-
.I, ,
O Fault! Acelea~ireflexe care i-auajutat pe fotbali~tisa-~i
men1inaechilibrul cu ofrac1iune de secundainainte, acumdetermina
bra1ele sase mi~te spreexterior pentru aatenua efectelecaderi.
O Ilustra,ie dincartea ..Tratatdespre om" scrisade Descartes
insecolul al XVI-Iea, cearata modul derealizare areflexelor. Focul
(A)stimuleaza nervul(B), care trimiteimpulsul mai departespre
creier, undedeschide un por ( e
! ~i d). Din rezervoruli ventricolului curge) un fluid spre
mu~chii
piciorului,~ determinandu-1 sa se~ retraga.
De ce cade pisica intotdeaunain picioare? Din ce cauziiclipim?
Cum de continuiim siirespiriim, chiar ~i ciinddormim? Toate aceste
actiuniau loc ca urmare a unorreactii automate, ce nu
suntcontrolate con.)'tient -rejlexele.
--
I~
::~~
D in punct de vedere al complexi~tii,reflexele prezin~ o mare
varietate,lncepand cu simpla retragere a mainii
cind inW In cbntact cu o suprafata fierbintepana la reflexele
mai complicate, care ne aju~s:l ne p:lsWrn echilibrul. Ne na5tem cu
omultime de reflexe primitive, ce sunt treptatuitate pe m:lsur:I ce
deprindem noi activi~ti.
Ce este un reflex?Reflexul este un r:Ispuns automat, dat
laaplicarea unui stimul specific, in modincon~tient. Actiunea
reflexelor esteconditionat:l de existenta urm:ltoarelorelemente:
analizatori; ne1Vi care s:l transmi~informa1;ia fumiza~ de
analizator; un aparatspecializat care s:l transforme aceas~
informatielntr-un r:Ispuns; ~i In cele din urm:l mu~chi sauglande
care reactioneaz:lla stimulul aplicat -de
doctoml ne testeaz:l reflexele prin lovireagenunchiului cu un
cioc:lnel, vibratiileprovocate sunt simtite de ni~te
receptorispecializati din mu~chi. Ace~tia trimit mesaje la
obicei raspunsul se concretizeaza Intr-unanurnit tip de
mi,5care. Orice raspuns care se1ncadreaza 1n acest tipar de reactie
automata laun stirnul, se nume~te reflex.
Actiunile con~tiente nu sunt reflexe,deoarece 1ntre aplicarea
stirnulului ~i raspunsintervine o etapa de analiza -raspunsulla
sti-mul este dat 1n functie de experienta trecuta, dedispozitie, de
dorintele actuale etc. Aceasta1nsearnna ca la momente diferite,
acela$i stirnulpoate produce reactii diferite; din c()ntrareflexul
ramane acela~i de fiecare data cindeaplicat stirnulul.
O reactie co~tienta poate fi mai puternicldecat unele reflexe
-putem sa ne tinem manape o soba fierbinte, dar numai cu un efort
co~-tient de vointa. Asfel, reflexele reprezinta unrnijloc de
protectie a corpului, prin reactii rapi-de mai ales la stimuli
nocivi. Unele reflexe im-portante, cum ar fi respiratia, pot fi
1mpiedicateco~tient doar o perioada scurta de timp.
Tipuri de reflexeExista o mare varietate de reflexe:
unelecontroleaza mi~carile mu~chilor, altelecontroleaza functiil~
de baza ale corpului saune ajuta sa ne orientam corect, cand stam
1n pi-cioare sau a~ezati. Alte reflexe, mai complexe,reprezinta
reactii bine determinate la anurnitesituatii periculoase sau
1nspaimantatoare..
Reflexele musculare mai sunt denurnite"reflexe osteotendinoase",
deoarece suntdeclanate de vibratiile din tendoane. cand
..
-
REFLEXE $1 REACT"
O O simpla mi~carea genunchiului poateda informa,ii despre
oposibila vatamare acoloanei vertebrale.Este lovit u~or tendo-nul
situat sub ge-nunchi; o succesiunede impulsuri (vezifigura
alaturata) sunttransmise prin inter-mediul fibrelor senziti-ve la
coloana verte-brala ~i de acolo lamu~chi. determinandmi~carea
brusca apiciorului.
O Sistemul nervossimpatic este cel caredetermina victimaunui
atac armat saridice mainile. Se eli-bereaza in corp adre-nalina,
!=are accelerea-za bataile inimii ~icre~te fluxul de sange;la
mu~chi ajung canti-ta,i mai mari de oxi-gen ~i glucoza pentruun
plus de energie.Cand totul se dove-de~te a fi doar ogluma.
sistemulnervos parasimpaticface ca toate funct;iilesa reintre in
normal.
m~duva spinarii, stimuland celulele nervoaseresponsabile de
controlul mu~chilor, iar acesteavor face piciorul s~ sara. Aceste
reflexe facparte dintr-o gama complerl de mecanisme(sistemul nervos
vegetativ), aflate in maduvasp~i; acestea controleaz~ tonusul
muscular,astfel incat corpul s~ fie tot timpul gata deactiune.
Aceste mecanisme situate in m~duvaspirulrii sunt la clndul lor
controlate de centriinerv~i responsabili de mi~are, aflati in
creier.Reflexele spinale pot fi mai energice (controlatede sistemul
nervos simpatic), sau mai lente(cotrolate de sistemul nervos
parasimpatic), infunctie de impulsurile primite de lacentrele
decontrol superioare. Acelea~i mecanisme alemaduvii spirulrii sunt
in leg~turn cu receptorijde durere, astfelincit corpul s~ poata
reactionarapid la apli.carea unor stimuli -durero~i.
Reflexele de orientareDac~ tinem o pisic~ la un metru ~i ceva
dep~mant ~i o lasati s~ cada, ea va aterizaintotdeauna in picioare
(fara a p~ti nimic). inmod similar, dac:l aiunecam pe ghea~,
corpulse rasuce~te incercind s~-~i recapete echilibrul,iar mainile
sunt impinse lateral pentru a prevenic~derea.
Aceste reactii mai coniplexe suntcoordonate de componente mai
avansate alesistemului motor. Receptorii din urecheainterna:
monitorizez~ pozitia noastra in spatiu.cand incepem s~ c~dem ace~ti
receptoritransmit informatiile necesare la cerebel (situatla baza
creierului) , iar acesta alege succesiuneacorect~ de mi~c~ri, ce
trebuie transmis~mu~hilor de la maini ~i de la picioare. Viteza
de reactie este mult mai mare, fatii de situatia incare ar
tiebui trebui s;l ne corect;lm pozitia inmod con~tient. Reflexele
primitive de acest tippot fi u~or remarcate la nou-rulscuti.
Deexemplu, dac;l capul bebelu~ului este la:satbrusc, copila~ul va
intinde mainile, ca ~i cum arincerca s;l prind;l ceva. Acest
reflex, denumit"Moro" (dup;l~doctorul care l-a descris pentruprima
datj), dispare cand bebelu~ul are catevas;lpt;lmani, in conditiile
unei dezvolt;lrinormale.
Reflexele de functionarea corpului .
Copiii care mai sunt inc;l in scutece nu potcontrola cofi.5tient
eliberarea urinei din vezic;l.cand vezica este plin;l, datoritj
presiunii carese formeaz;l in interiorul ei, se transmit la
O Daca se atingecu o bucata de vatapupila. se vadeclan~a imediat
unreflex de clipire. Inacest mod,eventualele particulede pe
suprafa1aochiului suntindepartateautomat, fara ca noisa ne
maipreocupam deaceasta problema.Daca acest reflexeste
pierdut.corneea poate suferidiferite leziuni.
lR
-
cantitate mare de singe este pompata dinepidenruI spre mu~chii
cei mai importanti.Aceste reflexe pot aparea chiar ~i cind negandim
la ceva fuspaimantator sau amenintator,ele flind parte integranta a
ceea ce numimraspuns conditionat.
Reflexele condi,ionateUn reflex conditionat e produs de un
stimuldiferit de cel care-l producea initial (sau in modnatural),
flind practic asociat noului stimul.Acest lucru se intampla cind,
in mod repetat,un stimul oarecare este ata-5at unui stimul
careprovoaca un reflex innascut.
Acest tip de reflexe a fost ilustrat pentruprima oara de
celebrul psiholog rus Pavlov. Defiecare data cand catelul supus
experimentuluiera hranit, suna un clopotel. Pavlov a observatca
reflexul salivar, care se produce ca reflex
coloana vertebrala semnale, pentru ca aceastasa declan,5eze un
reflex de golire a vezicii. Pemasura ce copilul cre~te, invata sa
1$1 controlezeacest reflex. Dar chiaf ~i adultii nu pot tine
subcontrol acest reflex la infinit; la un anumitpunct, datorita
irnpulsurilor trirnise de coloanavertebrala, vezica va fi
golita.
Reflexe similare controleaza ~i celelaltefunctii ale corpului,
inclusiv respiratia. Uneledintre ele (cum ar fi reflexul de golire
a veziciiurinare ~i intr-o mai mica masura chiaf ~irespiratia) pot
fi controlate in mod co~tient; inschimb reflexele care coordoneaza
activitateacardiaca sunt automate, involuntare.
Reflexele de comportamentAcestea sunt cele mai sofisticate
reflexe aleorganismului nostru; ele determina corpul sa secomporte
intr-un mod bine stabilit, cand estepus in situatii extreme. Cel
mai bun exemplu iireprezinta reaqia de "fuga sau lupta"
-unansarnblu de raspunsuri reflexe tipice ce aparintr-o situatie de
criza. cand, pe nea~teptate, netrezirn fata in fata cu un talhar
fie fugirn, fiedecidem s~ luptam cu el. Indiferent de
deciziacreierului, de a fugi sau de a ramane ~i a lupta,nevoile
organismului nu difera prea mult. inconsecinta, ansamblul de
reflexe va regia inmod automat frecventa optima a batailor
inirnii,respiratia ~i activitatea altor parti aleorganismului,
astfel incat corpul sa fie pregatitindiferent de alegerea
facuta.
De asemenea, acest ansamblu de reactiiinclude ~i aparitia
transpiratiei, ce permitecorpului sa piarda caldura in timpul fugii
sauluptei; totodata tenul devine palid, deoarece o
O Reflexul de clipi- O Nervii spinalire men1ine suprafa1a
(colora1i pentru aochiului curata ~i eviden1ia intreagaumeda. El se
produ- re1ea) transmitce automat tot tim- informa1iipul, nu numai
cand principalelor grupeexista impurita1i ce de mu~chi
cauzandtrebuie indepartate. reflexe.
10
-
REFLEXE $1 REACTII
~
~
0;:~
90-"'
-"
c
~
~
~
O Un bebelu~ reaqioneaza la arome in modreflex. Un lichid dulce
va determina o expresierelaxata (stanga); in schimb cand simte o
aroma ~amara bebelusul va face o grimasa (deasupra). ~
, ~
Cand este mangaiat pe fa1a. bebelu~ul i~i va ~intoarce capul.
incercand sa prinda degetul cu 5
'"gura (dreapta sus). Reflex de apucare (dreapta). 5
1nnascut doar la actiunea hranei, dupa oan~mit:1 perioada de
timp se va produce ~i laauzul clopotelului (farn hrnnirea
catelului). Celemai multe metode de dresare a animalelor, sebazeaza
pe dezvoltarea unor reflexeconditionate de acest tip.
De ce sunt necesare reflexele?in ansamblul lor reflexele
constituie o parteimportanta a sistemului nervos. Datoritafaptului
ta sunt foarte rapide ~i mai mult saumai putin automate, reflexele
economisesctimp ~i energie mentala In situatiile In caretrebuie sa
actionam prompt, de multe ori chiarpentru a salva viata cuiva.
reflexele osteotendinoase ~i totu~i au o viatanormala. Dar
exista reflexe mult maiimportante, cum ar fi reflexul de
orientare.Daca acest reflex e pierdut in urma uneiafectiuni a
cerebelului, respectivei persoane uva fi foarte greu sa l~i mentina
echilibrul, far:l ase concentra asupra acestui fapt. De
asemenea,daca se pierde reflexul de clipire, ochiul va fiafectat de
particulele ce se depun pe suprafatasa ~i nu pot fi
indepartate.
Oamenii care 'i5i pierd reflexul automat derespirare pot avea
mari probleme mai alesnoaptea, cand sistemul de respiratie
voluntar:lnu mai functioneaza. Persoanele care ~i-aupierdut un
astfel de reflex trebuie protejateprintr-un tratament special, pana
cand cauzaca1:e a determinat pierderea poate fi inlaturata.
jn medicina reflexele sunt foarte desutilizate, deoarece ofern
informatii despre Oserie de circuite ne1Voase, putandu-se
astfelidentifica eventualele probleme. De exemplu,reflexele
osteotendinoase sunt controlate decoloana vertebrala. Astfel se
poate determinacare segment al coloanei vertebrale esteresponsabil
de problema respectiva.
Ce se intampla daca unelereflexe sunt pierdute?
Importanta reflexelor In viata de zi cu zi difernde la un reflex
la altul. Chiar daca pierdereareflexului rotulian nu pare
importanta, cauzacare a dus la aceasta pierdere poateavea ~i
altesimptome.
Exista oameni care se nasc farn O parte din
O Foarte multereflexe ac1ioneaza intimpul somnului.Reflexul
plantar.testat prin plimbareaunui instrumentascu1it pe
talpapiciorului. determinapiciorul sa se retragain contact cu o
sticlacu apa fierbinte.
O De~i suntechipa1i cu butelii cuoxigen, scafandriiinva1a sa-~i
1inarespira1ia sub apa;reflexul natural estesa inspiri imediat.
20 Corpul omenesc 5 -SISTEMUL NERVOS Corpul omenesc 7
-COMPUTERUL BIOLOGIC