RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920 SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 Pagina 1 RAPORT DE MEDIU MASTER PLAN PENTRU MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC PRUT-BÂRLAD Beneficiar: A.N. APELE ROMÂNE- ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT- BÂRLAD 2010
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
ABREVIERI ŞI ACRONIME ................................................................................................ 8 Informaţii generale .................................................................................................................. 9 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum şi a relaţiei cu
alte planuri şi programe relevante ......................................................................................... 11
1.1. Expunerea conţinutului Master Planului ........................................................................ 11 1.2 Obiective principale ale Master Planului ........................................................................ 15 1.3. Relatia Master Planului cu alte planuri si programe ...................................................... 29
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia
neimplementării planului propus .......................................................................................... 35 2.1.Elemente ale cadrului natural.......................................................................................... 35
2.2.9. Patrimoniul cultural.................................................................................................... 78 2.3.Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Master Planului................... 80 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ la
4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Master Plan ............................................ 90 5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional
relevante pentru Master Plan şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice
alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului. ....................................................... 96 6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:
valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi
asupra relaţiilor dintre aceşti factori. .................................................................................... 99 7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context
transfrontier ......................................................................................................................... 219 8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect
advers asupra mediului al implementării Master Planului .................................................. 221
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a
modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea
Titularul proiectului : A.N. APELE ROMÂNE – ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD , cu sediul în municipiul Iaşi, str Th Văscăuţeanu, nr.10, tel:0232/218192, fax: 0232/213884, reprezentată prin Dir dr ing Dorina Nicolina Isopescu.
Proiectantul lucrării este SC ECO SOL 21 SRL Iaşi, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru elaborarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului – Certificat E-EIM 01-104/22.10.2008.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr.2 a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Scopul Raportului de mediu: Raportul de mediu pentru Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii la nivel de bazine hidrografice Prut şi Bârlad are în vedere identificarea descrierii şi evaluării efectelor posibile semnificative asupra factorilor de mediu ca urmare a aplicării măsurilor generale pentru reducerea riscului la inundaţii în conformitate cu reglementările europene cu transpunere în legislaţia românească.
Conform cerinţei Directivei europene cu privire la evaluarea managementului riscului la inundaţii 2007/60/EC, România ca stat membru, are elaborată Strategia de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi Planul de acţiune pentru implementarea acesteia.
În ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii, la baza elaborării Master planului a stat Strategia naţională de management a riscului la inundatii pe termen scurt elaborată în anul 2005, coraborată cu Strategia naţională de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung elaborată în anul 2009.
Principalul cadru de management al apei în toate râurile şi bazinele din România este "Strategia Naţională şi Politici Naţionale de Gospodărire a Apelor". Obiectivul acestei strategii este de a stabili managementul durabil a resurselor de apă, a riscului la inundaţii şi de calitate a apei. Planul de Amenajare a Bazinelor Hidrografice Prut şi Bârlad se concentrează pe managementul resurselor de apă şi a riscului la inundaţii.
A.N. Apele Române - Direcţia bazinală de apă Prut-Bârlad, are în administraţie apele din domeniul public al statului şi infrastructura de gospodărire a apelor, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în bazinele hidrografice Prut si Bârlad, precum şi subbazinele
hidrografice ale afluenţilor din stânga râului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi.
Master Planul privind managementul riscului la inundaţii a fost elaborat ca urmare a efectelor produse de inundatiile din perioada 2005-2007, în bazinele Prut şi Bârlad, pe cursurile a căror nivele de avertizare au fost depăşite în mod frecvent, cu efecte negative asupra unor zone din bazinele respective.
Intensitatea distructivă a inundaţiilor de mai sus a subliniat necesitatea unei abordări integrate şi durabile pentru gestionarea riscului la inundaţii, pentru a reduce severitatea unor viitoare daune produse prin inundaţii.
MMP şi Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, a realizat Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în concordanţă cu Strategia Naţională de management a riscului la inundaţii elaborată în anul 2005 coroborată cu Strategia Naţională de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung perioada 2010-2035.
Prin realizarea Raportului de mediu se va efectua evaluarea calităţii factorilor de mediu şi influenţa lucrărilor propuse în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecţie a mediului, contribuţia la integrarea aspectelor de mediu privind managementul integrat al inundaţiilor şi adoptarea propunerilor din Master Planul întocmit în acest scop ce promovează dezvoltarea durabilă.
Obiectivele ce urmează a fi realizate, sunt în concordanţă cu obiectivele generale ale politicii comunitare de mediu, ce constă în faptul că cerinţele de protecţia mediului trebuie integrate în definirea şi implementarea politicilor şi activităţilor comunitare în mod deosebit al celor care promovează dezvoltarea durabilă.
Raportul de mediu întocmit reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu a Master Planului pentru managementul integrat al inundaţiilor în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, constituind şi baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării acestuia.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi
programe relevante
1.1. Expunerea conţinutului Master Planului Master Planul tratează regimul riscului la inundaţii în bazinele Prut
şi Bârlad şi a fost realizat prin culegere de date, modelare hidrologică şi hidraulică, studii tehnice de specialitate, consultări cu instituţiile relevante şi informaţii vizuale pe teren, constând în:
-identificarea zonelor de risc la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad
-identificarea principalelor cauze ale inundaţiilor în zona studiată -cuantificarea riscului la inundaţii privind populaţia, bunurile,
infrastructura -stabilirea unui cadru strategic de apărare în caz de inundaţii şi
demonstrarea eficienţei măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii -stabilirea priorităţilor privind investiţiile necesare reducerii riscului la
inundaţii aliniate la legislaţia europeană şi în concordanţă cu legislaţia română, ceea ce au condus la următoarele priorităţi:
definirea unui management adecvat care pune în aplicare cadrul strategic de risc la inundaţii
identificarea obiectivelor de protecţie împotriva inundaţiilor şi aprecierea eficienţei acestora corespunzător cu starea tehnică
verificarea tehnică în vederea efectuării lucrărilor de remediere necesare pentru a menţine sau îmbunătăţi starea şi performanţa obiectivelor necesare protecţiei împotriva inundaţiilor
-reducerea riscului de vătămare corporală, pierderea de vieţi omeneşti şi pagube materiale şi a reducerii impactului asupra mediului generat de inundaţii
-în scopul luării deciziilor corespunzătoare privind reducerea riscului la inundaţii vor trebui analizate informaţiile şi hărţile disponibile în vederea stabilirii eficienţei în acest scop
-alegerea măsurilor corespunzătoare în vederea reducerii riscurilor la inundaţii pentru comunităţi
-colaborarea dintre administraţia locală, agenţii economici, populaţia din zonă în vederea participării active la reducerea riscului la inundaţii:
intervenţia rapidă în caz de situaţie de urgenţă pentru a diminua pagubele provocate de pericolele de inundaţii
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
punerea în aplicare a măsurilor de reducere şi acordarea sprijinului privind aplicarea planului de intervenţii în caz de inundaţii
Master Planul stabileşte oportunitatea pentru a integra managementul riscului la inundatii in procesul de planificare si a evita dezvoltarea neconforma in zonele cu risc la inundatii.
Aceasta ar trebui sa fie atinsă prin evaluarea riscului la inundaţii în procesul de planificare şi luarea în considerare la toate etapele de planificare şi dezvoltare:
-planificarea naţională şi regională -planurile de dezvoltare -planurile locale -aprobarea/controlul dezvoltării
În general, este necesară o abordare echilibrată care ţine cont de riscul la inundaţii şi în acelaşi timp permite considerarea unei dezvoltări conforme si necesare. Aceasta ar putea fi realizată prin utilizarea unei abordări secvenţiale bazată pe zone inundabile definite prin probabilitatea inundării zonei şi considerarea vulnerabilităţii diferitelor tipuri de dezvoltare.
Master Planul a identificat zonele de risc la inundaţii pe cursurile de apă principale în bazinele Prut-Bârlad. Orice dezvoltare propusă în zonele cu risc la inundaţii ar trebui analizată din următoarele puncte de vedere:
-în primul rând bazat pe planificarea completă şi dezvoltare durabilă,
-în al 2-lea rand, asigurarea în ceea ce priveşte riscul la inundaţii pentru dezvoltare ce va fi atenuat cu riscurile reziduale păstrate la un nivel acceptabil.
Conform Master Planului întocmit pentru bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, pe baza hărţilor de inundabilitate privind riscul, este indicată extinderea probabilă a inundaţiilor, pentru diferite probabilităţi de apariţie. Consecinţele potenţiale, sau critice, ale inundaţiilor au fost identificate prin modele multi-criteriale economice şi modele de evaluare a daunelor economice.
Principalele cauze şi mecanisme ale inundaţiilor din bazinele hidrografice Prut-Bârlad ce au fost identificate sunt prezentate mai jos:
scurgerea rapidă de pe suprafaţa versanţilor, glaciali cu niveluri scăzute de infiltrare. Acest fenomen este grav în timpul precipitaţiilor de înaltă intensitate din timpul perioadei calde a anului. Efectele cauzează inundaţii rapide asupra comunităţilor localizate în albiile majore ale cursurilor de apă.
apa din inundaţii bălteşte natural în câmpiile inundabile joase, meandrate ale bazinelor Bahlui, Jijia şi Prut. Confluenţele acestor sisteme sunt suprafeţe ale fostelor depresiuni glaciare, care sunt expuse la inundaţii prelungite.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
în bazinul Bârlad, râurile abrupte, directe, din zonele înalte descarcă rapid apa, conducând la inundaţii complexe, produse in timp foarte scurt, la confluenţa râurilor Bârlad, Siret şi Tecucel.
sistemele urbane de drenaj nu au capacitatea necesară pentru a colecta şi evacua debitele produse la viituri .
Factorii ce pot exacerba inundaţiile din arealul analizat sunt următorii:
existenta unei suprafeţe erodate de 900 de milioane de mp - evidenţiată prin cartografiere- lipsită de vegetaţie, contururile de eroziune crescând în timp.
scurgerea rapidă a apei din precipitaţii conduc la inundaţii datorită infiltraţiei lente în sol a apei meteorice.
managementul terenurilor arabile şi modelele de păşunat cresc rata scurgerii apei de suprafaţă şi a eroziunii, cu reducerea infiltrării în sol
infiltraţiile lente în sol pe versanţi cresc procentul de apă din precipitaţii ce se descarcă în râuri.
ratele de eroziune ridicate contribuie la colmatarea râurilor şi lacurilor, ceea ce reduce capacitatea de transport si atenuare
digurile râurilor cresc energia mecanică a apei, fenomen ce conduce la eroziunea culeelor podurilor şi colapsuri de poduri prin spălarea albiilor râurilor în timpul creşterii nivelului apei.
Abordarea actuală a managementului riscului la inundaţii se concentrează pe protecţia împotriva inundaţiilor, de răspuns la situaţii de urgenţă, precum şi evitarea şi reducerea riscului la inundaţii.
În prezent nu există nici un mecanism pentru a echilibra nivelurile de apă în amonte şi în aval de centrele cheie cu risc la inundaţii, în vederea reducerii la minimum a acestui fenomen, conducând la o creştere a vârfurilor de inundaţii, cu mărirea riscului în centrele cheie.
Prin managementul râurilor, acestea au fost regularizate intensiv, ceea ce a condus la crearea de noi zone de eroziune şi depunere.
În situaţii de urgenţă, avertizarea şi răspunsul la inundaţii în zonele de şes sunt în general, bine coordonate contribuind la atenuarea efectelor inundaţiilor.
Localităţile din bazinele înalte în care au loc inundaţii rapide, intense, lipsite de avertizarea eficientă, sunt cele ce suportă consecinţele riscului la inundaţii.
Practicile existente de management al riscului la inundaţii oferă, în principal, protecţie pentru populaţia din localităţi situate în câmpiile inundabile inferioare.
Rapoartele de risc la inundaţii indică faptul că populaţia ce locuieşte în apropierea afluenţilor cu debit mic, este supusă unui risc semnificativ la inundaţiile rapide. Lipsa de avertizare efectiva a inundaţiilor în comunităţi împiedică luarea de măsuri de prevenire a inundaţiilor si de limitare a daunelor.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
În ceea ce privesc localităţile amplasate in zona de şes, in care are loc o dezvoltare economică - industrie şi infrastructură, ca urmare a inundaţiilor, acestea suferă daune economice majore.
În acest sens managementul riscului la inundaţii va trebui să asigure abordări diferite pentru zonele înalte, şi respectiv cele de şes.
Din analiza posibilelor riscuri la inundaţii în cazul râurilor din bazinele hidrografice Prut-Bârlad în figura de mai jos sunt prezentate principalele zone de risc social la inundaţii:
Fig.1.1.Principalele zone de risc social la inundaţii-Riscul la inundaţii ierarhizat
Zonele de risc la inundaţii au fost identificate prin stabilirea numărului de celule de râu inundabile pe fiecare curs de râu, numerotate de la 1 la 25, conform graficului prezentat.
Din graficul de mai sus rezultă că zonele inundabile joase situate pe râurile Bahlui, Bârlad şi Jijia inferioară constituie cea mai mare parte a zonelor cu risc la inundaţii, din cadrul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad.
Aceasta rezultă din concentraţia de dezvoltări urbane pe zone inundabile mici, plate, bine consolidate glacial, deşi amenajările actuale de diguri şi canale sunt proiectate pentru a reduce riscul pentru aceste localităţi.
Modelarea şi evaluarea condiţiilor demonstrează că lucrările hidrotehnice sunt foarte vulnerabile, în cazul în care nu sunt întreţinute pentru a fi conforme cu standardele în vigoare.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
1.2 Obiective principale ale Master Planului Master Planul pentru managementul integrat al inundaţiilor
este întocmit pentru spaţiul hidrografic al bazinelor hidrografice Prut
şi Bârlad situat în Nord-estul României.
Râul Prut colectează apele dintr-o parte a Ucrainei, Moldovei şi României fiind graniţa geo-politică dintre România şi Ucraina şi, de asemenea, între România şi Republica Moldova.
Planurile bazinale au fost întocmite de către Apele Române –Administraţia Bazinală de apă Prut-Bârlad în cadrul Directivei, cadru a UE privind apa, acestea fiind actualizate până în anul 2015.
În arealul bazinal există 3 zone geografice distincte ce prezintă caracteristici geologice şi hidrologice diferite, ceea ce impune ca şi managementul riscului la inundaţii in fiecare zonă să fie adecvat, corespunzător acestora:
zona 1 – afluenţii superiori ai Prutului inclusiv cei ai sistemelor Bahlui şi Jijia este caracterizată prin dealuri cu văi adânci, soluri glaciare grele şi râuri plate şi meandrate. Precipitaţiile se scurg rapid de pe pantele abrupte dar circulă apoi lent în râurile din câmpie. Inundaţiile se formează în mod natural la confluenţa cu sistemul râului Prut.
zona 2 – bazinul hidrografic Bârlad este de asemenea caracterizat prin dealuri cu văi adânci, soluri glaciare grele, dar are râuri abrupte, rapide şi drepte. Precipitaţiile se scurg rapid de pe pantele abrupte şi circulă apoi rapid în râuri. Inundaţiile se formează în mod natural la confluenţa cu sistemul râului Siret.
zona 3 – râul Prut este un râu cu meandre ample care se bifurcă semnificativ în zonele mai joase, regimul inundaţiilor este dominat de acumularea Stânca.
Obiectivele Master Planului pentru managementul integrat al inundaţiilor în spaţiul hidrografic a bazinelor hidrografice Prut-Bârlad sunt:
identificarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii; principalele cauze şi consecinţele inundaţiilor
să ofere un cadru strategic, sau de viziune, pentru reducerea riscului la inundaţii
să ofere o listă prioritară a investiţiilor necesare pentru reducerea riscului la inundaţii, în conformitate cu legislaţia europeană adaptată la legislaţia română
să ofere consultanţă asupra modificării adecvate a managementului care ar putea pune în aplicare cadrul strategic al riscului la inundaţii,
identificarea lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor cu evaluarea performanţelor şi a condiţiei de realizare
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
să consilieze cu privire la lucrările de remediere necesare pentru a menţine sau îmbunătăţi starea de performanţă şi de protecţie a lucrărilor împotriva inundaţiilor
să ofere suport tehnic la managementul riscului la inundaţii fluviale în cadrul "Planului de Îmbunătăţire a Bazinelor Hidrografice" (PABH)
Prin HG 1854/2005 este aprobată Strategia naţională de management a riscului la inundaţii, ce a stat la baza elaborării Master Planului privind managementul integrat al inundaţiilor în spaţiul hidrografic a bazinelor Prut şi Bârlad.
Conform Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele Prut-Bârlad au fost definite următoarele:
Obiective- obiective strategice nemăsurabile care să ofere îndrumare şi să se descrie „viziunea " a ceea ce se doreşte a fi realizat.
Ţinte- obiective măsurabile şi definite ce descrie paşii ce trebuie urmaţi în vederea realizării obiectivelor stabilite pe termen imediat, scurt (2010-2013), mediu(2014-2019) şi lung (după 2019).
Master Planul privind managementul riscului la inundaţii abordează 5 obiective generale privind protecţia populaţiei, bunurilor sociale şi de mediu. Acestea sunt însoţite de 15 obiective specifice, organizate în funcţie de abordarea bazată pe dezvoltarea durabilă: social-3 obiective, economic- 4 obiective, mediu-8 obiective.
Obiective generale-OG: -OG1.Creşterea calităţii vieţii umane prin reducerea daunelor la
inundaţii, prin pregătiri dacă apar astfel de evenimente; -OG2.Reducerea impactului prin aplicarea măsurilor de management
al riscului la inundaţii (în timp şi spaţiu) asupra sistemelor ecologice; -OG3.Utilizarea corespunzătoare a resurselor privind construirea,
întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor, ca urmare a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;
-OG4.Menţinerea unor activităţi - agricultură, industrie, activităţi economice, zone locuite situate in zonele inundabile.
-OG5. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţie care va contribui la stabilizarea terenurilor în pantă, stoparea eroziunii şi transportului de aluviuni, retenţia precipitaţiilor în coronament şi în sol, reglarea scurgerilor pe versanţi
Obiective specifice OS: Obiective economice: -OS1.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea
riscurilor la inundaţii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice;
-OS2.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru infrastructura existentă;
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-OS3.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru terenurile arabile cultivate.
Obiective sociale: -OS4.Prevenirea şi reducerea riscurilor la inundaţii pentru populaţie
şi comunităţile umane; -OS5.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundaţii pentru bunuri
publice / comunitare (spitale, clinici, şcoli, etc) precum şi pentru zonele de recreere;
-OS6.Prevenirea epidemiilor, minimizarea daunelor privind starea de sănătate a populatiei ca urmare a impactului inundatiilor si a poluării asociate acestora;
-OS7.Asigurarea accesibilităţii la infrastructura existentă - poduri, aducţiuni, podeţe, aeroporturi, în timpul inundaţiilor extreme.
Obiective de mediu: -OS8.Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa; -OS9.Impiedicarea schimbării şi influenţei antropice în geomorfologia
bazinelor hidrografice; -OS10.Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca
urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calitătii ecologice a cursurilor de apă;
-OS11.Protecţia si îmbunătăţirea calităţii terenurilor şi, dacă este posibil, încurajarea modificărilor în practică agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafaţă şi inundaţiile ca urmare a agriculturii intensive;
-OS12.Protecţia şi conservarea siturilor arheologice, monumentelor, zonelor protejate şi a ecosistemelor;
-OS13.Protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a aspectului estetic -OS14.Prevenirea sau minimizarea impactului schimbărilor climatice
asupra apariţiei inundaţiilor; -OG15.Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin
împădurire, a terenurilor agricole, care şi-au pierdut capacitatea de producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale.
Obiectivele şi ţintele privind managementul riscului la inundaţii, în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, prevăzute a fi realizate conform Master Planului sunt aliniate obiectivelor europene referitor la Directiva UE privind inundaţiile.
Din punct de vedere al modului de realizare a acestora, obiectivele stabilite ce urmează a fi realizate pe termen lung, mediu, scurt şi imediat, sunt prezentate în tabelul următor:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tabel.1.1.Obiective şi ţinte pe termen lung, mediu, scurt şi imediat Perioada Obiective Ţinte
Termen lung
Promovarea creşterii economice pe termen lung a societăţii şi economiei concomitent cu protecţia mediului. Asigurarea că toate eforturile au scopul de a produce durabilitate economică, socială şi de mediu. Reducerea actuală a riscurilor la inundaţii, prin folosirea legislaţiei de planificare, coduri de construcţie şi schimbări în utilizarea terenului. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii
Sistem de prognoză şi avertizare a inundaţiilor care să acopere toate bazinele Prut şi Bârlad. Eliminarea infrastructurii non-critice de management al inundaţiilor, pentru a permite respectarea Directivei-cadru a UE privind apa pentru naturalizarea sistemelor de râuri. Utilizarea legislaţiei de planificare şi de coduri pentru construcţii pentru a se asigura că riscul la inundaţii nu creşte. Punerea completă în aplicare a gestionării utilizării terenului şi măsurilor de control a eroziunii. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor
Termen mediu
Să ofere un cadru în care riscurile deja existente şi daunele la inundaţii sunt reduse, dacă este posibil. Modificarea legislaţiei existente de planificare şi a codurilor de construcţii pentru promovarea rezistenţei şi capacităţii de adaptare la daune produse la inundaţii. Îmbunătăţirea sistemelor de management al inundaţiilor Educaţia comunităţii privind
Utilizarea hărţilor de risc la inundaţii, pentru a defini zonele planificate pentru dezvoltare în afara câmpiilor inundabile. Punerea în aplicare a unui test secvenţial pentru aprobarea planificării dezvoltării în câmpiile inundabile. Aplicarea unui sistem de prognoză şi avertizare a inundaţiilor, pentru a oferi
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
impactul la inundaţii Managementul eficient al terenurilor Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii
reducerea riscului la inundaţii în localităţile de pe afluenţii minori şi în partea superioară a bazinelor Bârlad, Jijia, Prut, Tecucel şi Miletin. Evaluarea condiţiei şi hărţilor de inundabilitate pentru acumulările cu rol de management al inundaţiilor şi evaluarea celor critice şi non-critice pe baza daunelor cauzate în cazul în care o acumulare suferă o avarie catastrofală. Dezvoltarea de strategii de schimbare a utilizării terenului şi punerea în aplicare în zonele critice. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor
Termen scurt
Definirea zonelor de creştere şi dezvoltare economică în afara zonelor existente cu risc la inundaţii. Acordarea de ajutor în cazul riscului la inundaţii acolo unde este posibil. Delimitarea zonelor de risc cu stabilirea strategiei de management al acestuia. Managementul inundaţiilor şi cooperare în gestiunea terenurilor (de exemplu, agricultură) pentru a stabili schimbări în politica agrară
Pregătirea hărţilor de risc la inundaţii pentru bazinele Prut şi Bârlad. Aplicarea unui sistem de prognoză şi avertizare a inundaţiilor pentru a oferi o reducere a riscului la inundaţii pentru localităţile de pe afluenţii minori şi în partea superioară a bazinelor hidrografice Bahlui, Nicolina şi Bahluieţ. Asigurarea de protecţie asupra riscului la inundaţii pentru comunităţile vulnerabile.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
necesare reducerii daunelor la inundaţii. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii
Efectuarea de studii de culegere a datelor care vizează creşterea nivelului de acurateţe al modelelor de râu şi predicţia daunelor. Coordonarea cu Ministerul Agriculturii pentru a defini modificări adecvate în managementul terenurilor (cum ar fi aratul paralel cu sistemele de râuri) şi identificarea zonelor critice. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor
Imediat
Integrarea şi alinierea politicii, obiectivelor, ţintelor şi planurilor de management. Eligibilitate pentru finanţări UE. Evaluarea condiţiilor lucrărilor existente pentru protecţia împotriva inundaţiilor. Identificarea de studii şi investigaţii necesare pentru a permite definirea zonelor de risc Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţii
Clasificarea lucrărilor de protecţie împotriva inundatiilor în critice si non-critice pe baza obiectivelor protejate de acestea. Finalizarea Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii şi aprobarea ei de către UE. Finalizarea Evaluării strategice de mediu (ESM) şi aprobarea acesteia de către UE. Împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Ca urmare a analizei efectuate în cadrul Master Planului privind riscul la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad au rezultat următoarele lucrări propuse ce urmează a fi efectuate în perioadele următoare repartizate astfel în cadrul judeţelor administrativ-teritoriale:
Tabel.1.2.Lucrări reabilitare terasamente
Cod dig Celula Râu Locaţia Lucrări propuse Prioritate JUDEŢUL IAŞI
- Miletin Miletin Hălceni Sipote Punerea în siguranţă a acumulării Hălceni
pe râul Miletin
5 Sitna Urechioiu Urechioi Mihai
Eminescu, Roma
Reabilitare acumulare existenta
1 Volovăţ Volovăţ Viişoara Lac propus pentru
reabilitare
3 Volovăţ Volovăţ Avrameni Baraj propus pentru
reabilitare
4 Volovăţ Volovăţ Viişoara Lac propus pentru
reabilitare
Conform datelor furnizate de către MADR pentru judeţele Botoşani,
Iaşi si Vaslui, a fost inventariată suprafaţa de 137.136,97ha- terenuri cu diferite forme de degradare:
-eroziune de adâncime -eroziune de suprafaţă -alunecări -exces de umiditate -salinizare -alcalizare -rupturi de mal Repartiţia pe judeţe este următoarea: judeţul Botoşani-
Necesitatea realizării Master Planului a fost dictată şi de inundaţiile din anii 2005, 2006 si 2007 cu repercusiuni grave ca urmare a creşterii nivelelor pe râuri si depăşirea nivelului de avertizare în mod frecvent pe tot mai multe zone din bazinele Prut şi Bârlad.
Intensitatea distructivă a inundaţiilor a condus la necesitatea unei abordări integrate şi durabile pentru managementul riscului la inundaţii, pentru a reduce gravitatea daunelor viitoare la inundaţii.
În perioada aprilie-septembrie 2005 au fost atinse cele mai ridicate limite ale nivelului râurilor, ce a condus la inundarea unor suprafeţe întinse cu daune materiale şi umane severe.
Situaţia existentă a bazinelor hidrografice Prut-Bârlad , ca urmare a constatărilor privind managementul riscului la inundaţii este următoarea :
suprafaţa de teren ce prezintă eroziuni severe ale solului în arealul analizat este de 90.000 ha
colmatări semnificative, cu largă întindere a râurilor şi acumulărilor
alunecări de noroi frecvente şi inundaţii încărcate cu noroi cu afectarea localităţilor
efectuarea de arături perpendicular pe curbele de nivel în detrimentul celor pe curbele de nivel ce conduce la eroziunea solului şi la scurgeri rapide ale apei din precipitaţii
regularizarea cursurilor de apă şi construcţia de diguri lungi şi înalte provoacă eroziune activă a albiei râurilor ceea ce duce la cedarea unor poduri
scurgeri de ape meteorice rapide de pe terenurile în pantă cu vegetaţie redusă în timpul sezoanelor cu precipitaţii abundente
starea deteriorată a digurilor conduce la situaţii de rupere a acestora cu producere de inundatii
Ca urmare a efectelor produse la inundaţii, din analiza efectuată privind managementul riscului la inundaţii, s-au constatat următoarele situaţii de risc cu impact asupra calităţii mediului :
schimbările climatice, dezvoltarea haotica şi eroziunea crescută vor duce la creşterea vulnerabilităţii economice şi sociale, privind riscul la inundaţii
colmatarea acumulărilor de apă, reducerea debitelor acviferului subteran cuplate cu efectele schimbărilor climatice, pot conduce la creşterea deficitului de apa
În scopul limitării impactului asupra factorilor de mediu la inundaţii în vederea reducerii efectelor negative, se impun următoarele masuri:
demararea unui program pe termen lung de stabilizare a solului însoţit de reîmpădurire
demararea unui program pe termen lung de realizare a arăturilor pe curbele de nivel în locul arăturii în lungul pantei
îmbunătăţirea sistemului de avertizare la inundaţii şi educarea populaţiei din localităţile situate in zone inundabile
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
managementul silviculturii pentru a preveni despăduririle în paralel cu reîmpădurirea
verificarea şi efectuarea de reparaţii a de apărare la inundaţii
regularizarea cursurilor râurilor, avându-se în vedere profilul, biodiversitatea din arealele protejate
1.3. Relaţia Master Planului cu alte planuri si programe
Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii face parte din managementul inundaţiilor fiind o activitate intersectorială, multidisciplinară şi cuprinde managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală – fiecărui sector revenindu-i acţiuni specifice.
Activităţile de management a inundaţiilor constituie o problemă de politică, de planuri şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii, acestea având la bază legislaţia în vigoare aliniată la legislaţia europeană. Planurile si programele care stau la baza elaborării, după cum urmează:
-Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii pe termen scurt elaborată în anul 2005, coraborată cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, pe termen mediu şi lung adoptată cu respectarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii au stat la baza elaborării Master Planului.
-Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor elaborat la nivelul teritoriului naţional are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin hidrografic
-Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor se constituie sub formă de Planuri operative de intervenţie şi sunt elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă
-Studiile de fezabilitate, Proiectele tehnice în vederea realizării de lucrări pentru Protecţia împotriva inundaţiilor, vor avea la bază avizele solicitate conform legislatiei in vigoare care este aliniata la legislatia europeana
România, prin aderarea la Comunitatea Europeana a început derularea procesului de implementare a cadrului legislativ existent la
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
nivelul UE în domeniul apei şi al managementului riscului la inundaţii, impunându-se implementarea prevederilor legislative corespunzătoare:
-Directiva cadru privind apa – Directiva 2000/60/CE, stabileşte cadrul de politică comunitară în domeniul apei, urmărind atingerea obiectivului gestionării durabile a apei în toate statele membre. Aceasta stabileşte ca apele interioare şi cele de coastă din bazinele hidrografice distincte să atingă o stare corespunzătoare, până în anul 2015, în măsura posibilităţilor, prin stabilirea de obiective şi ţinte ecologice pentru apele de suprafaţă.
-Directiva privind inundaţiile- Directiva 2007/60/CE, stabileşte ca toate statele membre să realizeze o evaluare preliminară până în anul 2011, privind identificare cursurilor de apă cu risc la inundaţii, să întocmească până în anul 2013, hărti ale dimensiunilor inundaţiilor şi ale bunurilor expuse riscului, şi până în anul 2015 să ia măsuri adecvate şi coordonate pentru reducerea riscului la inundaţii prin planuri de management al riscului la inundaţii privind prevenirea, protecţia şi pregătirea.
Planurile şi programele relevante care au stat la baza Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii, de care a ţinut seama şi
Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii în bazinele hidrogafice Prut şi Bârlad sunt:
-Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României pe perioada 2013-2020-2030 ce instituie un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc
-Strategia şi Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor are ca scop realizarea unei politici de gospodarire durabilă a apelor, prin asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale acestora şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene
-Planul Naţional de Management al bazinelor hidrografice constă în abordarea bazinală a problemei inundaţiilor prin elaborarea şi implementarea planurilor de management a riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic şi a unor programe de măsuri elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei cadru privind apa
- Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice sunt
instrumentul de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic alcătuite din doua părţi: Planul de amenajare al bazinului hidrografic şi Planul de Management al bazinului hidrografic. Planul de amenajare al bazinului hidrografic tratează gestionarea cantitativă a resurselor de apă şi Planul de Management al bazinului hidrografic tratează gestionarea calitativă a acestora.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-Planurile de management ale bazinelor hidrografice stabilesc acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu Directiva cadru apă
-Programul Operaţional Sectorial de Mediu- POS Mediu- este corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare elaborat pentru perioada 2007-2013 urmărindu-se principiile, practicile şi obiectivele stabilite la nivel European
-Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării urmăreşte crearea unui singur plan de management la nivelul districtului hidrografic al Dunării prin luarea măsurilor la nivel naţional şi al celor la nivel de bazin al Dunării, precum şi constituirea cadrului pentru planurile la nivel de subbazin sau la nivel naţional
-Strategia Energetică Naţională relevantă pentru Strategia Naţională a Managementului Riscului la Inundaţii prezintă propunerile legate de sectorul hidroenergetic
-Planuri de amenajare a teritoriului şi urbanism- PATN, PATJ, PUG, planuri ce fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung privind priorităţile dezvoltării pe teritoriul Românie, la nivel naţional, judeţean şi a Planurilor Urbanistice Generale în acord cu legislaţia în vigoare aliniată la cerinţele europene.
În scopul accesării fondurilor europene pentru realizarea proiectelor ce urmează a fi dezvoltate şi implementate se va avea în vedere următoarele:
-Programe Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România-Ucraina-Republica Moldova pe durata 2007-2013, programe care promovează cooperarea între statele participante, proiectele urmând a fi dezvoltate şi implementate în comun privind infrastructura de transport, protecţia mediului, dezvoltarea economică şi socială.
-Programul Forestier Naţional elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile poate fi considerate un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor forestiere importante şi se referă la elaborarea şi implementarea programelor forestiere naţionale.
-Programul Naţional de Dezvoltare Rurală –PNDR- reprezintă instrumentul de accesare a fondurilor europene agricole pentru dezvoltarea mediului rural- FEADR
La baza întocmirii Master Planului, au stat o serie de prevederi din planurile şi programele întocmite în vederea stabilirii unor priorităţi privind managementul integrat al riscului la inundaţii pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad:
-Strategia de dezvoltare regională Nord Est 2007-2013- Instrument de implementare în cadrul PDR Nord Est 2007-2013 ce cuprinde următoarele priorităţi privind riscul la inundaţii:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
- amenajarea cursurilor de apă şi realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonoră a populaţiei şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate
-Dezvoltare rurală:
dezvoltarea infrastructurii rurale - conservarea mediului înconjurător asociată cu activităţi de
protejare a terenurilor, pădurilor şi peisajului - lucrări de combatere a fenomenelor de eroziune a solului
(reabilitarea zonelor forestiere şi a cursurilor de apă afectate de calamităţi, amenajări torenţi, lucrări de stabilizare şi protecţie a terenurilor împotriva alunecărilor, lucrări de combatere a eroziunii solului);
- lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în bazinele hidrografice ale râurilor Siret şi Prut;
-Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – PRGD regiunea Nord Est – Orizont 2003-2013 -Planul de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord Est transpune la nivel regional obiectivele Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.
În planul pentru Regiunea de Nord-Est, sunt prevăzute 3 depozite conforme pentru deşeuri menajere, în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, în judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui, cu termene de realizare 2010-2013.
Zonele de amenajare a noilor depozite conforme sunt situate în zone agricole, pe terenuri plane sau uşor înclinate, neinundabile, la distanţe de zonele locuite.
Amplasamentul acestor depozite nu vor afecta lucrările propuse a fi realizate în cadrul Master Planului avându-se în vedere următoarele:
-conservarea mediului înconjurător corelată cu acţiuni de protejare a terenurilor
-menţinerea stării de sănătate a populaţiei prin respectarea distanţelor faţă de zonele locuite
-mentinerea in stare corespunzătoare a lucrărilor de îndiguire a cursului de apă Jijia efectuate anterior în cazul depozitului Ţuţora Iaşi
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013- reprezintă baza pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013. În Planul Naţional Strategic se menţionează dezvoltarea unui singur plan naţional unic, deoarece majoritatea instrumentelor măsurilor planificate sunt orizontale prin natura lor şi procesul poate fi greu transferat la nivel regional, datorită lipsei structurii administrative şi a complexităţii programului.
Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere- agricultorii urmând a fi sprijiniţi pentru a introduce/aplica în continuare practici agricole ce nu afectează mediul sau schimbarea categoriei de folosinţă a terenului din agricol în forestier constituie un aspect important
Priorităţile PNSDR au fost stabilite astfel: - atenuarea efectelor schimbărilor climatice -conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a
habitatelor, prin introducerea sau continuarea practicilor agricole prietenoase cu mediul.
-promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 al României-
PNDR este instrument de implementare al Strategiei Naţionale de Dezvoltare Rurală.
Prevederi ale PNDR : -utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere -îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Nord Est- PRAM -gestionarea durabilă a pădurilor prin protecţia, conservarea şi
refacerea diversităţii biologice specific agroecosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;
-dezvoltarea şi modernizarea agriculturii prin crearea de sisteme şi structuri viabile de organizare şi producţie adecvate aplicării tehnicilor şi tehnologiilor eficiente în producţia agricolă, specifice condiţiilor ecologice, luând în considerare pluralismul categoriilor de proprietate în agricultură.
-diminuarea efectelor inundaţiilor prin realizarea de lucrări împotriva inundaţiilor
-reducerea pagubelor produse de viituri şi inundaţii prin realizarea de plantaţii forestiere în bazinele torenţiale şi în zonele degradate datorită fenomenelor hidro-meteorologice deosebite
-modernizarea sistemului naţional de supraveghere şi prognoza meteorologică şi hidrologică prin dezvoltarea metodelor şi mijloacelor de prognoză a fenomenelor meteorologice de risc, modernizarea sistemului informaţional în domeniul apelor şi modernizarea sistemului informaţional pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-ameliorarea calităţii solului în vederea creşterii capacităţii productive prin promovarea practicilor agricole durabile
Plan Local de Acţiune pentru Mediu Iaşi –PLAM Iaşi- diminuarea efectelor inundaţiilor prin realizarea de lucrări împotriva inundaţiilor (printre altele s-au avut în vedere râurile Jijia, Bahlui, Vămăşoaia, Prut, Rediu-Aldei şi acumulările Tansa-Belceşti, Podu Iloaiei)
-reducerea pagubelor produse de viituri şi inundaţii prin realizarea de plantaţii forestiere în bazinele torenţiale şi în zonele degradate datorită fenomenelor hidrometeorologice deosebite
-modernizarea sistemului naţional de supraveghere şi prognoza meteorologice şi hidrologică prin dezvoltarea metodelor şi mijloacelor de prognoză a fenomenelor meteorologice de risc, modernizarea sistemului informaţional în domeniul apelor şi modernizarea sistemului informaţional pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei.
Plan Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani- PLAM Botoşani- diminuarea impactului asupra mediului natural şi construit şi asupra sănătăţii şi integrităţii umane a catastrofelor/fenomenelor naturale extreme prin:
-reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc.
-stabilizarea alunecărilor de teren active şi realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale în zonele cu stabilitate redusă a terenului.
-reducerea suprafeţelor afectate de exces de umiditate. -reabilitarea şi consolidarea malurilor şi albiilor cursurilor de apă din
judeţul Botoşani -stabilizarea evoluţiei terenurilor supuse eroziunii şi refacerea
ecologică a acestora -reducerea riscurilor asupra sănătăţii şi mediului asociate poluărilor
accidentale Plan Local de Acţiune pentru Mediu Vaslui PLAM Vaslui -în ceea ce
priveşte pericolele generate de catastrofele/fenomenele naturale, au fost identificate probleme la lucrările hidrotehnice existente, pentru care s-au propus măsuri ca: înălţarea digurilor, construirea de noi diguri, punerea în siguranţă a acumulărilor, lucrări de stabilizare a malurilor/versanţilor, amenajarea cursului de râu, pentru reducerea/eliminarea efectelor catastrofelor naturale.Pentru protejarea şi conservarea mediului natural sunt necesare, printre altele, eficientizarea implementării bunelor practici agricole şi promovarea împăduririi terenurilor degradate.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia
neimplementării planului propus
2.1.Elemente ale cadrului natural
Delimitarea spaţiului hidrografic
Raportul de mediu pentru Master Plan privind managementul riscului la inundaţii este elaborat pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut (10.967 km2), bazinul hidrografic al râului Bârlad (7.220km2) având o suprafaţă totală de 18.187 km2 (fig. 2.1.).
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
În bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, lungimea totală a reţelei hidrografice a cursurilor de apă codificate este de 7.105 km.
Situaţia pe bazine hidrografice cu caracteristicile lor, se prezintă astfel:
Bazinul hidrografic al râului Prut
suprafaţa bazinului este de 10.967 kmp şi reprezintă 4,6 % din suprafaţa României;
înălţimea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă cu fl.Dunărea;
panta medie a bazinului este de 0,2 ‰;
lăţimea medie a bazinului este de 30 km, caracteristica principală fiind forma alungită;
bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează aceeaşi formă alungită şi o orientare paralelă cu munţii Carpaţi;
lungimea totală a cursurilor de apă codificate este de 4.540 km, din care principalele cursuri de apă sunt:
- râul Prut 742 km - râul Başeu 118 km - râul Jijia 275 km - râul Elan 73 km - râul Chineja 79 km
Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est. Suprafaţa totală a bazinului de 27.500 km2 se desfaşoara pe teritoriul a trei state Ucraina, România şi Republica Moldova. Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe o lungime de 31 km şi între România şi Republica Moldova pe o lungime de 711 km.
Bazin hidrografic al râului Bârlad
suprafaţa bazinului este de 7.220 kmp şi reprezintă 3 % din suprafaţa ţării;
altitudinea medie a bazinului este de 211 m;
panta medie a bazinului este de 5 ‰;
bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului hidrografic spre stânga, în partea superioară, iar în partea inferioară o cvasisimetrie;
lungimea totală a cursurilor de apă codificate este de 2.565 km, din care principalele cursuri de apă din cei 144 afluenti sunt:
- râul Bârlad 207 km - râul Şacovăţ 54 km - râul Stavnic 46 km - râul Racova 49 km - râul Vaslui 81 km - râul Crasna 61 km - râul Tutova 86 km
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Bazinul hidrografic al râului Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nord- est şi est de bazinul râului Prut.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şi Vrancea.
Populaţia din această zona este de cca. 2,196 milioane locuitori, din care 1.215.487 în b.h. Prut. Densitatea populaţiei este de cca. 112 loc/km2 (tabelul 2.1).
În mediul urban trăiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenţi în 15 oraşe: Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos, Huşi, Galaţi, Bereşti, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Tecuci.
Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în bazinele hidrografice Prut – Bârlad
Nr. crt.
Judetul Suprafaţa
(km2)
% din suprafaţa
totala pe b.h.
Populaţia (locuitori)
% din populaţia totala pe b.h.
1 Botoşani 4782 23,60 414042 18,85
2 Iaşi 4564 22,52 692546 31,53
3 Vaslui 5318 26,24 455.550 20,74
4 Neamţ 172 0,85 13.566 0,62
5 Bacău 946 4,67 7481 0,34
6 Vrancea 157 0,77 920 0,04
7 Galaţi 4328 21,35 612.485 27,88
Total 20.267 100 2.196.590 100
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Fig. 2.2. Organizarea administrativ teritorială în b.h. Prut şi Bârlad
Hidrografie
Bazinul hidrografic al râului Prut ocupă în România o suprafaţă de recepţie de 10.967 km2 , cca. 4,6% din suprafaţa ţării.
Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluent, panta medie a bazinului fiind de 0,2‰.
Caracteristica bazinului hidrografic Prut este forma alungită cu o lăţime medie de cca. 30 km, bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrând acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralela cu munţii Carpaţi.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Râul Bârlad, cel mai mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.220 km2, cu o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰.
Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga, iar cursul inferior este cvasisimetric, răul Bârlad adunând 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totală de 2.639 km.
Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare, în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii, şi 18% sunt cursuri semipermanente, curgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui are o formă alungită şi se dezvoltă pe direcţia nord-est, sud-vest, până la Podu Iloaiei şi de la confluenţa cu Bahluieţul, acesta ia direcţia nord vest- sud est.
Izvoarele râurilor Bahlui se află în masivul împădurit- dealul Mare Hârlău, situate la o altitudine de 500m. Râul Bahlui are o albie minoră bine conturată, adâncită în depozitele şesului, în secţiunea amonte Iaşi cu cca 4-5m, cursul fiind meandrat.
Versanţii acestuia sunt în general despăduriţi şi afectaţi de puternice fenomene de alunecare.
Relief
Relieful arealului bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad aparţine Podişului Moldovenesc şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. (Fig. 2.3) Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, are înălţimea
medie de cca. 150 m. Podişul Sucevei, situat pe latura vestică a bazinului râului Prut, se găseşte
la altitudinea maximă de 587 m -Dealul Mare-Tudora. În continuare, de la nord la sud, se individualizează următoarele
subunităţi morfologice care aparţin atât bazinului hidrografic Prut cât şi bazinului hidrografic Bârlad: Podişul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafeţe structurale cu o
înălţime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150-200 m) Dealurile pliocene -Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile
Covurluiului, cu altitudini de peste 400 m în nord şi cca. 250 în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100-150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului. Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu
lăţimi de cca. 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase aflându-se pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc, Podişului Sucevei şi văii Prutului.
Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios, rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc.
În ambele bazine, depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă, pliocenă şi cuaternară. (Fig. 2.4.)
Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Prin aşezarea în partea de est a ţării, Podişul Moldovenesc are un climat temperat-continental cu unele particularităţi, în zonele joase predomina un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite.
Clima din bazinul hidrografic Prut- Bârlad este controlată de prezenţa câmpiei ruse şi a maselor de aer est-continentale ce determină ierni reci cu vânturi uscate şi puternice şi veri fie cu ploi abundente fie cu secetă. Factorii climatici principali pot fi rezumaţi astfel:
-precipitaţiile în zona Podisului Moldovei în cea mai mare parte se produc primăvara târziu şi peste 60% din totalul anual apare din aprilie până în octombrie, cu un maxim în iunie şi un minim în luna februarie, în regiunile de nord şi centru ale platoului şi în luna martie în zona de sud.
-temperaturile medii anuale sunt de 9°C în bazinul Prutului şi de 9.5°C în bazinul Bârladului
-precipitaţii medii sunt de 550 mm pe an în bazinul Prutului şi de 520 mm pe an în bazinul Bârladului. Cu toate acestea există o variaţie însemnată în bazinul Bârladului cu 600 mm pe an în nord descrescând până la 400 mm pe an în sud.
-umiditate relativă a aerului variază între 75% si 80%; -direcţia predominantă a vântului este nord şi nord-vest. Datele climatice indică faptul că regimul de inundaţii al regiunii este
controlat de apa rezultată din topirea zăpezii şi a acumulărilor de gheaţă din timpul primăverii şi, în unii ani, de ploile abundente pe timp de vară. Prin urmare majoritatea inundaţiilor au loc în perioada dintre primavara târzie şi toamna timpurie, dar în unii ani nu se manifestă inundaţii în timpul verii şi seceta persistă începând cu primăvara târzie. Anii ploioşi şi cei secetoşi tind să vină în succesiuni deoarece sunt controlaţi de către variabilitatea atmosferică la scara largă a Oscilaţiile Nord Atlantice.
Conform studiilor efectuate privind schimbările climatice au rezultat 3 ipoteze:
-ipoteza 1: precipitaţiile viitoare să devină mai intense în zona latitudinilor medii şi ca atare să apară modificări la regimul de inundaţii.
-ipoteza 2: ca precipitaţiile să devină mai intense şi ca urmare să creeze mai multe cazuri de inundaţii şi daune mai mari.
-ipoteza 3: diminuarea regimului precipitaţiilor şi apariţia unor perioade îndelungate de secetă
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează cca. 3661 mil. mc/an, din care utilizabile sunt cca. 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an, reprezintă cca. 94% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de râurile Prut, Bârlad şi afluenţii acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse.
În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614,85 mil. mc.
În lungul cursului, debitul mediu multianual al răului Prut creşte de la 78,1 mc/s, respectiv 2462 mil. mc/an în secţiunea Rădăuţi, la 86,7 mc/s , respectiv 2736 mil. mc/an în secţiunea Ungheni ajungând la 105 mc/s , respectiv 3314 mil. mc/an la confluenţa cu Dunărea. Aportul principalului afluent- râul Jijia este de 10 mc/s, respectiv 316 mil. mc/an.
Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9,48 mc/s, 300 mil. mc/an în secţiunea Bârlad la 11 mc/s, respectiv 347 mil. mc/an la confluenţa cu râul Siret. Aportul afluenţilor mai importanţi este de 1 mc/s , respectiv 31,56 mil. mc/an atât pentru r. Vaslui la Moara Domnească cât şi pentru râul Tutova, acumularea Cuibul Vulturilor.
În spaţiul hidrografic Prut- Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apă reduse: Jijia 1,7 – 2,8 l/s/km2, Bahlui în secţiunea Iaşi 2,2 l/s/km2, Vaslui în secţiunea Moara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea acumularea Cuibul Vulturilor 1,5 l/s/km2.
În arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, structurile existente de apărare sunt eficiente, împiedicând inundarea locală a zonelor urbane, a terenurilor agricole, dar insuficiente în cazul inundaţiilor, cu riscuri tehnologice suplimentare generate de posibilitatea ruperii unor diguri.
Din analiza performanţei actuale a digurilor pentru diferite probabilităţi de depaşire au fost utilizate următoarele date:
‐ amplasamnetul obiectivelor situate in zona inundabila - conform
PMB;
‐ folosinţa principală a terenului - in baza datelor din PMB;
‐ probabilitatea obţinută în urma modelării
‐ probabilitatea normată - conform PMB.
Standardele de protecţie orientative pentru pentru folosinţa principală a terenului şi obiectivele aflate în zona inundabilă au fost identificate în baza STAS-urilor 4273-83 si 4068/2-87.
Categoriile principale de folosinţă a terenului şi standardele de protecţie aferente considerate în cadrul analizei Master planului sunt prezentate în tabelul următor:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Folosinţa terenului Indicator Standard de protecţie
Durata( ani) Probabilitate(%)
Urban Urban Major >10.000 locuitori evacuaţi
100 1%
Urban Minor 2000-10.000 locuitori evacuaţi
50 2%
Rural <2.000 locuitori evacuaţi
20 5%
Agricol Arabil 1 >50.000 ha 100 1%
Arabil 2 20.000-50.000ha 50 2%
Arabil 3 <20.000 20 5%
Păşune, pădure
--- --- ---
Industrial Industrie de interes naţional
--- 100 0,1%
Industrie de interes local
--- 50 2%
Revizuirea condiţiei lucrărilor arată că multe din digurile adiacente râurilor sunt vulnerabile la viituri, prezentând următoarele forme de cedare:
-depăşirea conduce la erodarea rapidă a coronamentul şi taluzul din spate al digului. Aceasta ar reduce în mod efectiv presiunea pasivă asupra digului ducând la colaps şi rupere
-natura granulară a materialelor din multe diguri permite apei să pătrundă prin dig şi reduce presiunile asupra solului, conducând la reducerea presiunii efective în cazul în care digul reţine apa
-forţa tăietoare laterală a momentului apei. Digurile ajută la menţinerea energiei mecanice a apei din inundaţii în locul difuziei acesteia. Ritmul şi viteza apei din inundaţii conduce la afectarea suprafeţei digurilor, determinând o reducere a presiunii pasive efective şi va conduce la rupere
-materialele folosite pentru a construi digurile sunt locale, ceea ce conduce la implicarea sedimentării pe câmpia inundabilă. Se remarcă faptul că forţa digurilor va fi redusă ca urmare a naturii friabile a acestui material.
Funcţie de modul de realizare a digurilor, a fost evaluată posibilitatea apariţiei unor ruperi de diguri în cazul unor inundaţii, pe baza metodelor de evaluare utilizate.
Curbele de fragilitate arată probabilitatea de apariţie a unei breşe într-un dig sau cedarea acestuia atunci când este pus sub diferite încărcări hidrostatice din apa provenită din inundaţii. Curbele de fragilitate arată probabilitatea de breţă şi în situaţia în care digul este depăşit, acestea bazându-se pe geometria digului, precum şi starea gradului de rezistenţă, ceea ce conduce la probabilitatea de rupere.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Starea fizica a digurilor din zona studiată folosindu-se metodologia descrisă este următoarea:
Tabel.2.3. Starea fizica a digurilor
Analiza arată că în medie digurile din judeţul Vaslui au o stare mai bună în comparaţie cu digurile din judeţele învecinate. În medie, la Iaşi şi Galaţi, digurile existente prezintă un risc moderat de rupere (până la 30%), ca urmare a stării tehnice.
Tabel.2.4.Starea tehnică a digurilor
Judet Lungimea aproximativa a digurilor [km]
Grad mediu
IAŞI 229 3.77
VASLUI 483 3.20
GALAŢI 358 3.72
Cod dig
Stare tehnică
Probabilitatea obţinută în urma
modelării
Probabilitatea normată (PMB)
Standard de protecţie necesar
JUDEŢUL IAŞI
1 3 Râu nemodelat 2% 2%
2 3 Râu nemodelat 5% -
3 4 100% 1% 5%
4 4 1% 1% 5%
5 4 5% 1% 5%
6 5 100% 1% -
7 4 100% 1% -
8 3 1% 0.01% -
9 3 1% 0.01% 0.1%
10 3 0.1% 0.01% 0.1%
11 4 Râu nemodelat 1% 1%
12 5 1% 1% -
13 2 2% 1% -
14 5 100% 1% 5%
15 4 0.1% 1% -
16 3 Râu nemodelat 5% 5%
17 3 100% 1% 5%
18 3 Râu nemodelat 1% 5%
19 3 1% 0.01% -
20 4 0.1% 1% 5%
21 4 100% 1% 5%
22 4 1% 1% -
23 4 100% 1% 5%
24 4 100% 1% 5%
25 5 100% 1% 5%
26 5 1% 1% -
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Resursele de apă subterană sunt constituite din apa acviferelor freatice şi de adâncime. Repartiţia curgerii apei subterane este variabilă pe marile unităţi tectonice din cadrul teritoriului României- pentru zona Podişului Moldovenesc aceasta variind între 0,5-2l/sec/kmp.
Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad sunt estimate la 460,4 mil. mc -14,58 mc/s, din care 214,6 mil. mc -6,8 mc/s provin din surse freatice şi 246,1 mil. mc -7,8 mc/s din surse de adâncime. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apele subterane freatice, cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). Resursa utilizabilă este de cca. 251,4 mil. mc -7,97 mc/s, din care aportul surselor freatice este de 34,7 mil. mc -1,1 mc/s, iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216,7 mil. mc -6,87 mc/s.
Regimul natural al apelor subterane a suferit în timp o serie de modificări cantitative şi calitative datorate atât folosirii acestora ca sursă de alimentare cu apă potabilă şi industrială, prin efectuarea unor lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative şi a acţiunii factorilor poluanţi.
2.2.Calitatea mediului
2.2.1.Calitatea aerului
Calitatea aerului din arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, nu a fost determinată în mod special. Totuşi se poate face o apreciere satisfăcătoare prin extrapolarea investigaţiilor realizate de către Agenţiile teritoriale de mediu, din judeţele străbătute de cursurile de apă- Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, cu ajutorul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din dotarea acestora.
APM Botoşani -calitatea aerului este monitorizată prin măsurători continue ale staţiei automate de fond urban, poluanţii monitorizaţi fiind:SO2, NOx, CO, O3, COV-BTEX, PM2,5 şi parametrii meteorologici (directie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).
Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene, iar amoniacul conform STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate.
Concentraţiile atmosferice de dioxid sulf s-au situat mult sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ord. 592/2002 - pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
La indicatorul ozon, monitorizat automat, nici o valoare maximă zilnică nu a atins limita de 120 μg/m3, conform Ordinului M.A.P.M. 592/2002, concentraţiile crescute la ozon sunt strict legate de radiaţia solară.
Cantitatea totală de precipitaţii măsurată de Staţia automată în semestrul II 2009 a fost de 286,4 l/mp, maxima înregistrându-se în ziua de 12 iulie – 75,4 l/mp.
S-a recoltat şi analizat apa de precipitaţii din trei puncte de supraveghere: la sediul APM Botoşani, Staţia tratare Dorohoi şi Staţia meteo Darabani, totalizând 234 indicatori. Pentru evaluarea calităţii precipitaţiilor s-au luat în considerare următorii indicatori: pH, conductivitate, alcalinitate, SO4, NO2, NO3, şi conţinutul în ioni de Cl-, Ca2+ şi Mg2, calitatea apei nu a avut caracter acid.
APM Iaşi- analiza evoluţiei indicatorilor monitorizaţi nu a evidenţiat depăşiri ale valorilor limită conform Ord. 592/2002 cu excepţia pulberilor în suspensie PM10 măsurate gravimetric pentru care s-au înregistrat în cursul anului 2009 depăşiri peste limita admisă şi a ozonului pentru care s-a înregistrat o singură depăşire a valorii ţintă de 120 μg/m3 pentru protecţia sănătăţii umane. Valorile maxime ale concentraţiilor medii orare/zilnice pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, nu au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute conform OM 592/2002.
Pentru ozon, deşi nu este emis direct în atmosferă în cantitate semnificativă, există o concentraţie de fond care se datorează amestecului ozonului din stratosferă şi generarea acestuia în troposferă, putând fi transportat de la distanţe mari. Este încadrat în categoria poluanţilor secundari datorită producerii lui prin reacţiile fotochimice a unor substanţe cu conţinut de azot (oxizi de azot), cu conţinut de carbon (îndeosebi compuşi organici volatili COV) şi a unor hidrocarburi halogenate (clorofluorocarboni) în condiţii meteorologice favorabile. De aceea concentraţiile de ozon din atmosferă sunt variabile în funcţie de anotimp, de condiţiile meteorologice (radiaţia solară şi umiditatea fiind factori favorizanţi ai reacţiilor fotochimice) şi de prezenţa precursorilor organici ai ozonului. Valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane este definită de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore şi este de 120 μg/m3, numărul maxim de depăşiri permis într-un an calendaristic fiind de 25.
În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/m3) conf. O.M.A.P.M. 592/2002 în nicio staţie în care s-a monitorizat ozonul.
APM Vaslui - în cursul anului 2009, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/m3), cea mai mare valoare maximă fiind de 66,89 μg/m3 în cazul ozonului.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu eventualele surse, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţie, aceasta fiind prevăzută cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, de temperatură, de presiune, de umiditate, precipitaţii şi de radiaţie solară.
În ceea ce privesc valorile maxime ale concentraţiilor medii orare/zilnice pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, masuraţi în staţiile locale nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute conform OM 592/2002.
Precipitaţiile sunt deosebit de eficiente în spălarea atmosferei, parametrii lor de calitate constituie indicatori preţioşi pentru evaluarea impactului generat de sursele de poluare a atmosferei. Pentru aprecierea calităţii precipitaţiilor s-au luat în considerare următorii indicatori: pH, conductivitate, NH4
+, alcalinitate/aciditate, cloruri şi sulfaţi, concentraţiile acestora în cursul anului 2009 nu au indicat un caracter acid.
APM Galati – nivelul concentraţiei poluanţilor monitorizati, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în cadrul statiilor, acestea fiind prevăzută cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, de temperatură, de presiune, de umiditate, precipitaţii şi de radiaţie solară.
În ceea ce privesc valorile maxime ale concentraţiilor medii orare/zilnice pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, NH3, măsuraţi in staţiile locale nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute conform OM 592/2002.
În ceea ce priveşte prevederile Directivei 50/2008/CE privind protecţia sănătăţii umane, valoarea limită zilnică de 50 µg/m3, nu a fost depaşită peste valoarea limită în ceea ce priveşte indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM 10.
Indicatorul ozon, monitorizat automat, nu a prezentat nici o valoare maximă zilnică de 120 μg/m3, conform Ordinului M.A.P.M. 592/2002, concentraţiile crescute la ozon fiind strict legate de radiaţia solară.
Precipitaţiile din arealul analizat au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice medii.
Din datele prezentate de către Agenţiile de Protecţia a Mediului Judeţene din arealul analizat al bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, rezultă încadrarea în valorile maxime admise a indicatorilor monitorizaţi în staţiile locale pentru SO2, NOx, CO, NH3, O3, pulberi sedimentabile , pulberi în suspensii:
- din analizele efectuate, precipitaţiile au avut caracter neutru, cu unele variaţii în jurul valorii pH-ului neutru, fără a influenţa calitatea aerului şi a solului.
- indicatorul pulberi PM10, prezintă unele depăşiri ce au fost semnalate datorându-se şi fenomenelor de eroziune ale solului
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-arealul străbătut de bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad aparţine sectorului cu climă continentală şi parţial zonei de nord şi sud ale ţinutului climatic al Podişului Moldovei şi Câmpiei Moldovei.
-precipitaţiile atmosferice cad în cea mai mare parte a anului sub forma de ploi, ninsorile fiind specifice intervalului noiembrie-martie. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 500 si 550 mm, pe cea mai mare suprafaţă a bazinului hidrografic.
-orientarea principalelor forme de relief şi culoarele de vale influenţează canalizarea curenţilor de aer, direcţiile dominante de deplasare ale acestora fiind NV, SE si N, prezentând o frecvenţă medie anuală de 21.5% (din direcţia NV), 13.0% (din direcţia SE) şi 9.5% (din direcţia N).
Din punct de vedere al posibilităţii poluării aerului ca urmare a inundaţiilor trebuie considerate în special obiectivele industrial amplasate în zone cu risc de inundaţii. Dintre acestea, obiectivele SEVESO prezintă cele mai ridicate riscuri pentru producerea unor accidente majore. Producerea unor astfel de accidente poate conduce nu doar la poluarea aerului, ci şi a apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a solului.
Inventarul amplasamentelor din arealul bazinelor hidrografice Prut – Bârlad aflate sub incidenţa Directivei 96/82/CE amendată cu Directiva 2003/105/EC – SEVESO
Tabel.2.5.Obiective SEVESO Judeţul Număr total
obiective SEVESO Număr obiective cu
risc minor Număr obiective cu risc major
Botoşani 4 4 -Depozit PECO
-Avis SRL -Apa Grup SA
-Termoelectrica
---
Iaşi 3 2 -Depozit PECO
-SC Romtec SRL
1 -Staţia de îmbuteliere Valea
Lupului
Vaslui 2 2 -SC Zone Gaz -SC Marsemar
SA, Huşi
---
Galaţi 6 2 -SC Linde Gaz Romania SRL -SC Intfor SA
4 -SC Unicom Oil Terminal SA
-SC Electrocentrale SA -SC Arcelor Mittal Galaţi SA
-SC City Gas SRL
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
În cadrul spaţiului bazinelor Prut şi Bârlad, modul de utilizare a terenului este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici. (Fig. 2.5)
Terenurile arabile sunt predominate în cele 2 bazine, respectiv în bazinul hidrografic Prut -54,7% şi în bazinul hidrografic Bârlad-46%.
Pădurile sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş şi ocupă în bazinul hidrografic Prut 21,4% şi respectiv în bazinul hidrografic Bârlad- 27%.
Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13,3% în bazinul hidrografic Prut şi 16.1% în bazinul hidrografic Bârlad.
Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse, astfel luciul de apă ocupă un procent de 1,19% în bazinul hidrografic Prut şi 0,26% în bazinul hidrografic Bârlad.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Funcţie de clasa de bonitate a solului ce variază de la I-V şi a folosinţei terenurilor privind încadrarea pe diverse tipuri de culturi, suprafeţele de terenuri din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi sunt prezentate în tabelul următor: Tabel.2.6.Clase de bonitate ale solurilor
În ceea ce priveşte clasele de bonitate ale solurilor pentru suprafeţele aferente lucrărilor ce urmează a fi efectuate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, acestea vor fi analizate din punct de vedere a degradării, punctual în cadrul lucrărilor.
Stratificaţia zonei luncii Prutului superior- zona Oroftiana – Rădăuţi Prut, din punct de vedere geologic este constituită din nisipuri fine, medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 - 5 m.
Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cu dezvoltare discontinuă şi cu grosimi de cca. 5 -7 m.
În cazul zonei de luncă şi terase a Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săi, straturile sunt constituite din nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri şi zone aluvionare, constituite din nisipuri fine, medii şi pietrişuri cu grosimi de 3-9m.
Judeţ Specif. U.M. (ha)
Clase de bonitare ale solurilor
I II III IV V Total (ha)
Botoşani Arabil ha 14,380 110,009 119,079 36,973 18,333 298,774
Pajişti ha 142 15,129 15,306 54,469 5,124 90,170
Vii ha 0 1 22 600 1,067 1,690
Livezi ha 33 395 11 117 2,003 2,559
Total ha 14,555 125534 134,418 92,159 26,527 393,193
Iaşi Arabil ha 1,235 78,488 145,278 27,716 3,895 256,612
Pajişti ha 44 2,751 26,013 74,677 4,328 107,813
Vii ha 8 2,646 2,298 4,355 613 9,920
Livezi ha 5 1,251 2,147 2,111 472 5,986
Total ha 1,292 85,136 175,736 108,859 9,306 380,331
Vaslui Arabil ha 16,215 87,841 105,338 54,672 27,242 291,308
Pajişti ha 433 4,903 18,623 29,872 41,381 95,212
Vii ha - 1,236 3,796 4,201 3,014 12,247
Livezi ha - 146 532 1,060 1,002 2,740
Total ha 16,648 94,126 128,289 89,805 72,639 401,507
Galaţi Arabil ha 5,256.08 61,600.24
136,053.66 65,869.12 16,918.89 285,698
Pajişti ha - 571.55 2,128.13 19,744.42 16,941.86 39,385.96
Vii ha - 37,770.01 9,134.23 7,204.93 572.97 54,682.14
Livezi ha - 186.67 620.11 602.65 53.85 1,46328
Total ha 5,256.08 100,128.5 147,936.1 93,421.12 34,487.57
Solul din arealul luncii şi teraselor aferente râului Bârlad sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri, cu intercalaţii argiloase, grosimea fiind de 2 - 5 m, pe alocuri ajungând până la 10m , zona de unde încep nisipurile fine, grosiere şi pietrişul.
În zona municipiului Bârlad, aluviunile de luncă şi terasa văii Bârladului sunt constituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structura încrucişată.
În ceea ce priveşte solul din câmpia Tecuciului, acesta prezintă depozite de vârstă cuaternară de tip poros contituite din loess, pe alocuri devenind nisipos cu intercalaţii de argile cuaternare.
Din punct de vedere geologic, straturile din zona Câmpiei Covurluiului sunt constituite în general din acumulări de nisipuri şi pietrişuri ce intră în alcătuirea teraselor de vârstă holocen inferioară şi pleistocen superioară.
În zona respectivă se găsesc şi nisipuri argiloase ce constituie baza depozitelor loessoide, prezente la partea superioară a câmpului înalt, precum şi din nisipuri şi pietrişuri ce intră în alcătuirea luncilor.
Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare din zona Câmpiei Moldovei sunt alcătuite din argile şi marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri, nisipuri cu pietrişuri, gresii şi mai rar gresii olotice.
Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale ce constau în prezenţa intercalaţiilor nisipoase, mai des semnalate la est de cursul râului Jijia.
Fenomenele naturale reprezentate prin excesul de umiditate prezent în zona joasă de şes, precum şi cele de eroziune torenţială şi de suprafaţă, prezente în lungul unor mici afluenţi secundari şi pe versanţii descoperiţi, determină degradarea solurilor astfel afectate şi reducerea posibilităţii de utilizare a terenurilor respective.
Ca urmare a analizei efectuate în cadrul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad s-a realizat inventarierea suprafeţelor aferente zonelor umede din punct de vedere al suprafeţei şi al numărului acestora.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Totodată exploatarea neraţională a unor suprafeţe de pădure au condus la fenomene de eroziune.
Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale.
Principalele procese de degradare ale solului în arealul analizat sunt: -eroziunea hidrică la suprafaţă; -eroziunea în adâncime; -alunecările de teren; -saraturarea solului (salinizarea, alcalizarea); -acidifierea solului; -excesul de umiditate; -compactarea; -poluarea chimică; -excavările pentru diverse materiale; -acoperirea solului cu depozite de materiale sterile; -depozite de deşeuri, reziduuri menajere.
Activităţi desfăşurate ce pot avea o influenţă negativă asupra calităţii solului sunt:
Nr. Zone umede
crt. Judeţul Număr
Suprafaţa totală (ha)
Bazin hidrografic Prut
1 Botoşani 148 34
2 Iaşi 8 267
3 Vaslui 13 200
4 Galaţi 3 346
Total bazin hidrografic Prut
172 847
Bazin hidrografic Bârlad
1 Vaslui 18 165
2 Galaţi 3 110
Total bazin hidrografic Bârlad
24 275
TOTAL bazin hidrografic Prut -
Bârlad
196 1122
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
- fenomenele fizice care au afectat solurile determinând degradarea lor, sunt reprezentate prin alunecări de teren, eroziuni, exces de umiditate, acidifieri, compactări. Aceste fenomene se produc datorită unor condiţii naturale ce acţionează în interdependenţă-apele subterane, pantele şi energia reliefului, substratul geologic, regimul ploilor, caracterul argilos al luncilor, gradul de acoperire cu vegetaţie ş.a. Acestora li se adaugă influenţele unor activităţi antropice vechi- desţeleniri, defrişări, lucrări agrotehnice necorepsunzătoare sau mai noi - neîntreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, agrotehnice improprii terenurilor în pantă, desţelenirea unor versanţi predispuşi alunecărilor şi eroziunilor.
- administrarea incorectă a substanţelor fertilizante şi pentru combaterea dăunătorilor, a condus în timp la acumularea lor în sol, folosirea acestor substanţe în ultima perioadă în agricultură s-a redus.
- depuneri necontrolate de deşeuri de la populaţie, ocupă neraţional şi nejustificat terenurile aferente cursurilor de apa ceea ce conduc la degradarea solului.
Consecinţele poluării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate.
Funcţie de natura problemelor care afectează solul, se disting:
zone cu soluri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii, localizate în zona joasă de şes;
soluri degradate de alunecări de teren şi eroziuni torenţiale, localizate pe versanţii cu pante mari şi medii;
soluri degradate prin eroziune de suprafaţă, localizate pe versanţii cu înclinări mici şi medii.
2.2.3.Calitatea apei de suprafata
În bazinele hidrografice Prut - Bârlad sunt identificate 380 cursuri de
apa cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 7 de lacuri -acumulări şi un lac natural, cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig. 2.6).
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Figura 2.6 Categorii de ape Râuri Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu
aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. Râul Prut izvorăşte de pe versantul NE al masivului Cernahora la
altitudinea de 1580 m, din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunăre la altitudinea de 2 m. Pe teritoriul Ucrainei, până la intrarea pe
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
teritoriul României, la Orofteana, râul Prut are o lungime de cca. 211 km, panta longitudinală de 6,4 ‰, un coeficient de sinuozitate de 1,18 şi un bazin de 8.241 km2.
În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul, Liucica, Pistinka, Ribnita şi Ceremuşul, ultimul fiind şi cel mai important, din stânga nu primeşte afluenţi importanţi din Carpaţi.
Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10.967 km2 şi lungimea, pe care face şi graniţa de est, este de 742 km. Panta medie a râului Prut este de 0,2‰, iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰, coeficientul de sinuozitate este de 2,30.
Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări -Ucraina, România şi Moldova, 11.000 km, din care 3.000 km au curgere permanentă -Başeu, Jijia, Bahlui şi aproape 8.000 km au curgere intermitentă -Putreda, Vorniceasca, Aluza. Pe teritoriul României lungimea afluenţilor codificati este de 3.809 km, densitatea reţelei hidrografice fiind de 0,41 km/km2 superioară mediei pe ţară de 0,33 km/km2.
Pe partea dreaptă a râului Prut situată pe teritoriul României, acesta primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana, Corneşti, Isnovat, Rădăuţi, Volovăţ, Başeu, Jijia, Mosna, Elan, Oancea, Braneşti şi Chineja.
Afluenţii de stânga a râului Prut sunt în număr de 32 afluenţi, din care menţionăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racoveţul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova.
În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriul României:
Râul Başeu (S = 965 km2, L = 118 km), izvoraşte din Dealul Ibaneşti – Herta de la altitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m, având o pantă medie de 2,3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,55. În bazinul Başeu majoritatea râurilor au curs temporar. Multitudinea iazurilor din bazin, care însumează o suprafaţă de 1.190 ha cu un volum de 34 mil. mc, a fost determinată de necesitatea asigurării rezervelor de apă.
Râul Jijia cel mai important afluent de pe partea dreaptă al Prutului, izvorăşte din Masivul Bour, pe teritoriul Ucrainei, de la altitudinea de 340 m. Bazinul hidrografic al râului Jijia are o suprafaţă de 5.757 km2, o lungime de 275 km, cu altitudinea medie de 152 m, panta longitudinală a râului este de 1‰, iar coeficientul de sinuozitate este de 1,45. Râul Jijia are 36 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sitna, Miletin, Jijioara şi Bahlui.
Din dreptul localităţii Chipereşti traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia unei albii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. Partea din râu în aval de Chipereşti şi până la vechea confluenţă cu Prutul, în lungime de 49 km, a capătat denumirea de Jijia Veche. La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuri de debit în Jijia Veche.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7.220 km2 şi o lungime de 207 km, izvorăşte din Dealurile Valea Ursului, de la altitudinea de 347 m, ajungând la vărsare la 20 m. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,35 km/km2, panta medie a râului Bârlad este de 2‰, iar pentru afluenţii mai mari variază intre 3-7‰, coeficientul de sinuozitate este 1,3. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 2.365 km, râul Bârlad având 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sacovăţ, Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Pereschiv şi Berheci.
Tabelul 2. 8. Caracteristicile regimului hidrologic L
Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul
hidrografic Prut-Bârlad. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutul inferior). Ca suprafaţă doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha, situându-se la o altitudine medie de 11m şi o adâncime medie de 1,3m.
În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare, dar datorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole.
Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii urmatoarele:
- în judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău, S = 24,89 ha şi Balta Teiva-Vişina, S = 6,9 ha
- în judeţul Galaţi: Lacul Pochina S=74,8 ha şi Lacul Vlăscuţa S=41,8 ha.
Acumulări Iazurile, sunt prezente în număr de 262, în spaţiului hidrografic Prut -
Bârlad, multe din ele fiind amenajate cu rol piscicol, sau cu funcţional de irigaţii, adăpat. Acestea sunt amplasate cu precădere în bazinul hidrografic Prut- 225 acumulări pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora.
Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 7 -permanente şi nepermanente, din care 46 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii.
În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti cu un volum total VT = 1.400 mil mc.
În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova etc.
Caracterizarea stării ecologice a fost facuta in Planul de management al spatiului hidrografic Prut – Barlad în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă, transpuse în legislaţia româneasca prin Legea 310/2004 care modifică şi completează Legea Apelor 107/1996 si se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă.
Elementele biologice au fost luate luate în considerare în definirea
tuturor celor 5 clase, având la baza principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.
Elementele fizico-chimice au fost luate în considerare în caracterizarea stării „foarte bună” şi „bună”, iar cele hidromorfologice numai
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
în caracterizarea stării „foarte bună”, în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora.
În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună a fost definită prin valori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice folosite.
În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună a fost definită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond.
Starea ecologică bună, atât pentru poluanţii specifici sintetici, cât şi pentru cei nesintetici a fost definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu; pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural.
Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de către cursurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate, artificiale datorită poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici, a fost reprezentată pe hartă printr-un punct negru.
Caracterizarea stării globale a cursurilor de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apă a fost definită pe baza:
stării ecologice
stării chimice Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor
acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).
Conceptul promovat de Directiva Cadru Apă privind starea apelor are la bază o abordare nouă, integratoare care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităţii apei în care elementele hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.
Starea chimică este definită de către Directiva Cadru în cazul apelor de suprafaţă, ca fiind starea chimică atinsă de un curs de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin actele legislatice comunitare cât şi prin standard.
Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.
Cursurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună.
În evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă din judeţele ce apartin bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere de către AN Apele Romane- Administraţia Bazinală Prut-Bârlad şi Agenţiile pentru Protecţia Mediului, prin prelevări de probe în diverse secţiuni de control.
În cazul râului Prut, râu de frontieră, aceasta se realizează în baza colaborării bilaterale cu Republica Moldova şi respectiv Ucraina.
Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, corelând rezultatele evaluării chimice cu cele biologice.
Sursele majore de poluare a apelor de suprafaţă sunt constituite din următoarele:
-activităţile desfăşurate de către agenţii economici ce au deversat în apele de suprafaţă poluanţi specifici- suspensii, substanţe organice, extractibile, azotaţi, azotiţi, amoniu, detergenţi, nutrienţi, cu concentratii peste VLE conform normativelor in vigoare, ca urmare a nefuncţionării staţiilor de epurare din dotare la parametri tehnologici corespunzători.
-haldele, iazurile de decantare constituie o altă sursă de poluare prin evacuarea poluanţilor- suspensii, substanţe organice şi anorganice, micelii, ioni metale grele, compuşi fenolici,
-activităţile desfăşurate în cadrul unităţilor din industria alimentară, zootehnie, întreţinere drumuri, lucrări agricole, ce generează poluanţi specifici- substanţe organice şi anorganice
-depozitele de reziduuri substanţe periculoase ce au deversat nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase- cianuri, ioni metale grele, substanţe organice
-depozitele de pesticide, fungicide, insecticide, ce conţin stocuri cu termen de valabilitate expirat, care au fost deversate prin reţeaua de canalizare în cursurile de apă
Caracterizarea globală a calităţii, la nivel de secţiune, este rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, neluând în considerare situaţiile în care fondul natural a depăşit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice în secţiunile „martor”.
Tabel.2.9.Starea ecologică a râurilor
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Prin monitorizarea apei de suprafaţă din bazinele hidrografice Prut şi
Bârlad au fost analizaţi indicatorii de calitate în vederea încadrării acestora în clasele de calitate.
La evaluarea calităţii în cazul râului Prut s-a avut în vedere criteriul transfrontalier.
Din analizele efectuate în perioadele cu precipitaţii crescute, calitatea apelor a fost influenţată şi de viiturile hidrologice, conducând la o creştere a indicatorului de calitate materie în suspensie.
Calitatea apei de suprafaţă în majoritatea secţiunilor de monitorizare nu a suferit modificări esenţiale faţă de perioada anterioră, aceasta prezentând o tendinţă de conservare- îmbunătăţire.
2.2.4.Calitatea apei subterane
Identificarea şi delimitarea corpurilor de apa subterana din cadrul
bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad a fost efectuata în Planul de Management al spatiului hidrografic Prut Bârlad.
Starea corpurilor de apă subterana a fost determinata in Planul de Management al spatiului hidrografic Prut – Barlad.
Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine au fost definite ca transfrontaliere.
În spatiul hidrografic Prut- Bârlad, conform Planului de Management sunt identificate, delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier (Fig. 2.8).
Figura 2. 8 Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Directiei Apelor Prut
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Toate cele 7 corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului
poros, acumulate în depozite de vârsta cuaternară şi sarmaţian-pontiană. Cele mai multe corpuri de apă subterană au fost delimitate în zonele
de lunci şi terase ale râurilor Prut, Bârlad, fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară, fiind situate aproape de suprafaţa terenului, având un nivel liber.
Corpul de apă subterană din Podişul Central Moldovenesc, deşi este sub presiune, fiind cantonat în depozite sarmaţian-pontiene, prezintă o importanţă economică mai redusă, acesta fiind transfrontalier.
Caracteristicile corpurilor de ape subterane situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad sunt prezentate în tabelul următor:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Din monitorizarea calităţii acviferului subteran s-a constatat că cele mai multe depăşiri s-au înregistrat la indicatorii substanţe organice- azotaţi, amoniu, cloruri, duritate totală, fier, fosfaţi.
Afectarea calităţii apelor subterane este mai intensă în zonele rurale, datorită lipsei dotărilor cu instalaţii hidro-edilitare, apele uzate infiltrându-se în subteran, în mod direct prin modul de organizare a preluării apelor uzate menajere şi prin infiltrarea lentă a poluanţilor din depozitele de deşeuri din fermele zootehnice sau depozitele de deşeuri menajere neconforme.
În ceea ce priveşte poluarea cu nitraţi a acviferului subteran, cauzele sunt multiple având un efect cumulativ. Sursele generatoare de poluări cu azotaţi, constau în spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot din precipitaţiile atmosferice, apa de la irigaţii şi apa de suprafaţă- râuri, lacuri, în care au fost deversate ape uzate încărcate cu azotaţi.
Alte surse de poluare a acviferului subteran au fost constituite din aplicarea îngrăşămintelor chimice pe terenurile arabile, unde concentraţiile de azotaţi variază în jurul valorii de 100mg/l, cu unele vârfuri de peste 1000mg/l.
La nivelul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, au fost identificate un număr de 87 de localităţi afectate de poluarea cu nitraţi a acviferului subteran.
O posibila sursă de poluare a pânzei freatice o constituie şi depozitele de deşeuri industriale şi menajere din zonele urbane şi rurale, amenajate necorespunzător, fără impermeabilizarea zonei, cu infiltrare în sol şi subsol a poluanţilor specifici- substanţe organice, substanţe extractibile, nutrienţi, ce au putut conduce la afectarea calităţii acviferului subteran.
2.2.5.Biodiversitate
Din punct de vedere al zonelor protejate – SCI-uri şi SPA-uri, situate
în cadrul celulelor de risc aferente corpurilor de apă din bazinele Prut şi Bârlad, acestea se prezintă astfel:
Curs de apă Başeu- ROSPA 0049 -Iazurile de pe Valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi.
Cursuri de apă Sitna - de-a lungul cursului apei nu sunt instituite regimuri de arie naturală protejată.
Curs de apă Volovăţ- în zonă nu există arii naturale protejate. Curs de apă Buhaiul- în zonă nu există arii naturale protejate Curs de apă Miletin-în celula de inundaţii există ROSCI 0222 -
Sărăturile Jijiei Inferioare şi ROSPA0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, zone protejate
Curs de apă Bahluieţ- în caz de inundaţii în cadrul celulei, există o zonă protejată- Punctul fosilier Băiceni.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Prut superior – în cadrul celulei există zone protejate ROSCI 0222 -Sărăturile Jijiei Inferioare, ROSPA 0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, ROSPA 0058 Stanca Costesti şi arii naturale protejate situate în zonele Balta Teiva-Vişina, Pruteţul Bălătău, Făgetul secular, Stuhoasa, Pădurea Cernohal-Prut, Pădurea Roşcani, şi patrimoniu cultural în localităţile Cotu Miculint, Crasna Leuca, Liveni, Ripiceni, Bobuleşti, Stânca, Soloneţ, Trifeşti, Şendreni.
Curs de apă Bahlui- Nicolina- există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: ROSCI0076 Făgetul Humosu, inclusiv zonă protejată, ROSCI0221- Sărăturile din Valea Ilenei, inclusiv zonă protejată, ROSCI 0058 - Dealul lui Dumnezeu, ROSCI0265- Valea lui David, ROSCI0171
Padurea şi Pajiştile de la Mârzeşti, ROSCI0181 Pădurea Uricani, ROSCI 0077- Fâneţele Barca.
Totodată sunt menţionate arii naturale protejate-Acumularea Parcovaci, Pădurea Cătălina Cotnari, Fâneţele Seculare Valea lui David, Acumularea Chiriţa, Pădurea Bârnova-Repedea, Dealul Repedea.
Curs de apă Chineja- există următoarele zone protejate, SCI-uri şi SPA-uri: Locul Fosilifer Bereşti (zona protejata), Pădurea Breana Roşcani –ROSCI0139 şi zonă protejată, Pădurea Mogoş-Mâţele –ROSCI 0163, Lunca Prutului-Vladeşti-Frumuşiţa- ROSPA0070.
Curs de apă Zeletin - în această celulă de inundaţii nu există SCI, SPA sau zone protejate ce ar putea fi afectate.
Curs de apă Lohan - în această celulă nu există SCI, SPA sau zone protejate.
Curs de apă Elan - celula cuprinde următoarele : Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa –ROSPA0070, Lunca Joasă a Prutului-ROSCI0105,
Curs de apă Tecucel - în cadrul celulei nu există arii protejate. Curs de apă Tutova - în cadrul celulei de inundaţii este ROSCI 0169
–Pădurea Seaca-Movileni, considerată şi zonă protejată. Curs de apă Jijia Superioară - în cadrul acestei celule există:
Iazurile de pe Valea Ibanesi-Baseului-Podrigai-ROSPA0049, Pădurea Ciornohal –ROSCI0141 şi arie protejată, Elesteele Jijie şi Miletinului-ROSPA 0042, Săraturile inferioară Jijia-Prut –ROSCI0222, Balta Teiva-Vişina zonă protejată
Curs de apă Jijia Inferioară - în această celulă există următoarele: Pădurea Medeleni ROSCI0161, Râul Prut ROSCI0213 şi arie protejată, Bohotin-Pietrosu - zonă protejată, Cotul Sălageni -zonă protejată, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Bârnova-Repedea –ROSCI0135, Cotul Bran -zonă protejată, Pădurea Icuşeni –ROSCI0160 şi arie protejată.
Curs de apă Crasna - în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI, APS şi site-uri protejate: Pădurea Micleşti –ROSPA0096, Coasta Rupturile-Tanacu –ROSCI0041 şi zonă protejată.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Racova -în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau site-uri protejate.
Curs de apă Garboveta - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate.
Curs de apă Simila - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate.
Curs de apă Berheci - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate.
Curs de apă Vaslui - în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Poienii Cărbuneriei -zonă protejată, Locul fosilifer Dealul Repedea -zonă protejată, Pietrosul -zona protejată, Movila lui Purcel –ROSCI0117 şi arie protejată, amplasamentul fosilifer Nisiperia Hulubeţ -zonă protejată, Pădurea Bârnova-Repedea- ROSCI0135, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Micleşti –ROSPA0096.
Curs de apă Bârlad –curs superior -în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Gheorghiţoaia ROSCI0152 şi arie protejată, Pădurea Frumuşica-ROSCI0150 şi arie protejată), Pădurea Bârnova-Repedea-ROSCI 0135, Poiana Cu Schit -zonă protejată, Fâneaţa de La Glodeni- ROSCI0080 şi zonă protejată, Pădurea Harboanca –ROSCI0158 şi arie protejată
Curs de apă Bârlad - curs mijlociu- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Bădeana –ROSCI0133 şi arie protejată, Pădurea Bălteni - zonă protejată
Curs de apă Bârlad curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Pădurea Talasmani – ROSCI 0175 şi arie protejată, Pădurea Fundeni -zonă protejată, Pădurea Balta Munteni- ROSCI0134, Locul Fosilifer Rata -zonă protejată, Pădurea Torceşti ROSCI0178, Lunca Siretului inferior- ROSPA0071.
Curs de apă Prut curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri, site-uri protejate: Râul Prut –ROSCI0213 şi arie protejată, Lunca Joasa a Prutului –ROSCI0105 şi zonă protejată şi Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - Vlădeşti - Frumuşiţa –ROSPA0070, Lacul Vlăscuţa -arie protejată, Ostrovul Prut -zonă protejată, Pădurea Pogăneşti –ROSCI 0165 şi zona protejată, Locul Fosilifer Măluşteni -zonă protejată, Lacul Pochina -zonă protejată.
2.2.6. Populaţie şi sănătate umană
Populaţia din bazinele hidrografice Prut şi Bârlad este de cca. 2,196
milioane locuitori, din care 1,215 locuitori în bazinul hidrografic Prut, densitatea populaţiei fiind de cca. 112 loc/kmp, cu următoarea repartiţie pe judeţe:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
In mediul rural, în cele 1360 de sate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad locuiesc aproximativ 52% din populaţie.
Principalele centre de populaţie includ oraşe cum ar fi Iaşi, Vaslui şi Botoşani. Oraşele mai mici şi comunităţile rurale includ aproape două treimi din populaţie.
Aproximativ jumătate din totalul populaţiei locuieşte în aşezările definite drept majore cu o densitate a populaţiei mai mare de 10 locuitori/ha şi minore cu o densitate a populaţiei cuprinsă între 1 şi 10 locuitori /ha, restul populatiei locuind in comunitatile rurale concentrate in jurul zonelor cu productie Agricola cu o densitate a populaţiei mai mică de 1 locuitor/ha.
In orasele majore, cum au fost definite mai sus, aproximativ 80% din locuinte sunt apartamente, in cele minore acest procent scade pana la aproximativ 55%.
Inundaţiile din perioada 2005, 2006 au produs daune cu cel mai grav impact comparativ cu inundaţiile din perioada anului 1970 a căror consecinţe sunt prezentate mai jos:
Anul 2005:
pierderi de vieţi omeneşti -31 persoane
daune materiale estimate la aproximativ 1,5 miliarde euro
persoane evacuate din evacuate din Iasi, Suceava, Botosani – 1473 locuitori
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
inundari controlate ale terenurilor agricole nefolosite.
400 km de drumuri si 20 de poduri avariate
300 de locuinţe distruse si 150 de sate / orase direct afectate Ca urmare a inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase
produse în perioada 2005-2007, au fost pierderi de vieţi omeneşti, afectate locuinţe şi anexe gospodăreşti, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, fântâni. Afectarea fântânilor şi a reţelelor de alimentare cu apă potabilă, datorită inundaţiilor au reprezentat o cauză important de îmbolnăvire a populaţiei- boli hidrice.
2.2.7. Valori materiale Datele oferite de raportul comun al MMDD si AN-Apele Romane
referitor la inundaţiile din perioada 2005-2007 au evidentiat urmatoarele daune materiale:
Tabel.2.11.Daune materiale
Receptor Număr de daune evaluate
Valoare medie unitară (RON) (toate evenimentele şi toate locaţiile)
Valoare unitară (RON) între locaţii/evenimente separate
Comentarii
Poduri mari si mici 137 buc. 132.810/pod 169.045/pod 32 buc.în Tecuci fără daune evaluate
Drumuri naţionale şi europene
1,11km Evaluare imposibilă întrucât costurile nu au fost separate suficient
Numai Berheci şi Tecuci
Drumuri judeţene 50,1km 88.952/km 89.403/km
Drumuri comunale 291,03km 43.949/km 91.439/km Drumuri cu daune evaluate incluse numai în daunele unitare
Străzi (minore) 28,7km 49.811/km --- Numai Prut, Jijia şi Tecuci. Berheci nu a fost evaluat
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
2.2.8. Peisajul natural Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor,
terenurilor destinate impăduririi şi a suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică.
Suprafaţa împădurită exprimată în hectare în arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad este:
Tabel.2.12.Suprafaţa împădurită pe judeţe
Din punct de vedere al efectului benefic, trebuie menţionat că un hectar de pădure reţine cca 10.000mc apă în coronament şi în sol, prin sistemul radicelar care ulterior este eliberată în atmosferă şi drenată în reţeaua de ape subterane.
În cadrul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad există un număr important de resurse de patrimoniu cultural ce pot fi afectate atât pozitiv cât şi negativ de către opţiunile de management al riscului la inundaţii.
În acest sens resursele de patrimoniu cultural ce ar trebui protejate ca urmare a măsurilor luate privind reducerea efectelor inundaţiilor în anumite locaţii, sunt prezentate mai jos:
Judeţul Botoşani Monumente istorice- 516, din care : • 26 monumente istorice categoria A ; • 239 monumente istorice categoria B ; • 251 ansambluri şi situri arheologice. Muzee şi case memoriale : • 5 muzee : - Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani - Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Dorohoi - Muzeul George Enescu Dorohoi - Muzeul de la Ipoteşti - Muzeul de Arheologie Săveni • 3 case memoriale : Casa memorială Nicolae Iorga- Botoşani, Casa
memorială George Enescu-≫ Dorohoi-Liveni, Casa memorială Mihai Eminescu - Ipoteşti.
Judeţul Iaşi deţine un prestigios patrimoniu cultural, cu valente istorice, etnografice şi arhitectonice, cu monumente de arhitectură, arheologie şi istorie, religie, precum şi valoroase unităţi de învăţătmânt, muzee, case memoriale, etc.
Dintre monumentele arhitecturale evidenţiate în municipiul Iaşi cu importanţă istorică şi cultural menţionăm:
-Bojdeuca Ion Creangă -Casa Vasile Pogor -Palatul Culturii -Teatrul Naţional Vasile Alecsandri -Universitatea Alexandru Ioan Cuza Judeţul Vaslui deţine atracţii turistice netradiţionale- biserici şi
mănăstiri vechi, din lemn, sate pitoreşti, unde s-au conservat obiceiuri folclorice străvechi.
Monumentele istorice, fie ele situri arheologice din diferite epoci şi urme ale unor construcţii medievale, fie biserici de lemn şi piatră, clădiri cu vechime constituie o valoare arhitecturală deosebită.
Judeţul Vaslui este remarcabil prin siturile arheologice existente, valorile etnografice şi de artă populară, locurile istorice şi monumentele care atestă existenţa milenară a populaţiei în această zonă.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ştefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ştefan cel Mare în secolulul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice şi culturale păstrate în judeţul Vaslui.
Ansamblul Mănăstirii Floreşti (Biserica Sf. Ilie, turnul-clopotniţa, palatul egumenesc şi zidul de incintă) este unul dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Huşilor, construit în sec. XVI-XIX, în stil romanic.
Mănăstirea Bujoreni a fost întemeiată la mijlocul secolului al XVI-lea, ca schit al familiei Bujoreanu, pe moşia cu acelaşi nume, într-un loc retras din pădure.
Judeţul Galaţi dispune de monumente şi situri arheologice, rezervaţii naturale, numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici şi ansambluri bisericeşti din sec. XVIII -XIX, precum şi numeroase parcuri urbane cu valoare dendrologică amenajate peisagistic.
Muzeul de ştiinţe ale naturii: Planetariul, Acvariul, Grădina Botanică. Muzeul de Istorie a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei
de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada în care a fost pârcălabul Galaţiului.
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a pârcălabului de Galaţi, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată domnitorului, precum şi reconstituirea ambientului gălăţean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.
Muzeul de artă vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară .
Biserica fortificată "Sfânta Precista" este construcţia cea mai veche din Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu cu arhitectură românească şi elemente specific.
Biserica Romano-Catolică: monument construit în anul 1844 şi extins în anul 1873.
Biserica Greacă: ce datează din 1866 când se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Faţă".
Catedrala Ortodoxă a fost ridicată între 1906-1917, după planurile arhitecţilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş, construcţia se detaşează în planul arhitectural gălăţean, fiind concepută în stil muntenesc.
Biserica Mavromol („Stânca neagră” în greacă) se află pe locul fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703, păstrând picturi murale interioare valoroase refăcute între 1973-1975.
Biserica Vovidenia: Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Sf. Spiridon datează din anul 1817 ce prezintă elemente valoroase de construcţii şi icoane.
În ceea ce priveşte zonele de patrimoniu construite cu valoare cultural de interes naţional situate în zone cu risc la inundaţii în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, acestea se situează ca suprafeţe astfel:
-CFM-zonă cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional
-CM- zonă cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală
-Cm-zonă cu concentrare medie Tabel.2.13.Clasificarea zonelor de patrimoniu
CFM CM Cm
% S ha % S ha % S ha
Bazinul hidrografic Prut-Bârlad
8,26 36863 2,13 5410 16,6 48598
2.3.Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Master Planului
Elaborarea Master Planului la nivel de bazin hidrografic, Prut şi
Bârlad, are ca scop identificarea proiectelor ce pot fi elaborate şi preluate cu respectarea cerinţelor directivei UE cu privire la inundaţii.
Prin proiectele elaborate şi aplicate se respectă managementul riscului la inundaţii ceea ce conduce la definirea zonelor cu risc şi a măsurilor sustenabile de management al riscului la inundaţii.
Prin această strategie ce are la bază implementarea Master Planului se renunţă la abordarea costisitoare şi traditională de răspuns la inundaţii în situaţii de urgenţă şi înlocuirea cu soluţii ce au la bază un program de control al inundaţiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora.
Raportul de mediu pentru Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, analizează cerinţele stării mediului corespunzătoare proiectelor propuse a se realiza cu influenţă pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi tendinţele de evoluţie a riscului la inundaţii.
În cazul alternativei de neimplementare a Master Planului, considerată Alternativa 0, s-au luat în considerare metodele de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale. Analiza
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
este structurată pe aspectele de mediu relevante actuale, pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului.
Scenariul Alternativei 0 presupune situaţia ipotetică a neimplementării Master Planului, ceea ce va conduce la lipsa unei viziuni unitare în ceea ce priveşte reducerea riscului la inundaţii.
La baza implementării Master Planului au stat strategiile nationale privind managementul riscului la inundaţii ce au un caracter integrator şi prezintă o viziune unitară în această direcţie.
Lipsa acestor măsuri prin neimplementarea Master Planului, obligă autorităţile responsabile la aplicarea de prevederi legislative în conformitate cu normele şi bunele practici de protecţie împotriva inundaţiilor.
Master Planul asigură o tratare unitară pe termen scurt, mediu şi lung cu prioritizarea măsurilor ce trebuie adoptate pentru reducerea riscului la inundaţii, în condiţiile aplicării unor măsuri locale cu influenţă negativă asupra măsurilor adoptate în arealul analizat în cazul neimplementării acestuia.
Prin Raportul de mediu privind Managementul integrat al riscului la inundaţii în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, se evalueaza posibilele situaţii de risc cu impact asupra factorilor de mediu ce pot apărea în cazul neimplementării Master Planului.
Analiza efectuată în cadrul Master Planului a condus la identificarea unor centre cu risc la inundaţii şi un nivel crescut al riscului între 1 -20% pentru localităţile situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad.
Tabel.2.14.Riscul la inundaţii
Celula de rau Localitatea Riscul la inundatii (%)
Bahlui Iaşi 3%
Hârlău 20%
Erbiceni 20%
Podu Iloaiei 20%
Bârlad Bârlad 5%
Tecuci 2%
Vaslui 1%
Munteni 5%
Negreşti 5%
Zorleni 1%
Tutova 5%
Tălpigi 20%
Jijia Inferioară Prisăcani 20%
Golăieşti 1%
Grozeşti 20%
Tutova 20%
Ungheni 20%
Oprişeni 20%
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Riscul crescut la inundaţii situat în jurul valorii de 20%, produce
evenimente care conduc la inundarea proprietatilor, provocând pierderi economice mari.
Evenimentele care determina inundatii rapide si adanci in mod frecvent sunt susceptibile de a produce multe suferinţe umane. Râurile Bahlui şi Jijia au cel mai mare procent de populaţie care traiesc in zonele vulnerabile la riscul la inundatii.
În ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, ca urmare a creşterii riscului la inundaţii, se poate concluziona apariţia unui impact negativ.
În cazul neimplementării Master Planului privind managementul integrat al riscului la inundaţii în spatiul hidrografic Prut-Bârlad- Alternativa 0, nu se realizează o viziune unitară în ceea ce priveşte reducerea riscului la inundaţii în conformitate cu prevederile legale privind cele mai bune practici de protecţie în asemenea situaţii de urgenţă.
Prin realizarea Master Planului s-a urmărit ierarhizarea localităţilor cu cel mai ridicat risc la inundatii si implementarea celor mai bune solutii pentru reducerea riscului la inundatii cu efecte sociale şi economice benefice.
Evoluţia posibilă a calitătii factorilor de mediu în situaţia neimplementării Master Planului este prezentată în tabelul urmator:
Tabel.2.15. Evolutia probabila a aspectelor de mediu in cazul neimplementarii Master Planului
Aspecte de mediu relevante
Evolutia probabila in cazul neimplementarii Master Planului
Aer -posibile tendinţe de creştere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici ca urmare a accidentelor în care sunt implicate substante periculoase, produse în urma contactului cu apa la inundaţii
Ape de suprafaţă -influenţa antropică în geomorfologia cursurilor de apă fără o planificare corectă şi o analiză detaliată vă conduce la modificări a regimului hidrologic cu
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
impact direct asupra menţinerii funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare
Ape subterane -producerea inundaţiilor în zone în care se desfăşoara activităţi antropice intensive- agricultură, industrie, pot conduce la poluarea apelor subterane - în zonele sensibile neatingerea obiectivului de “stare bună” conform Directivei Cadru Apă ca urmare a afectării calităţii acestora
Sol -creşterea suprafeţelor de teren degradate ca urmare a fenomenelor de eroziune şi inundaţii
Modificări climatice -menţinerea unui grad scăzut de împădurire pot conduce la efecte negative directe privind manifestarea unor riscuri la inundaţii
Biodiversitate -reducerea potenţialului “zonelor umede” în managamentul riscului la inundaţii
Populaţia şi sănătatea umană
-menţinerea tendinţei de extindere a suprafeţelor locuite în zonele de risc la inundaţii ca urmare a lipsei de informaţii
Peisajul natural -riscul menţinerii unui efort scăzut de împădurire- reîmpădurire -lucrări de reconstrucţie ecologică limitate la inerbarea suprafeţelor afectate
Patrimoniu cultural - identificarea obiectivelor de patrimoniu cultural faţă de zonele vulnerabile la inundaţii cu luarea de măsuri pentru protejarea acestora
Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
-lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei -neimplicarea populaţiei în luarea deciziilor
Ca urmare a analizei efectuate în cadrul Master Planului prin
neimplementarea acestuia au rezultat următoarele direcţii ce trebuie luate în considerare la stabilirea managementului integrat privind reducerea riscului la inundaţii:
-daune sociale şi economice -nivelul ridicat de risc la inundaţii poate conduce la daune sociale şi economice datorită următorilor factori:
creşterea vitezei de curgere a apei de suprafaţă provenită din precipitaţii ca rezultat a fenomenelor de eroziune în bazinul hidrografic
efectele schimbărilor climatice
creşterea dezvoltării urbane în zonele inundabile
deteriorarea digurilor existente, ceea ce conduce la o creştere a probabilităţii de rupere
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
volume reduse de atenuare în acumulări ca urmare a colmatării chiuvetelor
-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii sociale în caz de inundaţii:
o mai buna prognoză a inundaţiilor şi sprijin de avertizare şi decizie pentru a oferi sisteme avansate de avertizare la inundaţii cu mai multe ore înainte de producere.
îmbunătăţirea difuzării de avertizări de inundaţii în punctele vulnerabile
educaţia privind evitarea, creşterea capacităţii de adaptare la atenuarea efectelor inundaţiilor asupra locuinţelor şi a localităţilor
îmbunătăţirea programelor de recuperare post-inundaţii.
îmbunătăţirea planificării, a controlului cu stabilirea criteriilor de dezvoltare în zonele vulnerabile
identificarea unor noi zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile
încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii în zone cu stabilitate
îmbunătăţirea managementului bazinal, în scopul reducerii vitezei şi a volumului de apa de suprafaţă provenită din precipitaţiile intense
-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii economice în caz de inundaţii:
aplicarea unor soluţii de stocare a apei în amonte de aşezările umane şi mecanisme pentru a administra nivelurile de apă în aval de centrele cheie cu risc la inundaţii.
menţinerea, renovarea şi actualizarea, dupa necesităţi, a structurilor critice de apărare la inundaţii a centrelor cheie cu risc la inundaţii,
îmbunătăţirea planificării şi controlului existent, adoptarea de politici de planificare pentru a diminua dezvoltarea în zonele vulnerabile
identificarea de zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile
încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii
îmbunătăţiri privind managementul bazinal, în vederea reducerii riscului de inundaţii “la sursă”
În vederea aplicării unui management corespunzător privind riscul la inundaţii se impune actualizarea datelor privind locaţiile, tipul proprietăţilor,
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
evidenţierea unor date privind istoricul fenomenelor de inundaţii ce au avut loc anterior în cadrul bazinelor hidrografice Prut –Bârlad.
În vederea completării datelor se impune efectuarea de măsuratori pe diverse secţiuni ale cursurilor apelor, modelarea prin măsuratori ale secţiunilor acestora, actualizarea datelor existente.
Aceste măsuri conduc la diminuarea riscului şi a efectelor negative generate de apariţia unor situaţii de inundaţii, cu furnizarea de informaţii către responsabilii ce gestionează situaţiile de risc la inundaţii.
Ca urmare a analizei efectuate, a măsurătorilor şi interpretării rezultatelor rezultă o bază de date privind :
sistem de management al bunurilor
sistem de management al solului
sistem de management al terenurilor pentru păşunat
sistem de management al terenurilor arabile
sistem de management al pădurilor În acest sens este necesară asigurarea unor structuri, ce cuprind
coordonarea, responsabilitatea privind revizuirea tehnica a zonelor cu risc crescut, eliminarea posibilelor surse poluatoare a mediului în condiţii de inundaţii, asigurarea realizării investiţiilor de management al riscului la inundaţii dpdv economic şi financiar.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ la implementarea
Master Planului
Implementarea Master Planului va avea un efect preponderent
pozitiv asupra obiectivelor relevante de mediu, în cazul evaluării identificându-se şi obiective care prezintă un posibil potenţial de generare a unor efecte negative.
Prin implementarea obiectivelor prevăzute în Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad sunt prezentate aspecte relevante dpdv al caracteristicilor factorilor de mediu ce pot fi influenţaţi în arealul analizat.
Ca urmare a evaluării au rezultat următoarele aspecte relevante ale factorilor de mediu afectaţi prin aplicarea Master Planului, acestea conducând la direcţiile stabilite privind diminuarea impactului produs:
Biodiversitate
-din analiza efectuată au rezultat existenţa unui număr de arii
naturale protejate, respectiv SCI-uri- situri de importanţă comunitară ce fac parte integrantă din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 şi SPA-uri – arii de protecţie specială avifaunistică, în care se instituie regimul de arie naturală protejată, aplicându-se un management corespunzător. Unele situri protejate sunt situate fie în apropierea râurilor, fie riverane unor părţi ale cursurilor de apă - Prut, Jijia, arealul acestora fiind delimitat, conform legislaţiei în vigoare:
-prin aplicarea noilor modalităţi de protecţie împotriva inundaţiilor
poate fi afectată biodiversitatea, fapt ce trebuie luat în considerare în cazul
aplicării Master Planului.
În ceea ce priveşte propunerile de executare a unor îndiguiri şi regularizări ale cursurilor râurilor, se va evita pe cât posibil, lucrările menţionate a fi executate în perimetrul ariilor naturale protejate, incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.
În acest sens, o măsură ce-ar putea genera efecte negative semnificative, o constituie dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor în zonele vulnerabile. Efectul negativ poate apărea în contextul raportului privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună.
Potenţialele efecte negative semnificative constau în modificarea
parametrilor hidrologici în zonele de conservare a unor habitate de plante
şi animale, precum şi de posibilitatea întreruperii prin lucrări de amenajare
a teritoriului, a unor circuite bio-geo-chimice naturale, esenţiale pentru
menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare şi a ecosistemelor
riverane.
Între acţiunile propuse pentru prevenirea inundaţiilor şi conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor, din analiza opţiunilor de management a
riscului la inundaţii prin implementarea măsurilor structurale a lucrărilor
efectuate însoţite şi de alte intervenţii antropice, acestea pot genera
modificări hidrologice, care conduc la apariţia unor efecte negative
semnificative.
Populaţia, sănătatea umană şi bunurile materiale -aplicarea unor metode de apărare în situaţii de urgenţă conduce la
diminuarea impactului produs prin inundaţii asupra surselor de apă, solului,
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
încercându-se astfel să se minimalizeze pagubele generate ca urmare a
acestora asupra populaţiei, sănătăţii umane şi bunurilor materiale
Aer şi factori climatici -construirea de noi elemente de apărare împotriva inundaţiilor, de
exemplu baraje, precum şi fenomenele de eroziune apărute de-a lungul
cursurilor de apă pot conduce la apariţia pulberilor, cu efecte privind
calitatea aerului în zonă. Prin aplicarea măsurilor de prevenire şi apărare în
caz de inundaţii, ca urmare a investiţiilor ce se vor realiza se poate
concluziona un impact minim produs asupra calităţii aerului, respectiv emisii
de oxizi de azot, pulberi
-schimbările climatice produse în ultima perioadă se datoresc şi emisiilor de poluanţi atmosferici cu efect de seră, factori ce sunt monitorizaţi în sistemul de evaluare periodică a impactului produs asupra mediului
Apa -punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii
conduc la menţinerea calităţii resurselor de apă ce constituie sursă de apă potabilă sau a regimului de curgere
-pentru îmbunătăţirea calităţii apei vor fi stabilite măsuri de gestionare a riscului la inundaţii, realizându-se în acest scop spaţii de stocare a apelor în perioadele de debite depăşite. În ceea ce priveşte apariţia de noi zone umede, acestea nu vor trebui să afecteze în mod negativ calitatea apei sau să conducă la poluarea altor zone din bazinele hidrografice Prut-Bârlad
Sol -resursele solului în întregul bazinul hidrografic au fost afectate
negativ de o varietate de activităţi antropice care au condus la scăderea
calităţii solului, soluri sărace, eroziune şi probleme asociate cu depunerea
sedimentelor. Opţiunile de gestionare a riscului la inundaţii au potenţialul de
a contribui la o îmbunătăţire a calităţii resurselor în privinţa solului, prin
promovarea unor metode durabile de management a terenurilor agricole şi a
fondului forestier. Resursele de sol şi subsol sunt foarte importante,
deoarece acestea reprezintă mijloace de existenţă în bazinul hidrografic,
fiind folosite intensiv în scopuri agricole, forestiere. În acest sens se impune
luarea de măsuri privind gestionarea riscului la inundaţii pentru a diminua
efectele generate de apariţia unor situaţii de urgenţă prin diminuarea utilizării
suprafeţelor agricole, ceea ce ar putea afecta calitatea vieţii în comunităţile
respective.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Master Plan
În capitolul anterior a lucrării a fost prezentată analiza efectuată asupra stării actuale a mediului la nivelul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, fiind selectate principalele probleme de mediu cu relevanţă directă pentru Master Planul privind managamentul riscului la inundaţii.
Tabel.4.1.Probleme de mediu
Aspecte de mediu Probleme de mediu
Aer -existenţa unor obiective industriale cu risc de poluare datorită unor substanţe periculoase (obiective Seveso) situate în zone cu risc de inundaţii
Ape de suprafaţă -efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor ce au condus la efecte negative atât în aval, amonte, cât şi în zonele adiacente cursurilor de apă
-influenţa antropică în geomorfologia bazinelor hidrografice
Ape subterane -distrugerea rolului funcţional al zonelor ripariene şi distrugerea zonelor umede
-poluarea râurilor şi apelor subterane prin aportul de poluanţi ca urmare a inundaţiilor
Sol -existenţa unor suprafeţe întinse supuse eroziunii eoliene şi hidrice
-realizarea de lucrări agricole intensive cu utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor chimice în perioada anterioară
-depozitarea necontrolată a deşeurilor direct pe sol în cele mai multe cazuri pe malurile cursurilor de apă
Modificări climatice -cantităţile de gaze cu efect de seră emise în atmosferă, deşi au cunoscut o scădere comparativ cu anul 1989, se pot constat schimbăti în distribuţia cantităţilor de precipitaţii, respectiv creşteri de temperatură, ceea ce au condus la creşterea riscului de inundaţii în anumite zone
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-defrişarea unor păduri a condus la producerea de inundaţii în anumite zone
Biodiversitate -intensificarea folosinţei terenurilor pentru agricultură, extinderea zonelor locuite, activităţile industriale au condus la afectarea biodiversităţii
-pierderea habitatelor naturale şi fragmentarea acestora
-distrugerea pădurilor aluviale
Populaţia şi sănătatea umană
-riscul potenţial de inundaţii are o influenţă asupra populaţiei prin creşterea numărului de victime şi a pagubelor produse
-afectarea pânzei freatice şi a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, poate conduce la apariţia de boli hidrice ca urmare a inundaţiilor
Valori materiale -amplasarea de locuinţe în zone inundabile fără a ţine seama de avizele necesare dezvoltării zonelor construite
-dezvoltarea de activităţi industriale în zone inundabile
-existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad de apărare redus
Peisajul natural -degradarea zonelor de interes peisagistic sau de agrement
-defrişările necontrolate şi extinderea urbanizării pot avea un impact negativ asupra peisajului natural
Patrimoniu cultural -lipsa unei inventarieri a obiectivelor ce fac parte din patrimoniul cultural sitaute în zone cu risc de inundaţii
Creştera gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
-insuficienţa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei are ca efect expunerea directă a acesteia la riscurile legate de inundaţii, constituind un factor important de influenţă asupra mediului înconjurător
Ca urmare a analizei problemelor de mediu, relevante pe factori de mediu, şi a apariţiei situaţiilor de inundaţii, în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad prin Master Plan au fost identificate următoarele măsuri ce vor trebui aplicate conform managementului de reducere a riscului la inundaţii:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tabel.4.2.Măsuri privind managementul de reducere a riscului la inundaţii
Măsuri / Soluţii Situaţia în care este aplicabilă măsura/soluţia
Descrierea măsurilor/soluţiilor
Managementul terenului arabil
Zone de dealuri Schimbarea practicilor agricole: -aratul în paralel pe curbele de nivel şi nu perpendicular; -identificarea şi inventarierea terenurilor degradate şi scoaterea lor din circuitul agricol; -împădurirea terenurilor degradate. -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -executarea de lucrări de corectare a torenţilor pe văile torenţiale Realizarea unor rigole pentru colectarea apelor , aluviunilor şi realizarea infiltrării lente în subsol
Managementul păşunilor Zone de dealuri Schimbarea practicilor de păşunat: -schimbarea zonelor de păşunat pentru a preveni degradarea păşunii; - identificarea şi inventarierea terenurilor degradate şi scoaterea lor din circuitul păşunilor; - împădurirea terenurilor degradate. -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -executarea de lucrări de corectare a torenţilor pe văile torenţiale Realizarea unor rigole pentru
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Din analiza efectuată s-au evidenţiat următoarele măsuri ce trebuie implementate funcţie de zona analizată şi de factorii cu impact asupra mediului conform Master Planului pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad:
Tabel.4.3.Măsuri propuse pentru implementare
Măsuri / Soluţii Situaţie în care este aplicabilă masură/soluţia
Descrierea măsurilor/soluţiilor
Managementul Bazinului Hidrografic Măsuri pentru controlul eroziunii
Zone de deal cu eroziune profundă
- scoaterea din circuitul agricol a terenurilor degradate; - lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor; -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -reîmpădurirea terenurilor defrişate.
Managementul Câmpiei Inundabile
colectarea apelor, aluviunilor în vederea înfiltrării în subsol
Managementul terenurilor împădurite
Zone de deal împădurite şi defrişate
Îmbunătăţirea tehnicilor de exploatare a lemnului şi limitarea tăierilor rase în vederea evitării dezgolirii şi degradării solului. Reîmpădurirea zonelor defrişate.
Managementul datelor
Bazinul hidrografic
Înregistrarea şi arhivarea datelor hidrologice, meteorologice şi în legătura cu solurile (topografice, folosinţa terenului, hidrologice şi geomorfologice) în scopul lucrărilor de gospodărire a apelor. Furnizarea unei baze de date complet interactive, accesibile pe internet.
Managementul şi planificarea folosinţei terenului
Bazinul hidrografic
Planificarea folosinţei terenului urmăreşte limitarea creşterii riscului datorat schimbării categoriei de folosinţă a acestuia, inclusiv dezvoltarea urbană prin construirea proprietăţilor în zonele predispuse la inundaţii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-viitura intră prin capătul din amonte a structurii, inundă zona de acumulare şi este reţinută până când există capacitate de transport în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente cu o frecvenţă medie mai mare de 5 %
Zone de inundare dirijata Păşune
-coborârea nivelului digurilor existente sau coborârea nivelului deversoarelor astfel încât să permită viiturii să depăşească limitele albiei regularizate în vederea unor asigurări privind siguranţa la inundaţii. -apa este reţinută până când creşte capacitatea de transport a albiei în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente frecvente cu o frecvenţă mai mică de 5 %
Acumulări In amonte de centrele urbane importante expuse riscului la inundaţii
-acumulări permanente – folosite în scopul controlului inundaţiilor şi alimentare cu apă. -acumulări nepermanente – folosite doar în momentul producerii inundaţiilor
Strămutarea proprietăţilor
Zone predispuse la eroziune: zone cu risc de eroziune datorită prăbuşirii malurilor râurilor Localităţi mici de-a lungul albiei râurilor principale: localităţi slab populate < 100 de proprietăţi/km.
-mutarea proprietăţilor din zona inundabilă. -redarea terenului în circuitul arabil, păşune, zone umedă sau altă stare naturală.
Managementul Râului
Protecţie de-a lungul râului
Centre urbane majore (> 500 proprietăţi/km, Centre impotante comerciale, industriale, publice). Infrastructura importantă (drumuri, cai ferate, instalatii in sistemul energetic, depozite de deşeuri).
-sisteme de apărare de-a lungul râului cum sunt digurile, ziduri de apărare sau ridicarea unor diguri noi în ampasamente corespunzătoare (aceste măsuri sunt de obicei combinate cu alte opţiuni pentru a reduce volumul necesar de construcţii noi).
Creşterea capacităţii de transport a râului
În cazul albiilor de râu amenajate. În cazul centrelor urbane majore.
-creşterea lăţimii, adâncimii, pantei albiei râului, opţiune ce presupune realizarea unei secţiuni şi a unei pante continue prin albie, deşi acest lucru nu este recomandat de Directiva Cadru Apă
Canale de derivaţie
Localităţi mici în zone joase, plate.
-transferul apei dintr-un râu în altul sau dintr-o parte a râului în alta.
Managementul Inundaţiilor - Lucrări Existente
Reabilitări Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în stare critică.
-repararea,îmbunătăţirea lucrărilor critice cu risc de rupere conform evaluării performanţei inclusiv a duratei de viaţă, zona protejată şi pagubele potenţiale în situaţia în care lucrarea cedează.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Prin identificarea zonelor de risc din bazinele hidrografice Prut şi Bârlad în vederea aplicării măsurilor prevazute prin managementul riscului la inundaţii, este necesară crearea unui sistem automatizat de informare privind zonele posibile inundabile:
Sistem de decizii suport -instalarea de echipamente automate şi software, sau folosirea celor
existente, la nivel naţional şi regional pentru prognoza şi avertizare în caz de inundaţii, care să ofere informaţii prompte managerilor situaţiilor de risc, autorităţilor locale şi serviciilor de urgenţă.
Aceste informaţii sunt ulterior difuzate către public, în avans astfel încât să se poată lua măsuri eficiente de reducere a pagubelor înainte de producerea inundaţiilor.
Hărţi de risc la inundaţii şi hărţi de hazard -întocmirea hărtilor de hazard si de risc la inundatii, pentru spatiul
hidrografic Prut Barlad in conformitate cu Directiva privind inundatiile si legislatia romanesca
Acestea vor fi folosite de autoritatile care elaboreaza planurile de amenajare a teritoriului, in conformitate cu legislatia actuală, pentru a impiedica dezvoltarea urbana in anumite zone ale bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad pe baza riscului cunoscut la inundatii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional relevante pentru Master Plan şi modul în care s-a ţinut cont de
aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului
Propunerile listei de obiective relevante de mediu ce au rezultat ca
urmare a analizei Strategiei Naţionale de management a riscului la inundaţii, sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel.5.1.Obiective relevante de mediu
Aspecte de mediu Obiective relevante
Aer OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii.
Ape de suprafaţă OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora conform Directivei Cadru Apă OR3.Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare conform Directivei Cadru Apă OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
Ape subterane OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
Sol OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestuia şi prevenirii degradării solului OR8.Încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza efectele inundaţiilor asociate ca urmare a unor lucrări agricole intensive
Modificări climatice OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Biodiversitate OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună OR11.Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din Directivele privind habitatele şi păsările
Sănătate umană OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei destinate consumului uman ca urmare a inundaţiilor OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane OR14.Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a impactului fenomenului de inundaţie şi a poluării asociate acestuia
Valori materiale OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor OR.16Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastructurii existente OR17.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate OR18.Asigurarea infrastructurilor critice- poduri, podeţe, punţi, aeroporturi în vederea ascesibilităţii în timpul inundaţiilor extreme
Peisajul natural OR19.Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea aspectului estetic
Patrimoniu cultural OR20.Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a monumentelor OR21.Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale
Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele fenomenelor de inundaţii OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor
Prin Raportul de mediu la Master Planul privind managementul
riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad s-a avut în vedere respectarea actelor normative referitoare la protecţia mediului, acesta
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
având un impact pozitiv prin înlăturarea cauzelor generatoare de poluare ca urmare a apariţiei situaţiilor de risc în timpul inundaţiilor.
Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru Master Plan sunt in concordanţă cu Strategia Nationala a managementului riscului la inundaţii pe termen lung, mediu, scurt şi imediat conform Cerinţelor Directivei UE cu privire la inundaţii prin care conform planurilor de management a riscului la inundaţii sunt identificate zonele cu risc şi măsurile sustenabile de reducere a riscului la inundaţii.
Elaborarea Master Planului la nivel de bazine hidrografice Prut şi Bârlad în paralel cu derularea proiectului Strategiei de management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung coraborat cu Strategia de management pe termen scurt şi a Planului de acţiune pentru implementarea acesteia, va conduce la revizuirea abordării tradiţionale, costisitoare de răspuns la inundaţii şi la elaborarea unui program de control al inundaţiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora.
Prin realizarea Master Planului s-a urmărit ierarhizarea zonelor cu cel mai ridicat risc la inundatii si implementarea celor mai bune solutii pentru reducerea riscului la inundatii.
Prin analiza efectuată în cadrul Master Planului a fost identificat cadrul instituţional, legislativ şi financiar necesar asigurării implementării proiectului în mod corespunzător pentru reducerea riscului la inundaţie, delimitând instituţiile implicate , responsabilităţile reglementate precum şi legile valabile la nivel naţional în concordanţă cu legislaţia comunitară.
Prin analiza efectuată în cadrul Master Planului a fost identificat cadrul instituţional, legislativ şi financiar necesar reducerii riscului la inundaţie, identificand instituţiile implicate , responsabilităţile reglementate precum şi legislatia nationala aliniata la legislatia comunitara.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:
biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi
arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori
În conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004, referitor la definirea
Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, stabilirea domeniului şi a nivelului de detaliu al informaţiilor, precum şi analiza efectelor semnificative ale planului, au fost incluse în prezentul Raport de mediu.
Evaluarea opţiunilor de gestionare a riscului la inundaţii propuse pentru fiecare subbazin studiat din cadrul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad au fost analizate în cadrul MPMRI, din care au rezultat măsurile ce urmează a fi implementate.
Evaluarea de mediu s-a realizat prin analizarea modului în care aceste acţiuni contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante, determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului, efectuându-se ţinând cont de criteriile privind determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului prezentate în HG 1076/2004, Anexa 1.
Printr-o serie de matrici, opţiunile de gestionare a potenţialului riscului de inundaţii au fost evaluate pe baza criteriilor de mediu pentru a determina performanta acestora. Sistemul de punctaj utilizat ce completează matricea este prezentat în tabelul următor:
Tabel.6.1.Notaţia folosită pentru a completa matricea
Notaţia Explicaţie
++ Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la
efecte pozitive importante, constând în protecţia
mediului şi oportunităţi de îmbunătăţire.
+ Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la
efecte pozitive ce nu ar afecta în mod negativ
resursele de mediu.
0 Nu are nici un efect asupra criteriilor, ca urmare
a punerii în aplicare a opţiunii.
- Punerea în aplicare a opţiunii ar conduce la
efecte negative asupra mediului
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
+/- Punerea în aplicare a opţiuni ar afecta atât în
mod pozitiv, cât şi negativ în raport cu criteriile
? Efectele sunt incerte deoarece nu există
suficiente informaţii disponibile pentru a anticipa
efectele probabile.
Trebuie remarcat faptul că alocarea unui scor special a fost condus
de o percepţie a condiţiilor de mediu de referinţă existente în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad. Totodată s-a avut în vedere posibilitatea introducerii unei opţiuni speciale într-o anumită locaţie ce ar putea afecta condiţiile de mediu existente. La completarea matricei, termenele în care efectul ar putea fi realizat a fost identificat, astfel:
-efecte pe termen scurt -mai puţin de 5 ani -efecte pe termen mediu - 5-10 ani -efecte pe termen lung- mai mare de 10 de ani . Abordarea bazată pe matrice a permis să fie identificate următoarele:
oportunitatea de mediu dintre opţiuni.
riscurile de mediu asociate cu fiecare opţiune acolo unde este cazul
luarea măsurilor necesare de atenuare pentru reducerea potenţialelor
efecte negative asupra mediului.
mecanisme pentru aducerea de beneficii mediului din bazinele
hidrografice.
La evaluarea opţiunilor la nivel strategic, există întotdeauna un nivel mai mare de incertitudine în procesul de predicţie, comparativ cu nivelul de evaluare a Master Planului, impunându-se la evaluarea rezultatelor, luarea în considerare a următorilor factori:
informaţiile de bază de înalt nivel strategic privind
localizarea siturilor protejate cum ar fi SCI-urile şi SPA-urile
sunt prezentate în evaluarea adecvată de mediu,
nivelul de detaliu de evaluare prevăzut reflectă faptul că
aceasta este o evaluare strategică care nu a avut la bază
informaţii detaliate de proiectare, de concepţie, ci mai
degrabă opţiuni de gestionare a riscurilor la inundaţii.
în unele din sub bazinele hidrografice, sunt luate în
considerare opţiuni multiple şi poate exista o serie de tipuri
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
de aceeaşi opţiune propusă în fiecare sub bazin. În această
situaţie, efectele generale au fost identificate pentru sub
bazin, precum şi orice locaţie particulară în cazul în care ar
putea exista probleme de mediu cu privire la efectele
potenţiale.
Pentru a evalua impactul opţiunilor propuse asupra mediului, acestea au fost realizate pe opţiuni avându-se în vedere următoarele:
-colectarea datelor -cartarea referinţelor de mediu -stabilirea criteriilor de mediu -evaluarea diferitelor măsuri de management al riscului la inundaţii
faţă de criterii -punctajul diferitelor opţiuni în funcţie de criterii de mediu
(performanţa opţiunilor este înregistrată prin luarea în considerare a modului în care opţiunile propuse ar afecta condiţiile de referinţă în bazinul hidrografic)
Criteriile de mediu pentru proiect au fost selectate pe baza: -managementului riscului la inundaţii stabilit prin Master Planul
întocmit -extinderii masurilor evaluate de management al riscului la inundatii
funcţie de diferitele locaţii -problemele de mediu în bazinele hidrografice Prut – Barlad. In evaluarea soluţiilor este adoptată o abordare bazată pe matrice,
ceea ce conduce la identificarea oportunităţilor de mediu pentru diferite abordări şi a riscurilor de mediu asociate pentru fiecare opţiune. Totodată au fost stabilite măsurile de atenuare necesare pentru a reduce efectele adverse posibil potentiale asupra mediului în vederea generării beneficiilor privind protecţia mediului în cadrul celor 2 bazine hidrografice.
Domeniile specifice de evaluare a riscului la inundaţii au fost identificate în matricea de evaluare generală prezentată în tabelul de mai jos, precum şi în matricele aferente fiecărui curs de apă din cadrul celor 2 bazine hidrografice.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Sistemul de punctaj utilizat pentru completarea matricelor aferente fiecărei celule de inundaţii, pentru evaluarea condiţiilor de mediu existente în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad şi pentru gestionarea riscului la inundaţii conform opţiunilor propuse în aceste locaţii sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel.6.3. Evaluare generică a opţiunilor de gestionare a riscului la inundaţii pe celule de inundaţii
Celula de inundaţie Opţiune Biodiversitate
Populaţie, sănătate umană, bunuri materiale
Apă Sol Patrimoniu cultural şi
peisaj
Başeu
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone de păşunat
- +/- +/- +/- +
Acumulări nepermanente
+/- +/- + +/- +
Acumulări +/- +/- + - ?
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Başeu- ROSPA 0049 -Iazurile de pe Valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi nu sunt afectate negativ, ca urmare a opţiunilor prevăzute în Master Plan. Totodată se impune controlul eroziunii solului în zonele ce constituie SPA-uri în cadrul Natura 2000 în vederea menţinerii regimului de arie naturală protejată.
Sitna
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone de păşunat
- +/- +/- +/- +
Acumulări nepermanente
+/- +/- + +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Sitna - de-a lungul cursului apei nu sunt instituite regimuri de arie naturală protejată. Patrimoniul cultural din zona Leorda, Bucecea, Nicşeni, prin opţiunile stabilite conform Master Planului, beneficiază de o reducere a riscului la inundaţii.
Volovăţ
Practici de agricultură modificate
+ + + ++ ++
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone de păşunat
- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Volovăţ-prin opţiunile prevăzute beneficiază de reducerea riscului în ceea ce priveşte patrimoniul cultural din Nichiteni, Dimitrie Cantemir, Manoleasa, în zonă neexistând arii naturale protejate.
Buhaiul
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone de
- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Miletin-în celula de inundaţii există ROSCI 0222 -Sărăturile Jijiei Inferioare şi ROSPA0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, zone protejate, ce nu sunt afectate de opţiunile propuse în cadrul planului de intervenţii în caz de inundaţii.
Bahluieţ
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de - +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Bahluieţ- în caz de inundaţii în cadrul celulei, există o zonă protejată- Punctul fosilier Băiceni, care nu este afectat de opţiunile propuse. În cazul unei situaţii de risc la inundaţii prin punerea în aplicare a unor opţiuni propuse poate fi afectat patrimoniul cultural existent în localităţile: Sârca, Vascani, Bărbăteşti, Cucuteni, Filiaşi, Costeşti, Dădeşti, Târgu Frumos, Movileni, Ion Neculce, Criveşti, Brăeşti.
Prut curs Superior
Practici de agricultură
+/- +/- ++ ++ 0
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Prut superior – în cadrul celulei există zone protejate ROSCI 0222 -Sărăturile Jijiei Inferioare, ROSPA 0042- Eleşteele Jijiei şi Miletinului, ROSPA 0058 Stanca Costesti şi arii naturale protejate situate în zonele Balta Teiva-Vişina, Pruteţul Bălătău, Făgetul secular, Stuhoasa, Pădurea Cernohal-Prut, Pădurea Roşcani, şi patrimoniu cultural în localităţile Cotu Miculint, Crasna Leuca, Liveni, Ripiceni, Bobuleşti, Stânca, Soloneţ, Trifeşti, Şendreni. Opţiunile propuse pentru reducerea riscului la inundaţii nu vor afecta zonele protejate din cadrul celulei. Totuşi sunt necesare măsuri pentru reducerea şi controlul eroziunii în arealul din vecinătatea cursului de apă Prut.
În cazul construirii de diguri, acestea ar putea afecta zona protejată SCI Sărăturile Jijiei Inferioare şi Prut având un impact negativ pentru care se impune realizarea unui studiu de evaluare a impactului privind Natura 2000 în cazul unor condiţii impuse pentru realizarea acestora.
Bahlui/Nicolina
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata
- + +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Humosu, inclusiv zonă protejată, ROSCI0221- Sărăturile din Valea Ilenei, inclusiv zonă protejată, ROSCI 0058 - Dealul lui Dumnezeu, ROSCI0265- Valea lui David, ROSCI0171 Padurea şi Pajiştile de la Mârzeşti, ROSCI0181 Pădurea Uricani, ROSCI 0077- Fâneţele Barca.
Totodată sunt menţionate arii naturale protejate-Acumularea Parcovaci, Pădurea Cătălina Cotnari, Fâneţele Seculare Valea lui David, Acumularea Chiriţa, Pădurea Bârnova-Repedea, Dealul Repedea.
Resursele din cadrul patrimoniului cultural: Pârcovaci, Bădeni, Cepleniţa, Spinoasa, Erbiceni, Podu Iloaiei, Hol, Brătuleni (digurile), Dancu sunt zone existente în cadrul celulei de inundaţie.
Opţiunile propuse în cadrul Master Planului nu au impact asupra SCI-urilor, SPA-urilor sau zonelor protejate, nu se interferează cu acestea, impunându-se controlul eroziunii solului în arealul menţionat.
Chineja
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone forestiere
- + +/- +/- +
Zone de inundare dirijata
- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Chineja- există următoarele zone protejate, SCI-uri şi SPA-uri: Locul Fosilifer Bereşti (zona protejata), Pădurea Breana Roşcani –ROSCI0139 şi zonă protejată, Pădurea Mogoş-Mâţele –ROSCI 0163, Lunca Prutului-Vladeşti-Frumuşiţa- ROSPA0070, şi următoarele resurse ce fac parte din patrimoniul cultural: Bereşti, Lunca, Băneasa, Roşcani, Fârtâneşti, Chiraftei, Floteşti, Stoicani, Frumuşiţa, Ijdileni, Tuluceşti.
Niciuna dintre opţiunile propuse nu afectează direct sau indirect SCI-urile, SPA-urile sau zonele protejate.
Zeletin
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata
- + +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Zeletin - în această celulă de inundaţii nu există SCI, SPA sau zone protejate ce ar putea fi afectate. În cazul patrimoniului cultural de la Costeni, Podu Turcului, acesta ar putea beneficia de punerea în aplicare a opţiunilor de gestionare a riscurilor de inundaţii.
Lohan
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
+/- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Lohan - în această celulă nu există SCI, SPA sau zone protejate ce ar putea fi afectate de opţiuni şi nici resurse a patrimoniului cultural care ar putea fi afectate.
Elan
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de +/- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Elan - celula cuprinde următoarele : Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa –ROSPA0070, Lunca Joasă a Prutului-ROSCI0105, resurse ale patrimoniului cultural, în următoarele site-uri: Grumezoaia, Hoceni, Vutcani, Mălăeşti, Giurcani, Horga, Murgeni. Niciuna dintre opţiunile propuse nu au efecte adverse în ceea ce privesc SCI-urile, SPA-urile şi zonele protejate.
Tecucel
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea ++ + + + +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Tecucel - în cadrul celulei nu există arii protejate, site-ul patrimoniului cultural Nicoreşti şi Pădurea Buciumeni nu sunt afectate de opţiunile propuse.
Tutova
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Tutova - în cadrul celulei de inundaţii este ROSCI 0169 –Pădurea Seaca-Movileni, considerată şi zonă protejată. Ca resurse a patrimoniului cultural pot fi enumerate Plopana, Rusenii de Sus, Fântânele, Puieşti, Bogeşti, Podu Petriş, pentru care nici o opţiune propusă nu afectează SCI-ul sau zona protejată.
Jijia curs superior
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
+/- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone forestiere
+/- + +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone de păşunat
+/- +/- +/- +/- +
Acumulări nepermanente
- + + +/- +
Acumulări + + + - +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Jijia Superioară - în cadrul acestei celule există: Iazurile de pe Valea Ibanesi-Baseului-Podrigai-ROSPA0049, Pădurea Ciornohal –ROSCI0141 şi arie protejată, Elesteele Jijie şi Miletinului-ROSPA 0042, Săraturile inferioară Jijia-Prut –ROSCI0222, Balta Teiva-Vişina zonă protejată şi următoarele resurse ale patrimoniului cultural: Hilişeu-Crişan, Corlăteni, Dimacheni, Mateieni, Mândreşti, Iacobeni, Dangeni, Buimaceni, Hlipiceni, Răuşeni, Andrieşeni, Buhăieni, Lepureni, Vlădeni, Borşa, Larga Jijia, Ţigănaş, Cârniceni, Tipileşti, Rediul Mitropoliei.
Opţiunile propuse în Master Planului ar putea afecta site-uri protejate, inclusiv acumularea de apă Larga Jijia, în cazul apariţiei unei inundaţii. Prin lucrările propuse între localităţile Vlădeni şi Andrieşeni, în ceea ce priveşte acumularea de apă, acestea pot interfera cu zona protejată, SCI, SPA, Eleşteele Jijiei şi Miletinului, Sărăturile Jijiei inferioare Prut, având un impact negativ.
În condiţiile efectuarii unor lucrări se impune realizarea unei evaluări privind impactul în cazul zonelor protejate Natura 2000.
Jijia curs inferior
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Jijia Inferioară - în această celulă există următoarele: Pădurea Medeleni ROSCI0161, Râul Prut ROSCI0213 şi arie protejată, Bohotin-Pietrosu - zonă protejată, Cotul Sălageni -zonă protejată, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Bârnova-Repedea –ROSCI0135, Cotul Bran -zonă protejată, Pădurea Icuşeni –ROSCI0160 şi arie protejată, şi resurse ale patrimoniului cultural: Luceni, Cilibiu, Bosia, Chipereşti, Ţuţora, OSOI, Costuleni. Opţiunile propuse nu afectează SCI-urile, SPA-urile şi zonele protejate.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Crasna - în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI, APS şi site-uri protejate: Pădurea Micleşti –ROSPA0096, Coasta Rupturile-Tanacu –ROSCI0041 şi zonă protejată. Nu există resurse ale patrimoniului cultural în această celulă de inundaţii, care să fie expuse riscului de inundaţii. Realizarea unei acumulări temporare, ar putea afecta site-uri ecologice protejate, opţiunea neputând fi pusă în aplicare, fără a ţine seama de existenţa zonelor incluse în Natura 2000 şi a condiţiilor ce reies din evaluarea de impact asupra mediului.
Racova
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
+/- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone forestiere
+/- + +/- +/- +
Zone de inundare dirijata
+/- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Racova -în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau site-uri protejate şi nici resurse ale patrimoniului cultural expuse riscului la inundaţii.
Garboveta
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
+/- +/- +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Garboveta - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate, care ar putea fi afectate, dar există resurse ale patrimoniului cultural, în următoarele locaţii: Mănăstirea, Dogata, Tansa.
Simila
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea + ++ ++ ++ ++
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Simila - în această celulă nu există SCI-uri, SPA-uri sau zone protejate care ar putea fi afectate. Există site-uri ale patrimoniului cultural în celula de inundaţii, care nu vor fi afectate de opţiunile propuse.
Berheci
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Siturile de patrimoniu cultural din celula de inundaţii cuprind Izvorul Berheciului şi Tăvădăreşti, pe care opţiunile propuse nu ar putea să le afecteze.
Vaslui
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
+/- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone forestiere
+/- + +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone de păşunat
+/- +/- +/- +/- +
Acumulări nepermanente
+/- + + +/- +
Managementul integrat al apei
+ + + + +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Vaslui - în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Poienii Cărbuneriei -zonă protejată, Locul fosilifer Dealul Repedea -zonă protejată, Pietrosul -zona protejată, Movila lui Purcel –ROSCI0117 şi arie protejată, amplasamnetul fosilifer Nisiparia Hulubat -zonă protejată, Pădurea Bârnova-Repedea- ROSCI0135, Pădurea Bârnova –ROSPA0092, Pădurea Micleşti –ROSPA0096.
Nu sunt resurse ale patrimoniului cultural expuse la inundaţii. Niciuna dintre opţiunile propuse nu ar afecta SCI-urile, SPA-urile sau în zonele protejate. Cu toate acestea, excepţii sunt acumulările de stocare temporară cu influenţe asupra SCI-urilor, SPA-urilor şi zonelor protejate, pentru care se impune realizarea unei evaluări de impact.
Bârlad curs superior
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
+/- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata nereglementate
în zone forestiere
+/- + +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Bârlad –curs superior -în această celulă există următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Gheorghiţoaia ROSCI0152 şi arie protejată, Pădurea Frumuşica-ROSCI0150 şi arie protejată, Pădurea Bârnova-Repedea-ROSCI 0135, Poiana Cu Schit -zonă protejată, Fâneaţa de La Glodeni- ROSCI0080 şi zonă protejată, Pădurea Harboanca –ROSCI0158 şi arie protejată.Resurse ale patrimoniul cultural expuse la inundatii sunt: Babuşa, Dumeşti, Căntălăresti, Frenciugi, Drăgeşti, Sotroneşti, Grieşti, Tibăneşti. Niciuna dintre opţiuni propuse nu afectează zonele menţionate.
Bârlad curs mijlociu
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Bârlad - curs mijlociu- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi site-uri protejate: Pădurea Bădeana –ROSCI0133 şi arie protejată, Pădurea Bălteni - zonă protejată şi resurse ale patrimoniului cultural expuse la inundaţii: Garabanca, Simila, Bîrlad, Trestiana. Niciuna dintre opţiunile propuse nu au
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Bârlad curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri şi zone protejate: Pădurea Talasmani – ROSCI 0175 şi arie protejată, Pădurea Fundeni -zonă protejată, Pădurea Balta Munteni- ROSCI0134, Locul Fosilifer Rata -zonă protejată, Pădurea Torceşti ROSCI0178, Lunca Siretului inferior- ROSPA0071. Resurse ale patrimoniului cultural expuse la inundaţii sunt: Fichiteşti, Ghidigeni, Nigrileşti, Ţigăneşti, Tecuci, Barcea, Umbrăreşti. Niciuna din opţiunile propuse nu au un impact asupra SCI-urilor, SPA-urilor sau zonelor protejate.
Prut curs inferior
Practici de agricultură modificate
+ + ++ ++ 0
Practici de păşunat
modificate
+ + + ++ 0
Monitorizarea pădurilor
++ + + + +
Monitorizarea eroziunii solului
+ ++ ++ ++ ++
Zone de inundare dirijata reglementate în
teren arabil
+/- +/- +/- +/- +
Zone de inundare dirijata
+/- + +/- +/- +
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Curs de apă Prut curs inferior- în această celulă de inundaţii sunt următoarele SCI-uri, SPA-uri, site-uri protejate: Râul Prut –ROSCI0213 şi arie protejată, Lunca Joasa a Prutului –ROSCI0105 şi zonă protejată şi Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - Vlădeşti - Frumuşiţa –ROSPA0070, Lacul Vlăscuţa -arie protejată, Ostrovul Prut -zonă protejată, Pădurea Pogăneşti –ROSCI 0165 şi zona protejată, Locul Fosilifer Măluşteni -zonă protejată, Lacul Pochina -zonă protejată. Resursele patrimoniului cultural sunt următoarele: Gorban, Răşesti, Stănileşti , Vetrişoaia, Cârja. Niciuna din opţiunile propuse nu au un impact asupra SCI-urilor, SPA-urilor sau zonelor protejate.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Sistemul de punctaj pentru completarea matricelor în vederea evaluării de mediu în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad şi pentru gestionarea riscului la inundaţii, conform opţiunilor propuse au fost prezentate detaliat pe fiecare curs de apă.
În ceea ce priveşte influenţa Master Planului elaborat pentru bazinele hidrografice Prut şi Bârlad privind managementul riscului la inundaţii din punct de vedere al biodiversităţii, a fost întocmită Evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad propus prin Master Planul elaborat, conţine opţiuni şi tipuri de soluţii rezultate din investigaţiile efectuate, oferind o eficienţă corespunzătoare a măsurilor propuse:
managementul la scara extinsa al campiei inundabile este esential si conduce la reducerea debitelor pe rauri, prin atenuarea in campia inundabila ce are ca scop reducerea riscului total in bazinul hidrografic
managementul bazinului constă în îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate, ceea ce constituie o soluţie adecvată oferind beneficii pe bazin la un raport cost / beneficiu pozitiv; această opţiune pe termen lung va trebui corelată cu managementul unei structuri mai largi la nivelul bazinelor
solutiile structurale - digurile şi stocările controlate, constituie o parte importantă în managementul câmpiei inundabile, acestea trebuind să fie eficiente pentru protecţia centrelor economice critice, cum ar fi locaţiile aşezărilor umane
Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu ca urmare a măsurilor propuse de managementul riscului la inundaţii, acesta poate fi structurat astfel:
Practicile de management al bazinului Un management eficient al bazinului hidrografic cuprinde
managementul îmbunătăţit al terenurilor arabile, păşunilor şi pădurilor, împreună cu lucrări de stabilizare a solurilor şi de reîmpădurire a zonelor erodate. Aceste practici aduc beneficii de mediu semnificative constând din:
Biodiversitatea - practicile agricole curente provoacă pierderi semnificative pentru habitatele naturale , pentru speciile de floră şi faună existente, fiind neconforme cu legislatia UE, referitoare la soluri şi biodiversitate. Noile practici propuse de management al bazinului au potenţialul de a îmbunătăţi starea habitatelor, de creştere a biodiversităţii şi de îmbunătăţire a stării ecosistemele din zonă.
Soluri - măsuri de management al eroziunii vor păstra solurile fertile valoroase şi vor încuraja înfiltrarea apei. In prezent, există un nivel foarte ridicat de poluare a solului în arealul bazinelor hidrologice, ceea ce a dus la efecte negative asupra resurselor de apa. Poluarea solului are potenţialul de a se reduce în timp, prin aplicarea practicilor noi de management. Păstrarea şi consolidarea solurilor sunt vitale pentru biodiversitatea din zonă, deoarece păstrează organismele din sol care sunt vitale pentru funcţionarea şi serviciile ecosistemelor. Cu toate acestea, plantarea unor zone erodate trebuie să fie adecvată pentru localităţi şi vegetaţia existentă.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Păduri – managementul silvic va îmbunătăţi în mod semnificativ ecosistemele din zona ajutând la promovarea unei utilizări durabile a pădurilor ceea ce ar putea ajuta la reducerea problemelor precum eroziunea solului.
Calitatea apei - calitatea apei urmează a se îmbunătăţi pe termen lung prin reducerea eroziunii solului şi raţionalizarea utilizării a pesticidelor şi îngrăşămintelor.
Patrimoniul cultural - este puţin probabil ca resursele patrimoniului cultural să fie afectate semnificativ de modificări în managementul bazinului hidrografic.
Populaţie, sănătate, bunuri materiale – un management îmbunatatit al bazinului hidrografic ar putea aduce beneficii în mod indirect prin conducerea către practici mai durabile de gestionare a terenurilor, care să conducă la o productivitate crescută pe termen lung, existând posibilitatea realizării de beneficii în ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii.
Efectele sociale - schimbarea practicilor din bazin trebuie să fie comunicate rezidenţilor şi proprietarilor de terenuri, astfel încât practicile modificate să poate fi înţelese în mod eficient şi adoptate de către persoane fizice relevante.
Practicile de management a câmpiei inundabile Un management îmbunătăţit al câmpiei inundabile conduce la
utilizarea păşunilor, terenurile forestiere şi terenurile arabile pentru a stoca temporar apa în timpul inundaţiilor. Avantajele şi dezavantajele de mediu principale sunt:
Riscul major de mediu este afectarea calităţii solurilor, a florei si faunei cu apele poluate provenite din inundatii. În ceea ce priveste calitatea apei la nivelul bazinelor Prut-Bârlad, aceasta urmează a fi îmbunătăţită prin masurile din Planul de Management inainte ca unele optiuni din campia inundabila sa poata fi puse in aplicare.
Inundaţiile vor distruge culturile şi trebuie să fie gestionate cu atenţie, prin intermediul politicii adecvate, educaţie, acorduri şi sisteme de compensare
Polderele şi barajele trebuie să fie proiectate astfel încât să îmbunătăţească confortul vizual al unei zone, acestea putând să o afecteze.
Stabilirea unor zone umede aduce contribuţii pozitive pentru mediu, creând noi habitate şi se oferă oportunităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului. În acest sens pot fi create zone de agrement, pe termen lung.
Acumulări permanente Acumularile permanente schimba ecosistemele, ele putând fi
folosite pentru a irigatii si alte folosinte de apa Acumularile pot avea un impact semnificativ asupra peisajului,
acesta urmând a fi protejat
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Scheme de retragere controlată din calea inundaţiilor Retragerile controlate oferă oportunităţi pe termen lung pentru
crearea de noi habitate Acestea aduc beneficii comunităţilor foarte vulnerabile, care nu
pot fi protejate din punct de vedere economic, astfel încât orice schemă de retragere trebuie să fie însoţită de acorduri, compensări şi de comunicare eficientă către cei care ar putea fi afectaţi.
Schimbări în albiile râurilor (mărirea capacităţii de transport a albiei sau derivaţii)
Aceste masuri implica in general modificari semnificative pentru albiile naturale, care ar putea crea eroziuni si/sau colmatare in functie de caracteristicile si geomorfologia existenta a raului.
Canalele de derivaţie ar putea transporta posibilii poluanţi din apă în locaţii noi, ceea ce ar putea afecta negativ calitatea apei şi a altor resurse de mediu, cum ar fi biodiversitatea.
Lucrări de apărare riverane (diguri şi parapeţi de apărare) Impactul asupra mediului este în general minor acolo unde
lucrările de apărare sunt folosite pentru a proteja zonele locale de mici dimensiuni. Efectele potenţiale asupra geomorfologiei albiei râului ar trebui să fie luate în considerare, precum şi efectele asupra diversităţii albiei şi a vegetaţiei de pe maluri.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Potenţialele efecte semnificative asupra ariilor de protectie speciala incluse
in reteaua Natura 2000 aferente ariei de implementare a Master Planului bazinelor
hidrografice Prut şi Barlad
Biodiversitatea
Termenul de biodiversitate este în mod obişnuit folosit pentru a descrie varietatea şi variabilitatea organismelor vii de pe Pământ. Biodiversitatea este sinonimă cu „Viaţa pe Pământ”. Termenul a fost introdus în ultimii 20 de ani şi a fost acceptat după ce au fost stabilite valorile cantitative care măsurau biodiversitatea şi metodele de studiu. Pe lângă aceste valori au fost necesare stabilirea elementelor componente ale biodiversitaţii care au fost identificate ca fiind: componenta genetica, specifică şi ecosistemică, componente care corespund cu trei niveluri de organizare a materiei vii.
S-a observat, in ultimile decenii, ca dezvoltarea societatii umane, cu componenta economica prioritara, este insotita de o depreciere a componentei mediu. Interesul privind echilibrul intre componenta sociala si componenta mediu a determinat aparitia unei noi stiinte numite economie ecologica care explica mecanismele de dezvoltare a societatii umane in limitele serviciilor ecosistemelor in care societatea este natural integrata. Astfel, au aparut preocupările actuale pentru stoparea distrugerii biodiversităţii. Aceste preocupari sunt justificate de rata ridicată, fără precedent, cu care aceasta este pierdută, fiind într-un real pericol de dispariţie categorii întregi de compartimente ale sale. Dispar categorii întregi de ecosisteme, fără a se putea determina interacţiunile dintre componentele lor care să permită menţinerea calităţii vieţii pe Pământ. Speciile care supravieţuiesc suferă o reducere a variabilităţii genetice, distrugerea componentelor biodiversităţii reducând opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţând posibilitatea comunităţii societăţii umane.
Deci, biodiversitatea generează pe de o parte bunuri şi asigură servicii în cadrul sistemului socio-economic uman, iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global. Astăzi, informaţiile tot mai multe privind căile de deteriorare ale acesteia confirmă existenţa unei crize globale. În vederea combaterii efectelor activitatilor antropice si a încălzirii globale asupra biodiversităţii sunt necesare două tipuri distincte de acţiune: acţiuni pe termen lung, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi acţiuni pe termen scurt ce
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
au în vedere desemnarea unor arii naturale protejate potrivite. Zonele protejate sunt necesare pentru prevenirea pierderii de specii. Ariile protejate pot fi un instrument eficace pentru prevenirea extincţiei speciilor. 1.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar (in contextul vecinatatii cu aria de implementare a Master Planului (MP): localizare, legaturi cu alte situri, coordonate, suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate, specii /SCI, SPA 1.1.1. SCI-uri I. ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Localizare Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%), Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0065 E Delta Dunării ROSCI0213 E Râul Prut ROSPA0031 E Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie ROSPA0071 G Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa Coordonate E 28º 8' 50'' N 45º 45' 55'' Suprafaţa (ha) 5.656 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Pajişti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Păşuni Păduri de foioase Vegetatia este reprezentata de formatiuni naturale (pajisti si padure), specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile contin specii mezofile si mezohidrofile dominate de graminee. Vegetatia lemnoasa este alcatuita din esente moi, iar vegetatia palustra din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
aquatica etc. In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Speciile rare: Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispus, Ceratophyllum demersum etc. In preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Aici există importante efective de păsări acvatice în timpul migraţiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Tipuri de habitate Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin. Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis). Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. Lacuri distrofice şi iazuri. Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Specii Mamifere din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2021 Sicista subtilis Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1993 Triturus dobrogicus Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2511 Gobio kessleri
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Suprafaţa (ha) 12.506 Regiunile administrative RO013 Iaşi 40 RO016 Vaslui 60 Tipuri de habitate 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin. 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensi,s Sanguisorba officinalis). 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. 3160 Lacuri distrofice şi iazuri. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention. Specii Mamifere în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1324 Myotis myotis 1335 Spermophilus citellus 1355 Lutra lutra Amfibieni şi reptile în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis Peşti în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2511 Gobio kessleri 1134 Rhodeus sericeus amarus 1159 Zingel zingel 1160 Zingel streber 2522 Pelecus cultratus 1130 Aspius aspius
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
1145 Misgurnus fossilis 1149 Cobitis taenia Alte specii importante de floră şi faună Hyla arborea Alcedo atthis, Anser erythropus Anthus campestris III. ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut Localizare Judeţul Iaşi: Andrieşeni (3%), Gropniţa (15%), Movileni (15%), Popricani (19%), Probota (14%), Ţigănaşi (46%), Trifeşti (2%), Victoria (6%), Vlădeni (30%) Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0213 E Râul Prut ROSPA0042 G Eleşteele Jijiei şi Miletinului Coordonate E 27º 19' 32'' N 47º 23' 56'' Suprafaţa (ha):10.976 Regiunile administrative RO013 Iaşi 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Cuprinde importante suprafeţe de sărătură din lunca, comună a râurilor Jijia şi Prut, între localităţile Cotu Morii şi Probota, din judeţul Iaşi. Sit important in principal pentru habitatul prioritar *1340 - sărături continentale. Din sit fac parte rezervaţiile acvatice de interes naţional Balta Teiva - Vişina şi Pruteţul Bălătău, declarate prin Legea 5/2000. Cea mai mare parte a sitului nu are statut de protecţie.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tipuri de habitate 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 1530 50 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis. Sanguisorba officinalis) Vulnerabilitate: păşunatul supranumeric cu ovine, caprine, cabaline şi bovine 1.1.2. SPA -uri IV.ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Localizare Judeţul Iaşi: Andrieşeni (3%), Coarnele Caprei (1%), Focuri (11%), Gropniţa (72%), Movileni (31%), Popricani (19%), Probota (14%), Şipote (8%), Trifeşti (2%), Ţigănaşi (46%), Victoria (6%), Vlădeni (38%). Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0213 J Râul Prut ROSCI0222 F Sărăturile Jijia Inferioară - Prut Coordonate E 27º 18' 19'' N 47º 23' 58'' Suprafaţa (ha) 19 425.0 Regiunile administrative RO013 Iaşi 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Zonă umedă propusă ca sit RAMSAR şi zonă de importanţă avifaunistică identificată de către Bird Life International. Gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 30 c) numar de specii periclitate la nivel global: 9 Situl este important pentru iernat pentru rate, gaste. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International Specii Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A060 Aythya nyroca 20-30 p A021 Botaurus stellaris 5-10 p A022 Ixobrychus minutus 5-10 p A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p A024 Ardeola ralloides 30-40 p A026 Egretta garzetta 30-50 p A027 Egretta alba 30-40 p A029 Ardea purpurea 20-30 p A031 Ciconia ciconia 2500-5000 i A034 Platalea leucorodia 26-40 p A042 Anser erythropus 20-30 p A080 Circaetus gallicus 10-15 p A081 Circus aeruginosus 15-20 p A082 Circus cyaneus 2-5 p A084 Circus pygargus 1-2 p A097 Falco vespertinus 30-40 p A131 Himantopus himantopus 15-20 p A132 Recurvirostra avosetta 18-25 p A151 Philomachus pugnax 3600-4500 p A166 Tringa glareola 200-350 p A177 Larus minutus 20-30 p A193 Sterna hirundo 60-80 p A196 Chlidonias hybridus 60-80 p A197 Chlidonias niger 15-30 p A224 Caprimulgus europaeus 3-5 p A229 Alcedo atthis 10-20 p
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
A231 Coracias garrulus 2 p A255 Anthus campestris 15-20 p A338 Lanius collurio 30-40 p A339 Lanius minor 30-40 p A393 Phalacrocorax pygmeus 100-180 i A404 Aquila heliaca 3-5 i A154 Gallinago media 20-50 i Alte specii importante de floră şi faună Iris sintenisii ssp. Brandzae In sit cuibaresc speciilor urmatoare: Falco vespertinus Ayţya nyroca Platalea leucorodia Ardea purpurea Ardeola ralloides Chlidonias niger Egretta alba Circus pygargus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Anser anser Ayţya nyroca Anser eryţropus Aquila heliaca Ciconia ciconia Vulnerabilitate piscicultură şi exploatare piscicolă (antropizare), sărăturare, eroziune Acvacultura : peşte şi scoici Pasunatul Cultivarea plantelor Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la care nu se refera mai sus Pescuit profesionist (industrial) Utilizarea pesticidelor Fertilizarea Pasunatul
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
V.ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi Localizare Judeţul Botoşani: Conceşti (2%), Cordăreni (1%), Darabani (1%), Havârna (4%), Hăneşti (4%), Hudeşti (3%), Mileanca (2%), Săveni (3%), Ştiubieni (4%), Ungureni (1%), Vlăsineşti (8%), Vorniceni (2%) Coordonate E 26º 42' 36'' N 48º 2' 1'' Suprafaţa (ha) 2 512.1 Regiunile administrative RO012 Botoşani 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Este alcătuit din numeroase iazuri şi acumulări:Ac Negreni, Mileanca, Cal Alb, Iazurile Lişmăniţa,Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca, Tătărăşeni, Neculce, Borzeşti, Havârna, fiind un excelent habitat pentru speciile de păsări specifice zonelor umede. Populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva), egretă mare (Egreta alba) Aglomerări mari de păsări acvatice. Lacuri situate în valea Başeului şi în văile adiacente. Sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare în timpul migraţiei. Din punct de vedere al păsărilor cuibăritoare, zona este importantă pentru populaţia de erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva) şi egretă mare (Egreta alba). În stufăriş respectiv pe copacii de pe insula din lacul Hăneşti există colonii mixte de stârci cuprinzând şi specii din Anexa I, ca stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din valea Ibănesei găsim colonii de chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybrida) respectiv de pescăruşi râzător (Larus ridibundus).
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Specii Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A081 Circus aeruginosus 8-12 p A022 Ixobrychus minutus 60-80 p A027 Egretta alba 4-6 p A026 Egretta garzetta 2-3 p A029 Ardea purpurea 4-7 p A196 Chlidonias hybridus 20-40 p A120 Porzana parva 80-110 p A255 Anthus campestris 50-80 p A339 Lanius minor 80-100 p A060 Aythya nyroca 120-150 i A197 Chlidonias niger 100-120 i A031 Ciconia ciconia 200-700 i A027 Egretta alba 30-120 i A026 Egretta garzetta 15-50 i A193 Sterna hirundo 80-100 i A002 Gavia arctica 8-25 i A001 Gavia stellata 2-10 i A151 Philomachus pugnax 2000-3000 i A068 Mergus albellus 120-180 i A393 Phalacrocorax pygmeus 150-200 i A023 Nycticorax nycticorax 350-650 i A196 Chlidonias hybridus 200-300 i A166 Tringa glareola 1500-2000 i Vulnerabilitate braconaj vânătoarea in timpul cuibăritului vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite prinderea păsărilor cu capcane pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate electrocutare si coliziune in linii electrice pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro arderea stufului în perioada de cuibărire arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) înmulţirea necontrolată a speciilor invazive
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
VI. ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti Localizare Judeţul Botoşani: Manoleasa (3%), Ripiceni (22%), Ştefăneşti (1%) Coordonate E 27º 8' 50'' N 47º 55' 15'' Suprafaţa (ha) 2 051.7 Regiunile administrative RO012 Botoşani 100 Structura peisajului Râuri, lacuri Culturi (teren arabil) Avifauna din perimetrul lacului de acumulare din 178 de specii de păsări, unele cu apariţii neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna, lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei şi iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăţească pe măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă. După datele din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migraţie (C3) dar probabil vor fi mai multe cu intensificarea observaţiilor. Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
A fost desemnat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004. Specii Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A090 Aquila clanga 1-3 i A404 Aquila heliaca 1-3 i A089 Aquila pomarina 3-7 i A024 Ardeola ralloides 2-5 p A060 Aythya nyroca 35-60 i 600-1200 i A031 Ciconia ciconia 450-600 i A429 Dendrocopos syriacus 15-20 p A026 Egretta garzetta 10-15 i A098 Falco columbarius 5-10 i A002 Gavia arctica 1-3 i A075 Haliaeetus albicilla 2-5 i A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i A022 Ixobrychus minutus 2-3 p A338 Lanius collurio 18-25 p A339 Lanius minor 20-25 p A068 Mergus albellus 40-60 i A073 Milvus migrans 3-5 i A094 Pandion haliaetus 2-5 i A072 Pernis apivorus 3-5 i A007 Podiceps auritus 8-15 i Alte specii importante de floră şi faună Allium saxatile Schivereckia podolica Silene chlorantha Sisymbrium polymorphum Vulnerabilitate 1.braconaj 2. prinderea păsărilor cu capcane 3. electrocutare si coliziune in linii electrice 4. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare 5. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor 6. arderea stufului
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
VII. ROSPA0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa Localizare Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (15%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%) Coordonate E 28º 8' 50'' N 45º 45' 55'' Suprafaţa (ha) 7 657.0 Regiunile administrative RO024 Galaţi 98.5 RO016 Vaslui 1.5 Structura peisajului Râuri, lacuri Mlaştini, turbării Pajişti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Păşuni Păduri de foioase Gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor, exista urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 23 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Ayţya nyroca Falco vespertinus Coracias garrulus Ardea purpurea Alcedo atţis Ardeola ralloides Ciconia nigra Dendrocopos syriacus Egretta alba Nycticorax nycticorax
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Sterna hirundo Egretta garzetta Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Dryocopus martius Picus canus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus Ciconia ciconia Pelecanus onocrotalus Pandion haliaetus Recurvirostra avosetta Haliaeetus albicilla Himantopus himantopus Limosa limosa Anser albifrons Anser anser Tringa eryţropus Tringa stagnatilis Pluvialis squatarola Phalacrocorax carbo Anas platyrhynchos Numenius arquata Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta. Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA Specii Păsări din anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A019 Pelecanus onocrotalus 120-600 i A060 Aythya nyroca 32-40 p A097 Falco vespertinus 28-33 p A231 Coracias garrulus 40-50 p A393 Phalacrocorax pygmeus 220-260 i A229 Alcedo atthis 50-70 p A029 Ardea purpurea 10-15 p
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
A024 Ardeola ralloides 15-20 p A021 Botaurus stellaris 3-5 p A196 Chlidonias hybridus 150-270 p A031 Ciconia ciconia 3000-4500 i A081 Circus aeruginosus 5-7 p A238 Dendrocopos medius 20-30 p A429 Dendrocopos syriacus 50-70 p A236 Dryocopus martius 15-20 p A026 Egretta garzetta 40-50 p 100-200 i A098 Falco columbarius 10-15 i A103 Falco peregrinus 5-7 i A075 Haliaeetus albicilla 5-10 i A131 Himantopus himantopus 30-40 i A338 Lanius collurio 30-35 p A023 Nycticorax nycticorax 25-50 p A094 Pandion haliaetus 3-5 i A234 Picus canus 30-50 p A032 Plegadis falcinellus 50-100 i A132 Recurvirostra avosetta 50-60 i A193 Sterna hirundo 120-150 p A038 Cygnus cygnus >4 i A022 Ixobrychus minutus 20-60 i A339 Lanius minor 10-30 i A034 Platalea leucorodia 10-30 i A151 Philomachus pugnax A166 Tringa glareola Vulnerabilitate
Pasunat,pescuit, vanatoare
Pasunatul Restructurarea detinerii terenului agricol Acvacultura : peşte şi scoici Pescuit sportiv Vanatoare Habitare dispersata Structuri agricole Diguri, indiguiri, plje artificiale “Polderizare” – îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. Inundatii Eutrofizarea
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
1.2. Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară 1.2.1 Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice. Astfel, speciile de plante şi animale, care sunt integrate in comunitatea biotica, depind de anumite condiţii fizice, de procese ecologice care sunt necesare supravieţuirii lor. Condiţiile fizice includ apa, temperatura, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. Condiţiile fizice şi procesele ecologice sunt parte din modelul de funcţionare al unui sistem ecologic şi împreună alcătuiesc funcţia ecologică. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care depind de acest tip de habitat specific. Sustinerea diversitatii speciilor de animale se realizeaza pe seama covorului vegetal, a raurilor si baltilor care au o bogata compozitie floristica regasita in tipurile de habitate. Un tip important de habitat este „Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” care indeplineste rolul de protectie a malurilor raurilor, contribuind la echilibrul intre om si natura. Habitatele ”Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, lacuri distrofice şi iazuri, zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba „ reprezinta suprafatele de satisfacere a nevoilor ciclurilor de viata pentru specii de pasari, amfibieni si reptile care alcatuiesc si mentin o piramida trofica cu mare diversitate specifica.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
1.3. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor Tabel nr.1. Taxoni incadrati in categorii U.I.C.N
Legislatie Specii / statut de conservare
Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor
de importanță comunitară, ca parte integrantă a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform OUG nr. 57/2007 speciile sunt incluse pe lista celor care necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala.
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A060 Aythya nyroca 20-30 p NT A021 Botaurus stellaris 5-10 p LC A022 Ixobrychus minutus 5-10 p LC A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p LC A024 Ardeola ralloides 30-40 p LC A026 Egretta garzetta 30-50 p LC A027 Egretta alba 30-40 p NT A029 Ardea purpurea 20-30 p LC A031 Ciconia ciconia 2500-5000 i (LC) Ciconia nigra (CR) Cygnus olor (VU) A034 Platalea leucorodia 26-40 p(CR) A042 Anser erythropus 20-30 p VU A080 Circaetus gallicus 10-15 p LC A081 Circus aeruginosus 15-20 p LC A082 Circus cyaneus 2-5 p LC A084 Circus pygargus 1-2 p LC A097 Falco vespertinus 30-40 p NT A131 Himantopus himantopus 15-20 p LC A132 Recurvirostra avosetta 18-25 p LC A151 Philomachus pugnax 3600-4500 p LC A166 Tringa glareola 200-350 p LC A177 Larus minutus 20-30 p LC A193 Sterna hirundo 60-80 p LC
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
A196 Chlidonias hybridus 60-80 LC p A197 Chlidonias niger 15-30 p LC A224 Caprimulgus europaeus 3-5 p LC A229 Alcedo atthis 10-20 p LC A231 Coracias garrulus 2 p NT A255 Anthus campestris 15-20 p LC A338 Lanius collurio 30-40 p LC A339 Lanius minor 30-40 p LC A393 Phalacrocorax pygmeus 100-180 i LC A154 Gallinago media 20-50 iNT A120 Porzana parva 80-110 p LC A002 Gavia arctica 8-25 i LC A001 Gavia stellata 2-10 i LC A068 Mergus albellus 120-180 i LC A090 Aquila clanga 1-3 i VU A089 Aquila pomarina 3-7 i LC A154 Gallinago media 20-50 i NT A429 Dendrocopos syriacus 15-20 p LC A098 Falco columbarius 5-10 i LC A075 Haliaeetus albicilla 2-5 iLC A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i LC A073 Milvus migrans 3-5 i Lc A072 Pernis apivorus 3-5 i LC A007 Podiceps auritus 8-15 i LC A019 Pelecanus onocrotalus 120-600 i LC A238 Dendrocopos medius 20-30 p Lc A236 Dryocopus martius 15-20 p LC A103 Falco peregrinus 5-7 i LC A094 Pandion haliaetus 3-5 i LC A234 Picus canus 30-50 p LC
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
A032 Plegadis falcinellus 50-100 iLC A038 Cygnus cygnus >4 i LC Mamifere din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2021 Sicista subtilis LC 1324 Myotis myotis LC 1335 Spermophilus citellus VU 1355 Lutra lutra NT Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina (NT) 1220 Emys orbicularis (R) 1993 Triturus dobrogicus NT) Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2511 Gobio kessleri (R) 1130 Aspius aspius LC 1159 Zingel zingel (VU) 1160 Zingel streber (VU) 1130 Aspius aspius (NT) 1145 Misgurnus fossilis (NT) 1149 Cobitis taenia (VU) 1134 Rhodeus sericeus amarus LR/lc 2522 Pelecus cultratus LC Nevertebrate din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1078 Callimorpha quadripunctaria VU Alte specii importante
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Abrevieri, conform categoriilor U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninşată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată. Tabel nr. 2. Tipuri de habitate care necesita conservare
Statut de conservare Habitate
Conform OUG nr. 57/2007 este inclusa pe lista tipurilor de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare (Anexa 2)
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba *Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
1.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii In zona de implementare a master planului exista populaţii stabile, pe perioade lungi de timp, de plante, amfibienii, pasari si unele mamifere. Dintre pasari sunt populatii prezente datorita procesului de migratie, cum ar fi cele apartanand speciilor: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Ardeola ralloides s.a.; alte specii (insecte) pot avea populaţii temporare care sunt formate din organisme aflate într-un stadiu particular al ciclului de viaţă (in ecosistemele acvatice, larvele de libelule trăiesc în apă si formează aşa numitele hemipopulaţii). De altfel, structura si dinamica populatiilor de specii sunt legate de etape numite ecofaze. O specie parcurge câteva ecofaze, fie prin schimbarea biotopului (poate fi planctonică în stadiul juvenil şi bentonică în stadiul adult - în cazul unui ecosistem acvatic), fie prin ocuparea unor diverse verigi ale lanţului trofic, pe măsura trecerii la alte clase de vârstă. Fiecare ecofaza are caracteristici proprii. Caracteristicile populatiei (speciei) pot deriva din caracteristicile individuale, iar procesele populationale din procesele caracteristice indivizilor. Deci, organismele componente ale unei populatii sunt echivalente din punct de vedere ecologic. Pe baza acestei axiome se presupune ca: indivizii unei populaţii urmează acelaşi ciclu de viaţă; exemplarele unei populaţii aflate într-un stadiu particular al ciclului lor de viaţă sunt implicate în acelaşi set de procese ecologice; ratele de derulare ale proceselor sau probabilitatea evenimentelor ecologice sunt, în general, aceleaşi dacă organismele se află în acelaşi mediu. Astfel, principalele elemente de urmarit la populatii (specii) sunt: reproducerea si mortalitatea. Studiul acestor procese presupune evolutia in timp a variabilelor demografice, cunoasterea abundentei relative si absolute, pentru diferite clase de varsta si pentru intreaga populatie genetica.
1.5. Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar Conservarea biodiversitatii; Studierea factorilor care ameninta fiecare aria protejata; Studierea dinamicii si structurii fiecarii arii protejate; Constientizarea si educarea publicului pentru intelegerea importantei conservarii naturii pentru a obtine sprijin in vederea realizarii obiectivelor ariei naturale; Incurajarea unor activitati prietenoase fata de natura si utilizarea durabila a resurselor. 1.6. Starea actuală de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări in viitor. Ariile naturale protejate reprezinta spatii in care sunt respectate principiile: conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii,
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, stimularea activitatii de redresare a mediului. Pe baza acestor principii, opinia publica este informata si indrumata sa inteleaga si sa participe la activitatile de protectie si conservare a naturii. Ca urmare, activitatea antropica este prezenta si in aceste arii. Starea lor ecologica este intr-un echilibru relativ mentinut de o vegetatie diversificata si de conditii de biotop specifice. Aceste arii sunt vulnerabile in fata urmatoarelor activitati: pasunat, pescuit, vanatoare, restructurarea detinerii terenului agricol, acvacultura (peşte şi scoici), pescuit sportiv, diguri, indiguiri, plaje artificiale, inundatii, eutrofizarea, braconaj, vânătoarea in timpul cuibăritului, vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului, deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite, prinderea păsărilor cu capcane, arderea stufului în perioada de cuibărire,arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), înmulţirea necontrolată a speciilor invasive, cultivarea plantelor, utilizarea pesticidelor, fertilizarea, exploatari forestiere. Fiindca aceste arii sunt in zone cu risc de inundatii si dupa implementarea proiectului zonele umede vor creste in suprafata, putem concluziona ca biodiversitatea va fi mentinuta in limitele acceptabile sau, pe anumite suprafete, va fi chiar imbunatatita datorita noii situatii hidrologice create. II. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 2.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului (adaptare dupa Percinal Steve M, 2003) Etape: Colectarea datelor de baza: determinarea speciilor de animale si plante care pot fi afectate de proiect; se vor avea in vedere habitatele care ar putea fi potential afectate de proiect. 2.1.1. Determinarea sensibilitatii speciilor si a importantei lor pentru conservare Sensibilitatea unei specii poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta este determinata de o serie de considerente, precum: - este inclusa in Anexele CE - este, un mod particular, sensibila din punct de vedere ecologic - situl include specii de importanta nationala in numar mare (1% din populatiile
din tara) - situl include specii de importanta regionala in numar mare (1% din populatiile
din regiunile tarii) - specia este subiectul unor masuri speciale de conservare. Sensibilitatea este, in continuare, determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tabelul nr. 3. Determinarea sensibilitatii / habitatelor speciilor de floră şi faună sălbatică
SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT
FOARTE MARE Specii citate in SCI/SPA si in alte arii de protectie; citat inseamna ca se afla in textul pentru care situl a fost desemnat.
MARE Specii care contribuie la integritatea SCI/SPA, dar care nu sunt citate ca specii pentru care situl a fost desemnat. Specii prezente la nivel national in numar important.
MEDIE
Specii citate in Anexele CE. Specii prezente la nivel regional, in numar mare. Alte specii de importanta nationala.
REDUSA
Orice alta specie de interes pentru conservare, inclusa pe liste de protectie nationala, care nu au fost citate mai sus.
2.1.2. Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot sa apara la nivelul speciilor sau habitatelor Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii acestora in raport cu conditiile iniţiale existente. Tabel nr.4. Determinarea marimii sau amplitudinii efectelor
AMPLITUDINE CARACTERISTICI
FOARTE MARE Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de baza, astfel incat atributele, caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate sau pot fi pierdute odata cu situl. Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate
MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect) astfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate. Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale situatiei de baza astfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute
SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere, alterare sunt decelabile, dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare. Ghidare: 1-5% din populatie / habitate pierdute
NEGLIJABIL Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse. Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite. Ghidare: < 1% din populatie / habitate pierdute
2.1.3.Integrarea sensibilitatii si magnitudinii intr-o evaluare de ansamblu a efectelor
Se realizeaza utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact previzionat: Nesemnificativ: ar trebui, in mod normal, sa nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui sa minimalizeze acest impact.. Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor si propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare adecvate.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
2. 2. Identificarea impactului asupra speciilor si habitatelor
Tabel nr. 5. Categorii generale de impact induse de Master Plan in zonele limitrofe siturilor Natura 2000
Categorii de lucrari Impact indirect (II) Cu efecte temporare/izolate Impact rezidual (IR), impact cumulat(IC)
Lucrări reabilitare terasamente
(II) Afectarea, prin efect de margine a habitatelor, a faunei hipogee si deranjarea faunei epigeee.
Ocazional, poate sa apara cresterea turbiditatii apei din rauri cu efecte de scurta durata asupra faunei acvatice.
Indiguire, barare, regularizare, schimbarea acviferelor Transferul apei dintr-o regiune în alta. Modificarea cursurilor râurilor Ramblee Inundaţii
(II)Se induce accelerarea succesiunii fitocenozelor si zoocenozelor (in vecinatatea ariilor protejate) (II) Schimbari in diversitatea si calitatea biocenozelor (in vecinatatea ariilor protejate)
(IR)Noi stari ale echilibrului dinamic al biocenozelor. Echilibrarea numerica intre taxoni si numarul de indivizi /taxon. Se extind speciile ruderale.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Impact asupra agroecosistemelor. Se schimba temporar compozitia fitocenozelor si a zoocenozelor pe terenul inundat Celulele de inundatii vor fi invadate de specii ale caror seminte au fost aduse de ape.
Modificarea cursurilor râurilor
Modificari in compozitia chimica a apei (in cursul modificat) si a compozitiei biocenozelor.
Acumulări de stocare permanentă
Eutrofizare si cresterea cantitatii de nutrienti.
Emisii de pulberi, praf la manevrarea materialelor
În arealul siturilor Natura 2000, nu sunt prevăzute proiecte ce constau în lucrări de execuţie (conform Master Planului privind reducerea riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad). Obiectivele de conservare ale acestor zone incluse în siturile Natura 2000 sunt protejate, iar siturile nu sunt afectate in mod direct.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Bivolari (≈0,5 km distanta fata de sit), Golaiesti (≈5,5 km
distanta de sit), Gorban (≈1,5 km
distanta fata de sit), Probota (≈6 km distanta
fata de sit), Trifesti (≈ 3 km distanta
fata de sit), Victoria (≈7 km distanta
fata de sit), Duda-Epureni (≈12 km
distanta fata sit) Falciu ( ≈300 m
distanta fata de sit) Lunca Banului (≈5 km distanta fata de sit) Vetrisoaia (≈3,5 km distanta fata de sit)
Falco vespertinus (vanturel de seara) , Coracias garrulus (dimbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloides (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina), Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi) Circus aeruginosus (erete de stuf) Lanius collurio (sfrâncioc roşietic)
Dupa finalizarea lucarilor, nisele cologice ale unor specii, precum: Dendrocopos syriacus
(ciocanitoarea de gradina) Lanius collurio. (Sfrâncioc roşietic) sunt
imbunatatite (+)
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis). Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.
Compozitia floristica
specifica nu este afectata in mod direct (0)
Combaterea eroziunii solului
ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut
Localitati:
Andrieseni(≈1,5 km distanta fata de sit),
Gropnita(≈6 km distanta fata de sit),
Movileni(≈3 km distanta fata de sit),
Probota(≈6 km distanta
Petrosimonia oppositifolia (Specie protejata in Romania. Specia
este identificata in Albania si Romania)
Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Isobrychus minutus (starc pitic),
Deranjarea speciilor de pasari in timpul lucrarilor(-/+)
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.
Distrugerea, pe suprafete mici, a indivizilor din
fitocenoze ierboase si lemnoase.
Efect temporar (-/+)
Distrugerea speciilor ierboase comune.
Vegetatia se reface(-/+)
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
capacitatii de transport a albiei, consolidare maluri
ROSPA0042 Eleşteele
Jijiei şi Miletinului
Localitati: Probota (≈ 3 km
distanta fata de sit), Şipote (≈1 km distanta
fata de sit), Trifeşti (≈5 km distanta
fata de sit),
ROSCI0213 Râul Prut Localitate:
Gorban (≈1,5 km distanta fata de sit)
ROSCI0222 Săraturile Jijia Inferioară-Prut
Localitate: Vladeni (≈0,5 km
distanta fata de sit)
Falco vespertinus (vanturel de seara), Coracias garrulus (dumbraveanca), Ardea purpurea (starc rosu), Alcedo atthis (pescaras), Ardeola ralloide (starc galben), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina) Egretta alba (egreta mare), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis (broasca testoasa de
apa)
Deranjarea speciilor de pasari in timpul lucrarilor(-/+) Deranjarea speciilor Bombina bombina-(buhai de balta) si
Emys orbicularis (broasca testoasa de
apa) (-/+)
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.
Distrugeri partiale ale vegetatiei ierboase.
Vegetatia se reface (-/+)
Recalibrari albie, reamenajari albie
ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului Sipote ≈1 km distanta
Falco vespertinus (vanturel de seara), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji
albi), Egretta garzetta (egreta mica)
Deranjarea speciilor Lutra lutra (vidra) Bombina bombina (buhai de balta) Emys orbicularis- (broasca testoasa de apa).
(-/+)
Speciile de pasari sunt deranjate pe durata
desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea acestora, speciile cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention. Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris). Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis).
Distrugeri partiale, minore ale vegetatiei ierboase (-/+)
Distrugerea partiala a vegetatiei.
Efect temporar (-/+)
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Reabilitare acumulari ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi
Localitate:
Hudesti (≈3 km distanta fata de sit)
Circus aeruginosus (erete de stuf), Ixobrychus minutus
Egretta alba (egretă mare), Egretta garzetta Ardea purpurea
Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi)
Porzana parva (creşteţ cenuşiu), Ciconia ciconia barza alba
Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji
albi)
Speciile de pasari sunt deranjate pe durata
desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea acestora, speciile cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)
Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus
pratensis Sanguisorba officinalis
Se mentine compozitia
floristica mezofila (0)
Tabel nr. 6b. Efecte determinate de lucrari propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate (in contextul vecinatatii cu arii naturale protejate – Natura 2000 Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore
Lucrari/activitati MP SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare
a MP
Specii potential vizate de lucrarile MP
Efecte posibile Habitate potential vizate de lucrarile MP
Efecte posibile
Polder în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei si va fi
compus din doua zone:
campie
inundabila in zona
superioara si acumulare
nepermanenta in zona
inferioara
ROSCI0265 Valea lui David
Localitate: Miroslava (≈25 km
distanta fata de sit)
ROSCI0181 Pădurea Uricani
Localitate: Miroslava (≈18 km
distanta fata de sit)
ROSPA0042 Eleşteele
- - - -
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Bivolari (≈0,5 km distanta fata de sit), Golaiesti (≈5,5 km distanta de sit),
Gorban (≈1,5 km distanta fata de sit), Probota (≈6 km distanta fata de sit), Trifesti ( ≈3 km distanta fata de sit), Victoria (≈7 km distanta fata de sit),
Duda-Epureni (≈12 km distanta fata sit) Falciu (≈ 300 m distanta fata de sit)
Lunca Banului (≈5 km distanta fata de sit) Vetrisoaia (≈3,5 km distanta fata de sit)
Dupa finalizarea lucarilor, nisele cologice ale unor specii, precum: Dendrocopos syriacus
(ciocanitoarea de gradina) Lanius collurio. (Sfrâncioc roşietic) sunt imbunatatite (+)
Falco vespertinus (vanturel de seara), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Egretta garzetta (egreta mica) (-/+
Distrugerea partiala a vegetatiei. Efect temporar
(-/+)
Reabilitare acumulari ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi
Localitate:
Hudesti (≈3 km distanta fata de sit)
Speciile de pasari sunt deranjate pe durata desfasurarii lucrarilor, insa dupa terminarea
acestora, speciile cu nisa trofica acvatica sunt favorizate (+/-)
Se mentine compozitia floristica mezofila (0)
Tabel nr. 7b. Efecte determinate de lucrari propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitatei(in contextul vecinatatii cu arii naturale protejate – Natura 2000): sinteza Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive; (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Total general efecte ale lucrarilor: 3 (-/+) 3 ( +)
Total efecte pe specii: 4 (-/+) 2 ( +)
Total efecte pe habitate: 1 ( +)
Tabel nr. 8b.Centralizarea efectelor determinate de lucrari propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate / SCI-uri si SPA-uri situate in vecinatatea ariei de implementare Cuantificarea efectelor este realizata dupa schema: (0): neafectarea speciilor/habitatelor; (0/+): efecte minore pozitive; (+/-): efecte minore pozitive/negative; (+): efecte pozitive minore; (-) efecte negative minore
SCI, SPA/localitati - situate in vecinatatea ariei de implementare a MP
Lucrari/activitati MP Cuantificare efecte posibile asupra speciilor
Cunatificare efecte posibile asupra habitatelor
ROSCI0265 Valea lui David Localitate:
Miroslava ( 25 km distanta fata de sit)
Poldere în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei
Nu este cazul Nu este cazul
ROSCI0265 Valea lui David 2,5 km distanta fata de sit
Evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi
Nu este cazul Nu este cazul
ROSCI0213 Râul Prut
Tutora (7 km distanta fata de sit)
Acumulări nepermanente la Târgu Frumos şi pe Vămăşoaia
Nisa trofica va fi temporar marita (0/+)
Posibila o imbunatatire a abundentei numerice a speciilor mezofile(0/+)
ROSCI0213 Râul Prut Tutora (3 km distanta fata de sit)
Derivaţia sau redimensionarea albiei la Chipereşti în condiţiile stabilirii utilităţii acesteia
Posibila marire a nisei trofice(0/+)
Cresterea diversitatii plantelor prin dezvoltare fitocenozelor de terenuri
umede(+)
ROSCI0213 Râul Prut Tutora (12 km distanta fata de sit)
Evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi
- -
ROSCI0213 Râul Prut Total general efecte ale Total efecte pe specii: 2 ( Total efecte pe habitate: 1 (+) 1 (0/+)
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
ROSCI0181 Pădurea Uricani 3 km distanta fata de sit
Evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi
- -
ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului
Localitati: Focuri (6 km distanta fata de sit)
Popricani (7 km distanta fata de sit)
- -
Sistem de decizie suport pentru avertizarea timpurie a inundaţiilor
Modelarea bazinelor Prut şi Barlad
Modelarea va urmari ca raurile sa revina la cursurile naturale si acest fapt conduce la refacerea
zonelor umede.(+)
Se imbunatateste abundenta numerica a speciilor mezofile (0/+)
Total general: 4 ( 0/+) 2 ( +)
Din continutul tabelelor 6a, 6b, 7a, 7b, 8a si 8b se poate observa ca efectele lucrarilor efectuate in vecinatatea siturilor ( SCI, SPA) la diferite distante sunt, in majoritate, minor - pozitive, in foarte rare cazuri sunt minor - negative. Deoarece lucrarile tin cont de cursul natural al raurilor, se vor reface unele zone umede adiacente raurilor, ceea ce implica efecte minor - pozitive asupra biodiversitatii. Cunatificarea efectelor realizata mai sus va fi utilizata in stabilirea semnificatiei impactului, dupa cum se va putea urmari in capitolul urmator.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
2.3 Evaluarea semnificaţiei impactului Tabel nr. 9. Determinarea semnificatiei impactului pentru speciile de interes comunitar (din vecinatatea ariei de implementare a Master Planului)
Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct. Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.
nesemnificativ
Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct. Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.
nesemnificativ
Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.
nesemnificativ
Mamifere în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Foarte mare / Specii citate in SPA Populatiile nu vor fi afectate direct Schimbarile conditiilor de baza sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.
nesemnificativ
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Nota. Aprecierea semnificatiei impactului asupra speciilor si asupra habitatelor este realizata conform Metodologiei de identificare si evaluare a impactului (adaptare dupa Percinal Steve M, 2003) Tabel nr.10. Determinarea semnificatiei impactului pentru habitatele de interes comunitar (din vecinatatea ariei de implementare a Master Planului)
Habitate de interes comunitar Sensibilitatea habitatului Marimea Efectelor/indicatori
Semnificatia impactului
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI
NU se pierde din suprafata habitatelor Schimbari minore ale conditiilor de baza. Atributele, caracteristicile si compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare proiect.
Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
Foarte mare/ habitat citat in SCI Foarte mare/ habitat citat in SCI
nesemnificativ nesemnificativ
Vegetatia specifica luncilor este influentata de noul regim de umiditate, ceea ce duce la favorizarea dinamicii fitocenozelor. Din punct de vedere floristic nu apar schimbari la nivelul ariilor protejate. Cum vegetatia este componenta care sustine zoocenozele, apreciem schimbari minore in componenta biocenozelor, in ansamblu.
2.4.Evaluarea impactului cumulativ al Master Planului cu alte PP Tabel nr. 11. Impact cumulativ cu alte lucrari si masuri de reducere (in contexul vecinatatii ariei de implementare a Master Planului cu arii naturale protejate)
Alte lucrari ce pot genera impact cumulativ
Masuri de reducere Impact rezidual
Stabilizarea solului si plantari pe bazine Masuri de control a eroziunii pe bazine Renovarea digurilor critice Imbunatatirea lucrarilor de aparare de-a lungul raurilor
Inerbarea imediata Este posibil un impact rezidual minor asupra faunei epigee si hipogee
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Restaurarea raurilor pentru a suporta celule de inundare
Eutrofizarea
Cultivarea plantelor
Utilizarea pesticidelor
Exploatari forestiere
Adancimea apei sa fie sub 1m pentru a fi posibila autoepurarea. Renuntarea la utilizarea de ingrasamintele chimice Cultivarea plantelor furajere Renuntarea la pesticide Exploatarea rationala a materialului lemnos din padurile de lunca
Se modifica compozitia biocenotica Acumularea apei in celule inundabile schimba ecosistemul praticol, in functie de care se vor adapta celelalte ecosisteme din jur.
Prin masurile de reducere a impactului se mentin conditiile de baza, iar schimbarile (sub aspect general asupra biocenozelor) devin greu perceptibile si modificarile nu se fac simtite.
III. Măsurile de reducere a impactului asupra SPA si SCI din vecinatatea ariei de implementare a proiectului
3.1.Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului
Tabelul nr.12. Tipuri de masuri de reducere a impactului asupra speciilor de fauna si implementarea lor
Specii Masuri de reducere a impactului
Mod de diminuare/ înlăturare a impactul Calendar de implementare
Amfibieni şi reptile din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Respectarea dimensiunilor suprafetelor de actiune a utilajelor în
Respectarea perioadei de timp programata pentru executia lucrarilor in aria destinata implementarii proiectului situată în exteriorul siturilor
Executarea lucrarilor pe timpul verii pentru a nu afecta indivizii pregatiti de iernare
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Specii de peşti din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Evitarea situatiei in care specii de pesti din ape curgatoare raman pe o perioada mare in celulele de inundare.
Revenirea pestilor in rauri
La executarea lucrarilor limitrofe siturilor
Păsări în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Respectarea dimensiunilor suprafetelor de actiune a utilajelor in ariile de hranire si de reproducere.
Asigurarea ca executarea lucrarilor se face pe suprafete libere de cuiburi si surse de hrana.
Mamifere în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Identificarea spatiilor de habitare ale vidrei
Protectia spatiilor de habitare ale vidrei
La executarea lucrarilor limitrofe siturilor
Efectele asupra numarului de indivizi / taxon si asupra taxonilor sunt restranse deoarece se aplica masuri de reducere sau inlaturare a oricarei forme de impact, prin executarea unor lucrari de sustinere ecologica a speciilor si habitatelor.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tabel nr.13. Tipuri de masuri de reducere a impactului asupra habitatelor (in contexul vecinatatii ariei de implementare a Master Planului cu arii naturale protejate)
Habitate Masuri de reducere a impactului
Mod de diminuare/ înlăturare a impactul negativ
Calendar de implementare
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri
Mentinerea vegetatiei lemnoase intr-o compozitie floristica alcatuita din specii hidro si higrofile cu grad cat mai mare de acoperire. Utilizarea unor utilaje usoare pentru a nu se produce tasare accentuata asupra solului si cailor de acces /si amestecul profilurilor de sol.
Plantari de specii lemnoase hidro si higrofile Mentinerea unui numar minim de indivizi necesar sustinerii populatiei in complexul de specii al biocenozei Inerbarea suprafetelor pentru a impiedica patrunderea speciilor de buruieni
La executarea lucrarilor limitrofe siturilor
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
3.2. Monitorizarea masurilor de diminuare a impactului Tabelul nr. 14. Masurile de diminuare a impactului si eficienta acestora
Masura Eficienta masurii Monitorizare
Respectarea duratei de timp programate pentru executia lucrarilor in aria destinata implementarii proiectului.
mare Pe durata executiei/permanent
Masuri pentru revenirea pestilor in rauri
medie Dupa perioadele de inundare
Protejarea galeriilor popandaului medie Pe durata executiei lucrărilor
Plantari de specii lemnoase hidro si higrofile mare Pe durata executiei lucrărilor
Diminuarea impactului deriva din integrarea executiei proiectului cu ecologia siturilor, cu scopul de a produce schimbari foarte reduse ale conditiilor de baza.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Alte recomandări pentru reducerea impactului Recomandări, pentru reducerea/atenuarea emisiilor de praf:
- stabilizarea prafului cu apă sau cu covor vegetal; - curaţirea terenului, înlăturarea reziduurilor, nivelarea, profilarea drumurilor,
demolarea, umplerea depresiunilor vor fi controlate pentru minimalizarea emisiilor fugitive de praf prin aplicare de apă / umezire;
- pentru transportul materialelor în afara siturile, acestea vor fi acoperite sau umezite pentru limita emisiile vizibile de praf;
- suspendarea lucarilor când viteza vântului are viteza mare; - spălarea echipamentelor şi roţilor camioanelor care părăsesc siturile.
Recomandări, pentru reducerea emisiilor de gaze:
- utilizarea echipamentelor diesel cu catalizator (dacă este posibil); - înlocuirea echipamentelor ce folosesc combustibil fosil cu cele electrice
(dacă este posibil); - pe parcursul perioadelor cu nivel ridicat de poluare atmosferică, utilizarea
echipamentelor grele va fi încetinită sau redusă (fezabil). Recomandări, pentru reducerea nivelului de zgomot:
- zgomotul la nivelul siturilor pe durata construcţiei este de neevitat; - totuşi, zgomotul produs de echipamente va fi redus la minimum posibil; - dacă este fezabil, va fi instalat dispozitiv de atenuat zgomote, de către
constructor. Recomandări generale:
- toate suprafeţele din vecinatatea sitului implicate în realizarea obiectivului vor fi prevăzute cu mesaje de avertizare referitor la importanţa protejării siturilor;
- constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata, la evitarea agresării speciilor protejate şi cu privire la posibile penalităţi, în cazul nerespectării acelor cerinţe;
- se vor evita scaparile de substanţe chimice în ariile de lucru. In concluzie, prin implementarea Master Planului se induc modificari minore ale conditiilor de biotop prin efect de margine, care favorizeaza succesiunea fitocenozelor si a zoocenozelor (specifice zonelor umede ce se formeaza de-a lungul cursului natural al raurilor), aparand noi stari ale echilibrului dinamic al biocenozelor. In final, apare un nou echilibru numeric intre taxoni si numarul de indivizi / taxon. Deoarece nu apar conditii de perturbari majore in
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
ciclul de viata al speciilor, estimam ca efectul asupra biodiversitatii din situri este nesemnificativ. IV. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate. Pentru studiul vegetatiei: analiza in stationar si pe itinerar Pentru studiul pasarilor: metoda itinerariilor sau a traseelor- consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren. Metodele etologice: constau in observarea in natura, cu binoclu sau cu luneta, efectuarea fotografiilor sau a filmelor. Analiza baze de date electonice cu specii si habitate Analiza harti topografice/situri din judetele si localitatile vizate de MP 4.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA - IASI AGENTIILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI DIRECŢIILE SILVICE
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Opţiunile propuse nu conduc la un impact negativ asupra SCI-urilor,
SPA-urilor şi zonelor protejate. Din evaluarea efectelor produse asupra factorilor de mediu, prin opţiunile identificate în cadrul Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, se poate constata un efect preponderent pozitiv, cu excepţia producerii unor situaţii cu influenţe antropice slab negative în geomorfologia bazinelor hidrogeografice.
Evaluările preliminare ale riscului la inundaţii, identificarea zonelor cu posibil potenţial al riscului la inundaţii, planurile de management ale riscului la inundaţii, prin identificarea măsurilor ce conduc la reducerea probabilităţii producerii acestora şi a impactului negativ, constituie oportunităţi în această direcţie.
O contribuţie semnificativă a acestuia se adresează în egală măsură prevenirii şi minimizării riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane, a prevenirii şi minimizării pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii în zonele populate, a pierderilor economice şi a bunurilor.
Prin modul de gestionare a situaţiilor de risc în cazul inundaţiilor şi identificarea opţiunilor s-a urmărit salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor acestora- obiective prioritare.
Ca urmare a evaluării opţiunilor propuse, a rezultat existenţa unor situaţii cu impact slab negativ asupra mediu, pentru care se stabilesc unele planuri, în vederea diminuării lor:
-evitarea influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice -conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi
faună -păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale, a resurselor patrimoniului
cultural. Măsurile structurale ce vizează refacerea şi extinderea lucrărilor de
protecţie împotriva inundaţiilor, precum şi mărirea capacităţii de transport a albiilor minore sunt opţiuni ce generează efecte negative potenţiale pentru obiectivele de mediu menţionate mai sus.
În acest sens este necesar ca principalele alternative ce trebuie luate în considerare să vizeze tocmai aceste măsuri, precum şi modalităţile prioritare ale opţiunilor de management a riscului la inundaţii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context
transfrontier Râul Prut, ce face parte din spatiul hidrografc Prut-Bârlad este situat
în partea nord-estică a României şi constituie graniţă naturală între România şi Ucraina pe o lungime de 31km şi între România şi Republica Moldova pe o lungime de 711km.
În ceea ce priveşte colaborarea în vederea gospodăririi apelor de frontieră există un acord bilateral între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei ratificat la 28 ianuarie 1999.
În scopul monitorizării calităţii cursului de apă Prut a fost stabilita o secţiune în vederea prelevării de probe şi efectuării de analize în comun:
o Orofteana - Tarasauti
Anual se elaborează un program de prelevare de analize stabilit între cele 2 părţi: AN Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Prut şi Directia de Bazin a Resurselor de apa Nistru - Prut.
Referitor la colaborarea cu Republica Moldova s-a semnat pe 28 iunie 2010 la Chisinau Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii
În scopul monitorizării calităţii cursului de apă Prut anual se elaborează un program de prelevare de analize (in sapte sectiuni) stabilit între cele 2 părţi: AN Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Prut şi serviciul Hidrometeorologic de Stat Chişinău:
o Rădăuţi Prut – Lipscani
o Stânca Costeşti
o Ungheni – Ungheni
o Prisecani – Valea Mare
o Bumbata – Leova
o Oancea – Cahul
o Galaţi (Sivita) - Giurgiuleşti
Ca urmare a discutiilor avute cu ocazia primei reuniuni a Comisiei Mixte, desfasurate la Chisinau pe 28 iunie 2010, s-a propus realizarea unor proiecte in comun. MMP a propus elaborarea in comun a proiectului „Planul de management al bazinului hidrografic al raului Prut” care va raspunde activitatilor pentru implementarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
În ceea ce priveşte opţiunile rezultate din analiza riscului la inundaţii s-au concretizat următoarele măsuri ce includ şi cursul de apă Prut- frontieră naturală:
-promovarea unei întreţineri mai bune şi a gestionării albiilor şi malurilor, inclusiv a cursului râului Prut
-promovarea unei bune gestionări a debitelor materialelor solide naturale din râuri
-refacerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile, afectate în urma viiturilor şi abandonarea lucrărilor afectate situate în zonele cu vulnerabilitate redusă în vederea reamplasării lor
-dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor din zonele vulnerabile
Riscul principal privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice poate fi estimat prin evaluări corecte ale impactului asupra mediului, pentru viitoarele proiecte propuse.
Prin măsurile propuse în această etapă, nu sunt identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra stării sănătăţii umane în context transfrontier ce ar necesita consultarea statelor vecine.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers
asupra mediului al implementării Master Planului
Raportul de mediu întocmit propune măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului, rezultate ca urmare a implementării Master Planului, precum şi alternativele acestuia, pe baza obiectivelor selectate având la bază criteriile conform Anexei 1 din HG 1076/2004.
Master Planul privind managementul riscului la inundaţii stabileşte opţiunile privind reducerea impactului, potenţialele efecte ce pot afecta mediu, ca urmare a implementării acestuia în arealul bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad.
Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate realiza numai prin considerarea evaluării de mediu în etapele de pregătire şi implementare a planului.
Evaluarea de mediu va trebui să aibă în vedere direcţiile de amenajare şi management a bazinului hidrografic, Master Planul privind managementul riscului la inundaţii, Planul de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi proiectele de investiţie ce urmează a fi realizate.
În cazul proiectelor de investiţii cu potenţial impact asupra mediului, se va efectua evaluarea impactului investiţiilor asupra mediului coroborat cu evaluarea adecvată în conformitate cu legislaţia în vigoare. Se vor avea în vedere următoarele:
-efecte potenţiale asupra mediului în aria de proiect
-cele mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse- alegerea variantei de proiect cu impact redus asupra mediului
-prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului generat de proiect
-monitorizarea efectelor produse asupra mediului prin implementarea proiectelor
În tabelul următor sunt propuse măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialelor efecte negative ale implementării Master Planului, măsuri ce vizează mai multe aspecte de mediu.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tabel.8.1. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse asupra mediului
Aspecte de mediu relevante
Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse asupra mediului
Responsabil
Aer
M1-identificarea tuturor obiectivelor Seveso amplasate în zonele cu risc de inundaţii M2-înştiinţarea tuturor titularilor obiectivelor Seveso privind riscul la inundaţii şi cooptarea unui reprezentant în grupul Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
MMP, IGSU MMP, IGSU
Ape de suprafaţă
M3-identificarea în cadrul Master Planului bazinal de gestionare a riscului la inundaţii, a zonelor cu potenţial de retenţie a inundaţiilor ce pot fi supuse unor procese de reconstrucţie/reabilitare ecologică M4-introducerea ca opţiune tehnică în proiecte a soluţiilor de utilizare a capacităţii naturale de retenţie a zonelor inundabile, respectiv reconstrucţia ecologică a acestuia, re-meandrarea prin refacerea meandrelor unor cursuri de apă M5-identificarea de soluţii pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deşeuri amplasate în zonele cu risc de inundaţii. Soluţiile adoptate vor trebui să ia în considerare impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului şi transferul deşeurilor într-un depozit conform
MMP, ABA Prut-Bârlad MMP, ABA Prut-Bârlad MMP APM
Ape subterane
M6-monitorizarea calităţii apei subterane după producerea inundaţiilor. Identificarea zonelor de risc corelate cu sursele de poluare existente la suprafaţă
ABA Prut-Bârlad
Sol M7-identificarea suprafetelor de teren pe care se desfăşoară agricultură durabilă dupa inundarea dirijata a acestora
MADR MMP ABA Prut-Bârlad
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
M8-posibilitatea evidentierii influentei modificărilor climatice asupra cantitatii si calitatii apei monitorizate in baza programelor existente.
MMP ABA Prut-Bârlad
Biodiversitate
M9-evitarea implementării unor măsuri structurale- baraje, îndiguiri, în interiorul ariilor naturale protejate M10-evidenţierea în cadrul unor proiecte privind lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, a impactului asupra ariilor naturale protejate, pentru orice intervenţie structurală ce se desfăşoară la o distanţă mai mică de 20 km amonte sau aval de limitele acestora.
MMP ABA Prut-Bârlad
Sănătatea umană
M11-identificarea zonelor de protecţie sanitară situate in zone cu risc la inundaţii şi luarea de măsuri în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă
MS ABA Prut-Bârlad
Peisajul natural
M12-utilizarea speciilor vegetale native în lucrările de împădurire propuse. Evitarea utilizării speciilor exotice şi a celor cu potenţial caracter invaziv
MMP DGRSCDF
Patrimoniul cultural
M13-identificarea monumentelor istorice, siturilor arheologice şi clădirilor de patrimoniu ce ar putea fi afectate de inundaţii M14-identificarea tradiţiilor, obiceiurilor existente în zonele cu risc la inundaţii ce ar putea fi periclitate de eventualele acţiuni de strămutare
MMP MC
Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
M15-informarea populaţiei se realizează prin organizarea de informari, consultări şi dezbateri publice care să permită comunităţilor exprimarea opiniilor colective, precum şi propuneri
M16-proiectele ce vizează implementarea măsurilor structurale ce se vor realiza pe cursuri de apă de frontieră, vor implica un proces de consultare cu autorităţile din statele vecine
MMP ABA Prut-Bârlad
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Menţinerea calităţii mediului în limite acceptabile, cu tendinţa de
aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a programului de management al mediului privind riscul la inundaţii.
Din analiza situaţiei existente, pentru diminuarea disfuncţionalităţilor şi problemelor de mediu au fost formulate ca prioritare o serie de propuneri şi măsuri de intervenţie ce privesc:
-gospodărirea durabilă a resurselor de apă -protecţia calităţii factorului de mediu aer -protecţia calităţii solului şi gestiunea deşeurilor -protecţia pădurilor, zonelor naturale şi ariilor protejate. Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele
hidrografice Prut şi Bârlad prezintă obiective generale şi specifice, precum şi o serie de principii de implementare, ce constau din obiective şi măsuri recomandate a fi aplicate:
Managementul riscului- constă în reactualizarea datelor privind riscul la inundaţii folosind următoarele proceduri:
evaluarea daunelor potenţiale în bazinele Prut şi Bârlad folosind date îmbunătăţite despre folosinţele terenurilor şi ortofotoplanuri
definirea punctelor critice la infrastructura de apararea ca efect a inundatiilor
identificarea aşezărilor critice în cazul în care prejudiciul nu poate fi evitat, în conformitate cu practicile curente sau în cazul în care menţinerea practicilor curente nu este viabil din punct de vedere economic
Prevenirea si pregătirea bazinului pentru riscul la inundatii trebuie efectuată pentru:
determinarea zonelor de risc major, mediu şi minor din câmpia inundabilă
planificarea privind aprobarea dezvoltării urbane Modificări propuse privind planificarea folosinţei terenurilor:
retrageri planificate din zonele cu risc ridicat prin modificarea planurilor de dezvoltare urbană, astfel încât reconstrucţia în zonele cu risc ridicat la inundaţii să nu fie permisă, clădirile urmând a fi demolate
Propuneri privind educarea populaţiei în vederea conştientizării acesteia pentru a reduce pagubele la inundaţii:
in vederea informarii si educarii populatiei in problemele inundatiilor, autoritatile cu atributii si responsabilitati in gestionarea situatiilor de urgenta provocate de inundatii vor realiza activitati ce vor cuprinde informatii asupra cauzelor producerii inundatiilor, a modalitatilor de prevenire a acestora, precum si a actiunilor de protectie si interventie individuala si de grup;
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
actiuni pentru informarea, educarea si pregatirea populatiei privind modul de comportare inainte, in timpul si dupa producerea fenomenului si a rolului protectiei individuale.
informarea populatiei situate in avalul barajelor asupra modului de comportare in caz de incidente sau accidente la barajele din administrare
Măsuri dupa incident- se propune ca managementul de urgenţă şi acţiuni de combatere a inundaţiilor să includă o perspectivă mai largă, cea de reducere a riscului de pierderi de vieţi omeneşti, prin:
intervenţii privind salvarea persoanelor
servicii medicale de urgenţă
asigurarea de rezerve de apă potabilă
efectuarea de igienizări dupa inundaţii a zonelor afectate Aceste măsuri fac parte din bunele practici de management al
inundaţiilor şi se încadrează în managementul situaţiilor de urgenţă a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a serviciilor de urgenţă - poliţie, pompieri, asistenţă medicală.
Gestionarea bazinului hidrografic cuprinde practicile şi măsurile recomandate:
educarea fermierilor pentru a executa arături pe curbele de nivel pentru a reduce transportul de material şi de a favoriza infiltrarea apei în sol
realizarea de plantări de benzi inerbate în zone riverane, de-a lungul râurilor în vederea corectării torenţilor a apelor în râuri constituindu-se un filtru pentru reţinerea sedimentelor
împădurirea terenurilor agricole degradate
înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie
îmbunătăţirea tehnicilor de exploatare a lemnului şi limitarea tăierilor rase în vederea evitării dezgolirii şi degradării solului
încurajarea împăduririi zonelor de obârşie ale reţelei hidrografice
Managementul campiei inundabile- constă în următoarele:
inundarea terenurilor de păşunat adiacente albiei râului in cazul aparitiei unor inundatii
dirijarea temporară pe terenurile arabile a apei prin crearea unui dispozitiv de control în albia principală a râului (poldere)
realizarea de acumulări nepermanente pentru atenuarea viiturilor
Managementul râurilor în cazurile de inundaţii constă în propunerea de realizare a trei variante:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Varianta 1: restaurarea râurilor conduce la reducerea acţiunii erozive a apei, datorită energiei mecanice acumulate, şi la protecţia ecosistemelor acvatice prin încurajarea apariţiei câmpiilor inundabile:
crearea de secţiuni transversale naturale de-a lungul râurilor
realizarea a 3 zone de plantare riverane cursului râului: - zona umedă, uscată şi intermediară
aplicarea operaţiilor de dragare, pentru degajarea cursului apelor de sedimente, pentru a îmbunătăţi transportul apei
alinierea cursurilor râurilor la starea naturală şi încetarea tuturor lucrărilor de regularizare a acestora
Varianta 2 – lucrări de apărare de-a lungul râurilor constituie opţiuni de reducere a riscului la inundaţii ce urmează a fi luate în considerare atât dpdv economic, cât şi ca posibilitate de realizare:
existenţa unor aşezări umane în zone critice
pierderi economice majore în cazul în care nu au fost efectuate lucrări de apărare la inundaţii
realizarea de diguri sau menţinerea în condiţii corespunzătoare a celor existente avându-se în vedere raportul cost-beneficiu
Varianta 3 – capacitatea de transport a râurilor- corespunde Directivei Cadru privind apă şi are ca scop menţinerea albiilor cursurilor râurilor naturale prin regularizarea acestora. Această opţiune nu este considerată a se potrivi în termenele de bune practici la managementul inundaţiilor, cu excepţia cazului în care nici o altă opţiune nu este disponibilă.
Investiţii prioritare în reducerea riscului la inundaţii Realizarea cadrului pentru aprobarea investiţiilor privind
managementul riscului la inundaţii are la bază următoarele principii: -Principii economice ce constau în reducerea totală posibilă a
daunelor, eficientizarea realizării cheltuielilor pe termen lung asigurând o economie durabilă
-Principii financiare si de finantare ce consta în urmarirea solutiei cu cel mai mic cost si cheltuieli de profil pentru a se încadra în bugetele disponibile
-stabilirea unor zone prioritare dpdv al riscului la inundaţii pentru care se impune finanţarea în vederea reducerii efectelor acestuia
-Principii de planificare constau în stabilirea în viitor a riscului la inundaţii şi aplicarea unor reglementări în vederea limitării acestuia
-Principii hidrologice constau în opţiunile de reducere a riscului la inundaţii:
acordarea de prioritate a măsurilor de management al riscului de inundaţii, care maximizează numărul de procese hidrologice natural
acordarea de prioritate opţiunilor care reduc sursa inundaţiilor
acordarea de prioritate opţiunilor care reduc efectul inundaţiilor
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
acordarea de prioritate opţiunilor care aduc beneficii la nivelul macrosistemelor de râu
minimizarea opţiunilor ce schimba morfologia naturală a râului
minimizarea opţiunilor care accelereazăcurgerea apei -Principii de mediu- au la bază măsurile de management al riscului la
inundaţii cu respectarea următoarelor cerinţe generale:
evitarea şi reducerea potenţialului efectelor negative de mediu
maximizarea potenţialului pentru beneficii de mediu pe termen lung şi efectuarea de îmbunătăţiri ale mediului acolo unde este posibil
Măsurile stabilite prin Master Planul întocmit pentru implementarea managementului riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad se încadrează în următoarele termene de realizare a acestora:
Perioada 1: Termen scurt - 2010 – 2013 Perioada 2: Termen mediu - 2014 – 2019 Perioada 3: Termen lung - 2020 – 2025
cu condiţia ca aceste obiective să urmărească realizarea ţintelor propuse în perioadele următoare:
Tabel.8.2.Obiective strategice, ţinte şi lucrări active Perioada Obiectivele
strategice totale Stabilirea obiectivelor şi ţintelor pentru următoarea perioadă activă de lucrări
Lucrări active
1 (pana in 2013) Stabilirea obiectivelor strategice totale
Efectuarea planificării dezvoltării, coordonarii sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 2
Efectuarea lucrărilor iniţiale ale programului bazate pe măsuri “no regrets” până la finalizarea şi aprobarea Masterplan-ului şi SEA de către autorităţile române şi de UE.
2 (2014 – 2019) Ajustarea obiectivelor totale daca sunt solicitari sau continuarea dacă nu sunt solicitate modificări
Efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 3
Efectuarea de lucrări programate din obiectivele şi ţintele stabilite în cadrul Perioadei 1.
3 (2020 – 2025) Ajustarea obiectivelor totale dacă sunt solicitari sau continuarea dacă nu sunt solicitate modificări
Efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregătească pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 4.
Efectuarea de lucrări programate din obiectivele şi tintele stabilite in cadrul Perioadei 2
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Acţiunile prevăzute au fost etapizate pe baza urmatoarelor principii strategice:
-financiar –Master Planul trebuie să fie adoptat de către toate părţile interesate pentru a asigura finanţarea din partea CE. Aprobarea Master Planului în termen scurt este o cerinţă importantă necesară pentru a asigura finanţarea viitoare din partea CE
-accesibilitatea - bugetul total din planul de investiţii trebuie să se alinieze cu dispoziţiile fondurilor de coeziune în cadrul Planului Sectorial de Operare Axa 5
-eficienţa economică şi eficacitate – sunt măsuri prioritare care oferă cel mai bun raport cost / beneficiu mediu şi incremental
-riscul social la inundaţii – celulele de râu cu cea mai mare prioritate de risc la inundaţii vor trebui tratate cu prioritate
-politică - măsurile trebuie să fie aliniate cu Strategia Naţională şi Planul de acţiune
-folosinţa terenurilor şi acceptarea socială – celulele inundabile pe păşuni ar trebui să fie puse în aplicare cât mai curand posibil, având cel mai mic impact social şi de folosinţă a terenurilor; polderele pe terenul arabil trebuie să fie dezvoltate pe o durată mai lungă de timp pentru ca acestea implică o schimbare în paradigma socială şi ar putea implica subvenţii financiare şi modificare a politicii pentru punere în aplicare
-legislaţie – Master Planul trebuie dezvoltat, cu date actualizate şi consultări la fiecare 6 ani, în conformitate cu cerinţele Directivei UE privind inundaţiile
-instituţional - măsurile care au nevoie de schimbare instituţională minoră ar trebui să fie puse în aplicare primele; măsurile care au nevoie de schimbare instituţională semnificativă ar trebui să fie efectuate ulterior
-tehnic – Master Planul trebuie sa fie actualizat cu o modelare a inundaţiilor cu un grad ridicat de calitate, pentru a revizui în mod eficient toate studiile de fezabilitate şi lucrările de remediere; acumulările trebuie să fie evaluate pentru probabilitatea de rupere.
În tabelul următor sunt prezentate lucrările propuse a fi realizate etapizat:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Modelarea riscului la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Efectuarea studiului bazinului cu măsurători topografice de înaltă precizie şi DTM şi precipitaţii / niveluri ale râurilor pentru a determina şi carta inundaţiile în bazin.
Planificare / activare Intelegerea nivelului de risc pe întreg teritoriul bazinului din perspectiva impactului economic şi social
Educaţie privind riscul la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Utilizarea nivelului apei prognozate a inundaţiilor în oraşe pentru a explica rezidenţilor modul în care pot reduce daunele potenţiale la inundaţii.
Planificare / activare Acceptarea de către comunitatea mai largă că proiectele sensibile la inundaţii pot reduce riscul de deteriorare în timpul inundaţiilor.
Managementul incidentelor de inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Implementare Sesiuni de educaţie a comunităţilor, explicând necesitatea evacuării şi pregătirii în timpul părţilor din anul când sunt prognozate inundaţii.
Planificare / activare Obiectivul ca aşezările să aibă planuri de evacuare documentate şi rute de ieşiri de siguranţă în timpul inundaţiilor. Identificarea de puncte de adunare pentru toate aşezările unde inundaţiile
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
înconjoară sau izolează în scopul de a facilita evacuările în timpul evenimentelor extreme
Asistenţa tehnică Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Efectuarea de actualizări la: modelul digital al terenului, măsurători topografice ale râurilor, ortofotoplanuri, Masterplan
Planificare / activare Pregătirea contractelor şi specificaţiilor pentru actualizare la: evaluarea condiţiei acumulărilor, condiţiilor lucrărilor critice de protecţie la inundaţii, precipitaţii şi hidrometria râurilor, analiza ploaie - scurgere
Măsuri non – structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Implementare Stabilizarea solului şi împădurirea terenurilor degradatei în bazinele Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.
Planificare / activare Măsuri de control a eroziunii în bazinele Bahlui, Bahluieţ, Nicolina. Sistem suport de decizie pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.
Măsuri structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală
Implementare Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui sş Bahluieţ Imbunătăţirea apărării pe maluri (Iaşi) Punerea în siguranţă a acumulărilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Planificare / activare Imbunătăţirea apărării pe maluri (Iaşi) Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară Refacerea cursurilor râurilor pentru a suporta celule de inundare pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară. Analiza digurilor şi acumulărilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară
de Apă Prut- Bârlad
Tabel.8.4.Acţiuni pentru perioada 2 2013-2019
Tip de actiune Descriere Responsabil
Modelarea riscului la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Clasificarea zonelor de risc ridicat din bazin pentru a fi izolate pentru planuri viitoare de dezvoltare. Actualizarea detaliilor modelului cu date noi
Planificare / activare Definirea şi stabilirea de studii necesare pentru actualizarea modelului şi date în curs de desfăşurare, pentru a permite creşterea calităţii şi acurateţii modelului în prognoza.
Educaţie privind riscul la inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Consiliere activă pentru comunităţile afectate de inundaţii demonstrând beneficiul la creşterea nivelurilor etajelor clădirilor mai sus de înălţimea apei de inundaţii.
Planificare / activare Repararea proprietăţilor deteriorate pentru a include cerinţa vizând tehnici de
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Managementul incidentelor de inundaţii Ministerul Mediului şi Pădurilor Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
Implementare Adoptarea de planuri de evacuare şi readunare şi comunicarea acestora către serviciile de urgenţă.
Planificare / activare Revizuiri planificate ale planurilor de evacuare, pe baza prognozelor de creştere.
Asistenţa tehnică Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Efectuarea de actualizări pentru: evaluarea condiţiei acumulărilor, condiţiilor lucrărilor critice de protecţie la inundaţii, precipitaţii şi hidrometria râurilor, analiza ploaie - scurgere
Planificare / activare Pregătirea contractelor şi specificaţiilor pentru actualizări la: evaluarea condiţiei acumulărilor, condiţiilor lucrărilor critice de protecţie la inundaţii, precipitaţii şi hidrometria râurilor, analiza ploaie - scurgere
Masuri non – structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor
Implementare Stabilizarea solului şi împădurirea terenurilor degradatei în bazinele Bahlui, Bahluieţ, Nicolina. Instalarea unui sistem suport de decizie pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Planificare / activare Măsuri de control a eroziunii în bazinele Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan. Sistem de decizie suport pe Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Simila, Garboveta, Lohan.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Măsuri structurale Ministerul Mediului şi Pădurilor Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Prut- Bârlad
Implementare Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad. Imbunătăţirea apărării pe maluri pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară Punerea în siguranţă a acumulărilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina. Refacerea cursurilor râurilor pentru a suporta celule de inundare pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioară Renovarea digurilor critice pe Bahlui, Bahluieţ, Nicolina, Barlad
Planificare / activare Celule de inundare pe păşuni pe Bahlui, Bahlueţ, Nicolina, Bârlad, Jijia inferioara Celule de inundare pe păşuni pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin. Refacerea cursurilor râurilor pentru a suporta celule de inundare pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin. Analiza digurilor şi acumulărilor critice pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
superior, Tecucel, Miletin. Imbunătăţirea lucrărilor de apărare de-a lungul râurilor pe Jijia superioară, Prut inferior, Prut superior, Tecucel, Miletin.
Pentru prevenirea efectelor calamităţilor naturale produse de fenomene meteorologice periculoase, cât şi pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale sunt în derulare proiecte cu termen de punere în funcţiune în perioada 2011-2015 ce constau în împădurirea terenurilor degradate pentru suprafaţa de 1059ha, situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, fiind repartizate astfel:
- în judeţul Botoşani, 23 obiective însumând 550 ha pe teritoriul localităţilor: George Enescu, Mileanca, Albeşti, Dorohoi, Şendriceni, Săveni, Viişoara, Adăşeni, Păltiniş, Dângeni, Manoleasa, Nicşeni, Frumuşica, Lunca, Rădăuţi Prut, Durneşti, Vârfu Câmpului, Avrămeni, Călăraşi, Cordăreni, Hăneşti şi Mitoc;
- în judeţul Iaşi, un obiectiv de 68 ha în localitatea Şipote; - în judeţul Vaslui, un obiectiv de 83 ha în localitatea Ciocani; -în judeţul Galaţi, 4 obiective însumând 358 ha pe teritoriul
localităţilor: Tudor Vladimirescu, Coasta Pechii, Şendreni şi Cudalbi. În cadrul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, prin realizarea
proiectelor se va extinde suprafaţa impadurita conducând la o îmbunătăţire a regimului hidric al zonelor respective în prezent dereglat datorită lipsei suprafeţelor ocupate de pădure în special în zonele de obârşie a reţelei hidrografice.
Prin lucrările de împădurire a terenurilor degradate se vor stabiliza versanţii, se va reduce considerabil transportul de aluviuni de pe versanţi în albii şi de aici în lacurile de acumulare, se va realiza o mai bună retenţie a precipitaţiilor de către vegetaţia forestieră instalată, scurgerea pe versanţi a precipitaţiilor din ploi şi topirea zăpezii nu se va mai face torenţial, ceea ce va conduce la diminuarea semnificativă a pagube produse de ploile torenţiale.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului
în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor
cerute.
Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele
hidrografice Prut şi Bârlad prevede o serie de obiective generale şi specifice, precum şi măsuri de implementare propuse de care urmează a se ţine seama:
-tendinţe privind managementul riscului la inundaţii manifestate în ultimii ani
-principii şi concepte de bază ce au stat la elaborarea Master Planului
-condiţiile specifice a sistemului de management a riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad
-corelarea cu alte strategii, planuri şi programe, regionale/ naţionale / internaţionale
În cazul măsurilor structurale- lucrări de apărare, ce urmează a se realiza, acestea rămân elemente importante în prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. În cadrul Master Planului se pune accent pe luarea în considerare a acelor măsuri ce conduc la protecţia mediului şi amenajarea teritoriului.
Analiza rezultatelor a condus la identificarea faptului că implementarea măsurilor propuse au un caracter preponderent pozitiv privind protecţia mediului, ponderea efectelor negative fiind redusă, urmărindu-se respectarea legislatiei in vigoare:
-menţinerea funcţiilor ecologice a apelor curgătoare cu respectarea Directivei Cadru Apă,
-evitarea alterării şi influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrologice,
-dezvoltarea reţelei Natura 2000, cu respectarea cerinţelor privind habitatele şi păsările,
-prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor accidente,
-protecţia şi conservarea în situ a bunurilor istorice şi a monumentelor,
-păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale. Master Planul îşi propune să analizeze mai multe direcţii de
management al riscului la inundaţii şi beneficiile lor în bazine, măsurile
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
propuse constând dintr-o suită de opţiuni pentru intervenţie activă în reducerea riscului la inundaţii.
Scenariile aplicate la nivel de bazine pe baza opţiunilor propuse presupun date informative pentru orientare şi scopuri ilustrative. În vederea viabilităţii acestora sunt necesare investigaţii detaliate, locaţia finală a măsurilor propuse va trebui dezvoltată în timpul evaluărilor de fezabilitate efectuate în mod separat pentru fiecare amplasament.
Scenariile şi măsurile includ următoarele proceduri: 1.A nu face nimic – abandonarea tuturor lucrărilor de apărare la inundaţii conducând la cedarea digurilor, urmând că zona să fie afectată de inundatii. Acest scenariu prezintp daune potenţiale totale care ar putea apărea în cazul în care lucrările de apărare nu au fost menţinute. Toate celelalte scenarii sunt comparate cu acesta. 2. Menţinerea lucrărilor existente - menţinerea tututor exploatărilor şi cheltuielilor de capital curente 3. Lucrări de remediere – lucrări de investiţii pentru renovarea digurilor critice în zonele cu risc la inundaţii pentru a preveni dezastrele în cazul inundaţiilor 4. Managementul bazinelor – adoptarea de măsuri de control a eroziunii şi utilizări mai bune ale terenului arabil în bazinele hidrografice 5. Managementul câmpiei inundabile - utilizarea tuturor terenurilor arabile şi păşunilor pentru a atenua viiturile 6. Lucrări de apărare de-a lungul râurilor – diguri şi ziduri de protecţie la inundaţii pentru a proteja zonele cu risc la inundaţii. Scenariile de management propuse oferă o gamă lărgită şi permit
evaluarea beneficiilor pe care acestea le-ar putea oferi rezultând un număr de 8 scenarii de management a riscului la inundaţii:
Tabel.9.1.Scenarii de management a riscului la inundaţii
Scenariu de management al riscului la inundatii
Descriere
1 A nu face nimic ( DN )
2 Menţinerea lucrărilor existente (DE)
3 Menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere
7 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, noi lucrari de aparare pe maluri
8 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, managementul bazinului , managementul campiei inundabile , noi lucrari de aparare pe maluri
Arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad este împărţit în trei regiuni
distincte, ce sunt definite prin caracteristici ale tipului de inundaţii, a limitelor hidrologice, hidraulice şi economice, astfel:
Zona 1, Sistemul nordic - cuprinde afluenţii al Prutului superior. Caracteristicile inundaţiilor în această regiune sunt inundaţii fulger în partea superioară a bazinului hidrografic şi remuul de lungă durată determină inundaţii în câmpia inundabilă în părţile inferioare ale bazinului hidrografic.
Zona 2, Sistemul sudic - cuprinde râul Bârlad şi afluenţii săi. Caracteristicile inundaţiilor sunt date de un gradient al râurilor care este mai abrupt decât oricare dintre regiunile nordice sau râul Prut ceea ce produc debite rapide ce rup malurile brusc şi provoacă daune locale.
Zona 3, Sistemul Prut – întrucât acest râu formează graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova se va lua în considerare acest curs în regiunea proprie. Caracteristicile inundaţiilor sunt similare cu părţile inferioare ale sistemului de nord – inundaţii în câmpia inundabilă produse de remuu.
Din analiza economică a raportului cost/beneficiu efectuată pe tipuri de soluţii potenţiale a fi utilizate în diminuarea riscului la inundaţii, prezentată în Master Plan au rezultat următoarele scenarii:
Scenariul 2, Mentinerea lucrărilor existente- prezintă un avantaj pentru raportul cost-beneficiu datorită faptului că măsurile existente asigură un nivel ridicat de beneficiu economic pentru zonele de risc şi că întreţinerea acestor măsuri ar trebui sa fie continuată pe termen scurt şi mediu
Scenariul 3, Menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere: indică un grad ridicat al raportului beneficiu / cost în zonele 1 şi 2, beneficiul adiţional sprijină lucrări de remediere în zona 1 şi zona 2. Acest fapt sugerează că lucrările speciale de protecţie la inundaţii în zonele 1 si 2 ar trebui să fie îmbunătăţite la o stare de gradul 1 sau 2, pentru a reduce riscul major de inundaţii în zonele cu pericol
Scenariul 4, menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul bazinului arată beneficiul standard şi adiţional apropiat. Analizele nu ţin seama de beneficiile economice indirecte
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
suplimentare pentru agricultură, resursele de apă şi mediu şi de asemeni de îmbunătăţirile economice dintr-o analiză pe termen mai lung.
Scenariul 5, menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul câmpiei inundabile: indică un beneficiu uniform în ambele rapoarte cost/beneficiu, ceea ce arată că protecţia locaţiilor cu risc la inundaţii este eficientă dpdv economic prin reamenajarea lucrărilor de protecţie şi crearea de zone de inundare provizorie în zona inundabila
Scenariul 7. menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, noi lucrări de apărare pe maluri : zona 2 prezintă un răspuns slab la acest scenariu. Cu toate că zona 1 prezintă un răspuns pozitiv la acest scenariu, este menţionat faptul că în zona 1 există în prezent centre economice neprotejate de inundaţii prin practicile existente de management.
Analiza de mai sus indică faptul că un pachet adecvat de lucrări care realizează eficacitatea şi eficienţa economică pe termen lung se va baza pe o combinaţie ale scenariilor de mai sus etapizată pe diferite perioade de punere în aplicare.
Funcţie de tipurile de soluţii analizate prezentate ca scenarii în cadrul Master Planului a fost selectat scenariul 7- menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere, noi lucrări de apărare pe maluri, scenariu ce constă în următoarele efecte semnificative:
soluţiile structurale cum ar fi digurile, stocările controlate au un loc în managementul câmpiei inundabile, dar acestea ar trebui să fie concentrate pe protecţia centrelor economice critice- locaţiile asezărilor umane, opţiunea trebuie să fie pusă în aplicare pe termen scurt în cadrul structurii de management.
managementul la scară mai extinsă al câmpiei inundabile este esenţial şi prevede reducerea debitelor pe râuri, prin atenuarea în câmpia inundabilă care acţionează pentru a reduce riscul la inundaţii pe cursul râului Bârlad cu aproximativ 15%, de-a lungul afluenţilor Prutului superior cu aproximativ 45%, de-a lungul râului Prut cu aproximativ 80%
managementul bazinului- prin îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate sunt soluţii potrivite. Aceste soluţii oferă reducerea riscului la inundaţii până la 50% din bazinele hidrografice şi beneficii de mediu asupra resurselor de apă, acestea urmând a fi puse în aplicare ca o strategie pe termen lung
soluţiile de mai sus oferă o amplitudine corespunzătoare a măsurilor de management al riscului la inundatii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Efectele semnificative asupra mediului ce derivă din aplicarea scenariului 7 selectat, pentru bazinele hidrografice Prut şi Bârlad sunt prezentate în Capitolul 6- Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.
Master Planul riscului la inundatii, precum şi scenariul de implementare recomandat prezintă criteriile esenţiale pentru gestionarea pe termen lung a bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad.
Conform Scenariului 7 rezultă necesitatea menţinerii lucrărilor existente, lucrări de remediere şi noi lucrări de apărare pe maluri în toate zonele analizate din punct de vedere al riscului la inundaţii.
În dezvoltarea Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad ca urmare a analizei efectuate si a discuţiilor la nivelul MMP, AN Apele Romane –Administratia Bazinala de Apă Prut s-a convenit următoarele:
-lucrări propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate:
poldere în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei acumulări nepermanente la Târgu Frumos şi pe
Vămăşoaia evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi sistem de decizie suport pentru avertizarea timpurie a
inundaţiilor modelarea bazinelor Prut şi Barlad derivaţia sau redimensionarea albiei la Chipereşti în
condiţiile stabilirii utilităţii acesteia -lucrări de investiţii ce urmează a fi realizat în perioada 2010-2019,
care au la baza următoarele condiţii generale care a influenţat selecţia opţiunilor:
Condiţii generale care influenţează opţiunea de selecţie În acest sens Bazinul hidrografic Bahlui a fost evaluat ca fiind
vulnerabil la inundaţii puternice, ruperi şi deversări de baraje şi diguri cu risc la inundaţii în general. Acest bazin hidrografic străbate municipiul Iaşi, principalul oraş în această zonă,ceea ce prezintă o oportunitate de a aborda o proporţie semnificativă din riscul total printr-o serie de măsuri de management al riscului la inundaţii, pe termen scurt.
În ceea ce priveşte managementului riscului la inundatii în cadrul bazinului hidrografic Bârlad, unde pantele abrupte ale bazinului produc debite energetice si rapide, lucrările de investiţii vor trebui să conducă la încetinirea apei in timpul inundatiei pentru a preveni ca aceasta sa ajunga in rau.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
In cazul afluenţilor de nord ai Prutului, inundaţia este în principal produsă de apele stătătoare, provenite datorate pantelor superficiale ale râului şi din lipsa de capacitate de transport, în aceste zone existând o capacitate de stocare mărită şi protecţie critică, ceea ce constituie soluţia potrivită pentru înmagazinare pe câmpia inundabilă cu înlăturarea digurilor necritice acolo unde este posibil.
În ceea ce priveşte managementul bazinului şi managementul câmpiei inundabile, acestea ar trebui să facă parte din strategiile de management pe termen lung şi sunt esenţiale pentru reducerea creşterii viitoare a riscului la inundatii.
Managementul bazinului hidrografic Zonele cu risc economic ridicat din bazine ar trebui să fie prioritizate,
dupa cum s-a realizat in cazul bazinelor Bahlui şi Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice, a reduce riscurile sociale şi impactul asupra mediului.
În ceea ce priveste managementul bazinului hidrografic, acestea au demonstrat că printr-un control al eroziunilor se poate reduce semnificativ pagubele economice în centrele vulnerabile la inundaţii în zonele joase ale cursurilor de apă ca parte a ameliorării bazinului la scară mai largă.
Bazinul hidrografic Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece municipiul Iaşi este înconjurat de afluenţi cu panta mare, dintre care mulţi sunt captaţi în acumulări. Aceste acumulări trebuie să fie protejate de inundaţii puternice şi de sedimentare suplimentară prin măsuri de control a eroziunii pentru ambele perspective: securitatea şi capacitatea de stocare a structurii.
Acumulările trebuie să fie inspectate, evaluate şi reabilitate astfel încât prin influenţa combinată a reabilitării acumulărilor şi a managementului bazinului să conducă la eficientizarea măsurilor şi să reducă riscul la inundaţii cauzate de ruperi sau deversări în timpul unor furtuni majore. Totodată se vor prelungi capacitatea resurselor de apă şi va îmbunătăţi calitatea apei din acumulări.
Bazinul Bârlad este deasemenea influenţat de acumulări sau afluenţi/văi cu panta mare cu eroziune mare la fel ca bazinul Bahlui. Bârladul este o zonă cu o prioritate ridicată, şi, ca atare, ar trebui să fie prioritară, cu toate acestea, acordând beneficiu zonelor mai joase ale Bârladului sunt necesare lucrări pe diferiţi afluenţi ce constituie în acest moment un risc mediu.
Măsuri de suport decizional Inundaţiile puternice şi eroziunile severe sunt probleme care au
efecte similare – amândouă fiind cauzate de căderi masive de ploi ce produc alunecări rapide fiind influenţate de prezenţa pantelor mari în bazine, efectele acestora apărând mai ales în cursurile superioare ale bazinelor.
Măsurile de suport decizional şi managementul eroziunii solului constituie soluţii comune, ce asigură reducerea riscului la inundaţii în
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
localităţile din partea superioară a bazinelor, urmând a fi implementate împreună pentru a optimiza beneficiile asupra calităţii mediului şi eficienţa investiţiei.
Managementul câmpiei inundabile Asigurarea spaţiului suplimentar pentru stocare în bazinele
hidrografice reduc debitul rămas în restul bazinului şi cu atenuarea naturală furnizată de câmpiile inundabile. Aceste soluţii sunt cel mai bine implementate amonte de localităţile critice datorită efectelor imediate asupra debitului şi a beneficiilor derivate.
Managementul câmpiei inundabile în lungul bazinului Bahlui reduce riscul la inundaţii cu aproximativ 40%, acumularea amonte de Iaşi realizată asigură reducerea şi atenuarea debitului crescut. Prin managementul câmpiei inundabile, acesta conduce la beneficii în ambele bazine Bahlui şi Bahlueţ, ca urmare a reducerii debitului, a pagubelor produse localităţilor aflate de-a lungul râurilor în aval de acumulare.
În ceea ce priveşte bazinul Bârlad, localităţile din arealul acestuia au o contribuţie la daunele totale ale bazinului. Celulele inundabile amonte de cursul râului reduc riscul la inundaţii, pentru municipiul Bârlad, oraşele mai mici prezentând pierderi economice.
Managementul râurilor Lucrarile de refacere a râului Bahlui în zona celulelor inundabile
amonte de Iaşi sunt implementate pentru a reda râului profilul natural, a redistribui energia, a reface habitatul şi a promova biodiversitatea.
Lucrările de apărare riverane din municipiul Iaşi sunt regularizate şi îmbunătăţite. Noile lucrări de apărare sunt realizate pentru a asigura un standard de risc la inundaţii de 1%.
Regularizarea şi noile lucrări de apărare pe cursul râului Bahlui în zona municipiului Iaşi sunt realizate pentru a ridica nivelul de protecţie, municipiul fiind zona de risc cu prioritate maximă.
Lucrările de refacere în cazul cursului râului Bârlad constau în suportabilitatea celulelor inundabile.
Managementul activ Reabilitarea acumulărilor critice care înconjoară municipiul Iasi
împreună cu măsurile de management de control al eroziunii reduc riscul cedării acumulărilor din jurul Iaşului pentru perioada 1 din FRMP. Totodată se va urmări reabilitarea acumulărilor din jurul municipiului Iaşi.
Pentru perioada 2 din FRMP reabilitarea digurilor critice de-a lungul râurilor Bârlad şi Jijia Inferioară până la centrele cheie de risc de inudaţii constituie obiectiv prioritar.
În ceea ce privesc principiile prioritare prezentate în Master Plan, necesare gestionării riscului la inundaţii acestea sunt:
- împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate şi corectarea torenţilor constituie o cerinţă în reducerea efectelor negative ale inundaţiilor în bazinele superioare ale râurilor, măsură cu rol de reducere a impactului ecologic la nivelul întregului bazin.
-reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a zonelor umede reprezintă principala opţiune tehnică la nivel de bazine hidrografice ce constituie o alternativă privind modul de gestionare al viiturilor. În ceea ce priveşte reconstrucţia ecologică a zonelor afectate, se va avea în vedere conversia potenţialului distructiv al apelor mari în potenţial de dezvoltare naturală a zonelor fără impact asupra mediului
-crearea de noi zone umede presupune înfiinţarea acestora acolo unde nu au existat anterior, cu o evaluare a impactului asupra mediului. În zonele umede sunt incluse atât zonele inundabile temporar, suprafeţe permanent acoperite de apă sau lacuri artificiale
-proiectele de reabilitare a infrastructurii de protecţie la inundaţii se vor dezvolta în zonele unde există argumente privind eficienţa anterioară a acestora, atât local, cât şi la nivelul întregului bazin. Aceste proiecte pot avea efecte negative asupra mediului, însă mult mai mici decât cele generate la momentul realizării
-refacerea capacităţii de transport a albiilor minore presupune alterarea habitatelor bentonice (sedimente) cu efecte negative pe termen scurt sau mediu a întregului ecosistem acvatic. Prin creşterea capacităţii de transport a albiei minore, riscul este transferat în aval, în zonele situate în aval fiind necesară evacuarea rapidă a apei. Se va recurge la creşterea capacităţii de transport a albiilor minore, concomitent cu măsurile compensatorii care să atenueze efectele negative produse.
-prin extinderea infrastructurii de protecţie la inundaţii se întelege în principal construcţia de noi diguri de protecţie sau realizarea unor lacuri de acumulare, investiţii ce reprezintă opţiuni tehnice recomandate în vederea întăririi capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile din localităţile cu risc ridicat la inundaţii.
În concluzie, alegerea scenariului 7 din Master Plan, nu exclude şi alte soluţii, precum digurile de protecţie, regularizarea cursurilor râurilor, iar pe termen lung, acolo unde este cazul utilizarea zonelor umede, reconstrucţia ecologică/reabilitarea sau crearea lor în managementul riscului la inundaţii.
Din punct de vedere al evaluării impactului de mediu asupra Master Planului privind bazinele hidrografice Prut-Bârlad, din scenariile prezentate şi analizate din punct de vedere al impactului asupra mediului a fost ales Scenariul 7 ca alternativă de strategie.
Alternativa aleasă prezintă considerentele din punct de vedere a protecţiei mediului, rezultând că implementarea va avea un efect
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
superior, cu rezultate pozitive pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra mediului.
Prin soluţiile prezentate ca urmare a analizei implementării Scenariului 7, vor fi realizate lucrări de remediere, de menţinere a lucrărilor exsitente, precum şi noi lucrări de apărare pe maluri, ceea ce vor contribui la implementarea unui management corespunzător privind evaluarea riscului la inundaţii şi reducerea impactului asupra factorilor de mediu.
Comparativ cu alte scenarii, efectele negative relevante de mediu sunt reduse comparativ cu efectul pozitiv generat de implementarea acestui scenariu.
Totodată s-a urmărit conservarea habitatelor naturale şi a speciilor avifaunistice din zona bazinelor hidrografice, păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale.
Realizarea evaluării adecvate şi a evaluării impactului asupra mediului corespunzător fiecărui scenariu, a condus la identificarea efectelor potenţiale ale implementării proiectelor privind managementul riscului la inundaţii, elementele specifice fiecărui scenariu fiind comparate critic în procesul de evaluare a impactului.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării Master Planului
Conţinutul cadru al Raportului de mediu privind Master Planul pentru managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad respectă prevederile HG nr. 1076/2004 în ceea ce priveşte stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri.
Obiectivul prezentei lucrări este de a asigura un nivel înalt de protecţie a mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea de planuri, în scopul promovării dezvoltarii durabile, prin efectuarea unei evaluări de mediu a acestora, ce pot avea efecte semnificative asupra mediului.
Conform prevederilor legale, monitorizarea implementării planului propus are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului, precum şi efectele adverse neprevăzute în scopul de a putea întreprinde acţiuni de remediere corespunzătoare.
Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului produse prin implementarea Master Planului revine ca responsabilitate titularului, rezultatele programului de monitorizare urmând a fi urmărite periodic şi transmise autorităţii competente pentru protecţia mediului ce a eliberat avizul de mediu.
Cadru legislativ relevant pentru managementul riscului la inundaţii este reprezentat de următoarele acte normative, dându-se o atenţie deosebită aspectelor legate de managamentul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice, accidente la lucrările hidrotehnice, ce sintetizează reglementările în acest domeniu:
-Directiva 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii şi transpunerea acesteia în legislaţia naţională prin Legea apelor 107/1996, modificată şi completată cu L 112/2006
-Directiva 60/2000 care stabileşte cadrul comunitar de acţiune în domeniul politicii apelor, amendată de Directiva 2008/32/CE- transpusă în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:
• OUG nr. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în naţionala să se realiza până la data de 26 noiembrie 2009 domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007
• Legea nr. 112/2006 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996
• Legea nr. 310/2004 pentru modificarea Legii Apelor nr. 107/1996
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
• Legea apei nr. 107/1996 implementată în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:
• OM nr. 913/2001 (nepublicat) privind aprobarea structurii cadru a planului de gospodărire a apelor la bazinele hidrografice
• HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă
• OM nr. 1125/2002 (nepublicat) pentru aprobarea Comitetului pentru coordonarea şi monitorizarea aplicării Directivei 2000/60/EC şi a celorlalte directive în domeniul apei
• OM nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă,
• OM nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
• OM nr. 1258/2006 privind aprobarea Metodologiei şi a Instrucţiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare
• OM nr. 661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor,
• HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
-L nr. 107/1996 Legea apelor- act normativ completat şi modificat de: Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţa de urgenţă nr. 12/2007, Hotărâre nr. 83/1997, Hotărâre nr. 948/1999, Lege nr. 192/2001, Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2002, Lege nr. 192/2001(r1), Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2007
-HG nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii
-L nr. 138/2004 a îmbunătăţirilor funciare, act normativ modificat de: O.G. nr. 94/2004, Legea nr. 233/2005, Legea nr. 290/2006, O.U.G. nr. 39/2007, Legea nr. 167/2008
-HG nr. 1872/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare, act normativ modificat de: HG 1574/2008
-L nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie -HG nr. 548/2003 privind atribuţiile Ministerului Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor ca minister coordonator al Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi componenţa, modul de funcţionare şi atribuţiile comandamentelor judeţene de analiză a realizării programului anual de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie.
-OUG nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, act normativ modificat de: Legea nr. 515/2002.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-L nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, act normativ modificat de: O.G. nr. 69/2004, Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008
-L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural
-L nr. 18/1991 Legea fondului funciar, act normativ modificat de: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007
-L nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică -L nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi
naturale în agricultură, act normativ modificat de: Ordonanţa nr. 7/2004 -Ordin MMGA 1258/2006 pentru aprobarea Instrucţunilor tehnice
pentru elaborarea schemelor directoare -Norma metodologică privind modul de elaborare şi continutul
hărţilor de risc natural la inundaţii emisă de Guvernul României in 2003 -Ordin comun MAI-MMGA 420/638/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
-L nr. 481/2004 privind Protecţia Civilă -OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional pentru Managementul
Situaţiilor de Urgenţă
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Tabel.10.1.Indicatori propuşi în vederea monitorizării efectelor semnificative a implementării Master Planului- Scenariul 7 asupra mediului:
Obiective relevante de mediu
Indicatori propuşi Descriere Criteriu de evaluare Responsabilitate
OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii
A.Numărul obiectivelor Seveso situate în zone cu risc la inundaţii
Obiectivele Seveso prezintă un risc ridicat pentru producerea unor accidente majore
Odată cu restrângerea zonelor de risc, efectul riscului obiectivelor Seveso va trebui să scadă anual, cu tendinţe spre ‚0’, până în anul 2025
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad
OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, conform Directivei Cadru Apă
B.Lungimea corpurilor de apă aflate în stare bună
Conform metodologiei utilizate de ANAR
Această valoare trebuie să crească
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, ANAR
OR3.Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare conform Directivei Cadru Apă
C.Suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii ce va fi protejată prin proiecte de reconstrucţie ecologică a zonelor umede
Se vor urmări proiectele prevăzute a fi realizate şi finalizate
În anul 2025 suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin reconstrucţia sau crearea de zone umede trebuie să fie mai mare decât cea protejată prin îndiguiri
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, ANAR
OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinului hidrografic
D.Suprafaţa totală a zonelor cu risc la inundaţii ce va fi protejată prin
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
E.Lungimea cursurilor de apă poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii
Monitorizarea conform sistemelor existente
Valoarea trebuie să scadă
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, ANAR
OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
F.Suprafaţa corpurilor de ape subterane poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii
Monitorizarea conform sistemelor existente
Valoarea trebuie să scadă
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, ANAR, INHGA
OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestora şi a prevenirii degradării
G.Suprafaţa de teren arabil cultivat afectat de inundaţii
Este evaluat impactul inundaţiilor asupra terenurilor agricole, precum şi eficienţa măsurilor de control
Valoarea trebuie să scadă
MADR, MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad
OR8.Schimbarea practicilor agricole în vederea prevenirii şi minimizării eroziunii şi a inundaţiilor asociate, ca urmare a unor lucrări agricole intensive
H.Suprafaţa de teren cultivate anual prin aplicarea unor practici ecologice
OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra fenomenelor de inundaţii
I.-Suprafeţe de teren degradate împădurite ce aveau anterior altă categorie de folosinţă -Suprafeţe anuale de teren defrişate
-Reducerea impactului gazelor cu efect de seră -Evaluarea suprafeţelor defrişate la nivel naţional
-Suprafaţa trebuie să crească- ţintă ideală ce presupune creşterea suprafeţei împădurite -Suprafaţa trebuie să scadă
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare
OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună
J.Suprafaţa anuală a habitatelor naturale afectate prin implementarea măsurilor structurale
Rezultă din evaluarea adecvată de mediu
Se va tinde spre valoarea ‚0’ a acestei evaluări,
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad
OR11.Dezvoltarea reţelei ecologice Natura 2000, cu respectarea cerinţelor Directivelor Habitate şi Păsări
K.Suprafaţa de teren aferente reţelei Natura 2000, afectată de inundaţii
Rezultă din analiză GIS
Valoarea trebuie să scadă spre ‚0’
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad
OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei potabile datorită inundaţiilor
L.-Monitorizarea calităţii apei din sursele locale prin valoarea indicatorilor urmăriţi şi încadrarea în valorile din legislaţia in domeniu în vigoare -Indicatori de mortalitate prin boli
Rezultă din expunerea populaţiei la contaminarea apei potabile
Evaluarea se realizează prin mărimea indicatorilor urmăriţi
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MS
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane
M.Indicator de mortalitate specifică N.Numărul anual de locuinţe distruse ca urmare a inundaţiilor
Indică eficienţa implementării Master Planului la nivelul teritoriului bazinelor hidrografice Prut si Barlad
Valoarea trebuie să scadă către ţinta ‚0’ în cazul pierderilor umane. Valoarea ţintă în cazul locuinţelor trebuie să fie în scădere până în anul 2025.
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MS MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI
OR14.Prevenirea apariţiei epidemiilor cu minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a analizei impactului datorat inundaţiilor şi a poluării asociate
O.Creşterea numărului structurilor de intervenţie operativă pentru asistenţă medicală cu asigurare simultană
Identificarea capacităţii de prevenire a apariţiei epidemiilor
Valoarea trebuie să crească
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI, MS
OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii în cazul zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor
P.Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii
Cuantificarea financiară a pagubelor suferite
Valoarea trebuie să scadă
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI, ANAR. ANIF, MEC, MTI, MADR
OR16.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastruturilor existente
Q.Numărul de poduri şi podeţe afectate anual de inundaţii R.Lungimea infrastructurii de transport- drumuri, CF afectată anual de
Reflectă eficienţa măsurilor structurale asupra infrastructurii critice
Aceste valori trebuie să scadă
MTI, MAI
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor
V.Numărul anual de voluntari implicaţi în acţiuni de prevenire şi reducere a inundaţiilor
Indicatorul reflectă gradul de conştientizare a populaţiei implicate direct în reducerea efectelor inundaţiilor
Valoarea trebuie să crească
MMP- titular Master Plan Prut-Bârlad, MAI, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale
La realizarea obiectivelor Master Planului trebuie să se ţină seama de prevederile legislative, de reglementările în vigoare, precum şi de implicarea tuturor instituţiilor statului privind managementul riscului la inundaţii pentru domeniile: mediu, ape, sanitar, construcţii, agricultură, păduri, prin care se stabilesc condiţiile pentru fiecare domeniu în parte.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Raportul de mediu pentru Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, ce face obiectul prezentei lucrări a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale HG 1076/2004, anexa 2, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Master Planul privind managementul riscului la inundaţii a fost întocmit la solicitarea Administratia Natională Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad în calitate de beneficiar al lucrării şi urmăreşte definirea cadrului tehnic, instituţional şi legal pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor negative ale inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, proprietăţilor, vieţii şi sănătăţii oamenilor şi a mediului.
Master Planul privind managementul riscului la inundatii are drept scop reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi bunurilor, ca urmare a unei planificări adecvate şi aplicării unei politici care să corespundă standardelor şi aşteptărilor comunităţilor umane cu respectarea protecţiei mediului.
Ca urmare a analizei efectuate din punct de vedere a calităţii mediului în bazinele hidrografice Prut-Bârlad au fost evaluate problemele de mediu pentru care au fost identificate obiectivele de mediu relevante care să conducă la rezolvarea acestora.
Evaluarea de mediu prin metodologia aplicată în analiza aspectelor relevante actuale, cât şi a propunerilor privind rezolvarea problemelor de mediu identificate va conduce la atingerea obiectivelor de mediu.
Pe baza analizei efectelor produse de inundaţii, cât şi a obiectivelor propuse în vederea diminuării impactului generat asupra mediului, rezultatul evaluării indică un efect preponderent pozitiv.
Obiectivele ce urmează a fi realizate, sunt în concordanţă cu obiectivele generale ale politicii comunitare de mediu, ce constă în faptul că cerinţele de protecţia mediului trebuie integrate în definirea şi implementarea politicilor şi activităţilor comunitare în mod deosebit al celor care promovează dezvoltarea durabilă.
Raportul de mediu întocmit reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu a Master Planului pentru managementul integrat al inundaţiilor în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, constituind şi baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării acestuia.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Raportul de mediu a fost elaborat pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut (10.967 km2), bazinul hidrografic al râului Bârlad (7.220km2) cu o suprafaţă totală de 18.187 km2.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şi Vrancea.
La nivelul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad sunt evidenţiate următoarele categorii de ape:
-ape de suprafaţă constituite din râuri permanente- Prut şi Bârlad, cu o lungimea totală a reţelei hidrografice a cursurilor de apă codificate de 7.105 km situaţia prezentându-se astfel:
Bazinul hidrografic al râului Prut
suprafaţa bazinului aflată pe teritoriul României este de 10.967 kmp, lungimea cursului de apă este de 742km, şi formează graniţa între România şi Ucraina pe o lungime de 31km şi intre România şi Republica Moldova pe o lungime de 711km.
bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi au o lungime totală de 4540km, principalele cursuri de apă sunt: râul Prut 742 km, râul Başeu 118 km, râul Jijia 275 km, râul Elan 73 km, râul Chineja 79 km
Bazin hidrografic al râului Bârlad
suprafaţa bazinului este de 7220 kmp,
bazinele hidrografice ale celor 144 de afluenţi codificaţi au o lungime totală de 2565km, principalele cursuri de apă sunt: râul Bârlad 207 km, râul Şacovăţ 54 km, râul Stavnic 46 km, râul Racova 49 km, râul Vaslui 81 km, râul Crasna 61 km, râul Tutova 86 km, râul Berheci 92 km, râul Zeletin 83 km
Caracteristica spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, consta din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente de cca 80%, din care 60% sunt cursuri temporare, datorită fenomenului de secare în perioada fără precipitaţii, şi 18% sunt cursuri semipermanente, cu o curgere înregistrată numai în perioada de precipitaţii.
În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă cu un volum util de 614,85 mil. mc.
În bazinele hidrografice Prut - Bârlad sunt identificate 380 cursuri de apa cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 7 lacuri -acumulări şi un lac natural, cu suprafeţe mai mari de 50 ha.
-apele subterane din spatiul hidrografic Prut- Bârlad, sunt identificate şi delimitate un număr de 7 corpuri de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier
Regimul natural al apelor subterane a suferit în timp o serie de modificări cantitative şi calitative datorate atât folosirii acestora ca sursă de alimentare cu apă potabilă şi industrială, prin efectuarea unor lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative şi a acţiunii factorilor poluanţi.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Indicatorii de calitate a apelor subterane prezintă depăşiri frecvente a poluanţilor- substanţe organice, azotaţi, ioni amoniu, cloruri, duritate totală, fier, fosfaţi, zonele rurale fiind mai poluate şi mai expuse riscului la inundaţii.
Clima din bazinul hidrografic Prut- Bârlad este controlată de prezenţa câmpiei ruse şi a maselor de aer est-continentale ce determină ierni reci cu vânturi uscate şi puternice şi veri fie cu ploi abundente fie cu secetă.
Datele climatice indică faptul că regimul de inundaţii al regiunii este controlat de apa rezultată din topirea zăpezii şi a acumulărilor de gheaţă din timpul primăverii şi, în unii ani, de ploile abundente pe timp de vară.
Schimbările climatice la nivel global se manifestă şi pe teritoriul României, respectiv spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, prin apariţia unor fenomene meteorologice extreme- furtuni, inundaţii, secetă.
Obiectivele industriale-obiective tip SEVESO pot constitui o posibilă sursă de poluare a atmosferei, ca urmare a inundaţiilor produse în zonele de amplasament a acestora. Obiectivele SEVESO prezintă cele mai ridicate riscuri pentru producerea unor accidente majore ca urmare a amplasamentului în zonele cu risc la inundaţii, producând şi poluarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a solului.
Conform Directivei 99/82/CE, privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase- Directiva SEVESO, în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad au fost identificate un număr de 15 obiective.
Sol -suprafaţa de teren afectată de diverse forme de degradare din cadrul judeţelor Botoşani, Iaşi si Vaslui, este de 137.136,97ha- terenuri cu diferite forme de degradare:eroziune de adâncime, eroziune de suprafaţă, alunecări, exces de umiditate, salinizare, alcalizare, rupturi de mal.
Totodată exploatarea neraţională a unor suprafeţe de pădure au condus la fenomene de eroziune.
Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale.
Consecinţele poluării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate.
Funcţie de natura problemelor care afectează solul, se disting:
zone cu soluri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii, localizate în zona joasă de şes;
soluri degradate de alunecări de teren şi eroziuni torenţiale, localizate pe versanţii cu pante mari şi medii;
soluri degradate prin eroziune de suprafaţă, localizate pe versanţii cu înclinări mici şi medii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Din analiza suprafeţei fondului forestier situată în bazinele hidrografice Prut –Bârlad se constată o acţiune de împădurire în perioada 2005-2009, în vederea combaterii eroziunii solului.
Zone umede- din suprafaţa totală a bazinului hidrografic Prut-Bârlad de 1122ha, din care în bazinul hidrografic Prut – 847ha şi în bazinul hidrografic Bârlad-275ha.
Populaţia – conform estimărilor în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad locuiesc cca. 2,196 milioane locuitori, din care 55,3% în bazinul hidrografic Prut, respectiv 44,7% în bazinul hidrografic Bârlad.
Jumătate din totalul populaţiei locuieşte în aşezările definite drept majore cu o densitate a populaţiei mai mare de 10 locuitori/ha şi minore cu o densitate a populaţiei cuprinsă între 1 şi 10 locuitori /ha, restul populatiei locuind in comunitatile rurale unde riscul producerii inundaţiilor este crescut.
Patrimoniu cultural În ceea ce priveşte zonele de patrimoniu construite cu valoare cultural
de interes naţional situate în zone cu risc la inundaţii în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad, acestea se situează ca suprafeţe astfel:
-CFM-zonă cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional – 36.863ha, respectiv 8,26%
-CM- zonă cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală – 5.410ha, respectiv 2,13%
-Cm-zonă cu concentrare medie – 48.598ha, respectiv 16,6% Biodiversitate -în spaţiul hidrografic al bazinelor Prut-Bârlad, conform
ORD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară şi a HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000, din România au fost identificate un număr de 28 situri de importanţă comunitară şi 7 situri de protecţie avifaunistică.
Din analiza efectuată au rezultat existenţa unui număr de arii
naturale protejate, respectiv 3 SCI-uri şi 4 SPA-uri ce fac parte integrantă din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, situate fie în apropierea râurilor, fie riverane unor părţi ale cursurilor de apă - Prut, Jijia, arealul acestora fiind delimitat, pentru care a fost instituit un regim de arie naturală protejată, cu aplicarea unui management corespunzător.
În interiorul ariilor protejate Natura 2000, în vederea protecţiei speciilor nu se vor implementa soluţii constructive de tip baraje şi îndiguiri.
Master Planul privind managementul riscului la inundaţii abordează 5 obiective generale privind protecţia populaţiei, bunurilor sociale şi de mediu. Acestea sunt însoţite de 15 obiective specifice, organizate în funcţie de abordarea bazată pe dezvoltarea durabilă: social-3 obiective, economic- 4 obiective, mediu-8 obiective.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Obiective generale-OG: -OG1.Creşterea calităţii vieţii umane prin reducerea daunelor la
inundaţii, prin pregătiri dacă apar astfel de evenimente; -OG2.Reducerea impactului prin aplicarea măsurilor de management
al riscului la inundaţii (în timp şi spaţiu) asupra sistemelor ecologice; -OG3.Utilizarea corespunzătoare a resurselor privind construirea,
întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor, ca urmare a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;
-OG4.Menţinerea unor activităţi - agricultură, industrie, activităţi economice, zone locuite situate in zonele inundabile.
-OG5. Creşterea suprafeţei de pădure în zonele de risc la inundaţie care va contribui la stabilizarea terenurilor în pantă, stoparea eroziunii şi transportului de aluviuni, retenţia precipitaţiilor în coronament şi în sol, reglarea scurgerilor pe versanţi
Obiective specifice OS: Obiective economice: -OS1.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea
riscurilor la inundaţii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice;
-OS2.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru infrastructura existentă;
-OS3.Prevenirea şi reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundaţii pentru terenurile arabile cultivate.
Obiective sociale: -OS4.Prevenirea şi reducerea riscurilor la inundaţii pentru populaţie
şi comunităţile umane; -OS5.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundaţii pentru bunuri
publice / comunitare (spitale, clinici, şcoli, etc) precum şi pentru zonele de recreere;
-OS6.Prevenirea epidemiilor, minimizarea daunelor privind starea de sănătate a populatiei ca urmare a impactului inundatiilor si a poluării asociate acestora;
-OS7.Asigurarea accesibilităţii la infrastructura existentă - poduri, aducţiuni, podeţe, aeroporturi, în timpul inundaţiilor extreme.
Obiective de mediu: -OS8.Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa; -OS9.Impiedicarea schimbării şi influenţei antropice în geomorfologia
bazinelor hidrografice; -OS10.Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca
urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calitătii ecologice a cursurilor de apă;
-OS11.Protecţia si îmbunătăţirea calităţii terenurilor şi, dacă este posibil, încurajarea modificărilor în practică agricolă pentru a preveni sau
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
minimiza scurgerea de suprafaţă şi inundaţiile ca urmare a agriculturii intensive;
-OS12.Protecţia şi conservarea siturilor arheologice, monumentelor, zonelor protejate şi a ecosistemelor;
-OS13.Protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a aspectului estetic -OS14.Prevenirea sau minimizarea impactului schimbărilor climatice
asupra apariţiei inundaţiilor; -OG15.Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin
împădurire, a terenurilor agricole, care şi-au pierdut capacitatea de producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale.
Obiectivele şi ţintele privind managementul riscului la inundaţii, în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, prevăzute a fi realizate conform Master Planului sunt aliniate obiectivelor europene referitor la Directiva UE privind inundaţiile.
Situaţia existentă a bazinelor hidrografice Prut-Bârlad , ca urmare a constatărilor privind managementul riscului la inundaţii este următoarea :
suprafaţa de teren ce prezintă eroziuni severe ale solului în arealul analizat este de 90.000 ha
colmatări semnificative, cu largă întindere a râurilor şi acumulărilor
alunecări de noroi frecvente şi inundaţii încărcate cu noroi cu afectarea localităţilor
efectuarea de arături perpendicular pe curbele de nivel în detrimentul celor pe curbele de nivel ce conduce la eroziunea solului şi la scurgeri rapide ale apei din precipitaţii
regularizarea cursurilor de apă şi construcţia de diguri lungi şi înalte provoacă eroziune activă a albiei râurilor ceea ce duce la cedarea unor poduri
scurgeri de ape meteorice rapide de pe terenurile în pantă cu vegetaţie redusă în timpul sezoanelor cu precipitaţii abundente
starea deteriorată a digurilor conduce la situaţii de rupere a acestora cu producere de inundatii
Ca urmare a efectelor produse la inundaţii, din analiza efectuată privind managementul riscului la inundaţii, s-au constatat următoarele situaţii de risc cu impact asupra calităţii mediului :
schimbările climatice, dezvoltarea haotica şi eroziunea crescută vor duce la creşterea vulnerabilităţii economice şi sociale, privind riscul la inundaţii
colmatarea acumulărilor de apă, reducerea debitelor acviferului subteran cuplate cu efectele schimbărilor climatice, pot conduce la creşterea deficitului de apa
La realizarea Master Planului în ceea ce priveşte selectarea opţiunilor s-a avut în vedere identificarea obiectivelor de mediu din alte planuri şi programe.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Master Planul privind reducerea riscului la inundaţii face parte din managementul inundaţiilor fiind o activitate intersectorială, multidisciplinară şi cuprinde managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală – fiecărui sector revenindu-i acţiuni specifice.
Activităţile de management a inundaţiilor constituie o problemă de politică, de planuri şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii, acestea având la bază legislaţia în vigoare aliniată la legislaţia europeană. Planurile si programele care au stat la baza elaborării Master Planului, sunt:
-Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii pe termen scurt elaborată în anul 2005, coraborată cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, pe termen mediu şi lung au la bază respectarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii au stat la baza elaborării Master Planului.
România, ca membru a Comunităţii Europene a aliniat legislaţia în vigoare la cadrul legislativ existent la nivelul UE în domeniul apei - Directiva cadru privind apa – Directiva 2000/60/CE şi în domeniul managementului riscului la inundaţii- Directiva privind inundaţiile- Directiva 2007/60/CE.
La elaborarea Master Planului s-a avut în vedere următoarele planuri şi programe:
-Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor ,
-Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor
-Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României pe perioada 2013-2020-2030
-Strategia şi Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor -Planul Naţional de Management al bazinelor hidrografice - Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice -Planurile de management ale bazinelor hidrografice -Programul Operaţional Sectorial de Mediu- POS Mediu -Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al
Dunării -Strategia Energetică Naţională relevantă pentru Strategia
Naţională a Managementului Riscului la Inundaţii -Planuri de amenajare a teritoriului şi urbanism- PATN, PATJ, PUG,
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – PRGD regiunea Nord Est – Orizont 2003-2013 –
-Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 al României-
PNDR În scopul accesării fondurilor europene pentru realizarea
proiectelor ce urmează a fi dezvoltate şi implementate se va avea în vedere următoarele:
-Programe Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România-Ucraina-Republica Moldova pe durata 2007-2013,
-Programul Forestier Naţional elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile
-Programul Naţional de Dezvoltare Rurală –PNDR Master Planul privind managementul riscului la inundaţii pentru care a
fost întocmit Raportul de mediu a avut ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acţiunilor, în vederea prevenirii şi reducerii consecinţelor inundaţiilor asupra activităţilor soci-economice, a vieţii şi sănătăţii oamenilor şi a mediului. Totodată stabileşte gestionarea integrată a apei şi a resurselor adiacente- amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor, zonelor turistice, protecţia populaţiei.
Elaborarea Master Planului la nivel de bazin hidrografic, Prut şi Bârlad, are ca scop identificarea proiectelor ce pot fi elaborate şi preluate cu respectarea cerinţelor directivei UE cu privire la inundaţii.
La baza implementării Master Planului au stat strategiile nationale privind managementul riscului la inundaţii ce au un caracter integrator şi prezintă o viziune unitară în această direcţie.
Prin această strategie ce are la bază implementarea Master Planului se renunţă la abordarea costisitoare şi traditională de răspuns la inundaţii în situaţii de urgenţă şi înlocuirea cu soluţii ce au la bază un program de control al inundaţiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora.
Master Planul asigură o tratare unitară pe termen scurt, mediu şi lung cu prioritizarea măsurilor ce trebuie adoptate pentru reducerea riscului la inundaţii, în condiţiile aplicării unor măsuri locale cu influenţă negativă asupra măsurilor adoptate în arealul analizat în cazul neimplementării acestuia.
Analiza efectuată în cadrul Master Planului a condus la identificarea unor centre cu risc la inundaţii şi un nivel crescut al riscului între 1 -20% pentru localităţile situate în bazinele hidrografice Prut-Bârlad.
Riscul crescut la inundaţii situat în jurul valorii de 20%, produce evenimente care conduc la inundarea proprietatilor, provocând pierderi de vieţi omeneşti şi economice mari.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Evenimentele care determina inundatii rapide si adanci in mod frecvent sunt susceptibile de a produce multe suferinţe umane. Râurile Bahlui şi Jijia au cel mai mare procent de populaţie care traiesc in zonele vulnerabile la riscul la inundatii.
În ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, ca urmare a creşterii riscului la inundaţii, se poate concluziona apariţia unui impact negativ.
Raportul de mediu pentru Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, analizează cerinţele stării mediului corespunzătoare proiectelor propuse a se realiza cu influenţă pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi tendinţele de evoluţie a riscului la inundaţii.
Prin Raportul de mediu privind Managementul integrat al riscului la inundaţii în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, se evalueaza posibilele situaţii de risc cu impact asupra factorilor de mediu ce pot apărea în cazul neimplementării Master Planului.
În cazul alternativei de neimplementare a Master Planului, considerată Alternativa 0, s-au luat în considerare metodele de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale. Analiza este structurată pe aspectele de mediu relevante actuale, pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului. Scenariul Alternativei 0 presupune situaţia ipotetică a neimplementării Master Planului, ceea ce va conduce la lipsa unei viziuni unitare în ceea ce priveşte reducerea riscului la inundaţii.
Evoluţia probabilă a calitătii factorilor de mediu în situaţia neimplementării Master Planului este prezentată în tabelul urmator:
Aspecte de mediu relevante
Evolutia probabila in cazul neimplementarii Master Planului
Aer -posibile tendinţe de creştere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici ca urmare a accidentelor în care sunt implicate substante periculoase, produse în urma contactului cu apa la inundaţii
Ape de suprafaţă -influenţa antropică în geomorfologia cursurilor de apă fără o planificare corectă şi o analiză detaliată vă conduce la modificări a regimului hidrologic cu impact direct asupra menţinerii funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare
Ape subterane -producerea inundaţiilor în zone în care se desfăşoara activităţi antropice intensive- agricultură, industrie, pot conduce la poluarea apelor subterane - în zonele sensibile neatingerea obiectivului de “stare bună” conform Directivei Cadru Apă ca urmare a afectării calităţii acestora
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Sol -creşterea suprafeţelor de teren degradate ca urmare a fenomenelor de eroziune şi inundaţii
Modificări climatice -menţinerea unui grad scăzut de împădurire pot conduce la efecte negative directe privind manifestarea unor riscuri la inundaţii
Biodiversitate -reducerea potenţialului “zonelor umede” în managamentul riscului la inundaţii
Populaţia şi sănătatea umană
-menţinerea tendinţei de extindere a suprafeţelor locuite în zonele de risc la inundaţii ca urmare a lipsei de informaţii
Peisajul natural -riscul menţinerii unui efort scăzut de împădurire- reîmpădurire -lucrări de reconstrucţie ecologică limitate la inerbarea suprafeţelor afectate
Patrimoniu cultural - identificarea obiectivelor de patrimoniu cultural faţă de zonele vulnerabile la inundaţii cu luarea de măsuri pentru protejarea acestora
Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
-lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei -neimplicarea populaţiei în luarea deciziilor
Ca urmare a analizei efectuate în cadrul Master Planului prin
neimplementarea acestuia au rezultat următoarele direcţii ce trebuie luate în considerare la stabilirea managementului integrat privind reducerea riscului la inundaţii:
-daune sociale şi economice – datorate nivelului ridicat de risc la inundaţii în condiţiile: creşterii vitezei de curgere a apei de suprafaţă provenite din precipitaţii, a fenomenelor de eroziune, a efectelor schimbărilor climatice, creşterii dezvoltării urbane în zonele inundabile, deteriorării digurilor existente, volumelor reduse de atenuare în acumulări
-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii sociale conduc la o mai buna prognoză a inundaţiilor şi sprijin de avertizare şi decizie pentru a oferi sisteme avansate de avertizare la inundaţii cu mai multe ore înainte de producere, la îmbunătăţirea difuzării de avertizări de inundaţii în punctele vulnerabile, educaţia privind evitarea, creşterea capacităţii de adaptare la atenuarea efectelor inundaţiilor asupra locuinţelor şi a localităţilor, îmbunătăţirea programelor de recuperare post-inundaţii, îmbunătăţirea planificării, a controlului cu stabilirea criteriilor de dezvoltare în zonele vulnerabile, identificarea unor noi zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile, încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii în zone cu stabilitate, îmbunătăţirea managementului bazinal, în scopul reducerii vitezei şi a volumului de apa de suprafaţă provenită din precipitaţiile intense
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-soluţii urgente de reducere a vulnerabilităţii economice în caz de inundaţii prin aplicarea unor soluţii de stocare a apei în amonte de aşezările umane şi mecanisme pentru a administra nivelurile de apă în aval de centrele cheie cu risc la inundaţii, menţinerea, renovarea şi actualizarea, dupa necesităţi, a structurilor critice de apărare la inundaţii a centrelor cheie cu risc la inundaţii, îmbunătăţirea planificării şi controlului existent, adoptarea de politici de planificare pentru a diminua dezvoltarea în zonele vulnerabile, identificarea de zone de dezvoltare existente în afara zonelor inundabile, încurajarea populaţiei de a se deplasa din zonele cu risc ridicat la inundaţii, îmbunătăţiri privind managementul bazinal, în vederea reducerii riscului de inundaţii “la sursă”
În vederea aplicării unui management corespunzător privind riscul la inundaţii se impune actualizarea datelor privind locaţiile, tipul proprietăţilor, evidenţierea unor date privind istoricul fenomenelor de inundaţii ce au avut loc anterior în cadrul bazinelor hidrografice Prut –Bârlad.
Măsurile preconizate conduc la diminuarea riscului şi a efectelor negative generate de apariţia unor situaţii de inundaţii, cu furnizarea de informaţii către responsabilii ce gestionează situaţiile de risc la inundaţii.
Implementarea obiectivelor prevăzute în Master Planul privind
managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad a condus la aspecte relevante dpdv al caracteristicilor factorilor de mediu ce pot fi influenţaţi în arealul analizat.
În cazul evaluării au fost identificate obiective cu un posibil potenţial de generare a unor efecte negative privind mediul, efectul preponderent al evaluării din punct de vedere a obiectivelor relevante de mediu fiind pozitiv.
Ca urmare a evaluării au rezultat următoarele aspecte relevante ale factorilor de mediu afectaţi prin aplicarea Master Planului, acestea conducând la direcţiile stabilite privind diminuarea impactului produs:
Biodiversitate- prin aplicarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor cu executarea unor îndiguiri şi regfularizări a cursurilor râurilor, trebuie luat în considerare evitarea pe cât posibil a lucrărilor menţionate a fi
executate în perimetrul ariilor protejate, incluse în reţeaua ecologică
europeană Natura 2000. În acest sens, nu se vor efectua lucrări de protecţie împotriva
inundaţiilor în arealul SCI-urilor sau SPA-urilor, ceea ce nu ar afecta conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună.
Populaţia, sănătatea umană şi bunurile materiale- aplicarea unor metode de apărare în situaţii de urgenţă va conduce la diminuarea impactului produs prin inundaţii asupra surselor de apă, solului, minimalizând pagubele generate ca urmare a acestora asupra populaţiei, sănătăţii umane şi bunurilor materiale
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Aer şi factori climatici- construirea de noi elemente de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi fenomenele de eroziune apărute de-a lungul cursurilor de apă pot conduce la apariţia pulberilor, cu efecte asupra calităţii aerului din zonă. Prin aplicarea măsurilor de prevenire şi apărare în caz de inundaţii, ca urmare a investiţiilor ce se vor realiza se poate concluziona un impact minim produs asupra calităţii aerului, respectiv emisii de oxizi de azot, pulberi. Schimbările climatice produse în ultima perioadă se datoresc şi emisiilor de poluanţi atmosferici cu efect de seră, factori ce produc un impact asupra calităţii mediului.
Prin inventarierea obiectivelor industriale tip SEVESO, amplasate în arealul bazinelor Prut-Bârlad reglementate prin Directiva 96/82/CE în ceea ce priveşte controlul accidentelor ca urmare a implicării substanţelor periculoase se reduce impactul produs.
Apa – prin aplicarea măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii se menţine calitatea resurselor de apă ce constituie sursă de apă potabilă, precum şi regimul de curgere, se vor realiza spaţii de stocare a apelor în perioade de debite depăşite. Apariţia de noi zone umede, ca urmare a inundaţiilor nu vor trebui să afecteze în mod negativ calitatea apei sau să conducă la poluarea altor zone din bazinele hidrografice Prut-Bârlad
Sol -resursele solului în întregul bazinul hidrografic au fost afectate negativ de o varietate de activităţi antropice care au condus la scăderea calităţii solului, soluri sărace, eroziune şi probleme asociate cu depunerea sedimentelor. Prin promovarea unor metode durabile de management a terenurilor agricole şi a fondului forestier, acestea au contribuit la îmbunătăţirea calităţii resurselor solului şi subsolului, ce reprezintă baza mijloacelor de existenţă în cadrul bazinului hidrografic.
Prin gestionarea riscului la inundaţii sunt diminuate efectele datorate unor situaţii de urgenţă prin reducerea suprafeţelor agricole cu afectarea calităţii vieţii în comunităţile respective.
Patrimoniu cultural şi peisaj- în bazinele hidrografice Prut-Bârlad
există un număr însemnat de obiective ce constituie patrimoniu cultural,
pentru care este necesară stabilirea unor măsuri privind diminuarea riscului
la inundaţii.
Implementarea Master planului privind managementul riscului la
inundaţii are un efect pozitiv, preponderent în ceea ce privesc obiectivele
relevante de mediu prin stabilirea unor acţiuni ce contribuie la reducerea
efectelor negative în cazul unor situaţii de urgenţă.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Problemele de mediu existente, relevante pentru Master Plan- sunt prezentate în tabelul următor:
Aspecte de mediu Probleme de mediu
Aer -existenţa unor obiective industriale cu risc de poluare datorită unor substanţe periculoase (obiective Seveso) situate în zone cu risc de inundaţii
Ape de suprafaţă -efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor ce au condus la efecte negative atât în aval, amonte, cât şi în zonele adiacente cursurilor de apă
-influenţa antropică în geomorfologia bazinelor hidrografice
Ape subterane -distrugerea rolului funcţional al zonelor ripariene şi distrugerea zonelor umede
-poluarea râurilor şi apelor subterane prin aportul de poluanţi ca urmare a inundaţiilor
Sol -existenţa unor suprafeţe întinse supuse eroziunii eoliene şi hidrice
-realizarea de lucrări agricole intensive cu utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor chimice în perioada anterioară
-depozitarea necontrolată a deşeurilor direct pe sol în cele mai multe cazuri pe malurile cursurilor de apă
Modificări climatice -cantităţile de gaze cu efect de seră emise în atmosferă, deşi au cunoscut o scădere, se pot constata schimbări în distribuţia cantităţilor de precipitaţii, respectiv creşteri de temperatură, ceea ce au condus la creşterea riscului de inundaţii în anumite zone
-defrişarea unor păduri a condus la producerea de inundaţii în anumite zone
Biodiversitate -intensificarea folosinţei terenurilor pentru agricultură, extinderea zonelor locuite, activităţile industriale au condus la afectarea biodiversităţii
-pierderea habitatelor naturale şi fragmentarea acestora
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-riscul potenţial de inundaţii are o influenţă asupra populaţiei prin creşterea numărului de victime şi a pagubelor produse
-afectarea pânzei freatice şi a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, poate conduce la apariţia de boli hidrice ca urmare a inundaţiilor
Valori materiale -amplasarea de locuinţe în zone inundabile fără a ţine seama de avizele necesare dezvoltării zonelor construite
-dezvoltarea de activităţi industriale în zone inundabile
-existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad de apărare redus
Peisajul natural -degradarea zonelor de interes peisagistic sau de agrement
-defrişările necontrolate şi extinderea urbanizării pot avea un impact negativ asupra peisajului natural
Patrimoniu cultural -lipsa unei inventarieri a obiectivelor ce fac parte din patrimoniul cultural sitaute în zone cu risc de inundaţii
Creştera gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
-insuficienţa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei are ca efect expunerea directă a acesteia la riscurile legate de inundaţii, constituind un factor important de influenţă asupra mediului înconjurător
Ca urmare a analizei problemelor de mediu, relevante pe factori de mediu, şi a apariţiei situaţiilor de inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad prin Master Plan au fost identificate următoarele măsuri ce vor trebui aplicate conform managementului de reducere a riscului la inundaţii:
o managementul terenului arabil pentru zone de dealuri prin schimbarea practicilor agricole şi realizarea de rigole pentru colectarea apelor , aluviunilor şi realizarea infiltrării lente în subsol
o managementul păşunilor pentru zone de dealuri prin schimbarea practicilor de păşunat şi realizarea de rigole pentru colectarea apelor , aluviunilor şi realizarea infiltrării lente în subsol
o managementul terenurilor împădurite pentru zone de deal împădurite şi defrişate prin îmbunătăţirea tehnicilor de exploatare a
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
lemnului, limitarea tăierilor rase şi degradarea solului, reîmpădurirea zonelor defrişate.
o managementul datelor în bazinele hidrografice prin înregistrarea şi arhivarea datelor hidrologice, meteorologice şi de sol în scopul lucrărilor de gospodărire a apelor
o managementul şi planificarea folosinţei terenului în bazinele hidrografice prin planificarea folosinţei terenului, limitarea creşterii riscului datorat schimbării categoriei de folosinţă a acestuia, inclusiv dezvoltarea urbană prin construirea proprietăţilor în zonele predispuse la inundaţii
Din analiza efectuată s-au evidenţiat următoarele măsuri ce trebuie implementate funcţie de zona analizată şi de factorii cu impact asupra mediului conform Master Planului pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad:
Măsuri / Soluţii Situaţie în care este aplicabilă masură/soluţia
Descrierea măsurilor/soluţiilor
Managementul Bazinului Hidrografic Măsuri pentru controlul eroziunii
Zone de deal cu eroziune profundă
- scoaterea din circuitul agricol a terenurilor degradate; - lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor; -împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice; -reîmpădurirea terenurilor defrişate.
Managementul Câmpiei Inundabile
Poldere Teren arabil
-viitura intră prin capătul din amonte a structurii, inundă zona de acumulare şi este reţinută până când există capacitate de transport în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente cu o frecvenţă medie mai mare de 5 %
Zone de inundare dirijata Păşune
-coborârea nivelului digurilor existente sau coborârea nivelului deversoarelor astfel încât să permită viiturii să depăşească limitele albiei regularizate în vederea unor asigurări privind siguranţa la inundaţii. -apa este reţinută până când creşte capacitatea de transport a albiei în aval. Sistemul va fi proiectat pentru evenimente frecvente cu o frecvenţă mai mică de 5 %
Acumulări In amonte de centrele urbane importante expuse riscului la inundaţii
-acumulări permanente – folosite în scopul controlului inundaţiilor şi alimentare cu apă. -acumulări nepermanente – folosite doar în momentul producerii inundaţiilor
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Zone predispuse la eroziune: zone cu risc de eroziune datorită prăbuşirii malurilor râurilor Localităţi mici de-a lungul albiei râurilor principale: localităţi slab populate < 100 de proprietăţi/km.
-mutarea proprietăţilor din zona inundabilă. -redarea terenului în circuitul arabil, păşune, zone umedă sau altă stare naturală.
Managementul Râului
Protecţie de-a lungul râului
Centre urbane majore (> 500 proprietăţi/km, Centre impotante comerciale, industriale, publice). Infrastructura importantă (drumuri, cai ferate, instalatii in sistemul energetic, depozite de deşeuri).
-sisteme de apărare de-a lungul râului cum sunt digurile, ziduri de apărare sau ridicarea unor diguri noi în ampasamente corespunzătoare (aceste măsuri sunt de obicei combinate cu alte opţiuni pentru a reduce volumul necesar de construcţii noi).
Creşterea capacităţii de transport a râului
În cazul albiilor de râu amenajate. În cazul centrelor urbane majore.
-creşterea lăţimii, adâncimii, pantei albiei râului, opţiune ce presupune realizarea unei secţiuni şi a unei pante continue prin albie, deşi acest lucru nu este recomandat de Directiva Cadru Apă
Canale de derivaţie
Localităţi mici în zone joase, plate.
-transferul apei dintr-un râu în altul sau dintr-o parte a râului în alta.
Managementul Inundaţiilor - Lucrări Existente
Reabilitări Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în stare critică.
-repararea,îmbunătăţirea lucrărilor critice cu risc de rupere conform evaluării performanţei inclusiv a duratei de viaţă, zona protejată şi pagubele potenţiale în situaţia în care lucrarea cedează.
Prin identificarea zonelor de risc din bazinele hidrografice Prut şi
Bârlad în vederea aplicării măsurilor prevazute prin managementul riscului la inundaţii, este necesară crearea unui sistem automatizat de informare privind zonele posibile inundabile:
Sistem de decizii suport constând din instalarea de echipamente automate şi software, folosirea celor existente, la nivel naţional şi regional pentru prognoza şi avertizare în caz de inundaţii.
Hărţi de risc la inundaţii şi hărţi de hazard constând în întocmirea hărtilor de hazard si de risc la inundatii, pentru spatiul hidrografic Prut Barlad in conformitate cu Directiva europeană privind inundatile si legislatia romanesca
Acestea vor fi folosite de autoritatile care elaboreaza planurile de amenajare a teritoriului, in conformitate cu legislatia actuală, pentru a impiedica dezvoltarea urbana in anumite zone ale bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad pe baza riscului cunoscut la inundatii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Obiectivele relevante de mediu stabilite ce au rezultat ca urmare a analizei Master Planului pentru bazinele hidrografice Prut-Bârlad, având la bază Strategiile Naţionale privind managementul riscului la inundaţii, sunt prezentate mai jos:
Aer OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care
sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii. Ape de suprafaţă OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de
suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora conform Directivei Cadru Apă
OR3.Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare conform Directivei Cadru Apă
OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice
OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor, asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
Ape subterane OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele
subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
Sol OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor
acestuia şi prevenirii degradării solului OR8.Încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni
sau minimiza efectele inundaţiilor asociate ca urmare a unor lucrări agricole intensive
Modificări climatice OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice
asupra producerii fenomenelor de inundaţii Biodiversitate OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de
floră şi faună OR11.Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din
Directivele privind habitatele şi păsările Sănătate umană OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale
contaminării apei destinate consumului uman ca urmare a inundaţiilor OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a
comunităţilor umane OR14.Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării
stării de sănătate a populaţiei ca urmare a impactului fenomenului de
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
inundaţie şi a poluării asociate acestuia Valori materiale OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin
reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor
OR.16Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastructurii existente
OR17.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate
OR18.Asigurarea infrastructurilor critice- poduri, podeţe, punţi, aeroporturi în vederea ascesibilităţii în timpul inundaţiilor extreme
Peisajul natural OR19.Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea
aspectului estetic Patrimoniu cultural
OR20.Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a monumentelor OR21.Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de
mediu OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele
fenomenelor de inundaţii OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în
implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor Prin Raportul de mediu la Master Planul privind managementul
riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad s-a avut în vedere respectarea actelor normative referitoare la protecţia mediului, acesta având un impact pozitiv prin înlăturarea cauzelor generatoare de poluare ca urmare a apariţiei situaţiilor de risc în timpul inundaţiilor.
Prin analiza efectuată în cadrul Master Planului a fost identificat cadrul instituţional, legislativ şi financiar necesar reducerii riscului la inundaţie, identificand instituţiile implicate , responsabilităţile reglementate precum şi legislatia nationala aliniata la legislatia comunitara.
Evaluarea de mediu privind potenţialele efecte semnificative
asupra calităţii mediului s-a realizat ca urmare a analizei modului în care acţiunile stabilite contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante, determinând efecte semnificative, potenţiale asupra mediului cu respectarea criteriilor privind determinarea acestor efecte semnificative.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea unei serii de matrici, utilizându-se criteriile de mediu pentru opţiunile de gestionare a potenţialului de risc la inundaţii în vederea obţinerii performanţei acestora.
In evaluarea soluţiilor este adoptată o abordare bazată pe matrice, ceea ce conduce la identificarea oportunităţilor de mediu pentru diferite
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
abordări şi a riscurilor de mediu asociate pentru fiecare opţiune. Totodată au fost stabilite măsurile de atenuare necesare pentru a reduce efectele adverse posibil potentiale asupra mediului în vederea generării beneficiilor privind protecţia mediului în cadrul celor două bazine hidrografice.
Managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad propus prin Master Planul elaborat, conţine opţiuni şi tipuri de soluţii rezultate din investigaţiile efectuate, oferind o eficienţă corespunzătoare a măsurilor propuse privind:
managementul la scara extinsa al campiei inundabile este esential si conduce la reducerea debitelor pe rauri, prin atenuarea in campia inundabila ce are ca scop reducerea riscului total in bazinul hidrografic
managementul bazinului constă în îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate, ceea ce constituie o soluţie adecvată oferind beneficii pe bazin la un raport cost / beneficiu pozitiv; această opţiune pe termen lung va trebui corelată cu managementul unei structuri mai largi la nivelul bazinelor
solutiile structurale - digurile şi stocările controlate, constituie o parte importantă în managementul câmpiei inundabile, acestea trebuind să fie eficiente pentru protecţia centrelor economice critice, cum ar fi locaţiile aşezărilor umane
Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu ca urmare a măsurilor propuse de managementul riscului la inundaţii, acesta poate fi structurat astfel:
Practicile de management al bazinului Un management eficient al bazinului hidrografic cuprinde
managementul îmbunătăţit al terenurilor arabile, păşunilor şi pădurilor, împreună cu lucrări de stabilizare a solurilor şi de reîmpădurire a zonelor erodate. Aceste practici aduc beneficii de mediu semnificative constând din:
Biodiversitatea - practicile agricole curente provoacă pierderi semnificative pentru habitatele naturale , pentru speciile de floră şi faună existente, fiind neconforme cu legislatia UE, referitoare la soluri şi biodiversitate. Noile practici propuse de management al bazinului au potenţialul de a îmbunătăţi starea habitatelor, de creştere a biodiversităţii şi de îmbunătăţire a stării ecosistemele din zonă.
Soluri - măsuri de management al eroziunii vor păstra solurile fertile valoroase şi vor încuraja înfiltrarea apei. In prezent, există un nivel foarte ridicat de poluare a solului în arealul bazinelor hidrologice, ceea ce a dus la efecte negative asupra resurselor de apa. Poluarea solului are potenţialul de a se reduce în timp, prin aplicarea practicilor noi de management. Păstrarea şi consolidarea solurilor sunt vitale pentru
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
biodiversitatea din zonă, deoarece păstrează organismele din sol care sunt vitale pentru funcţionarea şi serviciile ecosistemelor. Cu toate acestea, plantarea unor zone erodate trebuie să fie adecvată pentru localităţi şi vegetaţia existentă.
Păduri – managementul silvic va îmbunătăţi în mod semnificativ ecosistemele din zona ajutând la promovarea unei utilizări durabile a pădurilor ceea ce ar putea ajuta la reducerea problemelor precum eroziunea solului.
Calitatea apei - calitatea apei urmează a se îmbunătăţi pe termen lung prin reducerea eroziunii solului şi raţionalizarea utilizării a pesticidelor şi îngrăşămintelor.
Patrimoniul cultural - este puţin probabil ca resursele patrimoniului cultural să fie afectate semnificativ de modificări în managementul bazinului hidrografic.
Populaţie, sănătate, bunuri materiale – un management îmbunatatit al bazinului hidrografic ar putea aduce beneficii în mod indirect prin conducerea către practici mai durabile de gestionare a terenurilor, care să conducă la o productivitate crescută pe termen lung, existând posibilitatea realizării de beneficii în ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii.
Efectele sociale - schimbarea practicilor din bazin trebuie să fie comunicate rezidenţilor şi proprietarilor de terenuri, astfel încât practicile modificate să poate fi înţelese în mod eficient şi adoptate de către persoane fizice relevante.
Practicile de management a câmpiei inundabile Un management îmbunătăţit al câmpiei inundabile conduce la
utilizarea păşunilor, terenurile forestiere şi terenurile arabile pentru a stoca temporar apa în timpul inundaţiilor. Avantajele şi dezavantajele de mediu principale sunt:
Riscul major de mediu este afectarea calităţii solurilor, a florei si faunei cu apele poluate provenite din inundatii. În ceea ce priveste calitatea apei la nivelul bazinelor Prut-Bârlad, aceasta urmează a fi îmbunătăţită prin masurile din Planul de Management inainte ca unele optiuni din campia inundabila sa poata fi puse in aplicare.
Inundaţiile vor distruge culturile şi trebuie să fie gestionate cu atenţie, prin intermediul politicii adecvate, educaţie, acorduri şi sisteme de compensare
Polderele şi barajele trebuie să fie proiectate astfel încât să îmbunătăţească confortul vizual al unei zone, acestea putând să o afecteze.
Stabilirea unor zone umede aduce contribuţii pozitive pentru mediu, creând noi habitate şi se oferă oportunităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului. În acest sens pot fi create zone de agrement, pe termen lung.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Acumulări permanente Acumularile permanente schimba ecosistemele, ele putând fi
folosite pentru a irigatii si alte folosinte de apa Acumularile pot avea un impact semnificativ asupra peisajului,
acesta urmând a fi protejat Scheme de retragere controlată din calea inundaţiilor Retragerile controlate oferă oportunităţi pe termen lung pentru
crearea de noi habitate Acestea aduc beneficii comunităţilor foarte vulnerabile, care nu
pot fi protejate din punct de vedere economic, astfel încât orice schemă de retragere trebuie să fie însoţită de acorduri, compensări şi de comunicare eficientă către cei care ar putea fi afectaţi.
Schimbări în albiile râurilor (mărirea capacităţii de transport a albiei sau derivaţii)
Aceste masuri implica in general modificari semnificative pentru albiile naturale, care ar putea crea eroziuni si/sau colmatare in functie de caracteristicile si geomorfologia existenta a raului.
Canalele de derivaţie ar putea transporta posibilii poluanţi din apă în locaţii noi, ceea ce ar putea afecta negativ calitatea apei şi a altor resurse de mediu, cum ar fi biodiversitatea.
Lucrări de apărare riverane (diguri şi parapeţi de apărare) Impactul asupra mediului este în general minor acolo unde
lucrările de apărare sunt folosite pentru a proteja zonele locale de mici dimensiuni. Efectele potenţiale asupra geomorfologiei albiei râului ar trebui să fie luate în considerare, precum şi efectele asupra diversităţii albiei şi a vegetaţiei de pe maluri.
Opţiunile propuse nu conduc la un impact negativ asupra SCI-urilor, SPA-urilor şi zonelor protejate. Din evaluarea efectelor produse asupra factorilor de mediu, prin opţiunile identificate în cadrul Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, se poate constata un efect preponderent pozitiv, cu excepţia producerii unor situaţii cu influenţe antropice nesemnificative în geomorfologia bazinelor hidrogeografice.
Studiul de evaluare adecvata include: - prezentarea succinta a siturilor Natura 2000 aflate in
vecinatatea ariei de implementare a Master Planului - metodologia de analiza a impactului asupra speciilor si
habitatelor de interes comunitar - identificarea/cuantificarea efectelor diferitelor categorii de
lucrari din MP(de termen mediu si scurt, cu localizarea acestora) asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar; este mentionat efectul de margine al lucrarilor asupra speciilor si habitatelor, impactul identificat in
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
acest caz fiind unul nesemnificativ, in conditiile in care lucrarile MP nu se realizeaza in situri Natura 2000, ci in vecinatatea acestora
- sunt propuse masuri de reducere a impactului rezidual/nesemnificativ identificat si calendarul lor de implementare; este analizata eficienta masurilor propuse.
Efectele lucrarilor efectuate in vecinatatea siturilor (SCI, SPA) aflate de-a lungul albiei raurilor din bazinul Prut – Barlad, la diferite distante, sunt in majoritate minor - pozitive, in foarte rare cazuri sunt minor - negative. Deoarece lucrarile tin cont de cursul natural al raurilor, se vor reface unele zone umede adiacente raurilor, ceea ce implica efecte minor - pozitive asupra biodiversitatii.
Pe baza cuantificarii efectelor s-a realizat stabilirea semnificatiei impactului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Deoarece nu apar perturbari in ciclul de viata al speciilor, iar conditiile ecologice specifice habitatelor sunt minor modificate, estimam ca impactul asupra biodiversitatii din situri este unul nesemnificativ.
Prin implementarea Master Planului Prut - Barlad se induc modificari minore ale conditiilor de biotop, prin efect de margine, care cel mult favorizeaza succesiunea fitocenozelor si a zoocenozelor (specifice zonelor umede ce se formeaza de-a lungul cursului natural al raurilor), instalandu-se un echilibru numeric intre taxoni si numarul de indivizi / taxon.
Impactul nesemnificativ asupra numarului de indivizi / taxon si asupra taxonilor va fi in continuare restrans deoarece se aplica masuri de reducere sau inlaturare a oricarei forme de impact, prin executarea unor lucrari de sustinere ecologica a speciilor si habitatelor.
Prin masurile de reducere a impactului se mentin conditiile de baza, iar schimbarile (sub aspect general asupra biocenozelor) devin greu perceptibile si modificarile nu se fac simtite.
Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
sănătăţii în context transfrontier- în cadrul arealului hidrografic Prut-Bârlad, râul Prut constituie graniţă naturală între România, Ucraina şi Republica Moldova. În acest sens în baza acordurilorbilaterale între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei ratificat la 28 ianuarie 1999, şi cel al Republicei Moldova semnat în 28 iunie 2010 s-a stabilit colaborarea în vederea gospodăririi apelor de frontieră şi a cooperării pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apei Prutului şi Dunăre.
În ceea ce priveşte opţiunile rezultate din analiza riscului la inundaţii s-au concretizat următoarele măsuri ce includ şi cursul de apă Prut- frontieră naturală:
-promovarea unei întreţineri mai bune şi a gestionării albiilor şi malurilor, inclusiv a cursului râului Prut
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
-promovarea unei bune gestionări a debitelor materialelor solide naturale din râuri
-refacerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile, afectate în urma viiturilor şi abandonarea lucrărilor afectate situate în zonele cu vulnerabilitate redusă în vederea reamplasării lor
-dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor din zonele vulnerabile
-conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice pentru viitoarele proiecte propuse
Prin măsurile propuse în această etapă, nu sunt identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra stării sănătăţii umane în context transfrontier ce ar necesita consultarea statelor vecine.
Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de
complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării Master Planului
Raportul de mediu întocmit propune măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului, rezultate ca urmare a implementării Master Planului, precum şi alternativele acestuia, pe baza obiectivelor selectate în arealul bazinelor hidrografice Prut-Bârlad.
Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate realiza numai prin considerarea evaluării de mediu în etapele de pregătire şi implementare a planului.
În cazul proiectelor de investiţii cu potenţial impact asupra mediului, se va efectua evaluarea impactului investiţiilor asupra mediului coroborat cu evaluarea adecvată în conformitate cu legislaţia în vigoare aliniată la legislaţia comunitară.
Măsurile privind prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialelor efecte negative ce vizează implementarea Master Planului sunt prezentate în tabelul următor:
Aspecte de mediu relevante
Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse asupra mediului
Responsabil
Aer
M1-identificarea tuturor obiectivelor Seveso amplasate în zonele cu risc de inundaţii M2-înştiinţarea tuturor titularilor obiectivelor Seveso privind riscul la inundaţii şi cooptarea unui reprezentant în grupul Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
MMP, IGSU MMP, IGSU
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
M3-identificarea în cadrul Master Planului bazinal de gestionare a riscului la inundaţii, a zonelor cu potenţial de retenţie a inundaţiilor ce pot fi supuse unor procese de reconstrucţie/reabilitare ecologică M4-introducerea ca opţiune tehnică în proiecte a soluţiilor de utilizare a capacităţii naturale de retenţie a zonelor inundabile, respectiv reconstrucţia ecologică a acestuia, re-meandrarea prin refacerea meandrelor unor cursuri de apă M5-identificarea de soluţii pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deşeuri amplasate în zonele cu risc de inundaţii. Soluţiile adoptate vor trebui să ia în considerare impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului şi transferul deşeurilor într-un depozit conform
MMP, ABA Prut-Bârlad MMP, ABA Prut-Bârlad MMP APM
Ape subterane
M6-monitorizarea calităţii apei subterane după producerea inundaţiilor. Identificarea zonelor de risc corelate cu sursele de poluare existente la suprafaţă
ABA Prut-Bârlad
Sol M7-identificarea suprafetelor de teren pe care se desfăşoară agricultură durabilă dupa inundarea dirijata a acestora
MADR MMP ABA Prut-Bârlad
Modificări climatice
M8-posibilitatea evidentierii influentei modificărilor climatice asupra cantitatii si calitatii apei monitorizate in baza programelor existente.
MMP ABA Prut-Bârlad
Biodiversitate
M9-evitarea implementării unor măsuri structurale- baraje, îndiguiri, în interiorul ariilor naturale protejate M10-evidenţierea în cadrul unor proiecte privind lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, a impactului asupra ariilor naturale protejate, pentru orice intervenţie structurală ce se desfăşoară la o distanţă mai mică de 20 km amonte sau aval de limitele
MMP ABA Prut-Bârlad
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
M11-identificarea zonelor de protecţie sanitară situate in zone cu risc la inundaţii şi luarea de măsuri în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă
MS ABA Prut-Bârlad
Peisajul natural
M12-utilizarea speciilor vegetale native în lucrările de împădurire propuse. Evitarea utilizării speciilor exotice şi a celor cu potenţial caracter invaziv
MMP DGRSCDF
Patrimoniul cultural
M13-identificarea monumentelor istorice, siturilor arheologice şi clădirilor de patrimoniu ce ar putea fi afectate de inundaţii M14-identificarea tradiţiilor, obiceiurilor existente în zonele cu risc la inundaţii ce ar putea fi periclitate de eventualele acţiuni de strămutare
MMP MC
Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
M15-informarea populaţiei se realizează prin organizarea de informari, consultări şi dezbateri publice care să permită comunităţilor exprimarea opiniilor colective, precum şi propuneri
M16-proiectele ce vizează implementarea măsurilor structurale ce se vor realiza pe cursuri de apă de frontieră, vor implica un proces de consultare cu autorităţile din statele vecine
MMP ABA Prut-Bârlad
Menţinerea calităţii mediului în limite acceptabile, cu tendinţa de
aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a programului de management al mediului privind riscul la inundaţii, formulându-se ca prioritare următoarele propuneri şi măsuri de intervenţii:
-gospodărirea durabilă a resurselor de apă -protecţia calităţii factorului de mediu aer -protecţia calităţii solului şi gestiunea deşeurilor -protecţia pădurilor, zonelor naturale şi ariilor protejate. Master Planul privind managementul riscului la inundaţii în bazinele
hidrografice Prut şi Bârlad prezintă obiective generale şi specifice, precum şi o serie de principii de implementare, ce constau din obiective recomandate a fi aplicate:
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Managementul riscului- prin reactualizarea datelor privind riscul la inundaţii folosind evaluarea daunelor potenţiale în bazinele Prut şi Bârlad, date despre folosinţele terenurilor, definirea punctelor critice la infrastructura de apararea ca efect a inundatiilor şi identificarea aşezărilor critice în cazul în care prejudiciul nu poate fi evitat, Prevenirea si pregătirea bazinului pentru riscul la inundatii trebuie
efectuată pentru determinarea zonelor de risc major, mediu şi minor din câmpia inundabilă şi planificarea privind aprobarea dezvoltării urbane
Modificări propuse privind planificarea folosinţei terenurilor prin retragerile planificate din zonele cu risc ridicat prin modificarea planurilor de dezvoltare urbană, astfel încât reconstrucţia în zonele cu risc ridicat la inundaţii să nu fie permisă
Propuneri privind educarea populaţiei în vederea conştientizării acesteia pentru a reduce pagubele la inundaţii in vederea informarii si educarii populatiei in problemele inundatiilor, gestionarea situatiilor de urgenta, modalitati de prevenire a acestora, precum si actiuni de protectie si interventie individuala si de grup;
Măsuri dupa incident- prin managementul de urgenţă şi acţiuni de combatere a inundaţiilor să includă o perspectivă de reducere a riscului de pierderi de vieţi omeneşti
Gestionarea bazinului hidrografic cuprinde practicile şi măsurile recomandate privind educarea fermierilor în practicile agricole, realizarea de plantări de benzi inerbate în zone riverane, împădurirea terenurilor agricole degradate, înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie, încurajarea împăduririi zonelor de obârşie ale reţelei hidrografice
Managementul campiei inundabile- constă în inundarea terenurilor de păşunat adiacente albiei râului in cazul aparitiei unor inundatii prin dirijarea temporară pe terenurile arabile a apei prin crearea unui dispozitiv de control în albia principală a râului (poldere), realizarea de acumulări nepermanente pentru atenuarea viiturilor
Managementul râurilor în cazurile de inundaţii constă în propunerea de realizare a trei variante:
Varianta 1- restaurarea râurilor conduce la reducerea acţiunii erozive a apei, datorită energiei mecanice acumulate, şi la protecţia ecosistemelor acvatice prin încurajarea apariţiei câmpiilor inundabile
Varianta 2 – lucrări de apărare de-a lungul râurilor constituie opţiuni de reducere a riscului la inundaţii ce urmează a fi luate în considerare atât dpdv economic, cât şi ca posibilitate de realizare
Varianta 3 – capacitatea de transport a râurilor- corespunde Directivei Cadru privind apa şi are ca scop menţinerea albiilor cursurilor râurilor naturale prin regularizarea acestora.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Măsurile stabilite prin Master Planul întocmit pentru implementarea managementului riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad se încadrează în următoarele termene de realizare a acestora:
Perioada 1: Termen scurt - 2010 – 2013 constând în stabilirea obiectivelor strategice totale şi efectuarea planificării dezvoltării, coordonarii sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 2
Perioada 2: Termen mediu - 2014 – 2019 constând în ajustarea obiectivelor totale daca sunt solicitari sau continuarea acestora dacă nu sunt solicitate modificări prin efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregăteasca pentru lucrările active întreprinse ca parte a Perioadei 3
Perioada 3: Termen lung - 2020 – 2025 constând în ajustarea obiectivelor totale dacă sunt solicitari sau continuarea dacă nu sunt solicitate modificări prin efectuarea planificării dezvoltării, coordonării sau de lucrări care să pregătească pentru lucrările active întreprinse în perioada următoare.
Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor
alese
Măsurile structurale- lucrări de apărare, ce urmează a se realiza, rămân elemente importante în prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, în cadrul Master Planului punându-se accent pe luarea în considerare a acelor măsuri ce conduc la protecţia mediului şi amenajarea teritoriului.
Analiza rezultatelor a condus la identificarea faptului că implementarea măsurilor propuse au un caracter preponderent pozitiv privind protecţia mediului, ponderea efectelor negative fiind redusă, urmărindu-se respectarea legislatiei in vigoare aliniată la legislaţia comunitară.
Scenariile aplicate şi măsurile propuse la nivel de bazine pe baza opţiunilor presupun date informative pentru orientare şi scopuri ilustrative.
Scenariile de management propuse oferă o gamă lărgită şi permit evaluarea beneficiilor pe care acestea le-ar putea oferi rezultând un număr de 8 scenarii de management a riscului la inundaţii:
Scenariu de management al riscului la inundatii
Descriere
1 A nu face nimic ( DN )
2 Menţinerea lucrărilor existente (DE)
3 Menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
5 Menţinerea lucrărilor existente, lucrări de remediere, managementul campiei inundabile
6 Menţinerea lucrărilor existente,lucrări de remediere, managementul bazinului,managementul câmpiei inundabile
7 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, noi lucrari de aparare pe maluri
8 Menţinerea lucrarilor existente , lucrari de remediere, managementul bazinului , managementul campiei inundabile , noi lucrari de aparare pe maluri
Funcţie de tipurile de soluţii analizate prezentate ca scenarii în cadrul
Master Planului a fost selectat scenariul 7- menţinerea lucrărilor existente, lucrari de remediere, noi lucrări de apărare pe maluri, scenariu ce constă în următoarele efecte semnificative:
soluţiile structurale cum ar fi digurile, stocările controlate au un loc în managementul câmpiei inundabile, dar acestea ar trebui să fie concentrate pe protecţia centrelor economice critice- locaţiile asezărilor umane, opţiunea trebuie să fie pusă în aplicare pe termen scurt în cadrul structurii de management.
managementul la scară mai extinsă al câmpiei inundabile este esenţial şi prevede reducerea debitelor pe râuri, prin atenuarea în câmpia inundabilă care acţionează pentru a reduce riscul la inundaţii pe cursul râului Bârlad cu aproximativ 15%, de-a lungul afluenţilor Prutului superior cu aproximativ 45%, de-a lungul râului Prut cu aproximativ 80%
managementul bazinului- prin îmbunătăţirea practicilor agricole, lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, constând în împădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate sunt soluţii potrivite. Aceste soluţii oferă reducerea riscului la inundaţii până la 50% din bazinele hidrografice şi beneficii de mediu asupra resurselor de apă, acestea urmând a fi puse în aplicare ca o strategie pe termen lung
soluţiile de mai sus oferă o amplitudine corespunzătoare a măsurilor de management al riscului la inundatii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Conform Scenariului 7 rezultă necesitatea menţinerii lucrărilor existente, lucrări de remediere şi noi lucrări de apărare pe maluri în toate zonele analizate din punct de vedere al riscului la inundaţii.
În dezvoltarea Master Planului privind managementul riscului la inundaţii în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad ca urmare a analizei efectuate si a discuţiilor la nivelul MMP, AN Apele Romane –Administratia Bazinala de Apă Prut s-a convenit următoarele:
-lucrări propuse a fi realizate imediat pe baza întocmirii studiilor de fezabilitate:
poldere în amonte de Iaşi la Podu Iloaiei acumulări nepermanente la Târgu Frumos şi pe
Vămăşoaia evaluarea unor lucrări potenţiale la albie în Iaşi sistem de decizie suport pentru avertizarea timpurie a
inundaţiilor modelarea bazinelor Prut şi Barlad derivaţia sau redimensionarea albiei la Chipereşti în
condiţiile stabilirii utilităţii acesteia -lucrări de investiţii ce urmează a fi realizat în perioada 2010-2019,
vor avea la baza următoarele condiţii generale care pot influenţat selecţia opţiunilor:
condiţii generale care influenţează opţiunea de selecţie În acest sens Bazinul hidrografic Bahlui a fost evaluat ca fiind
vulnerabil la inundaţii puternice, ruperi şi deversări de baraje şi diguri cu risc la inundaţii în general. Acest bazin hidrografic străbate municipiul Iaşi, principalul oraş în această zonă,ceea ce prezintă o oportunitate de a aborda o proporţie semnificativă din riscul total printr-o serie de măsuri de management al riscului la inundaţii, pe termen scurt.
În ceea ce priveşte managementului riscului la inundatii în cadrul bazinului hidrografic Bârlad, unde pantele abrupte ale bazinului produc debite energetice si rapide, lucrările de investiţii vor trebui să conducă la încetinirea apei in timpul inundatiei pentru a preveni ca aceasta sa ajunga in rau.
In cazul afluenţilor de nord ai Prutului, inundaţia este în principal produsă de apele stătătoare, provenite datorate pantelor superficiale ale râului şi din lipsa de capacitate de transport, în aceste zone existând o capacitate de stocare mărită şi protecţie critică, ceea ce constituie soluţia potrivită pentru înmagazinare pe câmpia inundabilă cu înlăturarea digurilor necritice acolo unde este posibil.
În ceea ce priveşte managementul bazinului şi managementul câmpiei inundabile, acestea ar trebui să facă parte din strategiile de management pe termen lung şi sunt esenţiale pentru reducerea creşterii viitoare a riscului la inundatii.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Managementul bazinului hidrografic Zonele cu risc economic ridicat din bazine ar trebui să fie prioritizate,
dupa cum s-a realizat in cazul bazinelor Bahlui şi Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice, a reduce riscurile sociale şi impactul asupra mediului.
Bazinul hidrografic Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece municipiul Iaşi este înconjurat de afluenţi cu panta mare, dintre care mulţi sunt captaţi în acumulări ce trebuie protejate de inundaţii puternice şi de sedimentare suplimentară prin măsuri de control a eroziunii.
Bazinul Bârlad este deasemenea influenţat de acumulări sau afluenţi/văi cu panta mare cu eroziune mare la fel ca bazinul Bahlui. Bârladul este o zonă cu o prioritate ridicată, şi, ca atare, ar trebui să fie prioritară, cu toate acestea, acordând beneficiu zonelor mai joase ale Bârladului sunt necesare lucrări pe diferiţi afluenţi ce constituie în acest moment un risc mediu.
Măsuri de suport decizional Măsurile de suport decizional şi managementul eroziunii solului
constituie soluţii comune, ce asigură reducerea riscului la inundaţii în localităţile din partea superioară a bazinelor, urmând a fi implementate împreună pentru a optimiza beneficiile asupra calităţii mediului şi eficienţa investiţiei.
Managementul câmpiei inundabile Managementul câmpiei inundabile în lungul bazinului Bahlui reduce
riscul la inundaţii cu aproximativ 40%, acumularea amonte de Iaşi realizată asigură reducerea şi atenuarea debitului crescut. Prin managementul câmpiei inundabile, acesta conduce la beneficii în ambele bazine Bahlui şi Bahlueţ, ca urmare a reducerii debitului, a pagubelor produse localităţilor aflate de-a lungul râurilor în aval de acumulare.
În ceea ce priveşte bazinul Bârlad, localităţile din arealul acestuia au o contribuţie la daunele totale ale bazinului. Celulele inundabile amonte de cursul râului reduc riscul la inundaţii, pentru municipiul Bârlad, oraşele mai mici prezentând pierderi economice.
Managementul râurilor Lucrarile de refacere a râului Bahlui în zona celulelor inundabile
amonte de Iaşi sunt implementate pentru a reda râului profilul natural, a redistribui energia, a reface habitatul şi a promova biodiversitatea.
Lucrările de apărare riverane din municipiul Iaşi sunt regularizate şi îmbunătăţite. Noile lucrări de apărare sunt realizate pentru a asigura un standard de risc la inundaţii de 1%.
Regularizarea şi noile lucrări de apărare pe cursul râului Bahlui în zona municipiului Iaşi sunt realizate pentru a ridica nivelul de protecţie, municipiul fiind zona de risc cu prioritate maximă.
Lucrările de refacere în cazul cursului râului Bârlad constau în suportabilitatea celulelor inundabile.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Managementul activ Reabilitarea acumulărilor critice care înconjoară municipiul Iasi
împreună cu măsurile de management de control al eroziunii reduc riscul cedării acumulărilor din jurul Iaşului pentru perioada 1 din FRMP. Totodată se va urmări reabilitarea acumulărilor din jurul municipiului Iaşi.
Pentru perioada 2 din FRMP reabilitarea digurilor critice de-a lungul râurilor Bârlad şi Jijia Inferioară până la centrele cheie de risc de inudaţii constituie obiectiv prioritar.
Ca urmare a analizei efectuate şi a concluziilor generate din aceasta, a rezultat o serie de priorităţi a opţiunilor de management al riscurilor la inundaţii prin următoarele măsuri:
reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a zonelor umede crearea de noi zone umede împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor
forestiere de protecţie, împădurirea terenurilor vulnerabile la degradare situate în zona de obârşie a reţelei hidrografice, reîmpădurirea terenurilor defrişate şi corectarea torenţilor
reabilitarea infrastructurii de protecţie la inundaţii refacerea capacităţii de transport în regim natural a
cursurilor de apă extinderea infrastructurii de protecţie la inundaţii-
construcţia de noi diguri de protecţie
În concluzie, alegerea scenariului 7 din Master Plan, nu exclude şi alte soluţii, precum digurile de protecţie, regularizarea cursurilor râurilor, iar pe termen lung, acolo unde este cazul utilizarea zonelor umede, reconstrucţia ecologică/reabilitarea sau crearea lor în managementul riscului la inundaţii.
Din punct de vedere al evaluării impactului de mediu asupra Master Planului privind bazinele hidrografice Prut-Bârlad, din scenariile prezentate şi analizate din punct de vedere al impactului asupra mediului a fost ales Scenariul 7 ca alternativă de strategie.
Alternativa aleasă prezintă considerentele din punct de vedere a protecţiei mediului, rezultând că implementarea va avea un efect benefic, cu rezultate pozitive pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra mediului.
Prin soluţiile prezentate ca urmare a analizei implementării Scenariului 7, vor fi realizate lucrări de remediere, de menţinere a lucrărilor exsitente, precum şi noi lucrări de apărare pe maluri, ceea ce vor contribui la implementarea unui management corespunzător privind evaluarea riscului la inundaţii şi reducerea impactului asupra factorilor de mediu.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Comparativ cu alte scenarii, efectele negative relevante de mediu sunt reduse comparativ cu efectul pozitiv generat de implementarea acestui scenariu.
Totodată s-a urmărit conservarea habitatelor naturale şi a speciilor avifaunistice din zona bazinelor hidrografice, păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale.
Realizarea evaluării adecvate şi a evaluării impactului asupra mediului corespunzător fiecărui scenariu, a condus la identificarea efectelor potenţiale ale implementării proiectelor privind managementul riscului la inundaţii, elementele specifice fiecărui scenariu fiind comparate critic în procesul de evaluare a impactului.
Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea
efectelor semnificative ale implementării Master Planului Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului produse prin
implementarea Master Planului revine ca responsabilitate titularului- Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, rezultatele programului de monitorizare urmând a fi urmărite periodic şi transmise autorităţii competente pentru protecţia mediului.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Indicatorii de mediu propuşi în vederea monitorizării efectelor semnificative a implementării Master Planului conform Scenariului 7 :
Obiective relevante de mediu
Indicatori propuşi Descriere Criteriu de evaluare Responsabilitate
OR1.Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii
A.Numărul obiectivelor Seveso situate în zone cu risc la inundaţii
Obiectivele Seveso prezintă un risc ridicat pentru producerea unor accidente majore
Odată cu restrângerea zonelor de risc, efectul riscului obiectivelor Seveso va trebui să scadă anual, cu tendinţe spre ‚0’, până în anul 2025
MMP- ABA Prut-Bârlad
OR2.Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, conform Directivei Cadru Apă
B.Lungimea corpurilor de apă aflate în stare bună
Conform metodologiei utilizate de ANAR
Această valoare trebuie să crească
MMP- ABA Prut-Bârlad, ANAR
OR3.Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare conform Directivei Cadru Apă
C.Suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii ce va fi protejată prin proiecte de reconstrucţie ecologică a zonelor umede
Se vor urmări proiectele prevăzute a fi realizate şi finalizate
În anul 2025 suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin reconstrucţia sau crearea de zone umede trebuie să fie mai mare decât cea protejată prin îndiguiri
MMP- ABA Prut-Bârlad, ANAR
OR4.Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinului hidrografic
D.Suprafaţa totală a zonelor cu risc la inundaţii ce va fi protejată prin
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
OR5.Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
E.Lungimea cursurilor de apă poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii
Monitorizarea conform sistemelor existente
Valoarea trebuie să scadă
MMP- ABA Prut-Bârlad, ANAR
OR6.Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă
F.Suprafaţa corpurilor de ape subterane poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii
Monitorizarea conform sistemelor existente
Valoarea trebuie să scadă
MMP- ABA Prut-Bârlad, ANAR, INHGA
OR7.Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestora şi a prevenirii degradării
G.Suprafaţa de teren arabil cultivat afectat de inundaţii
Este evaluat impactul inundaţiilor asupra terenurilor agricole, precum şi eficienţa măsurilor de control
Valoarea trebuie să scadă
MADR, MMP- ABA Prut-Bârlad
OR8.Schimbarea practicilor agricole în vederea prevenirii şi minimizării eroziunii şi a inundaţiilor asociate, ca urmare a unor lucrări agricole intensive
H.Suprafaţa de teren cultivate anual prin aplicarea unor practici ecologice
OR9.Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra fenomenelor de inundaţii
I.-Suprafeţe de teren degradate împădurite ce aveau anterior altă categorie de folosinţă -Suprafeţe anuale de teren defrişate
-Reducerea impactului gazelor cu efect de seră -Evaluarea suprafeţelor defrişate la nivel naţional
-Suprafaţa trebuie să crească- ţintă ideală ce presupune creşterea suprafeţei împădurite -Suprafaţa trebuie să scadă
MMP- ABA Prut-Bârlad, Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare
OR10.Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună
J.Suprafaţa anuală a habitatelor naturale afectate prin implementarea măsurilor structurale
Rezultă din evaluarea adecvată de mediu
Se va tinde spre valoarea ‚0’ a acestei evaluări,
MMP- ABA Prut-Bârlad
OR11.Dezvoltarea reţelei ecologice Natura 2000, cu respectarea cerinţelor Directivelor Habitate şi Păsări
K.Suprafaţa de teren aferente reţelei Natura 2000, afectată de inundaţii
Rezultă din analiză GIS
Valoarea trebuie să scadă spre ‚0’
MMP- ABA Prut-Bârlad
OR12.Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei potabile datorită inundaţiilor
L.-Monitorizarea calităţii apei din sursele locale prin valoarea indicatorilor urmăriţi şi încadrarea în valorile din legislaţia in domeniu în vigoare -Indicatori de mortalitate prin boli
Rezultă din expunerea populaţiei la contaminarea apei potabile
Evaluarea se realizează prin mărimea indicatorilor urmăriţi
MMP- ABA Prut-Bârlad, MS
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
OR13.Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane
M.Indicator de mortalitate specifică N.Numărul anual de locuinţe distruse ca urmare a inundaţiilor
Indică eficienţa implementării Master Planului la nivelul teritoriului bazinelor hidrografice Prut si Barlad
Valoarea trebuie să scadă către ţinta ‚0’ în cazul pierderilor umane. Valoarea ţintă în cazul locuinţelor trebuie să fie în scădere până în anul 2025.
MMP- ABA Prut-Bârlad, MS MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI
OR14.Prevenirea apariţiei epidemiilor cu minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a analizei impactului datorat inundaţiilor şi a poluării asociate
O.Creşterea numărului structurilor de intervenţie operativă pentru asistenţă medicală cu asigurare simultană
Identificarea capacităţii de prevenire a apariţiei epidemiilor
Valoarea trebuie să crească
MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI, MS
OR15.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii în cazul zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor
P.Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii
Cuantificarea financiară a pagubelor suferite
Valoarea trebuie să scadă
MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI, ANAR. ANIF, MEC, MTI, MADR
OR16.Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastruturilor existente
Q.Numărul de poduri şi podeţe afectate anual de inundaţii R.Lungimea infrastructurii de transport- drumuri, CF afectată anual de
Reflectă eficienţa măsurilor structurale asupra infrastructurii critice
Aceste valori trebuie să scadă
MTI, MAI
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
OR22.Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele generate de inundaţii
M.Numărul anual de pierderi de vieţi omeneşti şi locuinţe
Eficientizarea sistemelor de informare, alarmare şi avertizare
Această valoare trebuie să tindă spre ‚0’ până în anul 2025
MMP- ABA Prut-Bârlad, MEC, Consiliile Judeţene, MAI; ME, MAPN, ANAR
OR23.Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor
V.Numărul anual de voluntari implicaţi în acţiuni de prevenire şi reducere a inundaţiilor
Indicatorul reflectă gradul de conştientizare a populaţiei implicate direct în reducerea efectelor inundaţiilor
Valoarea trebuie să crească
MMP- ABA Prut-Bârlad, MAI, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale
La realizarea obiectivelor Master Planului trebuie să se ţină seama de prevederile legislative, de reglementările în vigoare, precum şi de implicarea tuturor instituţiilor statului privind managementul riscului la inundaţii pentru domeniile: mediu, ape, sanitar, construcţii, agricultură, păduri, prin care se stabilesc condiţiile pentru fiecare domeniu în parte.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Scopul elaborării Master Planului privind managementul riscului la inundaţii constă în reducerea riscurilor produse de inundaţii în bazinele hidrografice Prut-Bârlad.
Master Planul privind managementul riscului la inunadţii prevede : -5 obiective generale ce abordează protecţia populaţiei, bunurilor
materiale, sociale şi de mediu -15 obiective specifice, ce detaliază obiectivele generale, fiind
organizate pe 3 componente ale abordării dezvoltării durabile, economic- 3 obiective, social- 4 obiective şi mediu- 8 obiective.
OBIECTIVE GENERALE OBIECTIVE SPECIFICE
OG1.Cresterea calitatii vietii umane prin reducerea daunelor la inundatii, prin pregatiri daca apar astfel de evenimente; OG2.Reducerea impactului prin aplicarea masurilor de management al riscului la inundatii (in timp si spatiu) asupra sistemelor ecologice; OG3.Utilizarea corespunzatoare a resurselor privind construirea, intretinerea si exploatarea infrastructurilor , ca urmare a măsurilor de reducere a riscului la inundatii; OG4.Mentinerea unor activitati -agricultura, industrie, activităţi economice, zone locuite
Obiective economice: OS1.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru zonele populate, obiectivele si bunurile economice; OS2.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru infrastructura existenta; OS3.Prevenirea si reducerea daunelor economice prin atenuarea riscurilor la inundatii pentru terenurile arabile cultivate. Obiective sociale: OS4.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru populatie si comunitatile umane; OS5.Prevenirea si reducerea riscurilor la inundatii pentru bunuri publice / comunitare (spitale, clinici, scoli, etc) precum si pentru zonele de recreere; OS6.Prevenirea epidemiilor, minimizarea daunelor privind starea de sănătate a populatiei ca urmare a impactului inundatiilor si a poluarii asociate acestora; OS7.Asigurarea accesibilitatii la infrastructura existent- poduri, aductiuni, podete, aeroporturi, in timpul inundatiilor extreme. Obiective de mediu: OS8.Conformitatea cu Directiva-cadru UE privind apa;
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
situate in zonele inundabile. OG5. Creşterea suprafeţei de pădure în bazinele hidrografice cu risc la inundaţie care va contribui la stabilizarea terenurilor în pantă, stoparea eroziunii şi transportului de aluviuni, retenţia precipitaţiilor în coronament şi în sol, reglarea scurgerilor pe versanţi
OS9.Impiedicarea schimbarii si influentei antropice in geomorfologia bazinelor hidrografice; OS10.Prevenirea poluarii cursurilor de apa si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor si a efectelor asociate lor, asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa; OS11.Protectia si imbunatatirea calitatii terenurilor si, daca este posibil, incurajarea modificarilor in practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafata si inundatiile ca urmare a agriculturii intensive; OS12.Protectia si conservarea ariilor naturale protejate, siturilor arheologice, monumentelor; OS13.Protectia si imbunatatirea mediului si a aspectului estetic OS14.Prevenirea sau minimizarea impactului schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor; OG15.Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin împădurire, a terenurilor agricole, care şi-au pierdut capacitatea de producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice torenţiale.
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
CFMP – E010- Localizarea siturilor de importanţă comunitară şi avifaunistică
CFMP – E011- Localizarea pădurilor CFMP – E012- Localizarea sectoarelor de intervenţie în caz de
poluare CFMP – E013- Principalele surse de poluare în bazinele
hidrografice Prut şi Bârlad CFMP – E014- Localizarea forajelor de apă CFMP – E015- Infrastructura de transport CFMP – E016- Captări de apă subterană şi de suprafaţă CFMP – E017- Localizarea zonelor umede CFMP – E018- Localizarea siturilor cu caracter de patrimoniu
cultural CFMP – E019- Localizarea celulelor de inundaţii
RAPORT DE MEDIU- MASTER PLAN BAZINE
HIDROGRAFICE PRUT-BARLAD
SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920
Baltag E.St., Pocora V., (2009) Reteaua Natura 2000 in regiunea Moldovei – Romania. Ed. univ. A.I. I. Cuza – Iasi. Botnariuc Nicolae, Tatole Victoria (edit.). (2005) Cartea rosie a vertebratelor din Romania. Ed. Acad. Rom. Burac-Tofan Tatiana, Chifu T., (2002) Flora şi vegetaţia din valea Prutului, Ed. Corson, Iaşi. Chifu, T., colab. (2006) Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, Iaşi. Doniţă, N. (1990) Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe. Hume, R., (2002) Complete birds of Britain and Europe. Editura Dorling Kindersley Limited London. 480 p. Ignat Alina Elena, (2009) Aspecte privind Biologia stârcilor, lopătarilor şi ţiganuşilor din zona centrală a bazinului românesc al Prutului, Ed. univ. „Al.I.Cuza”- Iaşi. Nicoara M., Bomher E., (2010) Conservarea Biodiversitatii in jud. Iasi, Editura Pim Iasi. 188p Vartolomei Florin,(2008) Bazinul Prutului - studiu de hidrologie, rezumatul tezei de docorat, Bucureşti. **** European Commission. 2001. Assessment of plans and projects significantly affecting Nature 2000 sites Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive 92/43/EEC. ****Integrating biodiversity into Environmental and Social Impact Assessment Processes. *** Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. ****Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară,
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul oficial al Romaniei. An 176 (XX).nr.98 bis.7 .02.2008. www.mmediu.ro