Lecia 1 1. Imaginea, identitatea si marca in relatiile publice
1.1. Identitatea si marca1.2. Strategia de creare a
marcii/identitatii de marca1.3. Structuri de identitate
(monolitica, girata, centrata pe brand)1.4. Imaginea - ce este si
importanta ei (autoimaginea, imaginea dorita,
Lecia 2
2. Activiti de relaii publice 2.1. Cercetarea si evaluarea
imaginii2.2. Relatiile cu mass-media si monitorizare si
evaluare2.3. Comunicarea permanenta2.4. Redactarea materialelor
diverse Lecia 3 3. Evenimentele, comunicarea interna si alte
activitati 3.1. Gestionarea evenimentelor, etape in organizarea
evenimetelor3.2. Gestionarea relatiilor cu comunitatea, cu
furnizorii, actionarii etc.3.3. Consultanta pentru problemele
publice si lobby3.4. Comunicarea interna3.5. Concluzie Lecia 4 4.
Strategiile de relatii publice 4.1. Analiza de context4.2. Analiza
SWOT in PR4.3. Scopul si obiectivele unei strategii de relatii
publice4.4. Publicul-tinta4.5. Mesajele unei strategii de PR4.6.
Selectarea canalelor media adecvate4.7. Activitatile de relatii
publice (promotiile si CSR) 4.8. Evaluarea strategiei4.9. Concluzii
Lecia 5 5. Specialistul in relatii publice 5.1. Caracteristicile
specialistului in PR5.2. Atributiile unui PR-ist (asistent, pr
manager, account manager)5.3. Omul si specialistul in relatii
publice, reguli de etica si deontologie Lecia 6 6. Materiale
importante in relatiile publice 6.1. Comunicatul de presa6.2.
Stirea de presa6.3. Mapa/ de presa6.4. Discursul6.5. Company
profile-ul Lecia 7 7. Relatii publice in-house si outsourcing 7.1.
Relatii publice in-house7.1.1. PR in companiile mici si foarte
mici7.1.2. Relatiile publice in companii medii si mari7.2.
Outsourcing - colaborari externe7.2.1. Outsourcing complet 7.2.2.
Colaborari externe partiale 7.2.3. Reprezentarea companiei7.3.
Firma de PR si relatia cu clientii
7.4. Masurarea activitatii de relatii publice
Lecia 8
8. Relatiile publice online
8.1. Ce este e-PR si avantajele oferite companiei8.2.
Comunicarea online 8.3. Neticheta8.4. Monitorizarea Lecia 9
9. Instrumente de PR online 9.1. Website-ul companiei9.2.
Blogurile - de companie9.3. Posta electronica9.4. E-PR-ul prin
articole si comunicate de presa9.5. Newsletterul9.6. Alte
mijloace9.6.1. Evenimentele online9.6.2. Listele de discutii9.6.3.
Newsgroup-ul9.6.4. Microsite-urile9.6.5. Forumul9.6.6. Schimb
reciproc de link-uri9.6.7. Bannerele9.6.8. Mijloacele de instant
messaging si discutiile online Lecia 10 10. Gestionarea crizelor in
relatiile publice 10.1. Elemente generale (conflictul, dezacordul,
escaladarea, tensiunea) 10.2. Tipuri de crize (organizationale, de
imagine, mediatice...)10.3. Metode de gestionare a crizelor10.4.
Comunicarea pe timpul crizei10.5. Studii de caz - Tylenol,
Exxon10.6. Concluzii finale
Ceea ce pare s caracterizeze societatea de astzi este
complexitatea i schimbarea. Complexitatea poate fi atribuit
creterilor din sfera cunoaterii. Schimbarea - atribut al tuturor
celor ce alctuiesc Universul, dar i al Universului ca ntreg - este
prezent, la nivelul societii omeneti, fie ca fenomen necontrolat,
fie ca produs al gndirii i voinei oamenilor. n vreme ce
complexitatea poate fi vzut ca rezultat al creterii specializrii
resurselor organizaionale (ca de pild specializarea oamenilor, a
produselor i serviciilor sau a informaiei), schimbarea vine din
faptul c evenimentele au o frecven de ocuren foarte mare, dar
durata lor e din ce n ce mai mic, iar efectul lor asupra structurii
organizaiei i asupra resurselor acesteia este tot mai puternic.
Structura i resursele unei organizaii fiind ntr-o strns
interdependen, nevoia de rspuns la complexitatea crescnd a mediului
i la schimbare - ca stare permanent - trebuie s aib la baz cteva
aspecte:
- mbuntirea cooperrii i comunicrii n interiorul organizaiei
reducerea timpului afectat lurii deciziilor mbuntirea calitii
deciziilor posibilitatea de a face rapid restructurarea proceselor
interne meninerea unei o interfee inteligente i mobile cu
mediul
S-ar putea vedea aici c, de fapt, este vorba despre utilizarea
informaiei pentru optimizarea activitii, precum i pentru a atrage
atenia - favorabil! - asupra acestui fapt i asupra chiar a acestei
activiti. Informaia bine prelucrat duce la cunoatere, iar
managementul cunoaterii (creare, acces, comunicare, evaluare,
aplicare i distribuire) asigur atingerea scopului: folosirea
cunoaterii pentru a lua decizii corecte n legtur cu schimbrile
necesare. Altfel spus, informaia i cunoaterea au valoare doar n
msura n care duc la aciune n sensul atingerii scopului pe care
organizaia i l-a propus. Controlul fluxului informaional i
managementul cunoaterii au n vedere acelai lucru i anume ca toate
msurile s aib drept scop satisfacerea obiectivelor organizaiei i
realizarea unei bune percepii a acesteia n contextul social.Se tie
c schimbrile n structura organizaiei, politicile administrative,
stilul de management, tehnologia informaiei, practicile proprii de
pregtire profesional, precum i design-ul fluxului de lucru
stimuleaz schimbrile cognitive individuale, care antreneaz un
comportament superior fa de modul n care fiecare i face munca. Dar
toate acestea i fac simit influena n mod hotrtor asupra schimbrilor
din organizaie i asupra produselor/serviciilor oferite la interfaa
cu comunitatea. O bun reacie din partea comunitii duce la motivarea
indivizilor din organizaie (indiferent de nivelul la care activeaz)
i rezultatul se mbuntete tot mai mult (vorbim aici despre
performan, calitate, productivitate, costuri i eficien). Aceast
interdependen (performana individual/performana organizaiei) este
completat de o alta, aflat la interfaa organizaiei cu publicurile
externe (care pot fi ntreaga comunitate, ori doar o parte a ei),
publicuri ce evolueaz, la rndul lor, odat cu organizaia i cu lumea
extern acesteia: este interdependena dintre ceea ce ofer o
organizaie i reacia beneficiarilor acelei oferte. Ambele
interdependene reliefeaz un proces continuu de comunicare. Se
comunic informaie prelucrat (cunoatere), care este mprtit, evaluat,
sporit, modificat, att la nivel intra-organizaional, ct i la
nivelul social mai larg al comunitii.S nu uitm nici o clip c
organizaiile economice exist i funcioneaz pentru a obine profit,
drept care, rolul i scopul structurii de relaiipubliceneconomiesnt
de a condiiona publicurile interne i externe pentru a face mai
sigur drumul spre profit al organizaiei.Iat contextul n care se
plaseaz activitatea de relaiipublice(RP) a oricrei organizaii
economice i iat i locul unde se desfoar aceast activitate complex:
interfaa (virtual!) dintre organizaie i publicurile acesteia. Dac
definim marketingul ca fiind managementul schimburilor dintre
organizaie i publicurile sale externe, exist i o curea de
transmisie a marketingului n interiorul organizaiei : managementul
calitii .La nivelul organizaie/public, unde-i desfoar activitatea
structura de relaiipublice, se realizeaz fluxul bidirecional de
informaie i de intenionaliti. Prin diversele metode i mijloace care
in de mix-ul de marketing, o organizaie i promoveaz o imagine ct
mai favorabil, astfel nct publicul ales drept int s fie condiionat
pentru a recepta pozitiv produsul sau serviciul oferit de
organizaie, iar personalul organizaiei s se simt mereu motivat
dediscursulde management al calitii s sprijine startegia
managerilor organizaiei.Discursuldepartamentului de RP provoac o
reacie (voluntar i/sau involuntar) pe baza creia cei de la RP pot
analiza activitatea organizaiei i o pot evalua prin raportare la
resurse, obiective i rezultate. Concluzia poate duce i la naterea
unor noi idei de abordare, att n privina activitii din interiorul
organizaiei, ct i n privinadiscursuluiacesteia ctre publicurile
externe. Att concluzia, ct i ideile de mbuntire a abordrilor
trebuie aduse la cunotina managementului organizaional.RELATIILE
PUBLICE IN ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE
Dup 1989, la fel ca i alte ri din Europa Central i de Est, n
Romnia a crescut numrul de organizatii neguvernamentale. Acestea au
adus o contributie importanta la modernizarea societatii.
Astfel, pe parcursul a nou ani, organizaiile neguvernamentale au
preluat, pe fondul unei crize a resurselor statului, funcii i
roluri care nainte de 1989 reprezentau atribuii exclusive ale
administraiei, devenind un actor important al promovrii valorilor
democratice i a schimbrilor sociale, a unor raporturi noi ntre stat
i societate.
Din 27.000 de organizaii neguvernamentale nregistrate n Romnia,
aproximativ 2.000 sunt active. Cele mai multe dintre ele activeaz n
domeniul cultural i de recreere, urmate de cele din domeniul social
i al educaiei. n general, organizaiile din domeniul social se bucur
de o mai mare vizibilitate.
Adeseori, ONG-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunitii, mai
bine i mai ieftin dect o poate face sectorul public (exemple
frecvente sunt oferite din domeniile asistenei grupurilor
vulnerabile sau al managementului unor instituii de asisten
medical).
Sectorul ONG este deseori caracterizat drept nedemn de ncredere,
fragmentat i deficitar n asumarea activitilor colective.In ciuda
acestui aspect, sectorul ONG a nregistrat realizri semnificative
rspunznd unor nevoi acute.ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE
Mihaiela Vlasceanu defineste organizatia astfel:este un grup de
oameni intre care se deruleaza interactiuni orientate de obiective
relativ comune si specifice.
Organizatiile neguvernamentale desemneaza toate tipurile de
organizatii care nu au scop lucrativ, si sunt, cel putin partial,
independente de stat.
Organizatiile neguvernamentale sunt structuri de natura private
care activeaza ca persoane juridice si sunt independente in raport
cu orice autoritate publica. Ele sunt asociatii sau fundatii
nonprofit iar beneficiul pe care organizatiile neguvernamentale il
aduc societatii este concurent cu cel al institutiilor publice, in
acest caz ONG-urile putand suplini o mare parte din lipsurile pe
care aceste institutiile au in domeniul organizatoric, al
relatiilor , al activitatilor practice si al promovarii.
Termenul de nonprofit indica, de fapt, ca profitul nregistrat la
sfrsitul anului fiscal nu va fi distribuit si folosit pentru uzul
personal al uneia sau mai multor persoane fizice din cadrul
organizatiei (cum se ntmpla n cazul profitului societatilor
comerciale care poate fi transformat n dividende pentru asociati),
ci este destinat desfasurarii de activitati pentru atingerea
scopului generic al organizatiei. Organizatiile neguvernamentale
obtin, de obicei, cea mai mare parte a veniturilor ca sponsorizari,
donatii sau finantari nerambursabile, si mai rar prin activitati
economice generatoare de venituri.
ONG- urile apar datorita unor nevoi a comunitii. Un grup de
oameni identific o problem a comunitii, a cetenilor care o compun,
i se asociaz pentru a o rezolva. Organizaia trebuie s se asigure
permanent c programele pe care le desfoar corespund nevoii
comunitii. Fiecare ONG trebuie sa-si defineasca viziunea, misiunea,
scopul, precum si obiectivele pe termen scurt si lung.
ONG joaca un rol important in toate domeniile de activitate:
serviciile sociale, protectia copilului, servicii de sanatate,
educatie, drepturile omului, educatie civica, dezvoltare
economica.
ONG trebuie sa ndeplineasca urmatoarele criterii: a) Sa
functioneze ca o entitate structurata: sa aiba o anumita structura
organizationala institutionalizata;
b) Sa fie de natura privata: separata de autoritatea publica,
fapt care nsa nu exclude finantare publica;
c) Sa respecte criteriul non-distributiei profitului:
profiturile obtinute din activitatile desfasurate sa fie folosite
doar pentru atingerea obiectivelor declarate; d) Sa se
autoguverneze: sa fie capabila sa-si asume decizii privind
functionarea interna si relatiile cu alte institutii n mod
independent; e) Sa fie voluntare. Organizaiile nonprofit care
activeaz n domeniile sociale au o mare nevoie de specialiti n
relaii publice. Acetia au misiunea de a contientiza i sensibiliza
opinia public fa de serviciile pe care le ofer aceste organizaii i
de a aduna fonduri pentru finanarea acestor servicii. Ca grup,
aceste agenii au aprobarea implicit a opiniei publice, datorit
interesului existent pentru munca desfurat de acestea.
Bineneles c aceast aprobare de principiu trebuie s se transforme
ntr-un sprijin concret.
Pentru o buna functionare, ONG- urile au nevoie de tehnicile
specifice activitii de relaii publice n patru mari domenii:
a) Promovarea - sensibilizarea i contientizarea opiniei publice
i demonstrarea importanei muncii pe care o depun i a ceea ce se
poate realiza cu ajutorul serviciilor acestora;
b) Servicii publicul trebuie s tie n ce constau aceste servicii
i trebuie convins s apeleze la ele;
c) Colectarea de fonduri;
d) Angajarea de voluntari.
Organizaiile neguvernamentale mbuntesc eficiena i eficacitatea
activitilor socio-economice, ele ofer servicii mai ieftine i mai
bune pentru c folosesc voluntarii. n multe domenii, organizaiile
neguvernamentale desfoar munci aproape gratuite (protecia
animalelor, reciclri profesionale, protecia mediului, educaie
pentru aduli i la distan, circulaia informaiei), n timp ce Guvernul
trebuie s plteasc funcionari pentru aceste lucruri.
Organizaiile neguvernamentale includ spiritul de echip uman,
transparena i participarea public, fr de care o administraie risc s
nu capete suportul public pentru aciunile pe care le
ntreprinde.
Organizaiile nonprofit care activeaz n domeniile de asisten
social, sntate i religie au o mare nevoie de specialiti n relaii
publice. Acetia au misiunea de a contientiza i sensibiliza opinia
public fa de serviciile pe care le ofer aceste organizaii i de a
aduna fonduri pentru finanarea acestor servicii
In concluzie, ONG - urile romanesti trebuie sa-si contureze o
imagine cat mai clara si mai credibila in opinia publica pentru ca
semnalele lor de alarma sa declanseze reactii atat atitudinale, cat
si comportamentale. Si primii pasi in acesta directie ar fi
specializarea ONG-urilor pe domeniul de comunicare / relatii
publice si intarirea relatiilor de colaborare cu mass-media. Cu
siguranta ca acestea nu sunt singurele solutii, insa folosirea
acestor instrumente pot garanta maturizarea acestui sector care
poate deveni si in Romania o "a cincea putere".RELATIILE PUBLICE IN
SECTORUL
COMUNITAR Relaiile publice reprezint un domeniu de activitate
care n Romnia a aprut abia dup anul 1989. Dovad n acest sens o
reprezint confuziile care se fac, chiar la nivelul schemelor de
organizare, ntre relaiile publice i relaiile cu publicul . Cristina
Coman scrie in cartea sa Relatii Publice.Principii si
strategii:...sintagmarelatii publiceeste utilizata in chip
inpropriu de catre persoane care nu inteleg sau inteleg foarte
putin semnificatia ei. Mai grav, este adeseori expresia relatii cu
publicul apare ca sinonima cu relatii publice , desi sunt total
diferite ca activitate. In alte cazuri , relatiile publice sunt
considerate sinonime cu marketingul, cu publicitatea, cu propaganda
sau cu manipularea..
Astzi, relaiile publice sunt o profesie complex practicat de
sute de mii de oameni din ntreaga lume. Unele organizaii au
propriile lor departamente de relaii publice, n timp ce altele
apeleaz la firmele specializate de relaii publice. Specialitii n
relaii publice lucreaz pentru companii, agenii guvernamentale,
asociaii profesionale i comerciale, pentru instituii filantropice,
coli i universiti, spitale, hoteluri i multe altele. Se lucreaz
pentru organizaii mai mici sau mai mari, la nivel naional sau chiar
global.
In prezent , dezvoltarea rapida a societii, fenomenul
globalizrii, cu toate faetele sale, integrarea rii noastre n
structurile europene i euro-atlantice,toate acestea impun tuturor
organizatiilor un ritm alert de adaptare la cerintele tot mai mari
ale cetatenilor.
Tocmai de acea este necesara prezenta unui specialist in relatii
publice in fiecare organizatie (de orice domeniu de activitate ar
fi ea).
Ce sunt relatiile publice?
Raspunsul ar trebui sa vina din cele in jur de 500 de definitii
ale termenului. In acest sector relatiile publice consta in
activitati de stabilire a unor relatii de incredere intre o
organizatie si comunitatea in care aceasta isi desfasoara
activitatea. Obiectivele urmarite sunt sa se obtina sprijinul
publicului si sa creeze o imagine buna a organizatiei.
Relatiile publice reprezinta o forma de comunicare menita sa
genereze increderea publicului intr-o organizatie, produs, persoana
publica etc., prin prezentarea corecta a realitatilor acesteia.
Relatiile publice au si o componenta manageriala, intrucat
specialistii domeniului asigura comunicarea pentru organizatie atat
in interiorul ei, cat si in relatiile acesteia cu
exteriorul.Relatiile publice actioneaza asupra: descoperirea
asteptarilor si nevoilor comunitatii pentru a veni in intampinarea
lor;
construirea unei reprezentari pozitive a comunitatii, in
privinta organizatiei;
informarea permanenta si coerenta a comunitatii despre
organizatie.
Specialistul in relatii publice se implica si in activitati de
cercetare, management, consiliere, pregatire profesionala
(training) si productie (concepe si supervizeaza realizarea unor
productii pentru TV sau radio, realizarea de fotografii,
diapozitive, site-uri etc.).
Practicianul de relatii publice serveste drept intermediar intre
organizatia pe care el o reprezinta si toate publicurile acelei
organizatii. Drept urmare, practicianul de relatii publice are
responsabilitati si fata de institutie, si fata de diferitele ei
publicuri.
Prin tot ceea ce face, el incearca sa obtina si sa pastreze o
imagine pozitiva a organizatiei pentru care lucreaza, sa castige
increderea publicului, sa atraga atentia mass-media, sa influenteze
(atunci cand este cazul) atitudinea publicului fata de organizatie,
sa faca in asa fel incat angajatii organizatiei sa fie motivati,
intrucat ei sunt primii purtatori de cuvant sa amelioreze
comunicarea interna (daca apar conflicte intre departamente) si sa
gaseasca si solutii pentru rezolvarea acestora. Etapele procesului
de relaii publice in sectorul ONG.
Relaiile publice sunt activiti importante n viaa oricrei
organizaii, indiferent de natura ei: ntreprindere, instituie
public, ONG. Exiti dac eti cunoscut.
Domeniile de aplicabilitate a relatiilor publice sunt multe dar
si obiectivele vizate sunt diferite. Relatiile publice in cadrul
ONG se realizeaza pe parametri cat de cat asemanatori cu relatiile
publice din orice alta companie comerciala, dar scopul lor final nu
are legatura cu cresterea profitului, ci poate a unui profit
imaterial.
Pentru ca o organizatie sa castige respectul autoritatilor, al
finantatorilor, al beneficiarilor si a altor organizatii , trebuie
sa isi construiasca o imagine credibila care sa fie recunoscuta de
toata lumea.
Deci in primul rand specialistul in relatii publice din cadrul
organizatiei trebuie sa demareze o campanie de creare
(imbunatatire)a imaginii in randul publicului tinta.
Campania de relaii publice nu este o activitate derulat la
ntmplare, sporadic i dup ureche"; ea este o activitate planificat,
structurat i coordonat, prin care o organizaie urmrete s-i ating
obiectivele de relaii publice specifice, n aceste condiii
planificarea unei campanii presupune parcurgerea unor etape bine
definite, care se succed ntr-o progresie logic; astfel se evit
risipa de resurse, timp i bani.
Inainte de a planifica o strategie trebuie ca specialistul de
relatii publice sa cunosca foarte bine publicul caruia urmeaza sa
se adreseze. Stabilirea obiectivelor
- intrebarea cea mai importanta in cazul unei campanii de
relatii publice este:Ce dorim sa realizam?
Cercetarea este cea mai importanta etapa a procesului de relatii
publice.
- este cheia succesului pentru orice tip de activiti din
domenii
precum relatii publice, comunicare, marketing, att n mediul de
afaceri ct i n zona organizaiilor non-profit. Fr cercetare, cei
care se ocup de relaii publice, public affairs i programe
promoionale ar fi complet lipsii de repere n activitatea lor.
Cercetarea este o etapa analitica, extrem de utila si baza a
oricarei planificari si comunicari. Ea presupune aflarea cat mai
multor detalii despre organizatie si despre mediul sau , despre
comunitate si despre concurenta. Informatiile trebuie sa fie bine
structurate, pentru ca elementele de baza sa poata constitui
oricand punct de plecare intr-o ulterioara comparatie si analiza de
imagine.
Planificarea sau elaborarea strategiei in aceasta faza ,
specialistul PR stabileste prioritatile (pe baza rezultatelor
etapei
anterioare), intocmeste un plan care va conduce la indeplinirea
obiectivelor Un program de relatii publice eficient are la baza o
planificare strategica.
Planificarea este o etapa organizationala, in care se identifica
nu numai ce ar trebui facut, ci si cand ar trebui incepute,
respectiv oprite, anumite activitati.
Lipsa unei gandiri strategice si a unei planificari riguroase
poate dauna imaginii sau poate crea confuzie. Planul de relatii
publice trebuie sa includa obiective clar formulate pentru
atingerea scopurilor organizatiei, strategii pentru atingerea
acestor obiective si tactici pentru aplicarea strategiilor .
Implementarea
Trecand la aceasta etapa, specialistul PR are deja un plan care
va ajuta organizatia sa isi atinga obiectivele. Este momentul
alegerii canalelor de comunicare necesare transmiterii mesajului
catre publicul tinta.
Canale de comunicare pot fi :radioul, presa scrisa,
televiziunea;evenimentele organizate, pliante, brosuri, afise,
internet sau alte metode neconventionale (obiecte
promotionale,desene pe asfalt, baloane, autocolante...)
Este etapa cea mai spectaculoasa, cea care de fapt da sarea si
piperulmeseriei, momentul in care se vede daca planul a fost bine
intocmit.
Pentru o reusita sigura specialistul PR apeleaza la tactici , de
ex. concursuri sau competitii, ceremonii, acte de caritate,
diferite activitati promotionale targuri, expozitii, actiuni de
strangere de fonduri, etc
Evaluarea
- este ultima faza a unei campanii de relatii publice. Este o
etap care permite identificarea reuitelor i eecurilor, a
progreselor nregistrate n ceea ce privete informarea i imaginea
organizaiei i mai ales, permite corectarea, cu costuri minime, a
greelilor pentru situaii similare care se pot ivi n viitor.
Trebuie sa apara doua tipuri de evaluare intr-o campanie:
monitorizare si evaluare finala.
Monitorizarea se face la finalul fiecarei activitati intreprinse
in cadrul campaniei, care verifica daca planul este bine intocmit,
si care da posibilitatea redefinirii prioritatilor pentru atingerea
obiectivelor.
Evaluarea finala - fiecare campanie de relatii publice trebuie
evaluata complet.
Ce a mers, ce nu a mers si de ce? Ce s-a transformat intr-o
greseala? Ce putea fi facut mai bine?Trebuie descoperit ce anume nu
a atins nivelul planificat si de ce.
Evaluarea se concentreaz asupra a patru aspecte principale
(resurse investite, activiti desfurate, rezultate obinute, impactul
realizat) .
Relatiile publice sunt un domeniu de activitate atractiv,bazat
pe comunicare,creativitate,talent,experienta,incredere.
In concluzie, putem afirma ca :
relatiile publice sunt o functie a conducerii institutiei;
relatiile publice sunt o activitate planificata;
relatiile publice se bazeaza pe comunicare totala;
relatiile publice implica o responsabilitate sociala.
Intreaga activitatea de Relatii Publice se bazeaza pe
comunicare.Comunicarea este o caracteristica umana innascuta ceea
ce face multi oameni sa se simta capabili sa se ocupe de Relatiile
Publice.
BIBLIOGRAFIE
Coman,Cristina, Relatii publice. Principii si strategii,
Ed.Polirom, 2001, pg.13 Milo, Katie, Introducere in relatii
publice, Ed.NIM, Bucuresti, 1998, pg 31
Newsom, Doug, Redactarea materialelor de relatii publice,
Ed.Polirom, Iasi, 2004,
Newsom, Doug, Totul despre relatiile publice,Ed. Polirom, Iasi,
2003
Oprea, Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Editura
Tritonic, Bucuresti, 2005, pg.9
Relatiile Publice si Marketingul
Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat
intuiia unui reporter de ziar, nseamn c a redactat. Dac ai compus o
scrisoare sau un e-mail, ai scris. Dac ai expus ideile scrise n
cadrul unei comunicri, ai iniiat un grad de relaionare si treptat
vei avea o legatur permanent cu limbajul i o dorin fierbinte de a
comunica eficient i efectiv idei oamenilor. Dac va regsii ca
persoan interactiv n domeniul relaionrii umane, inseamn c desfurai
o activitate de Relaii Publice.
Lucrarea de fa propune o anumit focalizare pe rolul i importana
domeniului de Relaii Publice, privit ntr-o oarecare masur din punct
de vedere economic, si legtura esenial a acestui domeniu cu unul
dintre terminalele sale si anume piaa, deasemenea cunoscut si sub
numele de marketing.
Specialitii susin c relaiile publice au devenit pe neateptate
cea mai puternic disciplin pus n slujba marketingului. Ei acord n
continuare un rol important publicitii, ns doar ca mecanism de
susinere a mrcilor si produselor deja existente pe pia si nu de
lansare a altora noi, imaginea acestora putnd fi construit mult mai
eficient prin intermediul relaiilor publice.
Al Rise si Laura Rise fac unele afirmaii n cartea lor The Fall
of Advertising and Rise of PR, care sunt departe de a binedispune
industria de publicitate. Autorii spun c publicitatea se indreapt
spre o nou perioad de declin n favoarea PR-ului. Nu nsa toi
profesionitii n relaii publice sunt de acord cu Ries, unii dintre
acetia afirmnd c volumul The Fall of Advertising and Rise of PR
este o generalizare care exacerbeaz rolul relaiilor publice n
comunicarea de marc si ridic un conflict ntre publicitate si PR
care nu exist de fapt. Iat cteva principalele obiective si
mecanisme ale PR-ului.
Public Relations
Funcia PR ntr-o firm , de obicei manevrat de o agenie din
exteriorul companiei, este pregtit s angajeze eforturi pentru
construirea unei imagini publice puternic pozitive i pentru a se
descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea
firmei. n afar de indiciile principale n realizarea unei imagini
publice i constituenii si, putem identifica 6 obiective primare
pentru PR:
Promovarea bunvoinei. Exist o funcie de construire a imaginii de
relaii publice. Evenimentele din industrie i activitile comunitare
care sunt reflectate favorabil ntr-o firm sunt scoase n eviden
corespunztor.
Promovarea unui produs sau a unui serviciu. Comunicatele de pres
sau evenimentele care cresc media de cunosctori ai aciunilor firmei
pot fi accentuate prin PR. Firmele mari elibereaz comunicate de
pres ori de cte ori noi produse sunt vandabile.
Pregtirea comunicrii interne. Rspndirea de informaii i
corectarea/ndreptarea aciunilor de dezinformare n cadrul unei firme
pot reduce impactul zvonurilor i pot crete sprijinul angajailor.
Pentru evenimente ca reducerea de fore de munc sau fuziunea de
firme, comunicarea intern poate face multe pentru a alunga
zvonurile ce circul printre angajaii firmei sau n comunitatea
local.
Contracararea publicitii negative. Aceasta este funcia de
controlare a eecurilor PR. Nu se ncearc muamalizarea evenimentelor
negative, ci mai degrab prevenirea publicitii nocive pentru
imaginea public a unei firme.
Organizarea de lobby-uri. Funcia de PR poate ajuta o firm n
negocierea cu reprezentanii guvernului. De exemplu, industria berii
are organizatori de lobby care monitorizeaz legislaia de domeniu,
supraveghind legile care ar putea restrnge publicitatea berii i a
vinului.
Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajut la luarea
deciziilor privind poziiile ce trebuie adoptate n faa publicului,
pregtesc angajaii pentru apariia n public i ajut conducerea s
anticipeze reaciile publice toate acestea sunt de parte a funciei
de oferire a sfaturilor.
Exist cteva mijloace prin care o firm poate folosi benefic PR i
poate convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se
ctiga ct mai mult control asupra pieii. O firm poate s-i integreze
efortul de PR cu alte comunicri de marketing prin folosirea
urmtoarelor metode:
Comunicatele de presa. Avnd un dosar sau o informatie care este
un bun subiect de tiri, pune firma n poziia de a profita de
avantajul spaiului liber n pres. Comunicatele de pres avantajeaz
firma n sensul c i ofer posibilitatea crerii de publicitate pozitiv
prin intermediul mass-mediei. Iat cteva idei pentru un bun sistem
de relaii publice: produse noi, noi descoperiri tiinifice, personal
nou, faciliti noi, practici inovatoare privind corporaia, aa cum ar
fi economia de energie sau programele cu beneficii pentru angajai.,
ntuniri anuale ale acionarilor, servicii caritabile pentru
comunitate.
Singurul risc pe care l au aceste comunicate de pres este acela
c firma nu are certitudinea c subiectul respectiv va aprea n pres.
De asemenea, tirile care apar n mass-media se interpreteaz liber,
ceea ce le-ar putea denatura nelesul iniial.
Povestirile. O firm nu poate scrie o povestire sau un articol
pentru presa scris i nu poate realiza un reportaj pentru
televiziune, dar poate invita jurnalitiii s realizeze o poveste n
exclusivitate despre evenimentul pe care firma l consider extrem de
important. O astfel de poveste avantajeaz firma mai mult dect un
comunicat de pres n sensul c este mult mai uor de controlat.
Scrisorile de informare. Publicaiile interne, cum sunt
scrisorile de informare, pot mprtia informaiile pozitive despre o
firm printre angajaii si. Ca membrii ai comunitii, angajaii se
mndresc de realizrile firmei. Scrisorile de informare pot fi
distribuite i membrilor importani ai comunitii, aa cum sunt
oficialii guvernamentali, Camera de Comer, sau Biroul de Turism.
Distribuitorii se bucur deseori atunci cnd citesc despre un client
important, aa c scrisorile de informare pot fi expediate i acestui
grup.
Interviurile si conferintele de presa. Interviurile i
conferinele de pres pot scoate n eviden utilitatea PR. De cele mai
multe ori, interviurile i conferinele de pres sunt autorizate n
cazuri de criz, dar firmele au avut deseori conferine de pres de
succes, prin care anunau descoperiri tiinifice importante, sau care
explicau detaliile unei expansiuni a corporaiei. Conferinele de
pres au un aer de importan i credibilitate pentru c folosesc
mijloacele mass-media pentru a prezenta informaiile privind
corporaia.
Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost
considerate ca o form important de PR. O firm se poate implica n
evenimentele comunitare prin sponsorizri. Strngerile de fonduri
pentru tot felul de organizaii nonprofit ofer o imagine pozitiv
firmelor.
Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuit n mass-media a
activitilor firmei sau a produselor i serviciilor acesteia.
Publicitatea intr n atribuiile PR dar, cu excepia comunicatelor de
pres, nu poate fi controlat ca alte metode folosite de
departamentul de PR. Un avantaj major al publicitii, dac informaia
este pozitiv , este c este credibil. Publicitatea a purtat adevrate
poveti ale subiectelor n televiziune i radio, n ziare i n reviste,
oferind un aer de credibilitate n contextul credibilitii
mijloacelor mass-media. Organizaiile non profit se folosesc deseori
de publicitate sub forma unor povestiri de informare i ctig
interesul public la preuri de nimic sau uneori chiar i gratis.
Bineneles odat cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse n
practic. ntruct construcia renumelui si a relaiei cu diversele
comuniti este n fapt esena activitii de PR, tema fierbinte ramne,
totui, cum se poate msura eficiena?
Eficiena campaniilor de PR este un subiect fierbinte n lumea
relaiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie
realizator, fie consumator al acestui tip de activitate. Sunt
acceptate unanim afirmaiile urmtoare: o marc include n valoarea sa
si renumele; o companie valoreaz n ochii investitorilor diferit fa
de detaliile strict contabile; ncrederea, relaia unei organizaii cu
mediul n care i desfoar activitatea, este o construcie complex si
nu este simplu de cuantificat. ntruct construcia renumelui si a
relaiei cu diversele comunitai este n fapt esena activitaii de
PR,
tema fierbinte ramne, totui, cum se poate msura eficiena?
Un prim pas n realizarea unei evaluri este stabilirea precis a
obiectivelor si a relaiei dintre scop, instrumentele utilizate si
intele lor. Fa de acestea se poate obine o prima cheie de control.
La acest moment, n practic, aceasta este cea mai comun form de
evaluare. De aceea, o dat cu preluarea detaliilor dintr-un brief
ageniile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor
realizabile prin intermediul diferitelor instrumente.
Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor
este, de asemenea, necesar utilizarea studiilor de pia specifice. n
paralel cu acestea, studiile de evaluare a tendinelor si de
benchmarking sunt de asemenea utile, fiind un instrument de msur si
coordonare cu situaia general a pieei si a competitorilor. n final,
se obine astfel un audit complex al procesului de comunicare si al
percepiei asupra organizaiei, de la care se poate construi drumul
ctre obiectivele stabilite. Analitii si practicienii domeniului
pledeaz pentru acest instrument, ca fiind absolut
indispensabil: cercetarea complex ante si, evident, post
campanie. In acelai timp ei resping din ce n ce mai vehement
aplicarea metodelor de msurare a activitii de PR prin asimilarea cu
alte
activiti din domeniul comunicrii. Marea problem rmne includerea
n bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieele mai
mature este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR
(procent vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste
activiti.
Piaa romneasc este si ea conectat la aceste tendine, din ce n ce
mai muli clieni fiind adepii programelor de monitorizare si control
al eficienei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie
prin studierea tendinelor si benchmarking, fie prin introducerea
unor formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai
scurte.
Relaiile publice nseamn mult mai mult dect comunicare. Deoarece
relaiile publice sunt adesea vzute ca o subdisciplin a comunicrii,
este de neles c cei care se ocup de marketing, s tind s apeleze la
profesioniti cnd vine vorba de planificarea comunicrii n marketing,
adesea profesioniti n publicitate sau vnzri promoionale. Bineneles
c relaiile publice se reflect n toate aspectele marketingului, iar
implicarea nc de la nceput asigur beneficii maxime din investiie. n
plus, adesea din perspectiva relaiilor publice se pot aduga
marketingului noi dimensiuni si valori.
Initial marketingul a evoluat ca o disciplin de afaceri separat
de vnzri. Mai recent a devenit disciplina "umbrel" sub care vnzrile
constituie doar o parte. Important ntr-un marketing eficient sunt
fazele de analiz si planificare. Prima ntrebare n marketing trebuie
s fie ntotdeauna: " Exist o pia si, dac da, care este aceasta?"
Abia apoi pot fi puse alte ntrebri cum ar fi care sunt nevoile
pieii, competiia, nivelul preurilor, canalele de distribuie etc.
Relaiile publice ar trebui s fie luate n considerare nc de la
nceput. Specialitii pot contribui la analiza oportunitilor si
pieelor att din experiena lor ct si din perspectiva unei posibile
acceptri a opiunilor. Cercetarea iniial poate ajuta la definirea,
de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect
considerabil.
Deoarece relaiile publice ar trebui s fie un proces biunivoc,
cercetarea iniial din pia, bazat pe experiena specialitilor, poate
ajuta planificrii.
Cercetarea de piata.
Consilierii de relaii publice ar trebui s aib ocazia s se
implice n dezvoltarea raportului pentru cercetarea de pia. Atunci
cnd cercetarea privete factori cum ar fi competena companiei,
serviciile oferite , produsele sau brandurile sale din pia,
relaiile publice vor fi jucat un rol n crearea acestei competene. n
mod egal este probabil s joace un rol si n dezvoltare ca urmare a
analizei studiului, aa nct este normal ca cei a cror activitate va
fi direct afectat de cercetare s aib un cuvnt de spus.
Contribuia fiecrui element poate fi identificat prin cercetare.
Unii cred c dificultatea major n ceea ce privete relaiile publice a
fost dintotdeauna msurarea contribuiei sau eficienei menionat mai
sus. Luai n considerare urmtoarele: compania deruleaz o campanie de
publicitate si controleaz cu exactitate unde si cnd apar mesajele
publicitare. Noul produs iese pe pia si conexiunea este oarecum
direct. Dar efectele unei campanii de relaii publice se pot
construi n timp, cu influene rspndite n cadrul diverselor tipuri de
audiene. Dac vnzrile cresc, de exemplu, n urma unei campanii, cum
se poate ti cu siguranta dac aportul relaiilor publice si nu al
publicitii sau vnzrilor a fost cauza principal?
O tehnic dovedit este asigurarea c unul sau mai multe mesaje
cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaiilor publice.
Cercetrile pot testa acceptarea acestora de ctre un public int si n
particular, ct de bine sunt primite acestea pe parcursul
studiului.
Cercetarea poate fi planificat s adauge valoare relaiilor
publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanilor n relaii
publice, n analiza cercetrii este acela c uneori pot fi adugate
unele ntrebri care vor avea un rspuns reprezentativ pentru valorile
relaiilor publice.
De exemplu un productor de cravate ar putea s cerceteze piaa
pentru a afla ct de des barbaii cumpara cravate si de unde le
cumpr. De asemenea compania ar dori s tie ct de des cravatele sunt
oferite drept cadouri. Toate aceste informaii sunt utile n
planificarea marketingului, dar este puin probabil s fie de vreun
interes n afara industriei cravatelor. Inc o ntrebare care trebuie
adugat ar fi ci brbai primesc cravate pe care nu le-au purtat
niciodat si de la cine le-au primit (soie, soacra sau coleg de
birou). Astfel s-ar putea crea o informaie care ar fi irezistibil
pentru muli jurnaliti. i o alt ntrebare care s-ar putea ridica ar
fi o comparaie ntre cravatele care se poart n partea de Nord sau de
Sud a unei ri la persoane tinere sau mai n vrst, sau cravatele
purtate acas sau la birou. n acest fel oportunitile relaiilor
publice se extind.
Bineneles c o cercetare de pia serioas, nu ar trebui sa dea
rspunsuri la ntrebri de relaii publice, neserioase, dar nici s
piard posibilitatea adugrii unui element important programului de
relaii publice. nc din fazele primare ale dezvoltrii proiectului,
consilierii n relaii publice pot dezvolta idei complementare. De
asemenea pot introduce elemente care s funcioneze n paralel cu
cercetarea. De exemplu, n ipoteza studiului despre cravate si
obiceiurilor relative la cumprarea cravatelor, consultantul poate
sugera organizarea unei licitaii de cravate, iar incasrile s fie
donate n folosul unui fond public pe care productorul de cravate a
afirmat ca il susine. O scrisoare ctre celebriti pentru a dona o
cravat pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaie, nu va fi
doar de nsemntate pentru publicitate, dar va ajuta la strngerea
unor fonduri pentru o cauz bun.
Relaiile publice pot crea studii orientate pe publicitate n
sensul c uneori consultanii n relaii publice pot sugera o cercetare
pe cont propriu, care este orientat strict ctre relaii publice.
Acesta nu este un studiu care msoar eficiena relaiilor publice ci
unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea
unui articol. Dei unii ar putea argumenta c este o tehnic
supraestimat care nu mai are originalitate, este inc adevrat ca un
astfel de sondaj prezint interes pentru media si poate avea o
acoperire substanial. Este mai puin important dac acestea
contribuie la cunoaterea sau nelegerea pieii ntr-un sector de piat
anume.
n industria relaiilor publice, muli cred c dac o campanie de
acest gen are o abordare superficial, sau o propunere necesit
argumentare suplimentar, atunci un sondaj va fi dezvoltat ntr-o
recomandare. Exist cateva firme mari de consultan care au o
adevarat specializare n acest domeniu si, dei aceasta nu a dus la
creterea reputaiei lor, nu au fost nici n detrimentul clienilor
lor. Ideea unui sondaj pentru relaiile publice nu ar trebui
descurajat pentru simplul motiv c nu este o idee nou. Oricum, dac
specialitii n managementul marketingului doresc s protejeze si s
construiasc o reputaie solid pentru companie, vor dori s evite s
fie percepui ca superficiali, manipulativi sau cinici. n alte
cuvinte, compania ar trebui s pun ntrebri dincolo de banalul : "va
genera impact n media?"
Specialitii n management pot ntreba dac studiul va ntri poziia
sau autoritatea companiei n sectorul n care activeaz. De asemenea
ar putea dori s afle dac va ajuta mbuntirea poziiei companiei si
crearea unei diferenieri fa de competitori.
Un test simplu pentru a testa dac un studiu propus este o idee
bun sau nu este acela folosit si n cazul oricrui concept
promoional, spre exemplu o sponsorizare planificat. Acesta este s v
ntrebai cum ai reaciona dac cel mai mare competitor al dumneavoastr
ar anuna c a preluat activitatea. Dac reacia ar fi s v blamai c nu
ai fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dac reacia
este de indiferent, nepsare atunci idea nu merit s fie materializat
.
Ce este interesant este c societatea i recunoate propriile nevoi
de relaii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune
firme n domeniu. Relaiile publice de orice fel necesit cercetri de
pia (marketing) dar si cercetarea de pia are nevoie de relaii
publice.
Relaiile publice nu au totdeauna un rol n domeniul dezvoltrii de
produse si servicii noi, n mod sigur nu n faza de concepere, dar
consilierii n relaii publice sunt surse valoroase de informaii si
ar trebui implicai n discuiile de planificare.
Dintre toi cei implicai n marketing, cei care se ocup de
relaiile publice au adesea cele mai complexe legturi n interiorul
publicului relevant pentru noile produse: clieni, vnztori,
furnizori, organisme din domeniul relaiilor publice sau din comer,
ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu
investiional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos n
faza de planificare a produsului.
Lansarea produsului
ntr-o companie cu orientare puternic spre pia, relaiile publice
au jucat un rol n proiectarea valorilor cheie care sunt asociate
unei mrci (brand), prin articole, demonstraii, sampling, servicii
pregtitoare si multe alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca
si specialitii n relaii publice s aib o opinie proprie asupra
pieii. Aceasta ar putea da un nou suflu n discuia despre produsele
noi sau dezvoltarea altora care s satisfac ideea de schimbare.
Este util ca specialitii n relaiile publice s participe nc din
stadiile primare de dezvoltare cnd se concepe dosarul pentru
evaluarea unui nou produs sau regulat cand echipa de marketing
revizuiete planul de dezvoltare al unui nou produs. Noile tipuri de
abordri ale relaiilor publice pot uneori s ajute s menin n via un
produs care este n real declin pe pia - sau s ajute unul nou sa
gseasc noi oportuniti de afirmare.
Poteniale idei bune pot da gre deoarece pot fi lansate ntr-un
timp nepotrivit, pre necorespunztor, ntr-un sector al pieii
nefavorabil, cu mesaje greite. Relaiile publice poate nu previn
aceste dezastre. Dar experiena lumii ntregi si a pieii poate ajuta
foarte mult n planning. Si dac specialitii n relaii publice sunt
pltii oricum de ce s nu fie invitai la lansarea discuiilor nainte
ca planurile sa fie finalizate? Cine poate spune cte neplceri pot
fi evitate de ctre ntrebri potrivite puse la timpul potrivit?
Inovaia n produs este una dintre cele mai importante activiti
preluate de o companie modern si este nelept s fie implicai toi cei
care au o perspectiv de expert n fazele de planificare si evaluare.
Relaiile publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de jucat n
dezvoltarea si introducerea unor noi produse si servicii, dar asta
depinde de contextul n care aceste produse sunt noi. Cu ct un
produs este mai puin inovator, cu att trebuie s fie mai creativ
activitatea relaiilor publice sau a altor strategii de
marketing.
O funcie important a marketingului este s adauge valoare
produsului sau serviciului oferit. Att publicitatea ct si relaiile
publice pot ajuta la transmiterea valorilor care mresc
atractivitatea propunerii si construiesc o imagine a mrcii. Pe msur
ce mass-media dispune de diverse canale de rspndire a informaiei,
ambalajul poate juca un rol din ce n ce mai important n adaugarea
de valoare mrcii. Dac designul nu este potrivit, atunci el poate
aciona n sens negativ asupra valorilor produsului si mrcii. Aceast
abordare se reflect n atenia crescnd acordat tuturor formelor de
ambalaj si a designului acestuia. Tehnologia de tiprire si ambalare
s-a imbuntit, iar costurile au sczut. Din ce n ce mai muli vnztori
expun produsele chiar n ambalajul lor iar asta poate transmite un
mesaj familiilor sau prietenilor. Tot mai multe produse sunt
livrate n ambalaje laminate si tiprite color offset deoarece este
tiut faptul c aceste mesaje pot avea o valoare mai mare nu doar n
faza iniial a achiziiei dar si n meninerea fidelitii pentru marca
si ncurajarea achiziiilor repetate.
Un design inteligent poate avea o contribuie semnificativ n
construirea unui brand:
Forma ambalajului
O modalitate deosebit de mpachetare
Materialul pentru ambalaj
Finisajul materialului pentru ambalaj
Orice alte particulariti fizice
Culoarea ambalajului
Logo-ul sau stilul
Utilizarea unu simbol
Folosirea unei personaliti
Orice alt particularitate intenionat folosit
Activitile de relaii publice trebuie structurate pentru a
utiliza aceste valori nu doar s le reflecte n designul materialelor
pentru relaii publice, ci folosindu-le ca element central n
competiii, sponsorizri, sampling si orice alte activiti
promoionale. n termeni practici crearea legturii dintre ambalaj si
designul produsului este recomandat s fie cerut prerea unor
designeri care s se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta
poate include articole de prezentare n mass-media, ambalaje,
expuneri publicitare, materiale pentru diverse competiii etc.
Este bine cunoscut n marketing c stabilirea preului unui produs
sau a unui serviciu este o decizie important, implic instinct si
cunoatere. Deoarece stabilirea preului este un element important n
poziionarea produsului pe pia, acesta va avea o influen direct
asupra asistenei oferite de relaiile publice, care de fapt sunt o
parte a iniiativei de marketing pentru poziionarea produsului pe
pia
Unii experi n marketing consider c multe produse eueaz datorit
subevalurii preului.Unele produse care sunt considerate astzi
lucruri ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale,
tricourile tiprite, au fost introduse iniial ca produse
exclusiviste si vndute la preuri mari.Uneori aceasta se datoreaz
faptului c productorul ncearc s obin maximum de profit din
investiia n dezvoltarea produsului, minimiznd riscul lansrii unui
produs necunoscut pe pia, dar uneori dovedindu-se un eec datorit
nenelegerii mecanismelor de stabilire a preului care funcioneaz pe
pia. Este puin probabil ca un consultant n relaii publice s fie
capabil sau s vrea s fac recomandri cu privire la stabilirea
pretului, dar experiena sa n cunoaterea atitudinii clienilor fa de
companie si de reputaia concurenilor poate fi un element de mare
ajutor.
Cercetarea si experiena sugereaz c, consumatorii nu au cunostine
detaliate despre preurile produselor dar cunosc limitele ntre care
se pot ncadra. ntotdeauna va exista o limit superioar peste care
produsul va fi considerat ca fiind scump. n aceeai msur exist si o
limit inferioar sub care ncep s apar ndoieli asupra calitii
produsului. Cnd consumatorul are n vedere un produs nou despre care
nu are nici o cunotint, el l apreciaz n funcie de alte produse
similare.
Eforturile relaiilor publice n definirea unui pre si a valorii
produsului vor fi mai bine acceptate de ctre consumator cnd acestea
sunt confirmate de ctre tere prti cu credibilitate sporit (de
exemplu critici de specialitate). Strategia de stabilire a preului
adoptat pentru produs sau seviciu se constituie ntr-o parte
important a analizei si aceasta va defini abordrile si mesajele n
planul de aciune propus.
Concluzii
Cert este c PR-ul va fi n permanen fie un concurent desvrit, fie
un colaborator binevenit n ceea ce privete publicitatea, campaniile
publicitare, promovrile de credibilitate a produselor ce vor
continua s apar pe piaa mondial, sau chiar a persoanelor fizice,
companiilor etc.
Aa cum Rise susine n cartea sa, publicitatea este vzut doar ca
un bra ajuttor pus n slujba Relaiilor Publice. Personal a aduga c
publicitatea este ntr-o oarecare msur cel mai important link al
PR-ului cu terminalul su, individul nsui. Lucrul acesta se
realizeaz la scar larg numai prin mijloacele de comunicare n mas,
TV, radio, internet etc.
Are PR-ul un rol n viaa noastr economic de zi cu zi ? Mai mult
ca sigur c da.
Surse Bibliografice :
Al Rise, Laura Rise, The Fall of Advertising and The Rise of PR,
Editura Harper Collins, 1999
Sergio Zyman, Armin Brott, The end of advertising as we know it,
Editura John Wiley & Sons, 2002
www.admaker.ro
www.bizcity.ro
www.arahne.ro
Vlasceanu, Mihaiela, Organizatii si comportament organizational,
Ed.Polirom, Iasi, pg.89
Oprea, Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Editura
Tritonic, Bucuresti, 2005, pg.9
Coman Cristina, Relatii publice.Principii si strategii,
Ed.Polirom, 2001, pg.13
Newsom, Doug, Totul despre relatiile publice,Ed. Polirom, Iasi,
2003, pg.18
Coman Cristina, op.cit, pg.43
Milo, Katie, Introducere in relatii publice, Ed.NIM, Bucuresti,
1998, pg 31