatoare care se
gasesc dincolo de segmentul LAN local. El poate face acest lucru
pentru ca are propria arhitectura de adresare pentru rutare, care
este separata si diferita de adresarea calculatoarelor la nivelul
2.Printre protocoalele rutabile se numara:IP (Internet Protocol)IPX
(Internet Packet Exchange)AppleTalkUtilizarea nivelului Retea este
optionala. Acesta este necesar numai daca sistemele de calculatoare
se afla in segmente ale retelei separate printr-un router.Nivelul
4: TransportNivelul Transportofera un serviciu similar nivelului
Legatura de date, prin faptul ca raspunde de integritatea
cap-la-cap a transmisiunilor. Spre deosebire de nivelul Legatura de
date, nivelul Transport este capabil sa realizeze aceasta functie
dincolo de segmentul LAN local. El poate sa detecteze pachetele
care sunt abandonate de routere si sa genereze automat o cerere de
retransmisie.O alta functie semnificativa a nivelului Transport
este resecventierea pachetelor, daca ele nu au ajuns in ordine.
Acest lucru se poate intampla din diverse motive. Este posibil ca
pachetele sa urmeze cai diferite prin retea, de exemplu, sau ca
unele pachete sa se deterioreze in timpul transferului. In acest
caz, nivelul Transport este capabil sa identifice secventa de
pachete initiala si sa le rearanjeze in acea succesiune inainte de
a trimite continutul lor nivelului Sesiune.Nivelul 5: SesiuneAl
cincilea nivel al modelului de referinta OSI este numitnivelul
Sesiune. Acest nivel este relativ neutilizat ca nivel separat;
numeroase protocoale includ functiile acestui nivel in nivelurile
lor Transport.Functia nivelului Sesiune OSI este de a gestiona
fluxul comunicatiilor in timpul conexiunii dintre doua doua sisteme
de calculatoare. Acest flux de comunicatii este cunoscut casesiune.
Acest nivel determina daca respectivele comunicatii pot fi uni sau
bidirectionale. El asigura, de asemenea, ca o cerere este
satisfacuta inainte de a fi acceptata una noua.Nivelul 6:
PrezentareNivelul Prezentareeste responsabil cu gestionarea modului
in care sunt codificate datele. Nu toate sistemele de calculatoare
utilizeaza aceeasi metoda de codificare a datelor, iar nivelul
Prezentare are rolul de translator intre metodele de codificare a
datelor, altfel incompatibile, ca transformarea din ASCII in binar,
samd.Nivelul Prezentare poate fi utilizat pentru a media
diferentele dintre formatele in virgula mobila, ca si pentru
asigurarea serviciilor de criptarea si decriptare.Nivelul 7:
AplicatieNivelul de varf al modelului de referinta OSI se
numestenivel Aplicatie. In ciuda numelui sau, acest nivel nu
include aplicatii. In schimb, el asigura interfata dintre
aplicatiile respective si serviciile retelei.Acest nivel poate fi
considerat motivul initierii sesiunii de comunicare.Utilizarea
modelului de referinta OSIOrientarea pe verticala a stivei este o
expresie a desfasurarii functionale a proceselor si datelor.
Fiecare nivel are interfete cu nivelurile adiacente. Pentru a
comunica, doua sisteme trebuie sa transmita intre niveluri date,
instructiuni, adrese si asa mai departe. Diferentele dintre fluxul
logic si cel efectiv al comunicatiilor sunt ilustrate in figura
1.3.Modelul de referinta OSINumarul niveluluiNumarul
niveluluiModelul de referinta OSI
Aplicatie77Aplicatie
Prezentare66Prezentare
Sesiune55Sesiune
Transport4Fluxul logic4Transport
Retea33Retea
Legatura de date22Legatura de date
Fizic11Fizic
Fluxul efectivFig.8.Comparatie intre fluxul logic si cel efectiv
al comunicatiei pe niveluriDesi comunicatiile parcurg vertical
stiva, fiecare nivel este capabil sa comunice direct cu nivelurile
sale omoloage de pe calculatoarele aflate la distanta. Pentru a
crea aceasta adiacenta logica a nivelurilor, fiecare nivel al
stivei de protocoale a calculatorului initial adauga un antet
(header). Acest antet poate fi recunoscut si utilizat doar de catre
nivelul respectiv sau de catre omoloagele sale de pe alte
calculatoare. Stiva de protocoale a calculatorului destinatie
sterge fiecare antet, nivel cu nivel, pe masura ce datele sunt
transmise in sus, catre nivelul aplicatie.De exemplu, pentru a fi
prezentate nivelului 3, segmentele de date sunt grupate in pachete
de catre nivelul 4 al unui calculator expeditor. Nivelul 3 grupeaza
datele primite de la nivelul 4 in pachete
(adicaimpacheteazasegmentele), le atribuie adrese si le trimite
nivelului 3 al protocolului calculatorului destinatar, prin
intermediul nivelului 2 propriu. Nivelul 2 grupeaza pachetele in
cadre si le completeaza cu adresa recunoscuta de LAN. Aceste cadre
sunt prezentate nivelului 1 pentru a fi convertite intr-un sir de
cifre binare (biti), care sunt transmise nivelului 1 al
calculatorului de destinatie.Calculatorul destinatar realizeaza
operatiunile inverse acestui flux, fiecare nivel stergand
anteturile care au fost atasate de catre omologul sau de pe
calculatorul de origine. Cand ajung la nivelul 4 al calculatorului
destinatie, datele se regasesc in acelasi format in care au fost
puse de nivelul 4 al calculatorului de origine. Prin urmare, cele
doua niveluri 4 ale protocoalelor par sa fie adiacente fizic si sa
comunice direct.Impresia ca o comunicare se desfasoara intre
nivelurile adiacente (din perspectiva nivelurilor respective) este
una din explicatiile succesului modelului OSI.Comunicatiile
peer-to-peerPentru ca pachetele de date sa ajunga de la sursa la
destinatie, fiecare layer al modelului OSI la sursa trebuie sa
comunice cu layerul pereche de la destinatie. Aceasta forma de
comunicare este numita peer-to-peer communication. In timpul
acestui proces, protocoalele de pe fiecare layer, numite Protocol
Data Units (PSU's), fac shimb de informatii intre layerele perechi.
Fiecare layer de comunicatie de pe computerul sursa comunica cu un
layer specific (PDU) si cu layerul sau pereche al computerului
destinatie.Pachetele de date dintr-o retea au originile intr-o
sursa iar apoi se indreapta spre computerul destinatie. Fiecare
layer depinde de serviciul functiilor layerelor inferioare. Pentru
a furniza acest serviciu, layerul inferior foloseste capsularea
pentru a pune PDU layerului inferior in campul sau de date. Atunci
fiecare layer adauga orice fel de antete necesare pentru a putea
indeplini functionarea. In timp ce datele se transmit prin layerele
modelului OSI,sunt adaugate antete aditionale. Grupul de date de la
nivelul layerului 4 PDU se numeste segment.Layerul Network
furnizeaza serviciu catre Layerul Transport. Layerul Network muta
datele prin intermediul internetworkului, campsuland datele si
atasandu-i un antet pentru a crea un pachet (layer 3 PDU). Antetul
contine informatii necesare pentru a putea incheia transferul
precum adresa logica a sursei si a destinatarului.Layerul Data Link
furnizeaza serviciu catre Layerul Network care il capsuleaza in
frameuri (layer 2 PDU). Antetul frame contine adresa fizica
necesara pentru completarea functiilor data link, iar coada
frame-ului contine frame-ul de verificare (FCS), care este folosit
de receptioner pentru a detecta orice fel de eroare din date, apoi
datele sunt trimise mai departe catre layerul fizic.Layerul
Physical furnizeaza serviciul catre layerul data link. Layerul
Physical decodeaza frame-urile data link in cifre de 1 si 0 (bits)
ca sa fie transmise mai departe in mediul de transport (de obicei
fire) la layer 1.Device-urile de retea precum: huburi, switchuri si
routere lucreaza la cele 3 nivele. Hubul opereaza la layer 1,
switchul la layer 2, iar hubul la layer 3. Primul layer care se
preocupa cu transportul end-to-end intre terminal si useri este
layerul de transport (layer 4).Modelul architectural TCP/IPDesi
modelul de referinta OSI este recunoscut pe plan mondial,
Transmission Control Protocol/Internet Protocol este standardul
deschis din punct de vedere etnic si istoric. Modelul de referinta
(TCP/IP) sisuitaprotocolului TCP/IP fac posibile comunicatiile data
dintre doua calculatoare oriunde in lume la aproape viteza luminii.
Modelul TCP/IP are importanta istorica , exact ca si standardele
care permit telefonului, curentului electric, televizorului si
industriei casetelor video sa infloreasca.Cei de la DoDdoresc ca
datele lor sa ajunga la destinatie oricand, sub orice conditii,
dintr-un punct in altul. Aceasta problema majora de design a dus la
crearea modelului TCP/IP, care a devenit inca de la aparitia sa,
standardul in care internetul s-a extins.Spre deosebire de modelul
OSI care avea 7 layere, modelul TCP/IP are doar 4
layere:Application layerTransport layerInternet layerNetwork Acces
layerFig.9. Comparatie intre modelul de referinta OSI si Protocolul
TCP/IPEste important de notat ca, desi unele dintre layerele
modelului TCP/IP au aceleasi nume cu unele dintre layerele
modelului OSI, unele indeplinesc acelelasi functii, iar altele alte
funcii.Procesul de incapsulare detaliatToate comunicatiile intr-o
retea au originea la o sursa si sunt trimise catre o destinatie.
Informatia care este trimisa de-a lungul unei retele se numeste
'date' sau 'pachet de date'. Daca un computer (gazda A) vrea sa
transmita date unui alt computer (gazda B) datele trebuie mai intai
impachetate printr-un proces numit incapsulare.IncapsulareaCum
datele se misca in jos spre layerele modelului OSI, fiecare layer
OSI adauga un antet (si de asemenea o coada layerului 2) in date
inainte de a o trimite mai departe catre layerul inferior. Antetele
si cozile contin informatia de control pentru device-urile
reteleisi receptori, informatie necesara asigurarii livrarii
corecte a datelor, dar si ca destinatarul sa poata interpreta
corect datele. De exemplu comparam un antet cu adresa de pe plic. O
adresa este solicitata pe plic pentru ca scrisoare dinauntrul
plicului sa fie livrata la adresa dorita.Dupa ce informatia este
trimisa de la sursa, aceasta traverseaza prin layerul application
spre celelalte layere. Pachetele si traficul informatiei schimbate
trece prin schimbari asa cum layerele isi indeplinesc serviciile
pentru terminale.Informatia, sub forma unor semnale electronice,
trebuie sa strabata un cablu catre destinatia corecta in computer,
iar apoi sa fie transformata in forma sa originala pentru a fi
citita de catre receptor. Mai multi pasi sunt implicati in acest
proces, din acest motiv producatorii hardware, software si de
protocoale recunosc ca cea mai eficienta metoda de a implementa
comunicarea la nivelul retelei ar fi procesarea layerelor.Retelele
trebuie sa parcurga urmatoarele cinci transformari pentru a
incapsula o informatie:Pasul 1: Construirea informatieiDe indata ce
un user trimite un e-mail, caracteristicile sale alfanumerice sunt
transformate in informatia ce strabate internetul.Pasul 2:
Impachetarea informatiei pentru transportul end-to-endInformatia
este impachetata pentru transportul prin internet. Prin folosirea
de segmente, functia de transport asigura ca mesajul ambelor gazde
ale sistemului de e-mail sa poata fi comunicat adecvat.Pasul
3:Adaugarea adresei de retea la antetInformatia este pusa intr-un
pachet ce contine antetul retelei cu sursa si destinatia adresei
logice. Aceste adrese ajuta device-urile de retea sa trimita
pachetele in retea impreuna cu o anumita cale.Pasul 4:Adaugarea
adresei locale la antetul data linkuluiFiecare device de retea
trebuie sa puna pachetul intr-un frame. Frame-ul permite conexiunea
la cea mai apropiata directie conectata de la retea la conector.
Fiecare device in calea de retea aleasa cere ca framingul sa se
conecteze la urmatorul device.Pasul 5:Transformarea in biti pentru
transmisieO functie care masoara timpul permite device-urilor sa
diferentieze bitii in timp ce traverseaza mediul. Mediul din
reteaua fizica de internet poate varia in functie de calea
aleasa.De-incapsulareaCand device-ul departat primeste o secventa
de biti, Layerul Physical de la device-ul departat trimite biti mai
departe catre Layerul Data Link pentru manipulare. Layerul Data
Link face urmatoarele:Pasul 1:Verifica daca adresa MAC-ului
destinatar se potriveste acestei adrese a statiei sau este un
Ethernet broadcast. Daca nu se intampla nici una dintre aceste
situatii acesta este inlaturat.Pasul 2:Daca datele sunt eronate,
pot fi inlaturate, si layerul data link poate cere ca datele sa fie
retransmise. Daca datele sunt corecte layerul data link citeste si
interpreteaza controlul informatiei in antetul data linkului.Pasul
3:Layerul data link verifica antetul si coada data linkului iar
apoi trimite datele ramase sus catre layerul network bazat pe
controlul informatiei aflat in antetul data linkului. Acest proces
este numit deincapsulare. Fiecare layer subsecvent performeaza un
process de deincapsulare similar.Fig.10. Procesul de
deincapsulareModele de topologii de reteleO topologie de retea
defineste modul de conectare a computerelor, imprimantelor,
dispozitivelor de retea si a altor dispozitive.Topologia are o mare
influenta in functionarea retelei. Retelele pot avea atat topologii
fizice cat si topologii logice.Topologia fizica se refera la
echipamentele si resursele necesare proiectarii unei retele. Cele
mai folosite topologii fizice de retea sunt:-Topologia magistrala
(bus);-Topologia stea;-Topologia inel;-Topologia de tip
arbore;-Topologia complete (mesh);-Topologia neregulata
(partial-mesh).Topologia logica defineste cum este accesat mediul
de catre statii de lucru pentru a trimite informatia.-Topologie
magistrala (BUS)In acest model de topologie calculatoarele sunt
conectate la un singur fir principal si asezate ca in figura
urmatoare:Fig.11. Topologia magistrala-Topologia SteaAceasta
topologie asigura legatura si comunicarea intre calculatoare prin
intermediul unui calculator central. Topologia Stea este creata
dintr-o conexiune central care este formata dintr-un dispozitiv
(hub, switch sau router) in care toate celelalte statii se
intalnesc. Desi topologia fizica Stea costa mai mult pentru a fi
implementa, in comparatie cu valoarea costurilor de implementare a
topologiei bus , avantajele acesteia isi merita toate costurile
aditionale. Datorita faptului ca fiecare statie de lucru este
conectata la un device central prin propriul sau cablu, este
afectata doar acea statie, restul retelei ramane operationala.
Singurul dezavantaj este acela ca in momentul dezafectarii statiei
centrale de lucru, se dezafecteaza toata reteaua.Fig.12. Topologia
Stea-Topologia InelTopologia logica Inel este o alta topologie
importanta in conectivitatea retelelor de tip LAN. Statiile de
lucru sunt conectate in forma de inel sau cerc. Spre deosebire de
topologia bus, topologia Inel nu are nici inceput nici sfarsit al
modului de proiectare. Spre deosebire de topologia bus, in cadrul
topologiei Inel datele sunt transmise intr-un alt fel. Fluxul de
date este transmis din device in device, continuand de-a lungul
inelului pana gaseste device-ul destinatar ce extrage datele din
fluxul de informatii. Avantajul de a folosi acest tip de metoda
este acela ca nu exista coliziuni ale pachetelor de date. Exista 2
tipuri de retele Inel:Inel simplusiInel dublu, dupa cum se poate
vedea in cele doua figure care urmeaza.Fig.13. Topologia
Stea-Topologia de tip arboreTopologia ierarhica este creata in
acelasi mod ca si topologia Stea -Dezvoltata. Diferenta principala
este aceea ca nu foloseste un dispozitiv (PC, router, swich)
central. In schimb foloseste un corp central (ex : server) din care
pornesc mai multe ramuri care la randul lor au alte ramuri si tot
asa (asemanator arborelui genealogic).Fig.14. Topologia
arbore-Topologia completa (mesh)Aceasta topologie conecteaza toate
dispozitivele (noduri) intre ele. Cablarea in topologia
full-mesh(incrucisare maxima) are distincte avantaje si
dezavantaje.Unul dintre avantaje esteacela ca fiecare dispozitiv
este conectat fizic la toate celelealte dispositive,ceea ce creeaza
o conexiune redundanta. Daca se intampla sa nu mai fie functionala
o conexiune, informatia poate continua prin celelalte conexiuni
pentru a ajunge la destinatie.Principalul dezavantaj este acela ca
aceasta topologie se utilizeaza doar pentru un numar redus de
calculatoare.Fig.15. Topologia Completa-Topologia neregulata
(partial - mesh)Intr-o astfel de topologie cel putin unul dintre
dispozitive intretine multiple conexiuni catre celelealte
dispositive ce nu sunt legate prin topologia Incrucisare Maxima
(full-mesh). Intr-o topologie Incrucisare Partiala (partial -mesh)
redundanta distribuita are cateva alternative de a ajunge la
destinatie. Daca o ruta nu pote fi folosita, datele aleg o alta
ruta chiar daca este mai lunga.fig.16. Topologia
Neregulata2.4.Situatii finaleRouteruleste un device de internetwork
caretransmite pachetul de date intre retelele bazate pe adresele
layerului 3. Un router poate face decizii in ceea ce priveste cea
mai buna cale de a livra datele in retea. Lucrand la layerul 3
permite ca routerul sa ia decizii bazate pe adresele de retea (IP)
in loc de Adresa individuala de MAC (layer 2). Routele pot
deasemenea conecta diferite tehnologii care lucreaza la layer 2,
precum Ethernet, Token Ring si Fiber Distributed Data Interface
(FDDI). Deasemenea routerele permit conectarea de Asynchronous
Transfer Mode (ATM) si conexiuni seriale. Totusi, din pricina
capabilitatii de a rula pachetele bazate pe layerul 3, routerele au
devenit coloana internetului si modul de rulare a protocolului
IP.Scopul unui router este de a examina pachetele de intrare
(datele de layer 3), alegand cea mai buna cale pentru ca ele sa
strabata reteua, iar apoi sa le desparta spre portul corespunzator
de iesire. Routerele sunt cele mai importante device-uri de reglare
a traficului in retelele mari. Routerele fac posibila comunicarea
computerelor cu oricare alt computer oriunde in lume.Fig.17.
RouterUnitatea fundamentala pentru transmiterea oricarei informatii
este bitul (acesta lucreaza la leyer 1).1 byte=8 biti.1000
biti=1MbSe folosesc mai multe tipuri de cabluri: indoor (utp, fac
parte din categoria CAT 5,5e) si outdor (ftp, stp, etc, fac parte
din categoria CAT 6) acestea din urma prezinta un cablu care se
poate lega la o sursa de impamantare pentru a se descarca.Atat
cablurile indoor cat si cele outdor sunt confectionate din 8 fire
mai mici fiecare de culoare diferita, la cele outdor firele sunt
mai groase si mai rigide si sunt infasurate in folie de aluminiu,
iar cele indoor sunt infasurate intr-o folie de nailon.Dupa
standardele internationale (IEE) cablurile specific retelelor
trebuie sa aibe urmatoarele culori: portocaliu, verde, albastru,
maro, alb-portocaliu, alb-verde, alb-albastru, alb-moro.Dealungul
timpului s-a experimentat toate combinatiile posibile dintre cele 8
cabluri si s-a ajuns la formuca 568B. 568B inseamna:
alb-portocaliu, portocaliu, alb-verde, albastru, alb-albastru,
verde, alb-maro, maro. S-a constatat ca prin aceast aranjament de
fire se produce cea mai mica interferenta astfel incat pierderea
datelor este minima.In retelele mai vechi se folosea cablul
coaxial.Cablurile indoor cat si outdor se pot folosi pe distante
relative mici, LAN-uri. Cablul UTP pentru o functionare optima este
recomandat sa nu se intinda pe o distant mai mare de 100 de metri
fara un aparat de amplificare (swich, repeater, hub, router). In
schimb cablul FTP poate fi folosti pe o distante putin mai mare
circa 150 m.Fig. 18. Cablu CoaxialCombinatia de cablare 568B
(straight-through) este folssoita pentru:-conectarea unui swich cu
un router-conectararea unui swich la calculator sau
server-conctarea unui unui hub la calculator sau serverInafara de
cablarea 568B se mai foloseste si 568A (cross-over). Aceasta este
utilizata pentru:-swich la swics-swich la hub-hub la hub-router cu
router-PC cu PC-PC routerAtat in standardul 10 BASE-T cat si 100
BASE-T nu sunt folosite decat 4 fire din cele 8. Pe 1 si 3 se
primesc datele iar pe 2 si 6 se transmit. Iar in 1000 BASE-T se
folosesc toate cele 8 fire transmiterea si primirea de informatii
fiind simultan.Pentru toate conexiunile mai sus mentionate se
foloseste conectorul RJ-45 inafara de conexiunile seriale catre
routere.Am mentionat mai sus ca firele nu se pot folosi decat
pentru o distant maxima de 120m. Pentru o distant mai mare decat
cea mentionatase foloseste fibra optica. Fibra optia este formata
din 2 compartimente separate. Pe unul dintre compartimente este
transmis semnalul iar pe celalalt este primit. Fiecare fibra de
sticla este inconjurata cu o teaca care nu poate si patrunsa de
lumina asa ca schimbul de informatii dintre cele 2 compartimente
este imposibila. Prin fibra optica se obtine cel mai optim transfer
de date.Fiind folosita pe distante are unele puncte de amplificare
a semnalului prin media convertoare. Media convertoarele folosesc
pentru transformarea semnalului luminous in cablu.Conectoare de
retea:Repeater este un echipament de retea care lucreaza la layer 1
si nu face nimic altceva decat sa amplifice semnalul primit sis a
il trimita mai departea catre toate colculatoarele retelei.Huburile
sunt defapt multi-port-repeatere. In multe cazuri diferenta dintre
cele 2 device-uri este numarul de porturi pe care fiecare il aloca.
In timp ce un repeater obisnuit are doar 2 porturi, un hub are de
la 4 la 24 de porturi. Sunt cel mai mult folosite in Ethernet 10
BASE-T si 100 BASE-T.Bridge este folosit la despartirea unei