UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR ALIMENTELOR PROIECT DE DIPLOMĂ PROIECT DE DIPLOMĂ PROFESOR COORDONATOR: PROFESOR COORDONATOR: STUDENT: STUDENT: HOPULELE TRAIAN HOPULELE TRAIAN RĂDULESCU ALINA RĂDULESCU ALINA -2005- -2005- UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR ALIMENTELOR PROIECT DE DIPLOMĂ PROIECT DE DIPLOMĂ PROFESOR COORDONATOR: PROFESOR COORDONATOR: STUDENT: STUDENT: HOPULELE TRAIAN HOPULELE TRAIAN RĂDULESCU ALINA RĂDULESCU ALINA
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢIUNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢIFACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA
ALIMENTELORALIMENTELOR
PROIECT DE DIPLOMĂPROIECT DE DIPLOMĂ
PROFESOR COORDONATOR:PROFESOR COORDONATOR: STUDENT: STUDENT:
CUPRINSCUPRINSCapitolul I - Tema proiectuluiCapitolul I - Tema proiectuluiCapitolul II – Obiectul proiectuluiCapitolul II – Obiectul proiectuluiCapitolul III - Elemente în ingineria tehnologică Capitolul III - Elemente în ingineria tehnologică Capitolul IV- Bilanţul de materialeCapitolul IV- Bilanţul de materialeCapitolul V – Calculul de necesarului de frigCapitolul V – Calculul de necesarului de frigCapitolul VI - Utilaje tehnologice si de transportCapitolul VI - Utilaje tehnologice si de transportCapitolul VII – Structura şi dimensionarea Capitolul VII – Structura şi dimensionarea spatiilor de productiespatiilor de productieCapitolul VIII –Calculul eficienţei economiceCapitolul VIII –Calculul eficienţei economiceCapitolul IX –Temă specialăCapitolul IX –Temă specialăCapitolul IX - BibliografieCapitolul IX - Bibliografie
Capitolul I Capitolul I
- Tema proiectului -- Tema proiectului -
Să se proiecteze o secţie de filtrare-îmbuteliere cu capacitatea Să se proiecteze o secţie de filtrare-îmbuteliere cu capacitatea de 400000 hl bere/an, folosind procedeul de pasteurizare Flash.de 400000 hl bere/an, folosind procedeul de pasteurizare Flash. În secţie se produce bere Pils cu Ep=11% şi bere blondă Bock În secţie se produce bere Pils cu Ep=11% şi bere blondă Bock cu Ep=16% în raport de 9:1.cu Ep=16% în raport de 9:1. La proiectare se va ţine seama că secţia lucrează 300 de zile/an La proiectare se va ţine seama că secţia lucrează 300 de zile/an şi, că în timpul trimestrului de vârf trebuie să se livreze 30% din şi, că în timpul trimestrului de vârf trebuie să se livreze 30% din producţia anuală de bere; 25% din bere va fi trasă la butoaie de tip producţia anuală de bere; 25% din bere va fi trasă la butoaie de tip KEG.KEG. Secţia va fi prevăzută cu depozite pentru sticle şi butoaie goale Secţia va fi prevăzută cu depozite pentru sticle şi butoaie goale care să asigure producţia pe 5 zile în perioada de vârf.care să asigure producţia pe 5 zile în perioada de vârf.
Capitolul II – Obiectul Capitolul II – Obiectul proiectuluiproiectului
2.1.Denumirea obiectivului proiectat
2.2.Capacitatea de producţie
2.3.Profilul producţiei
2.4.Justificarea necesităţii şi oportunităţii realizării producţiei proiectate
Berii nu i se cere doar un gust ireproşabil, ci de asemenea limpezime şi strălucire. Aceste deziderate nu se pot obţine pe cale naturală, în urma fermentaţiei secundare produsul finit fiind relativ tulbure, neaspectuos, caracteristici care se observă în special la berile deschise la culoare. Separarea selectivă a substanţelor care afectează negativ gustul şi stabilitatea cu menţinerea componentelor dorite, este dificil de realizat. Berea livrată trebuie să aibă o bună stabilitate coloidală şi microbiologică, pe lângă însuşirile sale senzoriale apreciate de consumatori: culoare, aromă (gust şi miros), luciu caracteristic, spumare, etc. Astfel, în lucrarea de faţă un obiectiv principal vizează îmbunătaţirea şi optimizarea proceselor de filtrare-îmbuteliere
Capitolul IIICapitolul III- Elemente de inginerie tehnologică - - Elemente de inginerie tehnologică -
3.1.Analiza comparativă a tehnologiilor existente pe plan 3.1.Analiza comparativă a tehnologiilor existente pe plan mondial pentru realizarea producţiei proiectatemondial pentru realizarea producţiei proiectate
3.2.Alegerea şi descrierea schemei tehnologice adoptate cu 3.2.Alegerea şi descrierea schemei tehnologice adoptate cu analiza factorilor care influenţează producţiaanaliza factorilor care influenţează producţia
3.3.Principalele caracteristici ale materiilor prime, auxiliare şi 3.3.Principalele caracteristici ale materiilor prime, auxiliare şi ale produselor finiteale produselor finite
3.5.Regimul de lucru al secţiei3.5.Regimul de lucru al secţiei
În urma fermentaţiei secundare, berea nu ajunge niciodată la limpiditatea necesară în vederea comercializării. Ea este mai mult sau mai puţin tulbure datorită particulelor în suspensie: celule de drojdie şi eventual de bacterii, proteine şi răşini de hamei. Berea dată în consum trebuie să prezinte o limpiditate perfectă, cu luciu. Din această cauză, berea trebuie limpezită artificial prin filtrare sau centrifugare, prin care se îndepărtează atât microorganismele conţinute, cât şi particulele ce formează tulbureala de natură coloidală. În acest fel, prin filtrare se îmbunătăţeşte atât stabilitatea biologică, cât şi cea coloidală a berii. Limpiditatea berii se apreciază prin măsurarea turbidităţii exprimată în unităţi EBC. Astfel, turbiditatea berii trebuie scăzută la mai puţin de 0,6 unităţi EBC.Limpezirea artificială a berii se poate realiza printr-o serie de procedee, uneori folosindu-se pentru limpezirea aceleiaşi beri mai multe procedee.
Schiţa de principiu care arată filtrarea dublă a berii: 1-tanc pentru bere; 2-recipient pentru CO2; 3-recipient pentru kieselgur; 4- filtru cu kieselgur; 5-filtru cu cartoane; 6-recipient pentru CO2; 7-pompe; 8-răcitor
cu plăci
Instalaţia de filtrare: A – vas de filtrare; B – aparat de dozat kieselgur DOSIMAT; C – pompă de alimentare; D –lumânare; E – pompă de dozare; F – sistem de conducte; G – descărcare reuiduu; H – placă perforată; I – platformă de lucru; K – Panou de control.
Începerea filtrăriiEliminarea apei prin introducere de bere
Capitolul IVCapitolul IV- Bilanţul de materiale -- Bilanţul de materiale -
4.1.Calculul bilanţului de materiale
4.2.Consumuri specifice şi randamente de fabricaţie
Pentru a putea calcula bilanţul de materiale este necesar să calculăm producţia zilnică a fiecărui tip de bere, pe trimestrul de vârf şi în restul anului.
Producţia pe trimestrul de vârf: 120000 hl
Producţia zilnică pe trimestrul de vârf:
numărul de zile pe trimestrul de vârf =75 zile
1600 hl/zi ---- 1200 hl bere la sticle
---- 400 hl bere la butoaie
Capitolul VCapitolul V-Calculul necesarului de frig --Calculul necesarului de frig -
Unitatea pentru care se realizează calculul necesarului de frig este amplasată în localitatea Brăila.
tec = tem+ c Az, [C]
tec = 34,6C
Calculul izolaţiei
Formula de calcul a grosimii izolaţiei este:
1
1 int
1 1,[ ]
ni
iz izia ext i
tm
q
Structura peretelui1 - strat de tencuială; 2 – zidărie de cărămidă; 3 – tencuială de egalizare; 4 – barieră
de vapori; 5 – strat de izolaţie; 6 – plasă de rabiţ; 7 – strat de tencuială.
Necesarul de frig se calculează cu ajutorul unei ecuaţii de bilanţ termic de forma:
Qnec = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 , [kJ/24h]
Alegerea instalaţiei frigorifice
11 aparate ZANOTTI RS 2516 aparate ZANOTTI RS 150
Capitolul VICapitolul VI- Utilaje tehnologice şi de transport -- Utilaje tehnologice şi de transport -
6.1.Alegerea sau dimensionarea tehnologică a utilajelor6.2.Lista utilajelor6.3.Măsuri de protecţia muncii, PSI şi igiena muncii
Monobloc de umplere – închidere P – 60/14C Tehnofrig
Monoblocul este destinat industriei alimentare pentru umplerea sub presiune a băuturilor răcoritoare, berii, apei minerale, sifonului şi altor băuturi impregnate cu CO2, precum şi închiderii acestora cu capsule coroană