REGULAMENT DE INSTRUCŢIE AL SERVICIILOR · PDF file4.11 Stabilirea cauzelor producerii ... operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor şi a ... cercetarea si stabilirea

RSU 01 v.3

1

REGULAMENT DE INSTRUCŢIE AL SERVICIILOR PROFESIONISTE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ -

INTERVENŢIE LA INCENDII RSU – 01

,,Pentru a deveni un om capabil şi de succes în orice profesie, sunt necesare trei lucruri: mediul, Studiul şi practica”

Henrz Ward Beecher

RSU 01 v.3

2

1. Generalităţi

1.1 Scop. Domeniu de aplicare 1.2 Definiţii şi noţiuni 1.3 Misiuni asociate intervenţiei la incendiu 1.4 Organizarea intervenţiei

2. Organizarea gărzii de intervenţie 2.1. Personalul destinat intervenţiei la incendii şi îndatoririle generale ale

acestuia. 2.2. Organizarea echipajelor

2.2.1 la autospecialele de intervenţie la incendii 2.2.2 la navele (şalupele) de stins incendii

2.3. Formaţii de adunare şi de marş 2.4. Predarea-primirea misiunii

3. Echiparea şi îndatoririle personalului gărzii de intervenţie 3.1 Modul servant

3.1.1 Echipare 3.1.2 Îndatoriri

3.2 Modul conducător auto 3.2.1 Echipare 3.2.2 Îndatoriri

3.3 Modul comandant de echipaj 3.3.1 Echipare 3.3.2 Îndatoriri

3.4 Modul şef gardă de intervenţie 3.4.1 Echipare 3.4.2 Îndatoriri

4. Operaţiuni pentru desfăşurarea intervenţiei la incendii 4.1 Alertarea pentru intervenţie 4.2 Deplasarea la intervenţie 4.3 Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie 4.4 Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie 4.5 Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor, bunurilor şi mediului 4.6 Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă 4.7 Manevra de forţe 4.8 Localizarea şi stingerea incendiului. 4.9. Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului 4.10 Regruparea forţelor şi mijloacelor

RSU 01 v.3

3

4.11 Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia 4.12 Întocmirea procesului verbal de intervenţie, a raportului de intervenţie şi informarea inspectorului şef/comandantului şi a eşalonului superior 4.13 Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii 4.14 Restabilirea capacităţii de intervenţie

5. Dispoziţii finale

RSU 01 v.3

4

1. GENERALITĂŢI 1.1 Scop. Domeniu de aplicare Art.1 Stabilirea unui set unitar de reguli necesare asigurării intervenţiei

operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor şi a acţiunilor asociate acestui tip de intervenţie (căutarea-salvarea persoanelor, animalelor, salvarea bunurilor şi protecţia mediului).

Art.2 Prezentul regulament stabileşte atribuţiile personalului şi echipajelor de intervenţie care se constituie în cadrul unei subunităţi de intervenţie.

1.2 Definiţii şi noţiuni Art. 3 În sensul prezentului ordin sunt prezentate următoarele definiţii şi

noţiuni: a) Şef gardă de intervenţie – persoana numită la comanda unei gărzi

de intervenţie; b) Comandant de echipaj – persoana numită la comanda unui echipaj

de intervenţie; c) Servant – persoană numită în componenţa echipajului (echipei) de

intervenţie care deserveşte sau nu o autospecială sau un utilaj, în măsură să îndeplinească îndatoririle specifice;

d) Binom – echipă formată din 2 persoane, nominalizată la locul intervenţiei, prin ordin al comandantului intervenţiei, în măsură să execute operaţiuni de recunoaştere şi stingere a incendiilor, în condiţii deosebite;

e) Echipaj (echipă) de intervenţie – structură care deserveşte sau nu o autospecială sau un utilaj de intervenţie, în măsură să îndeplinească misiuni de stingere a incendiilor;

f) Comandantul intervenţiei - persoana din cadrul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă cu rol de conducere a acţiunilor de localizare şi stingere a incendiilor, la locul desfăşurării intervenţiei;

g) Gardă de intervenţie – structură constituită din personal al unei unei subunităţi de intervenie;

h) Formaţie de adunare – dispunerea ordonată a echipajelor/echipelor de intervenţie în apropierea, autospecialelor şi utilajelor de stins incendii;

i) Forţe şi mijloace de intervenţie – personalul şi tehnica de intervenţie din structura gărzii de intervenţie;

j) Intervenţia – acţiunea de gestionare a situaţiilor de urgenţă determinate de incendii care constă în desfăşurarea activităţilor de la momentul alertării forţelor şi mijloacelor de intervenţie, până la retragerea acestora în subunitate;

RSU 01 v.3

5

k) Dispozitivul de marş – dispunerea ordonată a forţelor şi mijloacelor în coloană în scopul deplasării;

l) Dispozitivul preliminar de intervenţie – forţele şi mijloace parţial desfăşurate, după sosirea la locul intervenţiei, în scopul reducerii timpului de intrare în acţiune;

m) Dispozitivul de intervenţie – forţele şi mijloace desfăşurate complet, adaptate situaţiei din teren, potrivit procedurilor de intervenţie pentru localizarea şi lichidarea incendiilor;

n) Zona de intervenţie – suprafaţa (locul) de manifestare a incendiului şi de desfăşurare a forţelor şi mijloacelor de intervenţie în scpoul localizării şi stingerii incendiului;

o) Zona de risc - porţiunea din zona de intervenţie în care există riscuri iminente pentru personalul care asigură intervenţia;

p) Sectorul de intervenţie – porţiunea din zona de intervenţie în care se execută misiuni de localizare şi stingere a incendiilor, stabilit de către comandantul intervenţiei;

q) Sectorul suport/alimentare – porţiunea din zona de intervenţie destinată pentru alimentarea autospecialelor cu substanţe de stingere şi carburanţi, asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, evacuare bunuri, iluminatul zonei de intervenţie, precum şi asigurarea echipelor de intervenţie cu materiale consumabile sau sprijin logistic al intervenţiei (încărcare butelii, decontaminare iniţială, administrare antidot, etc.), stabilit de către comandantul intervenţiei ;

r) Substanţe de stingere –produse care, introduse în zona de ardere, determină localizarea şi stingerea incendiului ;

s) Rezerva de intervenţie – reprezintă până la 25-30% din forţele şi mijloacele la dispoziţie şi se dispune dispersat sau într-un singur loc, de regulă, în adâncimea dispozitivului de intervenţie, astfel încât, la nevoie, să poată fi utilizată imediat;

t) Cooperarea – acţiunile întreprinse pentru organizarea şi coordonarea în timp şi spaţiu, într-o concepţie unitară, a tuturor forţelor şi mijloacelor participante la acţiunile de stingere a incendiului;

u) Punctul operativ înaintat este locul principal în care îşi desfăşoară activitatea personalul destinat conducerii intervenţiei;

v) Nivel de gravitate – structurarea (clasificarea) incendiului, în funcţie de amploarea (dimensiunea) acestuia şi implicit numărul de forţe şi mijloace destinate pentru localizarea şi stingerea acestuia.

w) Back – draft – deflagraţia amestecului de gaze supraîncălzite dispus în stratul de fum dintr-o spaţiu incendiat. Fenomenul se produce într-un spaţiu închis slab ventilat ca urmare a aportului brusc de oxigen.

x) Flash – over – este etapa fenomenului arderii când are loc trecerea bruscă de la arderea localizată la aredere generalizată a tuturor materialelor combustibile existente în încăpere

RSU 01 v.3

6

1.3 Misiuni asociate intervenţiei la incendiu Art.4 Pentru îndeplinirea misiunilor, subunităţile de intervenţie

acţionează, fără a fi obligatorie realizarea tuturor măsurilor şi acţiunilor, pentru: a) executarea recunoaşterilor şi semnalizarea/delimitarea zonei de

intervenţie; b) evacuarea, salvarea şi/sau protecţia persoanelor, animalelor şi

bunurilor şi reducerea impactului negativ asupra mediului; c) sprijin în acordarea asistenţei medicale de urgenţă; d) întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze naturale; e) localizarea, lichidarea şi înlăturarea efectelor incendiului; f) executarea desfacerilor sau a demolărilor; g) protecţia căilor destinate salvării şi evacuării persoanelor,

animalelor şi bunurilor materiale, protecţia instalaţiilor şi construcţiilor situate în zona afectată;

h) iluminarea zonei de intervenţie; i) transportul efectivelor şi altor materiale la locul intervenţiei; j) evacuarea produselor de ardere, introducerea aerului în spaţiile

inundate de fum; k) consolidarea elementelor de construcţie care ameninţă cu

prăbuşirea, executarea de treceri printre şi peste dărâmături spre locul intervenţiei;

l) cercetarea si stabilirea cauzei probabile şi a împrejurării favorizante producerii incendiului;

1.4 Organizarea intervenţiei Art.5 (1) Organizarea acţiunilor de intervenţie presupune ansamblul de

activităţi şi măsuri care se execută pentru asigurarea continuităţii acţiunilor de intervenţie şi îndeplinirea misiunilor. Acţiunile de intervenţie vor fi conduse de către o persoană care poartă denumirea, de comandant al intervenţiei.

(2) Comandantul intervenţiei ia decizii privind desfăşurarea acţiunilor de localizare şi stingere a incendiilor, dă misiuni echipajelor/echipelor subordonate şi structurilor din instituţiile cu care se coooperează, la locul intervenţiei, asigurând controlul îndeplinirii acestora, pe principul comenzii unice.

Art.6 (1) În funcţie de amploarea (dimensiunea) incendiului se pot identifica intervenţii de rutină - mică şi de amploare – medie, mare şi foarte mare. În aceste condiţii dispozitivul de intervenţie poate varia de la o autospecială (sau un utilaj de stins incendii) la mai mult de zece autospeciale.

(2) Amploarea (dimensiunea) unui incendiu este cuantificată utilizând codul de culori conform fig. nr.1.

RSU 01 v.3

7

Art.7 (1) În funcţie de amploarea (dimensiunea) incendiului şi volumul resurselor necesare pentru localizarea şi stingerea acestuia se pot stabili nivele de gravitate a evenimentului respectiv, astfel : rutină (mic), amploare (mediu, mare şi foarte mare ).

(2)Stabilirea nivelului de gravitate al unui incendiu se face de către comandantul intervenţiei, pe baza unor criterii, enumerate în tabelul de mai jos (fig. nr.2) :

NIVEL DE

GRAVITATE CRITERII

RUTINĂ

AMPLOARE

MIC (verde)

MEDIU (galben)

MARE (portocaliu)

F. MARE (roşu)

Numărul echipajelor care acţionează

1 - 3 echipaje

4 – 6 echipaje 7 - 9 echipaje >=10

echipaje

Diversitatea resurselor de intervenţie (ASAS, AScM, ASp 5000, Ambulanţe, Decontaminare etc.)

2 tipuri de

echipaje

< 4 tipuri de echipaje

< 6 tipuri de echipaje

>= 6 tipuri de echipaje

Numărul sectoarelor de intervenţie 0-2 3-4 5-6 > 6

Numărul sectoarelor suport (alimentare cu apă, triaj şi prim ajutor, decontaminare, ARAC etc)

0 1 2 - 3 > 4

Numărul instituţiilor a căror resurse ACŢIONEAZĂ (ex: I.S.U., S.A.J., Garda de Mediu, Poliţie etc.)

2 3 4 >= 5

RSU 01 v.3

8

Art.8 În funcţie de nivelul de gravitate al incendiului, comandantul intervenţiei, poate fi :

fig. nr.3:

RUTINĂ AMPLOARE

MIC (verde)

MEDIU (galben)

MARE (portocaliu)

FOARTE MARE (roşu)

Comandant de subunitate / Ofiţeri din subunitate / Şef G.I.S /

Comandant echipaj

Comandant de grup / Ofiţer la continuitatea conducerii /

Comandant de subunitate / Ofiţeri din subunitate / Şef G.I.S

Inspector şef / Prim adjunct al

inspectorului şef / Şef Centru Operaţional / Comandant de grup / Ofiţer la continuitatea

conducerii / Comandant subunitate

Inspector general / Prim adjunct al inspectorului

general / Ofiţeri din grupa operativă a

I.G.S.U. / Inspector şef / Prim adjunct al inspectorului şef /

Şef Centru Operaţional /

Comandant grup / Ofiţer la

continuitatea conducerii

Art.9 (1) În funcţie de nivelul de gravitate al incendiului şi de situaţia

existentă la locul incendiului, persoanele nominalizate în tabelul de mai sus ( în afara comandantului de echipaj), în urma evaluării situaţiei, la faţa locului, pot numi ca şi comandant al intervenţiei, una din persoanele imediat subordonate.

(2) La sosirea la locul interveniei a uneia dintre persoanele nominalizate mai sus, în tabel, persoana care a asigurat conducerea intervenţiei, până în acel moment, este obligată să se prezinte şi să raporteze despre situaţia existentă la faţa locului (modul de manifestare a incendiului, existenţa victimelor sau a substanţelor periculoase, măsurile luate, forţele şi mijloacele implicate şi alte informaţii relevante privind situaţia operativă).

(3) În cazul în care constată că acţiunea de intervenţie nu este condusă corespunzător, persoanele nominalizate mai sus, în tabel, au obligaţia de a-şi asuma rolul de comandant al intervenţiei/acţiunii.

(4) Comanda intervenţiei poate fi asumată inclusiv în situaţiile în care se constată că situaţia operativă va avea o evoluţie negativă imediată.

(5) Rolul de comandant al intervenţiei/acţiunii va fi asumat în mod explicit prin utilizarea formulei „preiau comanda intervenţiei”.

Art.10 Pe timpul intervenţiilor la incendii echipajul/garda de intervenţie poate acţiona în una din următoarele situaţii:

a) independent, caz in care comandantul de echipaj/şeful gărzii de intervenţie stabileşte misiunile personalului din subordine;

b) În sprijin/cooperare, caz în care comandantul de echipaj/şeful gărzii de intervenţie execută ordinele comandantului intervenţiei.

RSU 01 v.3

9

Art.11 Îndeplinirea misiunii se realizează, de către fiecare membru al gărzii de intervenţie, cu respectarea procedurilor de lucru specifice misiunilor.

1.4.1 Intervenţia defensivă/ofensivă

Art.12 (1) Înainte de a iniţia operaţiunile de stingere a incendiilor, comandantul intervenţiei trebuie să stabilească şi să comunice echipajelor, care tip de atitudine trebuie adoptat :

• “NU INTRA”, specific intervenţiei defensive sau • “INTRĂ” corespunzător intervenţiei ofensive.

(2) Echipajele trebuie să adopte atitudinea “NU INTRA” în următoarele situaţii:

a) nu s-a executat recunoaşterea locului în care se manifestă incendiul, folosind mijloacele tehnice de detectare a temperaturii flăcărilor şi produşilor de ardere (un aparat foto termic de imagine) în cazul în care este posibil;

b) nu s-a asigurat alimentarea cu substanţe de stingere a tehnicii de intervenţie.

c) tehnica de intervenţie nu a fost amplasată ţinând cont de locul intervenţiei şi de sursele de alimentare cu apă.

d) nu sunt stabilite echipele de intervenţie tip binom, astfel încât minim un servant să rămână în afara structurii, echipat cu o ţeava de refulare, pentru a ajuta cei doi servanţi din interior să poată acţiona, precum şi pentru a executa o eventuală operaţiune de salvare a acestora.

e) nu este nominalizată persoana care se ocupă cu monitorizarea lucrului cu aparatele de respirat cu aer comprimat, sau aceasta nu este pregătită şi poziţionată astefel încât această activitate să fie executată în deplină siguranţă.

f) evaluarea necesarului de forţe şi mijloace nu a fost finalizată şi căile de acces nu sunt securizate.

g) forţele şi mijloacele nu sunt concentrate la fata locului sau nu sunt pregătite să intervină.

h) sistemul de comunicaţii nu a fost adoptat şi realizat în raport de condiţiile existente (radiotelefon, telefon mobil, semne semnale);

i) analiza riscului a condus la concluzia că beneficiul acţiunii de a intra în structura care arde depăşeşte în mod clar riscul.

Art.13 Intervenţia defensivă, reprezintă ansamblul de activităţi

desfăşurate în cadrul operaţiunilor de intervenţie fără a acţiona direct asupra tuturor focarelor existente datorită următoarelor aspecte:

a) când sub iminenţa ameninţării, intensitatea incendiului poate crea noi stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă care pot periclita siguranţa personalului de intervenţie dacă nu se iau măsuri suplimentare de siguranţă, de regulă, în următoarele situaţii: iminenţa exploziei unui recipient/rezervor incendiat; iminenţa contaminării cu substanţe radioactive, incendiul generalizat la întreaga construcţie a cărei structură rezistenţă nu mai prezintă siguranţă în exploatare existând în orice moment pericolul pierderii stabilităţii.

RSU 01 v.3

10

b) când sunt condiţii pentru a nu se respecta inviolabilitatea anumitor obiective (sediile şi imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau ale reprezentanţelor internaţionale), pentru care intervenţia în interior se va executa pe baza consimţământului prealabil al şefilor acestora.

Art.14 (1) Intervenţia ofensivă se referă la ansamblul de activităţi desfăşurate în cadrul operaţiunilor de intervenţie cu acţionarea directă asupra tuturor focarelor existente până la lichidarea completă a incendiului.

(2) Intervenţiile ofensive ar trebui abordate, de regulă, din partea interioară, din partea nearsă a structurii. Operaţiunile de interior sunt factori principali pentru o strategie ofensivă.

(3) Înainte de începerea acţiunii de stingere, comandantul intervenţiei trebuie să stabilească mai întâi dacă atacul ofensiv asupra incendiului este sigur şi poate fi aplicat.

(4) Prin specificul îndatoririlor binomul ofensiv se va afla întotdeauna cât mai aproape de zona de ardere a incendiului şi va acţiona direct pentru lichidarea acestuia.

(5) Binomul are următoarele îndatoriri: a) să asigure prin acţiunea sa activitatea de salvare a persoanelor şi

bunurilor de către celelalte binoame de intervenţie; b) să se amplaseze cât mai apropiat de zona de ardere pentru eficienţă

în refularea substanţelor de stingere; c) să protejeze bunurile neafectate oprind propagarea incendiului în

limitele găsite; d) să comunice orice modificare a situaţiei operative ce se produce pe

timpul acţiunii şi care necesită noi măsuri; e) să ia măsuri de păstrare a urmelor şi probelor ce pot duce la

stabilirea cauzelor probabile de incendiu; f) să comunice observaţiile desprinse din evoluţia incendiului; g) să respecte măsurile de securitate şi sănătate în muncă stabilite; h) servanţii binomului ofensiv vor coopera şi se vor proteja reciproc

urmărind evoluţia situaţiei incendiului, eventualele explozii eventualele surpări, demolări ale elementelor de construcţie, angrenarea în diverse situaţii.

(6) Binomul ofensiv, în acţiunea de intervenţie, va acţiona ca un singur servant ce îndeplineşte sarcini diferite; nu se va executa retragerea din dispozitiv decât împreună sau de către un servant doar în situaţia chemării în ajutor a binomului de asigurare – salvare.

(7) Autoevacuarea din spatiile incendiate se face din proprie initiativa in cazul in care creste riscul de accidentare sau se schimba conditiile de lucru. Fiecare participant la interventie este obligat sa isi asigure minim o cale de autoevacuare si sa actioneze numai in conditii de siguranta.

Art.15 (1) Odată ce structura este considerată sigură şi obiectivele de referinţă de mai sus au fost respectate, garda de intervenţie ar trebui să iniţieze operaţiuni ofensive asupra incendiilor Intervenţia OFENSIVĂ trebuie să fie centrată în jurul acţiunii de SALVARE a persoanelor.

RSU 01 v.3

11

(2) Trecerea de la intervenţia ofensivă la defensivă se execută în următoarele situaţii şi la ordinul următoarelor persoane:

a) când dispare unul din obiectivele de referinţa tactice enumerate anterior - de câtre comandantul intervenţiei/şeful sectorului de intervenţie;

b) când este identificat un pericol iminent(prăbuşire, explozie) de către membrii echipei aflaţi in interiorul obiectivului afectat - din proprie iniţiativa;

(3) In situaţia sectorizării obiectivelor de intervenţie, decizia adoptării intervenţiei ofensive sau defensive revine şefilor sectoarelor de intervenţie.

Art.16 (1) Tactica ofensivă: adoptată atunci când acţiunea de intervenţie nu prezintă risc pentru personalul de intervenţie sau atunci când viaţa unor persoane este pusă în pericol, iar pentru salvarea acestora se impune intrarea echipajelor de intervenţie în zona de risc. Comandantul intervenţiei trebuie să evalueze riscul pentru personalul de intervenţie şi să dispună măsuri pentru reducerea la minim a acestuia. (2) Acesta este tactica normală de acţiune, de regulă, în cazul incendiilor la case de locuit, accidente de circulaţie sau stingerea incendiilor la obiective industriale. (3) Această tactică poate fi aplicată în cazul unui sector de intervenţie sau în cazul întregului dispozitiv de intervenţie, conform fig. nr.4.

Art.17 (1) Tactica defensivă: adoptată atunci când riscurile pe care le

implică acţiunea de intervenţie depăşesc importanţa obiectivelor stabilite prin planul de acţiune, indiferent câte măsuri suplimentare de siguranţă au fost stabilite. În această situaţie personalul de intervenţie acţionează din afara zonei de risc.

(2)Tactică defensivă se aplică, de regulă, pentru următoarele acţiuni: a) retragerea personalului de intervenţie din zonele în care nivelul

riscului a crescut; b) amplasarea personalului de intervenţie în afara zonei de risc, pentru

stingerea incendiilor; c) aşteptarea recomandărilor unui expert (accident rutier în care este

implicat o autocisternă din care se scurge o substanţă periculoasă şi în care nu sunt implicate victime);

d) aşteptarea unui echipament specializat pentru un anumit tip de operaţiune.

RSU 01 v.3

12

(3) La fel ca in cazul tacticii ofensive, tactica defensivă poate fi aplicată atât în cazul unui sector de intervenţie cât şi în cazul întregului dispozitiv de intervenţie, conform fig. nr.5.

Art.18 Tactica mixtă (1) Această tactică este adoptată în situaţia în care atât tactica ofensivă cât şi cea defensivă sunt aplicate simultan în sectoare de intervenţie diferite şi nu se aplică niciodată unui singur sector ci întregului dispozitiv de intervenţie. (2) Prin adoptarea tacticii mixte se intenţionează semnalizarea faptului că la locul intervenţiei se utilizează simultan în unul sau mai multe sectoare atât procedee de intervenţie ofensive cât şi defensive, conform fig. nr.6.

(3) Tactica de intervenţie va fi stabilită şi va fi anunţată în cazul oricărei

acţiuni de intervenţie, atât personalului de la locul intervenţiei şi totodată va fi notificată prin rapoarte operative.

1.3.2 Sectorizarea spaţială a intervenţiei Art.19 (1) Pentru asigurarea îndeplinirii deciziei comandantului

intervenţiei şi conducerea oportună, fermă şi neîntreruptă a acţiunilor ce se desfăşoară pe suprafeţe mari sau în clădiri şi instalaţii cu mai multe niveluri, se constituie sectoare de intervenţie.

(2) La stabilirea sectoarelor de intervenţie trebuie să aibă în vedere următoarele:

a) pericolul pentru persoane şi posibilităţile de salvare a acestora; b) pericolul pentru personalul operativ de intervenţie; c) pericolul pentru mediu şi posibilităţile de acţiune pentru limitarea

efectelor situaţiei de urgenţă;

RSU 01 v.3

13

d) specializarea subunităţilor care intervin; e) suprafaţa incendiată sau afectată şi direcţiile de propagare sau

consecinţele negative ale acestora; f) înălţimea obiectivului, g) instalaţiei afectate; h) prezenţa obstacolelor şi efectele negative ale acestora; i) prezenţa şi posibilităţile de utilizare a căilor de acces; j) posibilitatea ţinerii permanente a legăturii între sectoare pe timpul

executării manevrelor, precum şi cu eşaloanele superioare. (3)Sectoarele de intervenţie sunt numerotate cu cifre arabe (nu vor fi

utilizate denumiri), respectând următoarele reguli: Art.20 ÎN CAZUL INTERVENŢIEI LA O CLĂDIRE

(1) Sectorizarea pe orizontală a) sectorul 1 va fi localizat întotdeauna în zona intrării principale în

clădire; b) sectorul 3 va fi localizat în spatele clădirii fiind opus sectorului 1; c) restul sectoarelor sunt numerotate în sensul acelor de ceasornic.

Exemplu de dispunere a sectoarelor pe orizontală este prezentat în fig. nr.7.

fig. nr.7.

(2) Sectorizarea pe verticală a) se va realiza atât o sectorizare interioară (pe verticală) cât şi o

sectorizare exterioară – pe niveluri b) dacă este cazul, sectorizarea exterioară, pe orizontală în jurul

clădirii se va face conform punctului a.1 c) zona de risc include etajele incendiate, cele situate deasupra

acestora şi două etaje sub cele incendiate d) se constituie două sectoare de intervenţie astfel:

RSU 01 v.3

14

d1) sectorul de stingere care cuprinde etajele incendiate, etajul de deasupra celor incendiate şi etajul de sub cele incendiate; d2) sectorul de căutare care cuprinde nivelurile de deasupra sectorului de stingere; d3) sectorul suport se constituie doar în cazul în care între zona de intrare în clădire şi zona de risc sunt mai mult de două etaje.

Exemplu de dispunere a sectoarelor pe orizontală este prezentat în fig. nr.8.

fig. nr.8. 2. ORGANIZAREA GĂRZII DE INTERVENŢIE 2.1. Personalul destinat intervenţiei la incendii şi îndatoririle generale

ale acestuia. Art.21 Pentru asigurarea intervenţiei se stabileşte următorul personal: (1)Comandantul intervenţiei; (2)Şeful sectorului de intervenţie, dacă este cazul. (3)Echipajul de intervenţie:

a) comandant echipaj; b) servanţi sau servant; c) conducător autospecială.

(4)Grupa de intervenţie: a) comandant grupă/conducător şalupă b) servanţi sau servant; c) mecanic/servant.

(5) Pentru realizarea în bune condiţii a fluxului informaţional-decizional, personalul care asigură intervenţie va fi echipat cu cască de protecţie de culoare diferită, astfel:

a) servanţii şi conducătorii autospecialelor/mecanicii care încadrează sau nu tehnica de intervenţie – cască de culoare ROŞU;

b) comandanţii de echipaje/echipe – cască de culoare GALBEN;

c) şeful gărzii de intervenţie – cască de culoare VERDE;

RSU 01 v.3

15

d) comandantul de subunitate – cască de culoare VERDE cu o dungă longitudinală de culoare ROŞU;

e) inspectorul şef – cască de culoare ARGINTIU; f) grupa operativă a inspectoratului judeţean – cască de culoare

ARGINTIU cu o dungă longitudinală de culoare ROŞU; g) inspectorul general – cască de culoare AURIU; h) grupa operativă a inspectoratului general – cască de culoare

AURIU cu o dungă longitudinală de culoare ROŞU; (6) Organizarea gărzii de intervenţiei se realizează astfel: a) nominalizarea personalului care încadrează tehnica de intervenţie,

se face zilnic, cu 24 de ore înainte de intrarea în serviciu, în Registrul cu organizarea serviciului de permanenţă. În acesta se vor nominaliza şeful gărzii de intervenţie, comandanţii de echipaj şi servanţii pentru fiecare categorie de tehnică de intervenţie. La nominalizarea servanţilor se vor avea în vedere: nivelul de pregătire şi instruire a fiecăruia dintre servanţi, experienţa, tipul misiunilor preconizate, aspecte de ţin de rotirea personalului pe diferite funcţii;

b) în ziua intrării în serviciu, cu ocazia predării primirii misiunii, şeful gărzii de intervenţie şi comandantul de echipaj vor verifica starea generală şi vor dispune operarea modificărilor care se impun în nominalizarea servanţilor sau, după caz, scoaterea acestuia din serviciu;

c) în mod excepţional, în funcţie de situaţia operativă, informaţiile rezultate din recunoaşteri, capacitatea de intervenţie, anumite particularităţi ale pregătirii individuale sau după caz rănirea sau diminuarea capacităţii de intervenţie servanţii pot fi înlocuiţi în cadrul echipajului sau retraşi din intervenţie.

Art.22 Îndatoriri generale ale personalului destinat intervenţiei sunt: (1) Comandantul intervenţiei are următoarele îndatoriri:

a) asigură conducerea echipajeor proprii şi cordonarea structurilor di instituţiile cu care se cooperează;

b) evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunii;

c) asigură transmiterea rapoartelor operative; d) cooperează/colaborează cu personalul celorlalte structuri cu

atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă la locul intervenţiei; e) dispune măsurile necesare îndeplinirii misiunii, cu respectarea

condiţiilor prevăzute de lege, cu prioritate pentru salvarea/protecţia persoanelor periclitate;

f) stabileşte împreună cu structurile abilitate cauza probabilă a producerii incendiului;

(2) Şeful sectorului de intervenţie se numeşte de comandantul intervenţiei, din rândul personalului participant la intervenţie şi are următoarele îndatoriri:

a) pune în aplicare ordinele comandantului intervenţiei şi asigură transmiterea acestora echipajelor din sectorul de intervenţie;

RSU 01 v.3

16

b) face propuneri comandantului intervenţiei privind modul de acţiune, necesarul de forţe şi mijloace;

c) execută, împreună cu comandanţii de echipaje, recunoaşterea la locul intervenţiei, analizează riscurile pentru personalul de intervenţie şi populaţie şi transmite datele necesare comandantului intervenţiei pentru luarea deciziei;

d) dispune măsurile necesare îndeplinirii misiunii; e) asigură transmiterea rapoartelor operative către comandantul

intervenţiei; f) verifică respectarea regulilor şi măsurilor specifice de securitate şi

sănătate în muncă de către personalul din sectorul de intervenţie; (3)Echipajele/grupele de intervenţie la autospecialele şi utilajele de stins

incendii se numesc zilnic în „Registrul cu organizarea serviciului de permanenţă” din rândul personalului turei de serviciu.

(4) Comandantul de echipaj are următoarele atribuţii generale: a) asigură şi urmăreşte executarea operaţiunilor pentru desfăşurarea

intervenţiei; b) pune în aplicare, ordinele comandantului intervenţiei transmise

direct sau de şeful sectorului de intervenţie, după caz; c) participă la recunoaşterea locului evenimentului; d) asigură cercetarea iniţială pentru identificarea prezenţei

substanţelor periculoase (chimice, radiologice, explozive); e) conduce acţiunile membrilor echipajului; f) verifică respectarea regulilor şi măsurilor specifice de securitate şi

sănătate în muncă de toţi membrii echipajului; g) aplică procedurile specifice pentru stingerea incendiilor; h) informează şeful sectorului de intervenţie/comandantul intervenţiei

despre schimbările de natură operativă ce apar pe parcursul intervenţiei; i) îndeplineşte atribuţiuni specifice în cadrul echipei de căutare-

salvare. j) primeşte rapoarte de la servanţi k) acţionează la nevoie cu mijloace de primă intervenţie.

(5) Servanţii/mecanicii: a) execută operaţiunile pentru desfăşurarea intervenţiilor şi ordinele

transmise de comandantul de echipaj; b) execută atribuţii specifice la tipul de autospecială/utilaj pe care îl

deserveşte; c) îndeplineşte atribuţiuni specifice în cadrul echipei de căutare-

salvare. d) pune în aplicare măsurile de sănătate şi securitate în muncă; e) aplică procedurile specifice de intervenţie, acţionând prioritar

pentru salvarea persoanelor şi/sau protecţia proprie. f) acţionează la nevoie cu mijloace de primă intervenţie.

(6) Conducătorul autospecială:

RSU 01 v.3

17

a) execută operaţiunile pentru desfăşurarea intervenţiilor şi ordinele comandantului de echipaj;

b) asigură respectarea normelor de circulaţie pe timpul deplasării autospecialei;

c) mânuieşte instalaţiile autospecialei pe care este încadrat, asigurând funcţionarea acesteia pe tot timpul intervenţiei;

d) apreciază distanţa de apropiere faţă de locul evenimentului, în funcţie de natura acestuia;

e) cooperează cu echipajul şi cu celelalte forţe participante la intervenţie;

f) răspunde de restabilirea capacităţii de intervenţie a autospecialei şi raportează comandantului de echipaj sau gărzii de intervenţie orice defecţiune apărută;

g) acţionează la nevoie cu mijloace de primă intervenţie. (7) Verificarea şi folosirea completă a echipamentului de protecţie

individual este obligatorie pentru întregul personal participant la intervenţie şi este o responsabilitate individuala.

2.2 Organizarea echipajelor la autospeciale şi utilajele de stins incendii.

Art.23 Încadrarea echipajelor este, de regulă, următoarea: (1)Autospecială de primă intervenţie şi comandă

a) conducător auto (2) Autospecială de stins incendii de capacitate medie şi mare.

b) comandant de echipaj c) servant 1; d) servant 2; e) servant 3; f) conducător autospecială.

(3) Autospecială de stins incendii de capacitate mică. a) comandant de echipaj b) servant 1; c) servant 2; d) conducător autospecială.

(4) Autospecială de stins incendii cu pulbere şi azot. a) comandant de echipaj b) servant 1; c) servant 2; d) conducător autospecială.

(5) Autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat. a) comandant de echipaj b) servant 1; c) servant 2; d) conducător autospecială.

(6) Autospecială pentru salvare şi intervenţie la înălţimi. a) comandant de echipaj şi conducător autospecială

RSU 01 v.3

18

b) servant (7) Autoplatforma de intervenţie şi salvare de la înălţimi.

a) comandant de echipaj; b) servant; c) conducător autospecială.

(8) Autocamion de intervenţie cu motopompă. a) comandant de echipaj şi conducător autospecială b) servant

(9) Autovehicul pe patru roţi, tip ATV prevăzut cu sistem de stingere a incendiilor.

a) servant şi conducător autospecială (10) Nava PSI.

b) comandant de navă şi timonier; c) motorist, mecanic; d) servant 1 e) servant 2.

11) Şalupa PSI. a) conducător şalupă şi motopropulsor; b) servant 1 c) servant 2.

Art.24 În funcţie de existentul cu personal echipajele autospecialelor pot fi încadrate cu unul sau mai mulţi servanţi până la numărul maxim prevăzut de prezentul ordin.

Art.25 La punerea în aplicare a planurilor de creştere a capacităţii operaţionale la nivel portocaliu şi roşu, în funcţie de intervenţie echipajele se completează la numărul maxim de servanţi.

2.3. Formaţii de adunare şi de marş.

2.3.1 Formaţiile de adunare. Art.26 (1) Echipajele se pot aduna în următoarele formaţii:

a) la autospeciale/tehnică de intervenţie; b) fără autospeciale/tehnică de intervenţie.

(2) Adunarea echipajelor în formaţie la autospeciale / tehnică de intervenţie se execută în linie pe un rând în faţa acestora.

Pentru adunarea echipajului în faţa autospecialei se dă comanda: „ECHIPAJ, LA ……. PAŞI ÎN FAŢA AUTOSPECIALEI – ADUNAREA „.

După darea comenzii: a) comandantul de echipaj se aşează în poziţia „drepţi", cu faţa în

direcţia în care se constituie formaţia; b) servanţii şi conducătorul auto se îndreaptă către comandantul de

echipaj şi se aşează în stânga acestuia (în ordinea 1, 2, 3, conducător auto), la intervalele stabilite de regulamentul instrucţiei de front (fig. 9).

Comandantul de echipaj urmăreşte: a) adunarea şi alinierea servanţilor; b) prezenţa şi echiparea acestora.

RSU 01 v.3

19

fig. 9. (3) Adunarea echipajelor în formaţie fără autospeciale/tehnică de intervenţie se execută în linie pe un rând.

Pentru adunarea echipajului se dă comanda : „ECHIPAJ, ÎN LINIE – ADUNAREA „.

După darea comenzii: a) comandantul de echipaj se aşează în poziţia „drepţi", pe locul

stabilit, cu faţa în direcţia în care se constituie formaţia; b) servanţii şi conducătorul auto se îndreaptă către comandantul de

echipaj şi se aşează în stânga acestuia, la intervalele stabilite de regulamentul instrucţiei de front (fig. 9).

Comandantul de echipaj urmăreşte: a) adunarea şi alinierea servanţilor; b) prezenţa şi echiparea acestora.

RSU 01 v.3

20

fig. 10

2.3.2. Formaţiile de marş. Art.27 Formaţiile de marş ale echipajelor se adoptă în funcţie de tipul

cabinei autospecialei, la comanda : „ECHIPAJ ÎMBARCAŢI !”. Art.28 Trecerea de la formaţia de adunare la cea de marş şi invers.

Când echipajul se găseşte în formaţia în linie, în faţa autospecialei, la comanda „ECHIPAJ ÎMBARCAŢI !”, servanţii execută următoarele :

(1) Autospeciale încadrate cu 5 membri (comandant de echipaj, conducător auto autospeciale şi 3 servanţi)

a) la autospecialele cu două uşi de acces, conducătorul auto se întoarce la stânga, iar ceilalţi membrii ai echipajului la dreapta şi se deplasează în pas alergător, în coloană câte unu, spre uşa din dreapta (conducătorul auto spre cea de la postul de conducere), comandantul de echipaj deschide uşa, permiţând urcarea servanţilor în ordinea : 1, 2, 3 după care urcă, lăsând liber locul din dreapta faţă (fig.11);

b) la autospecialele cu 4 uşi, conducătorul auto, servanţii 3 şi 2 se întorc la stânga, iar comandantul de echipaj şi servantul 1 la dreapta şi se deplasează în coloană, spre uşi, după cum urmează : conducătorul auto — uşa 1, stânga; servanţii 3 şi 2 — uşa 2, stânga; servantul 1 şi comandantul de echipaj – uşa 2, dreapta (fig.12).

RSU 01 v.3

21

Fig. 11

Fig. 12 (2) Autospeciale încadrate cu 4 membri: comandant de echipaj (şi

conducător auto autospeciale) şi 3 servanţi a) la autospecialele cu două uşi de acces, comandantul de echipaj (şi

conducător auto autospeciale) se întoarce la stânga, iar ceilalţi servanţi la dreapta şi se deplasează în coloană câte unu, spre uşa din dreapta. Servantul 1 deschide uşa, rabatează scaunul înainte, ocupă locul din stânga spate, apoi se îmbarcă servantul 2 şi 3, care ocupă locurile din spate, lăsând liber locul din dreapta faţă (fig.13);

b) la autospecialele cu 4 uşi, comandantul de echipaj (şi conducător auto autospeciale) şi servantul 1 se întorc la stânga, iar servantul 2 şi servantul 3 la dreapta şi se deplasează în coloană, spre uşi, după cum urmează : comandantul de echipaj (şi conducător auto autospeciale) — uşa 1, stânga ; servantul 1 — uşa 2, stânga ; servantul 3 — uşa 2, dreapta.

Fig. 13 (3) Autospeciale încadrate cu 4 membri: comandant de echipaj,

conducător auto autospeciale şi 2 servanţi a) la autospecialele cu două uşi de acces, conducătorul auto se

întoarce la stânga, iar ceilalţi servanţi la dreapta şi se deplasează, în coloană câte unu, spre uşa din dreapta (conducătorul auto spre cea de la postul de conducere). Comandantul de echipaj deschide uşa, servantul 1 rabatează scaunul înainte, ocupă locul din stânga spate, apoi se îmbarcă servantul 2 care ocupă locul din dreapta spate şi rabatează scaunul în poziţie iniţială şi comandantul de echipaj

RSU 01 v.3

22

care ocupă locul din mijloc imediat după şofer, lăsând liber locul din dreapta faţă (fig.14);

b) la autospecialele cu 4 uşi, conducătorul auto autospeciale şi ser-vantul 2 se întorc la stânga, iar comandantul de echipaj şi servantul 1 la dreapta şi se deplasează, în coloană, spre uşi, după cum urmează: conducătorul auto autospeciale — uşa 1, stânga; servantul 2 — uşa 2, stânga; servantul 1 şi comandantul de echipaj — uşa 2, dreapta (fig. 15).

Fig. 14

Fig. 15 (4) Autospeciale încadrate cu 2 membri

La aceste autospeciale, comandantul de echipaj (şi conducătorul auto autospeciale) se întoarce la stânga, se deplasează spre uşa din stânga, se îmbarcă, iar servantul 1 la dreapta, se deplasează şi ocupă locul din faţă mijloc, lăsând liber locul din dreapta faţă (fig. 16).

RSU 01 v.3

23

Fig. 16 Art.29 Locul din dreapta faţă al autospecialei este destinat comandantului

intervenţiei sau persoanelor stabilite de acesta. În situaţia în care acest loc rămâne liber, acesta poate fi ocupat de ultimul membru al echipajului îmbarcat.

Art.30 (1) Trecerea echipajului de la formaţia de marş la formaţia de adunare, se execută la comanda „ECHIPAJ, LA ….. PAŞI ÎN FAŢA AUTOSPECIALEI, DEBARCAŢI !”.

(2) La această comandă, membrii echipajului coboară din cabină, în ordinea inversă urcării, se deplasează în faţa autospecialei şi îşi ocupă locurile în formaţie.

(3) Comandantul de echipaj, după ce coboară din maşină, supraveghează trecerea de la formaţia de marş la formaţia de adunare, apoi îşi ocupă locul în formaţie.

2.4. Predarea-primirea misiunii.

Art.31 Predarea primirea misiunii se execută, după predarea primirea serviciului de permanenţă şi cuprinde următoarele activităţi:

a) prezentarea la autospeciale a personalului, scoaterea tehnicii de intervenţie pe locurile stabilite şi nominalizarea personalului pe autospeciale şi funcţii;

b) predarea – primirea tehnicii de intervenţie, a accesoriilor si materialelor între cele două gărzi de intervenţie;

c) inspecţia gărzilor de intervenţie de către şefii gărzii de intervenţie; d) inspecţia gărzii de intervenţie de către comandantul de subunitate

(similar) însoţit, după caz, de şeful de garaj; e) remedierea neregulilor constatate; f) primirea raportului de către comandantul de subunitate privind

predarea-primirea misiunii;

RSU 01 v.3

24

3. ECHIPAREA SERVANŢILOR ŞI ÎNDATORIRILE PERSONALULUI GĂRZII DE INTERVENŢIE

3.1 Modul servant

3.1.1 Echipare Art.32 La alertare sau la ordin servanţii se vor echipa cu:

a) costum de protecţie tip pompier; b) centura cu cârlig de siguranţă; c) casca de protecţie, prevăzută cu

vizor; d) radio-telefon portabil; e) - cizme scurte din piele cu branţ

metalic fig.17

fig.17

Art.33 La locul intervenţiei, servanţii se echipează după cum urmează:

(1) Servantul 1 a) aparat de respirat ( la nevoie ); b) costum de protecţie anticalorică,

(la nevoie); c) mănuşi de protecţie; d) mănuşi de cauciuc.la nevoie; e) cizme de cauciuc, la nevoie; f) ţeava /pistol de refulare; g) coarda / cordiţa de salvare( la

nevoie ); h) toporaş psi; i) topor-târnăcop, la nevoie; j) fluier; k) lanterna.

fig.18

Fig. 18

RSU 01 v.3

25

(2) Servantul 2

a) aparat de respirat ( la nevoie ); b) costum de protecţie anticalorică,

la nevoie; c) mănuşi de protecţie; d) topor - târnăcop; e) mănuşi de cauciuc, la nevoie; f) cizme de cauciuc, la nevoie; g) geantă accesorii (chei şi feşe); h) fluier; i) lanterna.

fig. 19

fig. 19

(3) Servantul 3 a) aparat de respirat, la nevoie; b) mănuşi de protecţie; c) coarda sau cordita de salvare( la

nevoie ); d) topor-târnăcop; e) fluier; f) lanterna.

fig. 20

fig. 20

3.1.2. Îndatoririle servanţilor Art.34 Îndatoririle servanţilor la autospecialele de stins incendii cu apă

şi spumă de capacitate medie şi mare încadrate cu comandant de echipaj şi 3 servanţi.

(1) Servantul 1 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de localizarea şi stingerea incendiilor în sectorul de lucru încredinţat şi de folosirea cu eficienta a substanţelor stingătoare Împreună cu servantul 3 formează binomul ofensiv pentru localizarea şi stingerea incendiilor în spaţii închise şi semideschise.

Servantul 1 are responsabilităţi în asigurarea securităţii intervenţiei, având obligaţii de întrerupere a alimentării cu energie şi gaze a consumatorilor casnici. Asigură informarea comandatului de echipaj despre alimentarea/nealimentarea cu energie şi/sau gaze a imobilului/locului intervenţiei.

RSU 01 v.3

26

(2) Servantul 1 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) înlocuieşte, la nevoie, pe comandantul de echipaj; b) îndeplineşte îndatoririle servantului 1 din echipa de salvare; c) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu energie electrică la

consumatorii casnici; d) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu gaze naturale, la consumatorii

casnici; e) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; f) mânuieşte ţevile de refulare a apei şi ţevile generatoare de spumă; g) foloseşte costumul de protecţie anticalorică; h) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; i) mânuieşte toporaşul, cordita de salvare şi mijloacelor portabile de

iluminat (lămpi, lanterne etc); j) mânuieşte dispozitivul IFEX; k) mânuieşte scara baston şi scara de fereastră; l) mânuieşte împreună cu comandantul de echipaj, scara de îm-

perechere; m) mânuieşte prelata ignifugată sau aluminizată; n) mânuieşte reducţiile; o) participă la remorcarea-decuplarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; p) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialei; q) mânuieşte găleata de pânză; r) mânuieşte aparatura radio; s) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(2) Servantul 2 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de asigurarea şi transportul utilajelor şi accesoriilor la locul acţiunii, de folosirea cu eficienţă a substanţelor stingătoare şi asigurarea continuităţii lucrului pe dispozitivul de intervenţie. În cazul intervenţiei în cadrul sectoarelor de stingere, după executarea recunoaşterii împreună cu comandantul de echipaj formează binomul ofensiv pentru localizarea şi stingerea incendiilor în spaţii închise şi semideschise.

(3) Servantul 2 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) îndeplineşte îndatoririle servantului 2 din echipa de salvare; b) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; c) supraveghează liniile de furtun, la nevoie aplică feşi sau înlocuieşte

furtunurile sparte; d) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; e) mânuieşte distribuitorul; f) mânuieşte colectorul; g) mânuieşte accesoriile din geanta cu chei şi feşi; h) identifică posibilităţile de alimnetare cu apă din zonă; i) mânuieşte hidrantul portativ şi cheia hidrant;

RSU 01 v.3

27

j) împreună cu conducătorul autospecialei racordează tuburile de absorţie şi sorbul;

k) racordeaza linia de furtun pentru alimentare; l) la nevoie amenajează sursele naturale de apă pentru alimentare m) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialelor; n) mânuieşte ejectorul pentru ape mici, ajutat de conducătorul auto; o) mânuieşte reducţiile; p) mânuieşte amestecătorul de linie, ajutat de servantul 3; q) transporta prelungitoarele ţevilor generatoare de spumă şi capetele

deversoare la locul or-donat şi ajuta la mânuirea lor; r) ajută servantul 1 la mânuirea ţevii lansatoare de spumă; s) la nevoie, mânuieşte mijloacele portabile de iluminat (lămpi,

lanterne etc.) t) participă la remorcarea - decuplarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; u) împreună cu servantul 3, mânuieşte scara culisabilă şi scara de

împerechere (aluminiu – 3 segmente); v) împreună cu servantul 3, transportă bidoanele cu lichid spumant; w) participa la alimentarea autospecialelor cu spumogen; x) mânuieşte aparatura radio; y) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(4) Servantul 3 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de asigurarea condiţiilor de lucru pentru şefii de ţeavă, prin executarea de tăieri, desfaceri, deschideri şi demolări şi asigurarea continuităţii lucrului pe dispozitivul de intervenţie. Împreună cu servantul 1 formează binomul ofensiv pentru localizarea şi stingerea incendiilor în spaţii închise şi semideschise.

(5) Servantul 3 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) execută, la ordin, desfaceri, tăieri, deschideri şi demolări; b) îndeplineşte îndatoririle servantului 3 din echipa de salvare; c) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; d) supraveghează liniile de furtun şi, la nevoie, înlocuieşte furtunurile

sparte; e) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; f) participa la alimentarea autospecialei cu spumogen; g) împreună cu servantul 2, transportă bidoanele cu lichid spumant; h) ajută servantul 2 la mânuirea amestecătorului de linie; i) împreună cu servantul 2, mânuieşte scara culisabilă şi scara de

împerechere (aluminiu – 3 segmente); j) mânuieşte proiectorul PSI, trepiedul şi bobina de cablu, ajutat de

conducătorul autospecialei; k) ajuta servanţii 1 şi 2 la mânuirea tuburilor prelungitoare şi capetelor

deversoare; l) mânuieşte coturile pentru furtun şi punţile de trecere; m) mânuieşte coarda de salvare;

RSU 01 v.3

28

n) mânuieşte cangea, cazmaua, ranga şi lopata; o) mânuieşte toporul-târnăcop; p) racordează linia de furtun pentru alimentare; q) la nevoie amenajează sursele naturale de apă pentru alimentare; r) participă la remorcarea-decuplarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor de interventie; s) mânuieşte proiectorul mobil ajutat de conducătorul autospecialei; t) mânuieşte aparatura radio u) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale

Art.35 Îndatoririle servanţilor la autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă de capacitate medie şi mare încadrate cu comandant de echipaj şi 2 servanţi.

(1) Servantul 1 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de localizarea şi stingerea incendiilor în sectorul de lucru încredinţat şi de folosirea cu eficienţă a substanţelor stingătoare. La nevoie, după executarea recunoaşterii, împreună cu comandantul de echipaj formează binomul ofensiv pentru localizarea şi stingerea incendiilor în spaţii închise şi semideschise.

(2) Servantul 1 are responsabilităţi în asigurarea securităţii intervenţiei, având obligaţii de întrerupere a alimentării cu energie şi gaze a consumatorilor casnici. Asigură informarea comandatului de echipaj despre alimentarea/nealimentarea cu energie şi/sau gaze a imobilului/locului intervenţiei.

(3) Servantul 1 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) înlocuieşte, la nevoie, pe comandantul de echipaj; b) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; c) mânuieşte ţevile de refulare a apei şi ţevile generatoare de spumă; d) foloseşte costumul de protecţie anticalorică; e) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; f) mânuieşte toporaşul, cordita de salvare şi mijloacelor portabile de

iluminat (lămpi, lanterne etc); g) mânuieşte dispozitivul IFEX; h) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu energie electrică la

consumatorii casnici; i) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu gaze naturale, la consumatorii

casnici; j) mânuieşte scara baston şi scara de fereastră; k) mânuieşte. împreună cu comandantul de echipaj, scara de îm-

perechere; l) mânuieşte scara de împerechere împreună cu conducătorul

autospecialei; m) mânuieşte prelata ignifugată sau aluminizata; n) mânuieşte reducţiile; o) participă la remorcarea-dezremorcarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie;

RSU 01 v.3

29

p) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialei; q) mânuieşte găleata de pânză; r) mânuieşte aparatura radio; s) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(4) Servantul 2 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de transportul utilajelor şi accesoriilor la locul acţiunii, asigurarea condiţiilor de lucru pentru şefii de ţeavă, prin executarea de tăieri, desfaceri, deschideri şi demolări, folosirea cu eficienţa a substanţelor stingătoare şi continuitatea lucrului pe dispozitivul de intervenţie.

(5) Servantul 2 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; b) supraveghează liniile de furtun, la nevoie aplică feşi sau înlocuieşte

furtunurile sparte; c) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; d) mânuieşte distribuitorul; e) mânuieşte colectorul; f) mânuieşte accesoriile din geanta cu chei şi feşi; g) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialelor; h) mânuieşte ejectorul pentru ape mici, ajutat de conducătorul

autospecialei; i) mânuieşte reducţiile; j) mânuieşte coturile pentru furtun şi punţile de trecere; k) mânuieşte coarda de salvare; l) mânuieşte cangea, cazmaua, ranga şi lopata; m) mânuieşte toporul-târnăcop; n) la nevoie, mânuieşte mijloacele portabile de iluminat (lămpi,

lanterne etc.) o) participă la remorcarea - dezremorcarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; p) împreună cu servantul comandantul de echipaj, mânuieşte scara

culisabilă şi scara de împerechere (aluminiu – 3 segmente); q) recunoaşte sursa de apă ordonată şi alte surse de apă apropiate; r) mânuieşte hidrantul portativ şi cheia hidrant; s) racordează linia de furtun pentru alimentare; t) împreună cu conducătorul autospecialei racordează tuburile de

absorbtie şi sorbul; u) la nevoie amenajează sursele naturale de apă pentru alimentare; v) participă la remorcarea-dezremorcarea şi punerea in functiune a

utilajelor remorcabile de interventie; w) mânuieşte proiectorul mobil ; x) mânuieşte aparatura radio; y) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.36 Autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă de capacitate medie şi mare încadrate cu comandant de echipaj şi 1 servant vor fi folosite

RSU 01 v.3

30

numai la intervenţii care necesită realizarea unui dispozitiv simplu (o singură linie de furtun) şi nu presupune folosirea scărilor manuale sau a altor accesorii de tăiat şi demolat.

Art.37 Autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă de capacitate medie şi mare încadrate cu comandant de echipaj sau 1 servant vor fi folosite exclusiv numai pentru alimentarea cu substanţe stingătoare a celorlalte mijloace din dispozitivul de intervenţie.

Art.38 Îndatoririle servanţilor la autospecialele de mică capacitate (F.R.A.P.)

(1) Servantul 1 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de localizarea şi stingerea incendiilor, reducerea sau înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă în sectorul de lucru încredinţat şi de folosirea cu eficienta a substanţelor stingătoare. La nevoie, după executarea recunoaşterii, împreună cu comandantul de echipaj formează binomul ofensiv pentru localizarea şi stingerea incendiilor în spaţii închise şi semideschise.

(2)Servantul 1 are responsabilităţi în asigurarea securităţii intervenţiei, având obligaţii de întrerupere a alimentării cu energie şi gaze a consumatorilor casnici. Asigură informarea comandatului de echipaj despre alimentarea/nealimentarea cu energie şi/sau gaze a imobilului/locului intervenţiei.

(3) Servantul 1 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) înlocuieşte, la nevoie, pe comandantul de echipaj; b) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu energie electrică la

consumatorii casnici; c) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu gaze naturale, la consumatorii

casnici; d) întinde, prelungeşte şi strânge furtunurile de înaltă presiune; e) mânuieşte dispozitivele de refulare de înaltă presiune; f) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; g) mânuieşte mijloacele portabile de iluminat (lămpi, lanterne etc); h) participă la remorcarea-dezremorcarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; i) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialei; j) mânuieşte aparatura radio; k) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(5) Servantul 2 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun de înaltă presiune; b) supraveghează liniile de furtun, la nevoie înlocuieşte furtunurile

sparte; c) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; d) mânuieşte, la nevoie, accesoriile de tăiat şi demolat din dotarea

autospecialei e) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialelor;

RSU 01 v.3

31

f) întrerupe circuitele electrice folosind trusa electrica si cheia cofret; g) întrerupe circuitele de gaze naturale; h) la nevoie, mânuieşte mijloacele portabile de iluminat (lămpi,

lanterne etc.) i) participă la remorcarea - dezremorcarea şi punerea in funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; j) la nevoie, ajută conducătorul autospecialei la alimentarea

autospecialei cu substanţe stingătoare; k) mânuieşte aparatura radio; l) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.39 Îndatoririle servanţilor la autospecialele şi utilajele de stins incendii cu pulbere şi azot sau dioxid de carbon.

(1) Servanţii la aceste autospeciale au subordonarea şi aceleaşi răspunderi ca în cazul militarilor ce încadrează autospecialele şi utilajele de stins incendii cu apă şi spumă.

(2)Servantul 1 are responsabilităţi în asigurarea securităţii intervenţiei, având obligaţii de întrerupere a alimentării cu energie şi gaze a consumatorilor casnici. Asigură informarea comandatului de echipaj despre alimentarea/nealimentarea cu energie şi/sau gaze a imobilului/locului intervenţiei.

(3) Servantul l are următoarele obligaţii : a) înlocuieşte la nevoie pe comandantul de echipaj;, b) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu energie electrică la

consumatorii casnici; c) întrerupe, la nevoie, alimentarea cu gaze naturale, la consumatorii

casnici; d) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; e) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; f) foloseşte costumul de protecţie anticalorică (la nevoie); g) mânuieşte pistoalele de refulare a pulberilor stingătoare; h) mânuieşte toporaşul, cordiţa de salvare şi lampa electrică

portativă; i) mânuieşte prelata ignifugată sau aluminizată; j) participă la remorcarea-dezremorcarea şi punerea în funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie (mai puţin la P.400) ; k) mânuieşte stingătoarele manuale din dotarea autospecialei; l) mânuieşte aparatura radio; m) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(4) Servantul 2 are următoarele obligaţii : a) îndeplineşte, la nevoie, îndatoririle servantului 1; b) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; c) supraveghează liniile de furtun, la nevoie, aplică feşi sau

înlocuieşte furtunurile sparte;

RSU 01 v.3

32

d) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a respiraţiei;

e) mânuieşte proiectorul p.s.i.,trepiedul şi bobina de cablu, ajutat de conducătorul autospecialei;

f) întrerupe circuitele electrice, folosind trusa electrică şi cheia cofret; g) participă la remorcarea-dezremorcarea şi punerea în funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; h) mânuieşte accesoriile din geanta cu chei şi feşi; i) participă la alimentarea autospecialei cu pulberi stingătoare; j) mânuieşte coturile pentru furtun şi lopata; k) mânuieşte coarda de salvare; l) mânuieşte aparatura radio; m) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.40 Îndatoririle servanţilor la autospecialele evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat.

(1) Servantul l este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de asigurarea iluminării locului incendiului, evacuarea fumului şi gazelor toxice si introducerea ele aer proaspăt în încăperi, pe direcţia sa de lucru.

(2) Are următoarele obligaţii : a) înlocuieşte, la nevoie, pe comandantul de echipaj; b) realizează circuitele de alimentare a consumatorilor, mânuind

bobinele cu cablu; c) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; d) mânuieşte costumul de protecţie anticalorică (la nevoie); e) mânuieşte cordiţa de salvare, toporaşul şi lampa electrică

portativă; f) mânuieşte scara de fereastră şi scara baston; g) ajută servantul 2 şi conducătorul auto la transportul şi mânuirea

perdelei din pânză, tijelor pentru perdea, coturilor metalice, tuburilor de absorbţie ale grupului exhaustor;

h) transportă şi mânuieşte perdeaua din pânză şi tijele acesteia la grupul ventilator;

i) realizează dispozitivul de evacuare de la pompa submersibilă şi mânuieşte ţevile de refulare a apei;

j) mânuieşte reductoarele cu manometru pentru oxigen şi acetilena ale aparatului de tăiat şi sudat autogen;

k) mânuieşte furtunurile de cauciuc pentru oxigen şi acetilenă; l) mânuieşte trusa pentru tăiat şi sudat autogen şi ochelarii de

protecţie; m) participă cu întreaga grupă la pregătirea pentru lucru a pernei

pneumatice; n) mânuieşte cablul, cleştele şi electrozii aparatului de tăiat şi

sudat electric;

RSU 01 v.3

33

o) mânuieşte masca, şorţul, jambierele şi mănuşile de protecţie pentru executarea lucrărilor de sudură;

p) mânuieşte proiectoarele mobile; q) mânuieşte aparatura radio; r) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(3) Servantul 2 este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de transportul utilajelor şi accesoriilor la locul intervenţiei şi de asigurarea continuităţii lucrului în dispozitivul de intervenţie.

(4) Are următoarele obligaţii: a) realizează circuitele de alimentare a consumatorilor mânuind

bobinele cu cablu; b) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; c) mânuieşte accesoriile din geanta cu chei şi feşi; d) mânuieşte, împreună cu servantul 1, scara culisabilă; e) transportă, împreună cu servantul 1, cutia cu becuri pentru

proiectoarele mobile; f) mânuieşte cutia de distribuţie a curentului electric; g) transportă, împreună cu conducătorul autospecialei, grupul elec-

trogen; h) transportă şi mânuieşte electroexhaustorul, împreună cu

conducătorul autospecialei; i) transportă şi mânuieşte, împreună cu conducătorul autospecialei,

ventilatorul; j) mânuieşte, împreună cu conducătorul autospecialei, palanul ma-

nual; k) amplasează plăcile avertizoare de pericol; l) transportă, împreună cu conducătorul autospecialei, pompa sub-

mersibilă; m) transportă proiectoarele mobile şi trepiedele pentru acestea; n) participă, cu întreaga grupă, la pregătirea pentru lucru a pernei o) pneumatice; p) transportă la locul ordonat trusa cu butelii şi cartuşe

absorbante; q) transportă, împreună cu conducătorul autospecialei, buteliile de

oxigen şi acetilenă; r) transportă, împreună cu conducătorul autospecialei, generatorul

sau transformatorul pentru sudură; s) mânuieşte aparatura radio; t) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.41 Îndatoririle servanţilor la autospecialele pentru salvare şi intervenţie la înălţimi.

(1) Servantul l este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde, împreună cu acesta, de pregătirea autospecialei pentru lucru, de salvarea persoanelor şi lichidarea incendiului în sectorul încredinţat.

RSU 01 v.3

34

(2)Are următoarele obligaţii: a) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; b) foloseşte costumul de protecţie anticalorică (la nevoie); c) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a respiraţiei; d) împreună cu comandantul de echipaj, montează nacela; e) mânuieşte scările de bază şi de vârf; f) mânuieşte lampa electrica portativă şi toporaşul; g) execută salvări de persoane de la înălţimi folosind cordiţa de salvare; h) împreună cu comandantul de echipaj, mânuieşte coarda pentru ancorat

scări; i) mânuieşte prelata ignifugată sau aluminizată; j) mânuieşte cordiţa pentru legat furtunurile; k) mânuieşte ţevile de refulare a agenţilor stingători şi ţeava de refulare

pentru vârful scării; l) mânuieşte aparatura radio si telefonică din dotarea autoscării; m) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.42 Îndatoririle servanţilor la autoplatforme pentru salvare şi intervenţie la înălţimi.

(1) Servantul 1 (alpinist-salvator ) este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde de localizarea şi lichidarea incendiilor, de salvarea/evacuarea persoanelor aflate în pericol la înălţime, de înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă şi de folosirea cu maximă eficienţă a tehnicii de luptă.

În afara îndatoririlor stabilite prin regulamentele militare şi de specialitate mai are următoarele obligaţii:

a) se echipează corespunzător pentru intervenţie şi îşi ia toate măsurile pentru evitarea evenimentelor ce a putea să-i pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea;

b) participă la recunoaştere; c) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialei; d) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun, la nevoie aplică feşi sau

înlocuieşte furtunurile sparte; e) mânuieşte hidrantul portativ, mufa şi cheia hidrantului; f) ia măsuri pentru semnalizarea / balizarea zonei în care se intervine cu

autospeciala şi a zonei în care există un pericol iminent; g) montează împreună cu conducătorul autospecialei plăcile de bază pentru

reazemele de calare; h) manevrează tunul şi pulverizatorul de apă pentru autoprotecţia nacelei; i) foloseşte la nevoie aparatul pentru protecţia respiraţiei; j) utilizează dispozitivele de control ale braţului autospecialei din nacelă; k) manevrează furtunul de refulare tip D de pe tamburul nacelei; l) la urcarea în nacelă se vor asigura obligatoriu cu cordiţa de salvare toţi

utilizatorii acesteia;

RSU 01 v.3

35

m) poziţionează braţul nacelei ţinând seama de respectarea distanţei minime faţă de cablurile de înaltă tensiune şi permanent să existe posibilitatea retragerii de urgenţă din zona periculoasă dacă situaţia o impune;

n) la manevrarea braţului ţine seama de viteza vântului; o) ia măsuri pentru a nu se depăşi încărcătura recomandată în nacelă; p) la nevoie acţionează butonul de oprire de urgenţă; q) la nevoie execută operaţiuni de salvare şi autosalvare folosind

echipamente şi procedee din alpinismul de intervenţie sau scările autospecialei;

r) la nevoie, foloseşte metode şi procedee de alpinism de intervenţie şi respectă întocmai regulile şi normele în domeniu;

s) împreună cu comandantul de echipaj mânuieşte targa din dotarea autospecialei;

t) împreună cu comandantul de echipaj mânuieşte proiectoarele din dotarea autospecialei;

u) mânuieşte troliul electric din dotare; v) ţine legătura cu comandantul de echipaj, folosind aparatura radio; w) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.43 Îndatoririle servanţilor la autocamionul de intervenţie cu motopompă.

(1) Servantul l este subordonat comandantului de echipaj şi răspunde, împreună cu acesta, de pregătirea motopompei pentru lucru şi de evacuarea apei în sectorul încredinţat.

(2) Servantul 1 îndeplineşte la locul intervenţiei următoarele îndatoriri: a) împreună cu conducătorul autospecialei amplasează motopompa şi

amenajează locul de aspiraţie a apei; b) împreună cu conducătorul autospecialei mânuieşte tuburile de

aspiraţie c) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun d) supraveghează liniile de furtun şi, la nevoie, înlocuieşte furtunurile

sparte; e) mânuieşte sorbul şi coşul de protecţie a acestuia; f) mânuieşte coturile pentru furtun şi punţile de trecere; g) mânuieşte aparatura radio h) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale

Art.44 Îndatoririle servanţilor la navele/şalupele de stins incendii. (1) Servantul 1 se subordonează comandantului de navă/conducător

şalupă şi răspunde de localizarea şi lichidarea incendiilor, a efectelor situaţiilor de urgenţă în sectorul de lucru încredinţat şi de folosirea cu eficienţă a substanţelor stingătoare. El are următoarele îndatoriri:

a) îndeplineşte îndatoririle servantului 1 din echipa de salvare; b) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; c) mânuieşte ţevile de refulare a apei şi ţevile generatoare de spumă; d) foloseşte costumul de protecţie anticaloric (la nevoie); e) foloseşte aparatul de respirat cu aer comprimat (la nevoie);

RSU 01 v.3

36

f) mânuieşte accesoriile PSI din dotare; g) mânuieşte stingătoarele manuale din dotarea navei; h) nu părăseşte nava fără aprobare; i) execută lucrări de matelotaj; j) respectă cu stricteţe normele de securitate şi sănătate în muncă; k) mânuieşte staţia radio emisie-recepţie din dotare; l) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(2) Servantul 2: se subordonează comandantului de navă/conducător şalupă şi răspunde de asigurarea condiţiilor de lucru servantului 1, prin executarea de tăieri, desfaceri, deschideri şi demolări, asigurarea accesoriilor la locul intervenţiei, folosirea cu eficienţă a substanţelor stingătoare şi asigurarea continuităţii lucrului pe dispozitiv. El are următoarele îndatoriri:

a) îndeplineşte îndatoririle servantului 2 din echipa de salvare; b) înlocuieşte, la nevoie, servantul 1; c) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; d) supraveghează liniile de furtun, la nevoie aplică feşi sau înlocuieşte

furtunurile sparte; e) foloseşte aparatul de respirat cu aer comprimat (la nevoie); f) transportă prelungitoarele ţevilor generatoare de spumă şi capetele

deversoare la locul ordonat şi ajută la mânuirea lor; g) transportă împreună cu motoristul bidoanele cu lichid spumant; h) execută, la ordin, desfaceri, tăieri, deschideri şi demolări; i) mânuieşte accesoriile PSI din dotare; j) mânuieşte stingătoarele manuale din dotarea navei; k) nu părăseşte nava fără aprobare; l) execută lucrări de matelotaj; m) respectă cu stricteţe normele de securitate şi sănătate în muncă. n) mânuieşte staţia radio emisie-recepţie din dotare; o) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.45 Îndatoririle servanţilor la autovehicul pe patru roţi, tip ATV prevăzut cu sistem de stingere a incendiilor.

(1) Servant şi conducător autospecială este subordonat comandantului gărzii de intervenţie si acţionează pentru salvarea persoanelor, animalelor şi bunurilor materiale, localizarea si lichidarea incendiilor, în sectorul de lucru încredinţat si de folosirea cu eficienta a substanţelor stingătoare.

(2) Are următoarele obligaţii: a) mânuieşte masca de protecţie contra fumului si CO sau aparatul

izolant, ajutat de şofer. b) îndeplineşte îndatoririle sefului echipei de salvare; c) se echipează cu mijloacele de protecţie şi cele de intervenţie /

accesoriile din dotarea autospecialei d) mânuieşte toporaşul , cordita de salvare si lampa electrica portativa e) mânuieşte stingătoarele manuale din dotarea autospecialei f) mânuieşte aparatura radio

RSU 01 v.3

37

g) recepţionează si transmite ordine, semne si semnale. h) conduce autospeciala la locul ordonat; i) ajuta comandantul de echipaj la echiparea cu mijloacele de

protecţie şi cele de intervenţie / accesoriile din dotarea autospecialei j) executa întreţinerea autospecialei si accesoriile din dotarea acesteia k) mânuieşte aparatura radio l) recepţionează şi transmite ordine, semne si semnale.

Art.46 Îndatoririle servanţilor în cadrul echipei de salvare sunt următoarele:

a) participă la executarea recunoaşterii b) răspunde de echiparea corespunzătoare proprie c) respectă măsurile de asigurare a securităţii servanţilor d) execută prin metodele, procedeele, tehnicile şi procedurile ordonate

salvarea, deblocarea, descarcerarea, degajarea şi evacuarea persoanelor din zona de risc

e) acordă victimelor primul ajutor de bază f) execută operaţiuni privind transportul victimelor în afara zonei de

risc şi predarea acestora în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă sau a primului ajutor calificat

g) execută operaţiuni privind evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu din zona de risc

h) execută operaţiuni privind evacuarea animalelor aflate în pericol, imobilizate sau captive în medii ostile vieţii

i) execută operaţiuni de tăiere, desfacere, demolare, consolidare a elementelor ce prezintă pericol

j) mânuieşte scările din dotare echipamentele şi accesoriile de protecţie individuală, salvare, pentru descarcerare, acordare a primului ajutor, iluminat

k) ţine permanent legătura cu şeful de echipă, folosind aparatura radio, semne şi semnale

l) mânuieşte aparatura radio m) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale

RSU 01 v.3

38

3.2 Modul conducător auto 3.2.1 Echipare

Art.47 (1) La alertare sau la ordin, conducătorii autospecialelor se echipează cu:

(2) La intervenţie conducători autospecialelor / mecanicul de utilaj se echipează cu:

3.2.2. Îndatoririle conducătorului autospecialei

Art.48 Îndatoririle conducătorului autospecialei la autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă.

(1) Conducătorul autospecialei (mecanicul de motopompă) se subor-donează nemijlocit comandantului de echipaj. Răspunde de asigurarea deplasării autospecialelor şi a transportului utilajelor, personalului şi substanţelor de stingere la locul intervenţiei, de asigurarea refulării apei sau

a) combinezon /salopeta; b) şapca; c) bocanci;

fig. 21

fig. 21

a. costum de protecţie tip pompier, la nevoie;

b. casca de protecţie, la nevoie; c. aparat de respirat, la nevoie; d. mănuşi protecţie; e. lanterna, la nevoie.

fig. 22

fig. 22

RSU 01 v.3

39

celorlalte substanţe de stingere pe dispozitiv şi de buna funcţionare tuturor accesoriilor.

(2)Are următoarele obligaţii : a) conduce autospeciala şi utilajele tractate la locul ordonat; b) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; c) împreună cu servantul 3 sau 2 (în funcţie de încadrarea

autospecialei), mânuieşte tuburile de aspiraţie, sorbul şi coşul pentru sorb ; d) întinde, prelungeşte şi strânge primele role de furtun; e) racordează liniile de furtun la ieşirile din pompe; f) pune în funcţiune instalaţia de lucru cu apă sau spumă a

autospecialei; g) măreşte sau micşorează presiunea de refulare a agenţilor

stingători; h) mânuieşte proiectorul PSI, trepiedul şi bobina cu cablu, ajutat de

servantul 3 sau 2 în funcţie de încadrare; i) descătărămează şi ajută servanţii la luarea accesoriilor de pe

autospeciale; j) ajută comandantul de echipaj şi servanţii la echiparea aparatului

de respirat cu aer comprimat; k) mânuieşte, împreună cu servantul 2, ejectorul de ape mici; l) mânuieşte reducţiile, cheile racord şi la nevoie aplică feşe; m) participă la remorcarea-dezemorcarea şi punerea în funcţiune a

utilajelor remorcabile de intervenţie; n) ajutat de întregul echipaj, execută întreţinerea autospecialei şi

accesoriilor din dotarea acesteia ; o) mânuieşte aparatura radio; p) recepţionează şi transmite ordine, senine şi semnale.

(3) Îndatoririle conducătorului autospecialei la autospecialele şi utilajele de stins incendii cu pulbere şi azot sau dioxid de carbon.

Conducătorul autospecialei are următoarele obligaţii : a) conduce autospeciala şi utilajele tractate la locul ordonat; b) întinde, prelungeşte, înlocuieşte şi strânge liniile de furtun; c) racordează liniile de furtun la ieşirile din instalaţie; d) pune în funcţiune instalaţia specială; e) mânuieşte proiectorul PSI trepiedul si bobina cu cablu, ajutat de

servantul 2; f) ajută comandantul de echipaj şi servanţii la asamblarea pieselor

aparatului de respirat cu aer comprimat şi echiparea cu acesta; g) ajutat de întregul echipaj, execută întreţinerea autospecialei şi

accesoriilor din dotarea acesteia; h) mânuieşte aparatura radio; i) recepţionează şi transmite ordine, semne si semnale.

(4). Îndatoririle conducătorului autospecialei de evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat.

RSU 01 v.3

40

Conducătorul autospecialei are aceeaşi subordonare ca si la celelalte autospeciale şi răspunde de punerea în funcţiune şi mânuirea instalaţiilor ele producere şi distribuirea curentului electric, conform instrucţiunilor de lucru.

(5) Are următoarele atribuţii : a) conduce autospeciala la locul ordonat; b) mânuieşte, la nevoie, mijloacele individuale de protecţie a

respiraţiei; c) realizează legătura la pământ a autospecialei; d) conectează şi deconectează, la ordin, consumatorii de curent la

tabloul de comandă şi distribuţie; e) participă, cu întreaga grupă, la pregătirea pentru lucru a accesoriilor

necesare instalării exhaustorului; f) transportă, împreună cu servantul 2, grupul electrogen,pompa

submersibilă, buteliile cu oxigen şi acetilenă; g) transportă şi mânuieşte electroexhaustorul şi ventilatorul, împreună

cu servantul 2; h) mânuieşte, împreună cu servantul 2, palanul manual; i) verifică corectitudinea şi încărcătura de sarcină a

fiecărui circuit; j) mânuieşte, împreună cu servantul 2, proiectorul PSI; k) pune în funcţiune şi supraveghează funcţionarea utilajelor din

dotarea autospecialei; l) împreună cu întregul personal al grupei întreţine accesoriile din

dotarea autospecialei şi răspunde de buna lor funcţionare; m) participă, cu întreaga grupă, la pregătirea pentru lucru a pernei

pneumatice; n) mânuieşte aparatura radio; o) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(6) Îndatoririle conducătorului autospecialei pentru salvare şi intervenţie la înălţimi.

Conducătorul autospecialei se subordonează şefului gărzii de intervenţie/comandantului de echipaj şi are următoarele obligaţii :

a) conduce autospeciala la locul ordonat; b) mânuieşte sistemul de acţionare a reazemelor hidraulice; c) montează nacela, ajutat de servantul l; d) supraveghează, verifică şi răspunde de funcţionarea sistemelor

automate de ridicare, avertizare şi asigurare; e) pune în funcţiune instalaţia pentru acţionarea scării/braţului

telescopic; f) execută salvări de persoane cu liftul/nacela; g) ajută pe servantul l la echiparea cu aparatul de respirat cu aer

comprimat; h) pune în funcţiune instalaţiile speciale ale autospecialei; i) mânuieşte aparatura radio;

RSU 01 v.3

41

j) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale; k) nu părăseşte autospeciala pe timpul executării operaţiilor de

salvare. (7) Îndatoririle conducătorului autospecialei şi comandant de echipaj la

autocamionul de intervenţie cu motopompă. Conducătorul autospecialei şi comandant de echipaj răspunde de

asigurarea deplasării autospecialelor şi transportului utilajelor . Conducătorul autospecialei şi comandantul de echipaj îndeplineşte

următoarele îndatoriri: a) conduce autospeciala la locul ordonat; b) împreună cu servantul 1 amplasează motopompa şi amenajează

locul de aspiraţie a apei; c) împreună cu servantul 1mânuieşte tuburile de aspiraţie; d) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun; e) supraveghează liniile de furtun şi, la nevoie, înlocuieşte furtunurile

sparte; f) mânuieşte aparatura radio; g) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale;

(8) Îndatoririle motorist, mecanic/ conducător şalupă şi motopropulsor la

navele/şalupele de stins incendii. Motorist, mecanic: se subordonează comandantului navei şi răspunde de

pregătirea maşinilor principale de propulsie, a celor speciale, a instalaţilor de guvernare, a instalaţiilor şi motoarelor electrice, supravegherea în timpul funcţionării şi întreţinerea acestora, revizia tehnică şi remedierea instalaţiilor electrice şi tehnice cu mijloacele bordului. El are următoarele îndatoriri:

a) întreţine şi supraveghează în timpul funcţionării motoarele principale şi auxiliare, precum şi celelalte instalaţii din compartimentul maşini;

b) asigură propulsia mecanică a navei şi desfăşurarea în siguranţă a manevrelor cu maşinile principale de propulsie;

c) verifică starea tehnică, exploatarea în siguranţă şi întreţinerea maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor, aparatelor şi instrumentelor;

d) răspunde de aprovizionarea navei cu combustibili, lubrifianţi, piese de schimb, precum şi alte materiale necesare executării misiunilor în bune condiţii;

e) cunoaşte foarte bine nava, caracteristicile constructive, compartimentarea şi dispunerea tancurilor, dotarea cu instalaţii, maşini, utilaje, echipamente şi aparatură, limitele operaţionale şi exploatarea acestora în condiţii de siguranţă;

f) asigură distribuirea energiei electrice la bordul navei; g) răspunde de buna funcţionare a pompelor de stins incendii aflate la

bordul navei; h) racordează liniile de furtun la ieşirile din pompe; i) pune în funcţiune instalaţia de lucru cu apă a navei; j) măreşte sau micşorează presiunea de refulare a agenţilor stingători;

RSU 01 v.3

42

k) descătărămează şi ajută servanţii unu şi doi la luarea accesoriilor PSI de pe navă;

l) răspunde de respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi a normelor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în compartimentul maşini;

m) mânuieşte pasarela de trecere; n) mânuieşte staţia radio emisie-recepţie din dotare; o) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

(9) Conducător şalupă şi motopropulsor: se subordonează şefului gărzii de intervenţie şi răspunde de siguranţa şalupei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia şalupei şi de protecţie a mediului, menţinerea condiţiilor de muncă a echipajului şi pregătirea acestuia. El poartă în toate împrejurările răspunderea deplină cu privire la conducerea şalupei şi siguranţa echipajului acesteia. Conducătorului şalupei i se subordonează întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe şalupa sa, excepţie făcând şefii săi ierarhici.

(10) El are următoarele îndatoriri: a) menţine şalupa în permanentă stare de operativitate, cu plinurile de

carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb şi echipamente de protecţie; b) răspunde de păstrarea în condiţii de siguranţă a bunurilor

materialelor de la bord; c) supraveghează lucrările care ar putea influenţa stabilitatea şalupei; d) ia măsuri ca toate avariile şi incidentele suferite la şalupă să fie

remediate imediat şi pe cât posibil cu mijloacele bordului; e) răspunde de respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale; f) mânuieşte aparatura radio aflată la bordul şalupei; g) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

3.3 Modul comandant de echipaj

3.3.1 Echipare Art.49 (1) La alertare sau la ordin:

a) costum de protecţie tip pompier; b) centura cu cârlig de siguranţa; c) casca de protecţie cu vizor; d) radio-telefon portabil; e) cizme scurte din piele cu branţ

metalic; fig. 23

fig. 23

RSU 01 v.3

43

(2)La locul intervenţiei

a) aparat de respirat ( la nevoie ); b) costum de protecţie anticalorică,

la nevoie; c) mănuşi de protecţie; d) mănuşi de cauciuc, numai la

A.Sp.F.G.I.; e) cizme de cauciuc, la nevoie; f) ţeava /pistol de refulare; g) toporaş p.s.i.; h) coarda, cordita de salvare ( la

nevoie ); i) fluier; j) lanterna.

fig. 24

fig. 24

3.3.2 Îndatoriri

Art.50 Îndatoririle conducătorului autospecialei la autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă.

(1) Comandantul de echipaj este subordonat şefului gărzii de intervenţie sau ajutorului acestuia. El răspunde de deplasarea grupei în locul acţiunii, de modul de îndeplinire a îndatoririlor de către servanţii din subordine şi, împreună cu conducătorul autospecialei, de buna funcţionare şi întreţinere a utilajelor şi accesoriilor.

(2)Nominalizează servanţii care vor acţiona prin metoda binomului şi dă ordinul de intervenţie.

(3)În afara îndatoririlor stabilite prin legislaţia specifică mai are următoarele obligaţii:

a) verifică şi asigură echiparea corespunzătoare a servanţilor pentru intervenţie;

b) participă la recunoaştere şi dă misiuni subordonaţilor; c) stabileşte locul şi poziţiile de lucru ale servanţilor; d) împreună cu servanţii nominalizaţi formează binomul ofensiv; e) ia măsuri de asigurare a securităţii servanţilor; f) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialelor; g) mânuieşte. împreună cu servantul l, scara de împerechere; h) conduce activitatea grupei pentru remorcarea-dezremorcarea şi

punerea în funcţiune a utilajelor remorcabile la intervenţie; i) ţine permanent legătura cu comandantul nemijilocit, folosind

aparatura radio;

RSU 01 v.3

44

j) îndeplineşte, după recunoaştere, îndatoririle servantului l pe partea dreaptă a dispozitivului de intervenţie (la nevoie);

k) îndeplineşte îndatoririle şefului echipei de salvare; l) mânuieşte lampa electrică portabilă; m) mânuieşte aparatura radio; n) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.51 Îndatoririle comandantului de echipaj la autospecialele şi utilajele de stins incendii cu pulbere şi azot sau dioxid de carbon.

(1) Comandantul de echipaj, în afara îndatoririlor generale, are următoarele obligaţii :

a) verifică şi asigură echiparea corespunzătoare a servanţilor pentru intervenţie;

b) participă la recunoaştere şi dă misiuni subordonaţilor; c) stabileşte locul şi poziţiile de lucru ale servanţilor; d) ia măsuri de asigurare a securităţii servanţilor; e) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialei; f) conduce activitatea grupei pentru remorcarea-dezremorcarea

şi punerea în funcţiune a utilajelor remorcabile la intervenţie; g) ţine permanent legătura cu comandantul nemijlocit, folosind

aparatura radio; h) îndeplineşte, după recunoaştere, îndatoririle servantului l pe

partea dreaptă a dispozitivului de intervenţie; i) mânuieşte lampa electrică portativă; j) mânuieşte aparatura radio; k) recepţionează si transmite ordine, semne si semnale.

Art.52 Îndatoririle comandantului de echipaj la autospecialele de evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat.

(1) Comandantul de echipaj răspunde de deplasarea autospecialei la locul intervenţiei, de realizarea şi lucrul în dispozitivul ordonat, cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, precum şi de conectarea corectă a consumatorilor, astfel încât să nu se provoace avarii tehnice.

(2) În afara îndatoririlor generale, are următoarele obligaţii : a) verifică şi asigură echiparea corespunzătoare a servanţilor

pentru intervenţie; b) participă la recunoaştere şi dă misiuni subordonaţilor; c) stabileşte locul de lucru al servanţilor; d) urmăreşte executarea întocmai a ordinelor date şi ia măsuri de

asigurare a securităţii servanţilor; e) îndeplineşte, după recunoaştere, îndatoririle servantului l pe partea

dreaptă a dispozitivului de intervenţie (la nevoie); f) îndeplineşte îndatoririle şefului echipei de salvare; g) urmăreşte ca pe timpul realizării dispozitivului să nu se blocheze

căile de acces şi să nu se degradeze circuitele de către alte mijloace mobile de intervenţie;

RSU 01 v.3

45

h) urmăreşte amplasarea consumatorilor şi circuitelor de alimentare cu energie electrică, astfel încât să se evite udarea lor;

i) verifică conectarea consumatorilor în dispozitiv înainte de realizarea legăturii la priza maşinii;

j) organizează salvarea persoanelor, folosind completul de salvare;

k) participă cu întreaga grupă la transportul şi pre gătirea pentru lucru a pernei pneumatice;

l) conduce acţiunea grupei pentru remorcarea-dezremorcarea şi punerea în funcţiune a utilajelor remorcabile de intervenţie;

m) mânuieşte aparatura radio; n) recepţionează şi transmite ordine, semne, şi semnale.

Art.53 Îndatoririle comandantului de echipaj la autospecialele pentru salvare şi intervenţie la înălţimi.

a) verifică şi asigură echiparea corespunzătoare a servanţilor pentru intervenţie;

b) participă la recunoaştere şi dă misiuni subordonaţilor; c) stabileşte locul de lucru al servanţilor; d) urmăreşte executarea întocmai a ordinelor date şi ia măsuri de

asigurare a securităţii servanţilor; e) îndeplineşte îndatoririle şefului echipei de salvare; f) împreună cu şeful gărzii de intervenţie stabileşte locul de amplasare

a autospecialei; g) organizează salvarea persoanelor; h) supraveghează liniile de furtun şi la nevoie le înlocuieşte pe cele

sparte; i) mânuieşte aparatura radio; j) recepţionează şi transmite ordine, semne, şi semnale.

Art.54 Îndatoririle comandantului de echipaj la autoplatforme pentru salvare şi intervenţie la înălţimi.

Comandantul de echipaj (alpinist – salvator) răspunde de asigurarea deplasării autospecialei şi a personalului la locul intervenţiei ţinând seama de elementele agabaritice ale acesteia, de modul de îndeplinire a îndatoririlor de către membrii echipajului şi de buna funcţionare a tuturor utilajelor şi accesoriilor.

În afara îndatoririlor stabilite prin regulamentele militare şi de specialitate mai are următoarele obligaţii:

a) verifică şi asigură echiparea corespunzătoare pentru intervenţie a membrilor echipajului şi ia toate măsurile pentru evitarea evenimentelor negative ce ar putea să-i pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea sa precum şi a membrilor echipajului;

b) participă la recunoaştere şi trasează misiuni membrilor echipajului; c) mânuieşte stingătoarele din dotarea autospecialei; d) întinde, prelungeşte şi strânge liniile de furtun, la nevoie aplică

feşi sau înlocuieşte furtunurile sparte;

RSU 01 v.3

46

e) ia măsuri pentru semnalizarea/balizarea zonei în care se intervine cu autospeciala şi a zonei în care există un pericol iminent;

f) pe timpul misiunilor şi intervenţiilor, pe timpul folosirii instalaţiei speciale îşi ocupă locul la pupitrul de comandă de pe platforma autospecialei;

g) manevrează tunul de apă şi pulverizatorul de apă pentru autoprotecţia nacelei;

h) foloseşte la nevoie aparatul pentru protecţia respiraţiei; i) împreună cu echipajul autospecialei mânuieşte proiectoarele din

dotarea acesteia; j) poziţionează autospeciala în poziţie optimă de lucru faţă de

obiectiv urmărind respectarea distanţei minime faţă de cablurile de înaltă tensiune şi permanent să existe posibilitatea retragerii forţelor dacă situaţia o impune;

k) verifică dacă solul poate susţine forţele exercitate de reazemele de calare;

l) montează împreună cu membrii echipajului plăcile de bază pentru reazemele de calare;

m) acţionează reazemele de calare ale autospecialei; n) utilizează dispozitivele de control ale braţului autospecialei din

postul de comandă aflat pe platforma acesteia; o) la manevrarea braţului ţine seama de viteza vântului; p) ia măsuri pentru a nu se depăşi încărcătura recomandată în nacelă; q) la nevoie acţionează butonul de oprire de urgenţă; r) menţine autospeciala în condiţii de maximă siguranţă în exploatare; s) la nevoie, foloseşte metode şi procedee de alpinism de intervenţie şi

respectă întocmai regulile şi normele în domeniu; t) nu părăseşte autospeciala pe timpul desfăşurării intervenţiilor; u) ţine legătura cu comandantul intervenţiei, precum şi cu membrii

echipajului din nacelă, folosind aparatura radio; v) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.55 Îndatoririle comandantului de navă şi timonier la navele de stins incendii

(1) Comandant de navă şi timonier: se subordonează şefului gărzii de intervenţie şi răspunde de siguranţa navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia navei şi de protecţie a mediului, menţinerea condiţiilor de muncă a echipajului şi pregătirea acestuia. El poartă în toate împrejurările răspunderea deplină cu privire la conducerea navei şi siguranţa echipajului acesteia. Comandantului navei i se subordonează întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, excepţie făcând şefii săi ierarhici.

(2)El are următoarele îndatoriri: a) răspunde de pregătirea navei şi a echipajului în vederea îndeplinirii

misiunilor; b) cunoaşte în permanenţă existentul şi starea mijloacelor tehnice,

performanţele şi limitele operaţionale ale acestora, materialele şi plinurile navei,

RSU 01 v.3

47

precum şi caracteristicile tehnico-tactice ale navei şi tehnicii din dotarea acesteia;

c) ia măsuri pentru menţinerea în permanentă starea de funcţionare a tehnicii şi instalaţiilor de la bordul navei;

d) răspunde de siguranţa navei pe timpul marşului şi a staţionării; e) organizează pregătirea pentru misiune a întregului echipaj; f) supraveghează direct toate lucrările care ar putea influenţa

stabilitatea navei; g) ia măsuri ca toate avariile şi incidentele suferite la navă să fie

remediate imediat şi pe cât posibil cu mijloacele bordului; h) răspunde de respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale; i) mânuieşte aparatura radio aflată la bordul navei; j) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale.

Art.56 Îndatoririle comandantului echipei de salvare sunt următoarele: a) participă la executarea recunoaşterii cu întreaga echipă; b) verifică şi asigură echiparea corespunzătoare a servanţilor c) stabileşte locul şi poziţiile de lucru ale servanţilor d) ia măsuri de asigurare a securităţii servanţilor e) execută prin metodele, procedeele, tehnicile şi procedurile ordonate

salvarea, deblocarea, descarcerarea, degajarea şi evacuarea persoanelor din zona de risc

f) acordă victimelor primul ajutor de bază g) execută şi conduce operaţiunile privind transportul victimelor în

afara zonei de risc şi predarea acestora în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă sau a primului ajutor calificat

h) execută şi conduce operaţiunile privind evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu din zona de risc

i) execută şi conduce operaţiunile privind evacuarea animalelor aflate în pericol, imobilizate sau captive în medii ostile vieţii

j) execută şi conduce operaţiunile de tăiere, desfacere, demolare, consolidare a elementelor ce prezintă pericol

k) mânuieşte scările din dotare echipamentele şi accesoriile de protecţie individuală, salvare, pentru descarcerare, acordare a primului ajutor, iluminat

l) ţine permanent legătura cu comandantul nemijlocit, folosind aparatura radio

m) mânuieşte aparatura radio n) recepţionează şi transmite ordine, semne şi semnale

RSU 01 v.3

48

3.4 Modul şef gardă de intervenţie

3.4.1 Echipare Art.57 (1) La alertare sau la ordin:

a) costum de protecţie tip pompier; b) centura cu cârlig de siguranţa; c) casca de protecţie cu vizor; d) radio-telefon portabil; e) cizme scurte din piele cu branţ

metalic; fig. 25

fig. 25

(2) La locul intervenţiei

a) aparat de respirat (la nevoie); b) costum de protecţie anticalorică,

la nevoie; c) mănuşi de protecţie; d) mănuşi de cauciuc numai la

A.Sp.F.G.I.; e) cizme de cauciuc, la nevoie; f) fluier; g) lanterna.

fig. 26

fig. 26

3.4.2 Îndatoriri

Art.58 Şeful gărzii de intervenţie se subordonează comandantului subunităţii şi comandantului intervenţiei -fiind obligat să:

a) stabilească forţele şi mijloacele care se deplasează în raionul de intervenţie al subunităţii pentru executarea misiunilor de intervenţie;

b) stabilească itinerariul de deplasare, cu respectarea distanţelor de siguranţă între autospeciale şi a regulilor de circulaţie pe drumurile publice de către conducătorii autospecialelor pe timpul intervenţiilor;

RSU 01 v.3

49

c) transmită ordinul de deplasare către comandanţii de echipaje, precizând locul evenimentului, traseul, forţele şi mijloacele ce se deplasează şi ordinea acestora în coloană;

d) să organizeze şi să conducă, până la sosirea ofiţerilor din subunitate/grupa operativă, operaţiunile pentru intervenţie;

e) să stabilească necesitatea intervenţiei prin metoda binomului şi să transmită ordinul către comandantul de echipaj;

f) nominalizează persoana care monitorizează folosirea aparatelor de respirat cu aer comprimat;

g) identifice riscurile la care se expune personalul de intervenţie, iar prin deciziile şi ordinele pe care le dă, răspunde de securitatea şi sănătatea în muncă a întregului personal al gărzii de intervenţie pe timpul acţiunilor de intervenţie.

h) comunice subofiţerului operativ, în timpul cel mai scurt de la ajungerea la locul intervenţiei şi periodic, informaţiile esenţiale privind situaţia operativă şi stadiul desfăşurării acţiunilor la care participă, pentru informarea comenzii unităţii şi a eşaloanelor superioare;

i) întocmească documentele stabilite, după încheierea acţiunilor de intervenţie şi să transmită, personal, subofiţerului operativ, datele din raportul de intervenţie, precum şi alte date necesare referitoare la intervenţiile şi acţiunile întreprinse;

j) asigure restabilirea capacităţii de intervenţie a forţelor şi mijloacelor care au participat la intervenţie;

k) verifice aplicarea normelor de Securitate şi Sănătate în muncă pe timpul intervenţiei pe timpul intervenţiei şi a activităţilor pe care le conduce.

l) observe continuu evoluţia evenimentelor pe direcţia repartizată fiind gata să dea semnalul de retragere, dacă este cazul;

m) să raporteze comandantului de subunitate (detaşament, secţie, staţie) sau subofiţerului operativ (în cazul pichetelor) modul de desfăşurare a intervenţiilor la care a participat, concluziile şi învăţămintele rezultate şi să întocmească analiza intervenţiilor conduse în caietul/dosarul de analiză a intervenţiilor;

n) să ţină evidenţa, în registrul de evidenţă a acţiunilor de intervenţie, a tuturor intervenţiilor executate de subunitate;

4 Operaţiuni pentru desfăşurarea intervenţiei la incendii 4.1Alertarea pentru intervenţie Art.59 (1) Alertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi

înregistrarea anunţului, introducerea semnalului acustic, transmiterea acestuia comandantului intervenţiei şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii. (2) Recepţionarea apelului, în vederea alertării pentru intervenţie se face prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau prin declanşarea sistemului de observare-alarmare automată a incendiilor. Operaţiunea de alertare

RSU 01 v.3

50

se efectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice şi optice stabilite sau la ordinul comandantului intervenţiei.

(3) La recepţionarea semnalului (ordinului), personalul operativ execută următoarele :

a) întrerupe activităţile la care sunt angrenaţi; b) se deplasează cu repeziciune, în mod ordonat la locul de păstrare a

echipamentului de protecţie; c) ridică echipamentul de protecţie, se deplasează pe locul stabilit şi se

echipează; d) comandantul de echipaj adună echipajul în faţa autospecialei,

verifică prezenţa şi echiparea servanţilor; e) conducătorul autospecialei scoate autospeciala în faţa garajului

(concomitent cu executarea celorlalte activităţi); f) se trece în formaţia de marş. la ordinul comandantului de echipaj,

numai după staţionarea autospecialei (nu se opreşte motorul). (4) După primirea ordinului de marş comandantul de echipaj transmite

conducătorului autospecialei: a) obiectivul la care se intervine; b) locul autospecialei în coloană; c) itinerarul de deplasare la locul intervenţiei.

(5) Timpul de adunare pentru intervenţie se stabileşte în funcţie de amplasamentul cazărmii, condiţiile de cazare a personalului şi în funcţie de locul de garare a tehnicii şi materialelor de intervenţie, diferenţiat, în raport cu condiţiile de timp şi anotimp (ziua sau noaptea, vara sau iarna), urmărind ca acesta să fie cât mai scurt. Timpul de adunare pentru intervenţie se consideră din momentul declanşării semnalului de alertare şi până la adunarea personalului în locul stabilit.

(6) Timpul de alertare este de 1-3 minute, în funcţie de anotimp, in timpul zilei sau noaptea.

(7) Se interzice urcarea servanţilor în cabină înainte ca şoferul să scoată autospeciala din garaj sau pe timpul cât aceasta se găseşte în mişcare.

(8) Alertarea se poate executa şi în urma anunţării telefonice directe sau verbale la sediul unităţii sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor de urgenţă, se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului, după care se declanşează semnalul de alertare şi se raportează eşalonului superior.

(9) În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta centrului operaţional.

4.2 Deplasarea la intervenţie. Art.60 (1) Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de

deplasare al comandantului intervenţiei (şefului gărzii de intervenţie/comandant echipaj), în care se vor preciza:

RSU 01 v.3

51

a) locaţia unde se intervine; b) itinerarul de deplasare; c) forţele şi mijloacele ce se deplasează; d) ordinea acestora în coloană.

(2) Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a intervenţiei şi datele cunoscute privind situaţia existentă, comandantul intervenţiei, transmite prin radio dispoziţii preliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor concentrate.

(3) Deplasarea la locul acţiunii se face în coloană, pe itinerarul ordonat, folosind obligatoriu mijloacele de avertizare optice şi acustice, astfel încât să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţie completă. .

(4) De regulă, timpul de deplasare pe uscat este de 5-35 minute în funcţie de amplasarea localităţilor şi importanţa obiectivelor.

(5) Dacă din diferite motive autospeciala nu poate ajunge la locul intervenţiei, toţi servanţii din echipaj, mai puţin conducătorul autospecialei, continuă deplasarea cu un alt autovehicul sau pe jos. Felul şi cantitatea acce-soriilor care se transportă de către servanţi vor fi stabilite de comandantul de echipaj, în funcţie de natura intervenţiei şi de posibilităţile de acţiune existente la obiectivul respectiv.

(6) Ajungând la locul intervenţiei, conducătorul autospecialei amplasează autospeciala pe locul ordonat, astfel încât să nu stânjenească circulaţia altor autovehicule şi să permită manevrarea ulterioară a acesteia.

(7) Se interzice deschiderea uşilor, precum şi coborârea servanţilor din cabină pe timpul cât autospeciala se găseşte în mişcare.

4.3 Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie Art.61 (1) Dispozitivul preliminar de intervenţie pentru stingerea

incendiilor se realizează după sosirea la locul acţiunii, concomitent cu executarea recunoaşterii şi trebuie să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de intervenţie, executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii. Acesta se realizează la ordinul comandantului intervenţiei, care cuprinde:

a) locul de amplasare a tehnicii de intervenţie; b) numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor; c) modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere; d) numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului; e) aliniamentul până la care se realizează dispozitivul.

(2) Pentru realizarea dispozitivului preliminar, comandantul de echipaj ordonă următoarele:

a) locul de amplasare a autospecialei; b) modul de alimentare cu apă şi cu alte substanţe de stingere; c) aliniamentul până la care se întind liniile de furtun şi tipul acestora; d) locul de amplasare a distribuitorului;

RSU 01 v.3

52

e) ţeava de însoţire la recunoaştere (când este cazul); f) accesoriile şi utilajele ce se aduc la nivelul distribuitorului; g) compunerea şi dotarea echipei de salvare şi evacuare (când este

cazul). (3) Pe baza ordinului pentru realizarea dispozitivului premergător, se

execută următoarele : a) servanţii se echipează cu accesoriile necesare funcţiei ce o

îndeplinesc, conform prevederilor prezentului ordin;conducătorul autospecialei amplasează autospeciala pe locul ordonat şi asigură posibilităţile de alimentare a acesteia;. Aceasta nu se amplasează direct la sursă când sursa de apă se găseşte la limita maximă a alimentării directe sau când alimentarea se face prin întreruperea continuităţii. În această situaţie, se amplasează iniţial lângă obiectiv, se realizează ţeava de însoţire la recunoaştere şi se lucrează cu apa din cazan. Servanţii realizează dispozitivul spre sursă, după care autospeciala se deplasează la aceasta;

b) se deschid uşile bancheţilor cu accesorii şi se desfac dispozitivele de prindere a scărilor, trecându-le în poziţia de aşteptare;

c) se întind liniile de furtun pe direcţiile ordonate; d) se transportă lângă distribuitor (sau la capătul liniilor de furtun)

accesoriile de protecţie, pentru trecerea apei. de producere a spumei, scările (când este cazul) şi alte accesorii;

e) sunt pregătite pentru lucru aparatele de respirat cu aer comprimate şi costumele de protecţie anticalorică (când este cazul);

f) se realizează dispozitivele din sectorul de alimentare şi cel intermediar când se execută alimentarea în releu;

(4) Particularităţi privind realizarea dispozitivului premergător la alte tipuri de autospeciale:

a) La Autospeciala pentru Evacuarea Fumului gazelor şi Iluminat. servanţii execută în plus următoarele:

a1) împământarea autospecialei, după amplasarea pe locul ordonat; a2) dau jos principalele accesorii si le aşează la col puţin 5 m de autospecială; a3) întind liniile de cablu electric pe direcţiile ordonate si transportă la capătul lor accesoriile şi materialele ordonate; a4) pregătesc pentru lucru aparatele de tăiat şi sudat electric şi autogen.

b) La Autospecialele pentru Salvarea de la Înălţime, servanţii execută în plus următoarele:

b1) fixează la teren autospeciala, după amplasarea acesteia pe locul ordonat; b2) conducătorul autospecialei pune în funcţiune instalaţia pentru acţionarea pachetului de scări/platformei, orientând-o pe direcţia ordonată.

(5) După realizarea dispozitivului preliminar, servanţii se adună în linie pe un rând, la capătul dispozitivului realizat sau în faţa (spatele) autoscării.

RSU 01 v.3

53

(6) Servanţii de pe autospecialele a căror utilizare nu a fost hotărâtă. rămân în formaţia de marş.

(7) În cazurile în care tactica de intervenţie nu a fost stabilă clar, se execută numai dispozitivul de alimentare cu apă a autospecialelor, coborârea rolelor de furtun, a celorlalte accesorii şi descătărămarea scărilor.

(8) Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei.

(9) În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în documentele de organizare a intervenţiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie.

4.4 Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului

de intervenţie Art.62 (1) Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea

ordinului de intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe toată durata intervenţiei şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse în scopul cunoaşterii situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi populaţie, obţinerii şi transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei. (2) Recunoaşterea se realizează de o echipă formată din specialişti ai obiectivul afectat şi comandanţii de echipaj, condusă de comandantul intervenţiei şi se execută pe mai multe direcţii, prin observare şi cercetare,

(3) La recunoaştere se stabilesc: a) riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia,

precum şi căile, mijloacele şi procedeele de salvare-evacuare; b) locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale

tipului de risc produs; c) dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de

stingere, starea acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării; d) existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce

pot favoriza propagarea incendiului; e) existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a

protejării împotriva efectelor tipului de risc produs; f) necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de

construcţie, ce pot contribui la propagarea efectelor tipului de risc produs; g) dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă

pentru alimentarea autospecialelor şi utilajelor; h) balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor,

informaţiilor şi urmelor de orice natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.

(4) Echipa de recunoaştere este obligată: a) să respecte cu stricteţe regulile de tehnica securităţii pe timpul

recunoaşterii;

RSU 01 v.3

54

b) să pătrundă pe căile cele mai scurte şi sigure (uşi, ferestre) si să determine locul şi mărimea focarului de incendiu, a distrugerilor produse de avarie, explozie;

c) să verifice toate încăperile de pe direcţia de acţiune cuprinse sau expuse incendiului, precum şi cele afectate de avarie, explozie;

d) să salveze şi să acorde ajutor persoanelor aflate în pericol; e) să ia măsuri pentru lichidarea unor focare ce pot contribui la

propagarea incendiului; f) să execute recunoaşterea din exterior, când nu poate

pătrunde în clădirea, instalaţia sau încăperea afectată de incendiu, avarie. (5) Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi

informaţiilor obţinute în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie de către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul identificării şi evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor.

(6) Încă de la primele acţiuni se va efectua o analiză atentă a mediului în care se manifestă incendiul urmărind următoarele elemente prezentate în fig. nr. 27:

a) intensitatea, culoarea şi propagarea flăcării şi fumului; b) pericolul exploziei unor recipiente aflate sub presiune; c) pericolul cedării elementelor de construcţie; d) riscul electrocutării personalului; e) temperatura ridicată în zona de acţiune; f) scurgeri de gaze ce pot produce inflamări sau explozii pe timpul

intervenţiei.

fig. nr. 27

(7) Odată identificat pericolul, echipa de recunoaştere îşi asigură protecţia şi informează personalul şi ceilalţi servanţi participanţi la acţiune. (8) Observarea precisă a focului şi fumului şi supravegherea permanentă a locului intervenţiei va permite echipei de recunoaştere să decidă ce are de făcut, să aplice metode şi tehnici adaptate situaţiei, să respecte regulile de securitate şi sănătate în muncă individuale şi colective.

RSU 01 v.3

55

(9) În activitatea de „citire” a incendiului se vor ţine cont de următoarele: a) culoarea, densitatea, modul de stratificare a fumului; b) culoarea, forma şi intensitatea flăcării; c) direcţia de propagare şi volumul compuşilor de ardere;

(10) Se va analiza posibilitatea dirijării fumului şi implicit a flăcării funcţie de situaţia incendiului, astfel:

a) funcţie de situaţie se va analiza oportunitatea deschiderii uşilor şi ferestrelor pentru evacuare sau pericolul ce îl implică deschiderea acestora;

b) se va urmări decomprimarea spaţiului afectat de incendiu pentru evitarea răbufnirilor, fenomenelor back – draft şi flash – over;

c) se vor asculta permanent zgomotele produse de ardere. (11) La accesul într-un spaţiu închis se vor mai ţine cont de următoarele:

a) analiza temperaturii ce s-a realizat în interior prin atingerea elementelor constructive ale căii de acces (se ţine cont de transmiterea căldurii prin radiaţie);

b) observarea atentă a tuturor factorilor ce pot genera explozii, inflamări (funcţie de caracteristicile elementelor constructive şi caracteristicile incendiului);

c) prezenţa fumului în exteriorul zonei de ardere prin fisuri, deteriorări ale elementelor de construcţie;

d) pregătirea ţevilor de refulare în virtutea executării testului de uşă şi al testului de plafon după pătrundere;

e) se realizează în etape şi numai după o bună studiere prin deplasări pe distanţe foarte scurte (1-2m) până în punctele cele mai optime pentru executarea recunoaşterilor şi stabilirea elementelor necesare realizării dispozitivului de intervenţie.

f) identificarea tipului substanţelor combustibile, având la bază criteriile fizice ale fumului şi gazelor de ardere.

(12) Elemente fizice de identificare ale fumului Substanţe

combustibile Caracteristicile fumului

Culoare Miros Gust Lemn Negru - cenuşiu De răşină Acrişor Produse petroliere Negru De ţiţei Acrişor Fosfor Alb Usturoi -

Materiale plastice Cenuşiu închis - deschis

Înţepător, amoniac Acid

Bumbac, ţesături Brun Specific Acrişor Cauciuc Negru - brun Usturoi Acid Hârtie, fân, paie Alb gălbui - -

(13) Dezvoltarea şi propagarea arderii sunt facilitate de: a) existenţa substanţelor combustibile care ard cu rapiditate şi

dezvoltă temperaturi ridicate; b) existenţa elementelor combustibile ale construcţiilor şi instalaţiilor;

RSU 01 v.3

56

c) prezenţa diferitelor deschideri, treceri neprotejate care facilitează schimbul de gaze;

d) deplasarea produselor arderii puternic încălzite; e) transportul diferitelor materiale aprinse datorită curenţilor de aer; f) distanţa mică între construcţii sau alte materiale combustibile

depozitate; g) prăbuşirea diferitelor elemente de construcţie precum şi exploziile

produse pe timpul incendiului. Ordinul de intervenţie va cuprinde :

a) amploarea şi complexitatea situaţiei; b) misiunile structurilor de intervenţie proprii şi a celor cu care se

cooperează; c) măsurile de protecţie şi securitate; d) măsuri suplimentare de protecţie a mediului; e) locul de dispunere a punctului de comandă mobil.

Art.63 (1) Comandantul de echipaj transmite hotărârea la subordonaţi prin ordinul de intervenţie, care, în principiu, va cuprinde:

a) date despre incendiu (locul, suprafaţa, natura materialelor care ard, posibilităţi de propagare);

b) misiunea echipajului; c) misiunile servanţilor, mijloacele cu care şi pe unde acţionează,

locul acestora în dispozitivul de intervenţie; d) presiunea la pompe şi tipul ţevi folosite; e) misiunile forţelor cu care se cooperează; f) măsurile de asigurare a protecţiei servanţilor; g) locul comandantului de echipaj în cadrul dispozitivului de

intervenţie. (2)Succesiunea ordinelor (dispoziţiilor) date în cursul desfăşurării

acţiunilor de intervenţie va fi strict legată de evoluţia, în timp şi spaţiu, a situaţiei de la locul intervenţiei.

4.5 Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor, bunurilor şi mediului

Art.64 (1) Se execută distinct şi prioritar de către personalul stabilit şi pregătit în acest scop, astfel:

a) când situaţia de urgenţă ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor;

b) când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă complementare sau dezvoltarea celei existente astfel încât să nu pună în pericol viaţa;

c) la ordinul instituţiilor abilitate. (2) Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul

RSU 01 v.3

57

obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate). (3) Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie.

(4) În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie, precum şi cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia acestora.

4.6 Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă

Art.65 (1) Se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de intervenţie, acesta poate fi completat/modificat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie de evoluţia situaţiei. (2) Dispozitivele de interventie vor fi permanent mobile si se vor realiza in urmatoarea ordine şi vor acţiona pentru:

a) salvarea persoanelor surprinse de incendiu, protejarea, evacuarea bunurilor materiale periculoase şi / sau a celor de valoare;

b) oprirea propagării incendiului si protectiea vecinătătilor; c) stingerea incendiului.

(3) Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune.

(4) De la autospeciale, în raport cu numărul de servanţi, se pot realiza, în principiu, următoarele dispozitive de intervenţie :

a) echipajele de la ASAS un dispozitiv cu 1—3 linii de apă sau spumă, 1-2 dispozitive înaltă presiune sau pot lucra cu tunul de apă şi spumă de pe loc sau din mers;

b) echipajele de la A.Sp.P.A. — un dispozitiv cu l—3 ţevi de refulare a pulberii sau poate lucra cu tunul de pe loc sau din mers;

c) echipajul de pe A.Sp.F.G.I. — poate până la 3—9 proiectoare mobile, l—3 exhaustoare şi 3 ventilatoare ; poate instala o saltea pneumatică ; pune în funcţiune celelalte accesorii din dotare, pompa submersibilă, bor-maşina electrică, aparatele de tăiat şi sudat.

d) Echipajul de pe FRAP. — un dispozitiv cu o linie de înaltă presiune;

(5) Autospecialele de interventie se vor amplasa pe cat posibil circular in jurul zonei incendiate si astfel incat sa poata fi scoase din dispozitiv in cazul unor pericole ce ameninta integritatea lor fizica. Este interzisa aglomerarea autospecialelor “bara la bara” pe o singura latura a zonei incendiate, sau fara posibilitati de manevra. Responsabilitatea amplasarii autospecialelor revine conducatorilor auto.

RSU 01 v.3

58

(6) Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date, după care îşi ocupă locul în dispozitiv.

4.7 Manevra de forţe Art.66 (1) Manevra de forţe se realizează prin gruparea şi regruparea

resurselor la dispoziţie, în scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent.

(2) Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei.

4.8 Localizarea şi lichidarea incendiului. Art.67 (1) Constă în izolarea ariei de manifestare a acesteia faţă de mediul

înconjurător şi stoparea agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor evenimentului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea realizându-se prin:

a) acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale, substanţe şi procedee de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea evenimentului;

b) protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şi vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile;

c) îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor;

d) desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor, când situaţia impune, pentru crearea de culoare sau spaţii între obiectivul afectat şi vecinătăţi.

(2) Localizarea incendiului este faza în care se realizează limitarea dezvoltării şi propagării arderii prin :

a) atacul neîntrerupt asupra principalelor focare de ardere, utilizându-se substanţe şi procedee de stingere, în raport cu natura şi dezvoltarea incendiului;

b) protecţia căilor de acces pentru salvarea persoanelor, evacuarea animalelor şi a bunurilor materiale, a vecinătăţilor şi a golurilor existente în elementele construcţiei;

c) îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor;

d) demolarea şi desfacerea construcţiilor si instalaţiilor în caz de nevoie.

(3) Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

RSU 01 v.3

59

(4) Lichidarea incendiului este faza în care se obţine întreruperea arderii şi se înlătură posibilitatea reapariţiei acesteia şi, se realizează prin:

a) acţiunea coordonată şi neîntreruptă a tuturor servanţilor ce au primit misiunea de lichidare a focarelor de pe întreaga suprafaţă incendiată;

b) utilizarea procedeelor adecvate şi refularea neîntreruptă a substanţelor de stingere la intensitatea oare să asigure oprirea procesului de ardere într-un timp scurt;

c) executarea desfacerilor şi răcirea elementelor de construcţie si a instalaţiilor;

d) evacuarea produselor de ardere pentru reducerea temperaturii şi crearea condiţiilor de pătrundere către focar.

(5) Pe timpul stingerii incendiilor, servanţii execută concomitent acţiuni de supraveghere a construcţiilor, instalaţiilor vecine si intervin pentru prevenirea apariţiei unor noi focare. 4.9. Înlăturarea efectelor negative ale incendiului

Art.68 (1) Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului este faza în care se execută măsuri şi acţiuni în scopul reducerii pagubelor materiale şi preîntâmpinarii apariţiei altor tipuri de risc.

(2) Intervenţia trebuie să fie bine organizată şi executată, într-o anumită ordine, pe baza unei concepţii unitare, şi cuprinde:

a) cercetarea perimetrului afectat şi salvarea persoanelor surprinse în clădiri, instalaţii sau sub dărâmături;

b) lichidarea incendiilor; c) întreruperea reţelelor de alimentare cu apă, gaze, energie termică,

curent electric din zonele afectate, pun în pericol viaţa oamenilor sau pot contribui la propagarea incendiilor;

d) evacuarea apei din spaţiile blocate (subsoluri, demisoluri, pivniţe), unde se găsesc materiale ce nu pot ii scoase sau bunuri materiale de mare valoare;

e) amenajarea punctelor de lucru pentru salvarea persoanelor şi recuperarea valorilor materiale ; scoaterea de sub dărîmături şi transportarea supravieţuitorilor ; acordarea primului ajutor medical.

4.10 Regruparea forţelor şi mijloacelor Art.69 Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea

parţială sau totală a dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări importante în evoluţia evenimentului, la ordinul comandantului intervenţiei.

4.11 Stabilirea cauzelor (probabile) producerii evenimentului şi

condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia Art.70 (1) Stabilirea cauzelor (probabile) producerii evenimentului şi

condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi

RSU 01 v.3

60

informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia.

(2) Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către o comisie alcătuită din comandantul intervenţiei, persoane din obiectivul incendiat, specialişti din instituţiile care au participat la intervenţie , potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general, referitoare la cercetarea la faţa locului.

(3) Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte forţe de intervenţie sau cetăţeni.

(4) Inspectoratele judeţene sunt obligate să asigure stabilirea împrejurărilor şi cauzelor (probabile) la toate intervenţiile din zona de competenţă la care au acţionat ori s-au deplasat forţe şi mijloace proprii.

4.12 Întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de

intervenţie Art.71 Întocmirea procesului verbal de intervenţie, a raportului de

intervenţie şi informarea inspectorului şef/comandantului şi a eşalonului superior se realizează în conformitate cu reglementările şi procedurile elaborate în acest scop.

4.13 Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii Art.72 (1) Este operaţiunea ce se execută la ordinul comandantului

intervenţiei şi cuprinde: a) încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie; b) strângerea dispozitivului de intervenţie; c) curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor; d) verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi

utilaje; e) realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi

de alimentare; f) verificarea prezenţei personalului participant la acţiune; g) îmbarcarea personalului pe autospeciale; h) încolonarea autovehiculelor; i) deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate.

(2) În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere sau se pot deplasa la altă misiune. (3) Deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, prin folosirea mijloacelor de semnalizare optică.

(4) Dacă pe timpul înapoierii la cazarmă se descoperă un alt incendiu, şeful gărzii de intervenţie/comandant de echipaj ia măsuri pentru localizare şi lichidare şi raportează la subunitate despre aceasta.

RSU 01 v.3

61

4.14 Restabilirea capacităţii de intervenţie Art.73 Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după

înapoierea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate şi constă în: a) realizarea plinurilor cu substanţe de stingere, carburanţi şi

lubrifianţi; b) întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie,

remedierea defecţiunilor, dacă este posibil; c) înlocuirea echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit; d) reorganizarea gărzii de intervenţie şi înlocuirea personalului, după

caz; e) asigurarea asistenţei medicale.

5. Dispoziţii finale Art.74 În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului

ordin, IGSU ca organ de reglementare, va elabora următoarele următoarele proceduri:

a) proceduri de mânuire a accesoriilor şi utilajelor din dotare; b) proceduri de lucru ale binomului ofensiv pentru localizarea şi

lichidarea incendiilor; c) proceduri de intervenţie ale echipajelor pentru localizarea şi

lichidarea incendiilor. d) procedură privind comunicarea la locul intervenţiei

Art.75 În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin se abrogă RISPM aprobat prin OMI nr. din