Page 1
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
RAPORT DE MEDIUPENTRU
PLAN URBANISTIC ZONALANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE
VERZI AFERENTET76/P428/1,COM.SENDRENI,jud.Galati
Realizat de : SC ECOEXPERTIS SRL – responsabil lucrare Ing. Eni Lidia Biolog Garleanu IoanTel/fax:0237612011;mobil :0754060992
În colaborare cu:Drd. ing. Fănel APOSTU b-dul Independenţei nr.13, bl.A1-4, sc.D,ap.18, Iaşitel./fax: 0232212385; Mobil: 0743552313Certificat de atestare pentru efectuarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediuluiÎn domeniile 1, 6, 9, 12, nr. EIM-04-33/11.04.2008Emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
Beneficiar:CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SENDRENI
================================================================== 1
Page 2
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
CUPRINS
DATE GENERALE
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1Scopul si obiectivele principale ale PUZ
1.2 Propuneri de organizare urbanistica
1.3Relatia cu alte planuri si programe
CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
3.1 Relief
3.2 Geologie
3.3 Hidrografia si hidrogeologia
3.4 Clima
3.5 Flora si fauna
3.6 Solurile
3.7 Patrimoniul cultural
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,
comunitar sau international
5.2 Varianta propusa
================================================================== 2
Page 3
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
CAPITOLUL 6
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ
1. Factor de mediu aer
2. Factor de mediu apa
3. Eliminare deseuri
B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ
C. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare
CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI
OPTIME
CAPITOLUL 10
MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR
SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
CAPITOLUL 11
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
================================================================== 3
Page 4
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
INTRODUCERE
Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protecţia
si managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor
de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al
Primariei Comunei Sendreni - judetul Galati, in vederea obtinerii Avizului de Mediu
pentru PUZ –Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente
T76/P428/1,T75/P427/1 - Comuna Sendreni, jud.Galati
Documentatia PUZ a fost elaborata de catre Cabinet individual de arhitectura Gheorghiu
Roxana .
Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului
asupra mediului. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv
starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul
implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante pentru activitate ,
raportat la obiectivele specifice ale PUZ.
S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect Consiliul Local al
Primariei Comunei Sendreni - judetul Galati, folosind criteriile recomandate in anexa 1
la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2.
S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului
asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUZ. S-au facut recomandari in acest sens.
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative
asupra mediului ale implementarii PUZ, luand in considerare obiectivele si aria geografica
de amplasare.
CRITERII pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului
a. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:
- gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte
activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile
de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor;
================================================================== 4
Page 5
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv
pe cele în care se integrează sau care derivă din ele;
- relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu,
mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi
comunitare de mediu
b. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:
- probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor;
- natura cumulativă a efectelor;
- riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu ;
- mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial
afectate);
- valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului;
(iii) folosirea terenului în mod intensiv;
- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe
plan naţional, comunitar sau internaţional.
================================================================== 5
Page 6
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
DATE GENERALE
PUZ – ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI
Denumire proiect: SPATIILE VERZI AFERENTE,com.Sendreni, jud.Galati
Titular/Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SENDRENI
Proiectant general PUZ: CABINET INDIVIDUAL DE ARHITECTURA –
GHEORGHIU ROXANA MARIA
Realizator documentatie mediu: SC ECOEXPERTIS SRL – responsabil lucrare
Ing. Eni Lidia
Tel/fax:0237612011;mobil :0754060992
In colaborare cu:
Drd. ing. Fănel APOSTU
b-dul Independenţei nr.13, bl.A1-4, sc.D,ap.18, Iaşi
tel./fax: 0232212385; Mobil: 0743552313
Certificat de atestare pentru efectuarea Studiilor de
evaluare a impactului asupra mediului in domeniile 1, 6, 9, 12, nr. EIM-04 33/11.04.2008
Emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004)
implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu
autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.
Amplasare:
Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile
verzi aferente „se afla situat in extravilanul agricol al Comunei Sendreni, judetul Galati,
Tarlaua 76, P 428/1, Tarlaua 75, P 427/1 cu o suprafata de 27,769 ha.
Terenul este amplasat la nord de satul Sendreni si se invecineaza cu:
- la Vest – teren intravilan Sendreni;
- la Nord – teren extravilan Sendreni;
- la Est – teren intravilan Sendreni;
================================================================== 6
Page 7
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- la Sud – teren intraviloan Sendreni.
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUZ-ULUI1.1. SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZContinutul PUZ-ului
Proiectul Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente al Comunei
Sendreni a fost realizat de Cabinet Individual de Arhitectura Gheorghiu Roxana Maria si
cuprinde un numar de 4 capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat
aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltarea a comunei.
PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:
• Date de recunoastere a documentatiei
• Obiectul P.U.Z.
• Baza si sursele de documentare
In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:
• Evolutia zonei
• Elemente de identificare si caractersistici semnificative ale zonei
• Incadrarea în teritoriu
• Elemente ale cadrului natural
• Reteaua rutiera
• Ocuparea terenurilor
• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului
• Probleme de protectia mediului
• Necesitati si oportunitati ale populatiei
Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA fiind prezentate:
• Concluzii ale studiilor de fundamentare
• Evolutie posibila, prioritati================================================================== 7
Page 8
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
• Optimizarea relatiilor în teritoriu
• Evolutia populatiei
• Organizarea circulatiei
• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial
• Masuri in zonele cu riscuri naturale
• Dezvoltarea echiparii edilitare
• Protectia mediului
• Reglementari urbanistice
• Obiective de utilitate publica
Capitolul 4 –Concluzii -Masuri in continuare
La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum si
disfunctionalitatile existente.
Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu
dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si
dezvoltarea acestora in urma implementarii PUZ din punct de vedere al locuirii, dotarilor
tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atât cele existente cat si cele ce
urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.
Obiective ale PUZ
Obiectul lucrarii PUZ –Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente,T76
P428/1, T75 P427/1 com. Sendreni , jud.Galati consta in rezolvarea complexa a
problemelor functionale , tehnice si estetice din zona, privind reconversia functionala a
unui teren in suprafata de 27,769 ha din teren arabil extravilan in teren cu posibilitatea de
amplasare a locuintelor ,institutiilor si serviciilor , spatii verzi si modificarea P.O.T-ului
rezultat din noua functiune , in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului
public.
Planul Urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare
specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din
localitate , caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana
================================================================== 8
Page 9
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
accentuata.P.U.Z asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu
Planul Urbanistic General.
In functie de noua politica de dezvoltare rurala a administratiei locale , se considera
necesar a se rezolva in cadrul PUZ-ului problemele impuse de tema solicitata de
beneficiar.
Suprafata totala de teren care se rezolva este de 27,769 ha, conform ridicarii
topografice si ea urmeaza a fi trecuta in intravilanul comunei Sendreni, pentru amplasarea
unor construcţii avand functiuni de: locuinţe cu regim de înălţime mic
(P ÷ P+2) institutii - servicii si spaţii verzi.
Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:
- Valorificarea potentialului existent ;
- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale
Strategii de interventie:
- realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii;
- stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite;
- valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona rezidentiala;
- utilizarea functionala eficienta;
- ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie si
relationare facila a dotarilor propuse;
- stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-
ambientala.
Proiectul PUZ a fost intocmit in baza certificatului de urbanism anexat documentatiei.
REGIM JURIDIC
Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 27,769 ha , se
afla in extravilanul Comunei Sendreni, jud. Galati, T76 P 428/1 si T 75 P 427/1 si este
proprietatea privata a Consililului Local al comunei Sendreni, prin cele doua Ordine ale
Prefectului cu nr. 43,44/04.02.2009. Se propune introducerea terenului in intravilan si
================================================================== 9
Page 10
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
stabilirea relatiilor de indiviziune pentru amplasarea cailor de acces comune, a
constructiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de locuinte si constructii
aferente.
SITUATIA EXISTENTA
Comuna Sendreni este amplasata în partea de sud a judetului Galati fiind limitrofa
municipilui Galati (la o distanta de 10 km) ,teritoriul administrativ are urmatoarele
vecinatati :
- la est – municipiul Galati
- la nord comuna Smardan
- la nord vest comuna Schela
- la vest – comuna Branistea
- la sud – judetul Braila
Amplasamentul analizat prin prezenta lucrare se regaseste in partea de nord a satului
Sendreni , in extravilan si are ca vecinatati :
- la nord :teren extravilan al comunei Sendreni ;
- la sud, est si vest :teren intravilan al comunei Sendreni.
Accesul la amplasament se face perimetral prin drumurile existente , ce urmeaza a se
moderniza , pentru a satisface indicele de motorizare rezultat prin lotizare.
Zona studiata , in suprafata de 27,769 ha , pentru care se face reconversia functionala ,
este adiacenta conturului intravilanului probat prin PUG , pe laturile de sud , est si vest.
OCUPAREA TERENULUI
In prezent terenul este liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren
agricol.
Disfunctionalitati:
Din analiza situatiei existente , prin reconversia functionala a unei suprafete de
teren arabil in intravilan pentru functiunile :locuinte,institutii si servicii , spatii verzi
amenajate , se desprind urmatoarele probleme ce necesita rezolvare :
• asigurarea unui parcelar coerent , cu suprafete sensibil egale, avand asigurat acces
================================================================== 10
Page 11
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
direct si orientare corespunzatoare functiunii de locuire ;
• rezolvarea unei trame stradale care sa asigure accesul la toate parcelele ;
• rezolvarea sistemului de alimentare cu apa, canalizare , energie electrica , telefonie
si gaze pentru asigurarea bunei functionari a zonei ;
• stabilirea regulamentului local de urbanism aferent PUZ ca instrument de lucru in
aplicarea prezentelor categorii de interventii.
ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA
⇒ Cai de comunicatie si transport
Teritoriul comunei este traversat de drumurile nationale DN 2B si DN 25 prin care
comuna este legata spre est de Galati, la sud de Braila , iar spre vest de comuna
Branistea.Un alt element structurat il constituie si calea ferata , situata la sud de satele
Sendreni si Movileni si la nord de satul Serbestii Vechi.
Ansamblul nou propus de locuinte , este amplasat in partea de nord a satului
Sendreni(limitrof intravilanului).
Reteaua de strazi , croita liniar si ordonat prin prezentul PUZ va fi cu profil in doua
pante iar accesul auto la loturile nou create se va face facil.Latimea partii carosabile va fi
de 5,5, m cu doua benzi de circulatie , iar distanta dintre imprejmuirile proprietatilor de 12,5
m.
Apele de pe platforma drumului vor fi dirijate si evacuate prin pante transversale si
longitudinale spre emisari din zona (rigole de o parte si de alta a carosabilului cu latimea
de 1,0 m).
Circulatia pietonala se va face prin amenajarea de trotuare cu latimi de 1,00 m ,
adiacente zonei verzi de protectie (0,75 m) ce flancheaza drumul.
Alimentarea cu apa potabila
Gospodarirea apelor
In prezent in comuna exista o retea de apa ce deserveste consumatorii existenti.
Aceasta retea nu este dimensionata corespunzator pentru a prelua noii consumatori din
zona.
================================================================== 11
Page 12
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
La aproximativ 200 m de amplasamentul studiat se afla conducta de alimentare cu
apa Dn 1000 mm amplasata paralel cu DN 25.
Canalizarea apelor uzate
Zona studiata nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate
menajere.Apele pluviale se scurg gravitational in functie de configuratia terenului.
Principalele disfunctionalitati constatate sunt:
• Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere;
• Lipsa rigolelor si santurilor de scurgere.
Alimentarea cu energie termica si gaze naturale
In comuna Sendreni nu exista sisteme centralizate de producere si distributie a
energiei termice.
Alimentarea cu energie electrica
In prezent pe amplasamentul studiat exista retele electrice aeriene de medie
tensiune (20 kV).Aceste retele de medie tensiune sunt dimensionate din punct de vedere
electric pentru a asigura o densitate economica de curent, precum si pentru a raspunde la
o serie de solicitari diverse(scurtcircuit, curent maxim admis, verificare la caderea de
tensiune).In zona nu exista retele de telefonie.
1.1PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA
Zonificarea si bilantul teritorial propus
Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin
realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona
dominanta.
Intravilanul aprobat al comunei Sendreni este de 482,99 ha , la aceasta suprafata
se va adauga terenul studiat de 27,769 ha , care va deveni un UTR la o reactualizare a
PUG-ului comunei Sendreni.
================================================================== 12
Page 13
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
In urma reconversiei functionale , zona studiata va avea functiunile de :locuinte si
servicii, spatii verzi amenajate.
Se propune amplasarea a 279 loturi pentru locuinţe, instituţii publice, servicii şi spaţii verzi
amenajate.
Bilant teritorial general
DENUMIRE ZONASuprafata
(ha)Ac(mp)
Ad(mp)
Loturi locuinte 19,884 59652,00 119304,00Lacas cult 0,490 1860,00 1860,00Spatii verzi amenajate 1,630 - -Suprafata apa 0,525 - -Carosabil si trotuare 5,240
52400,0052400,00
TOTAL 27,769 113912,00 173564,00
P.O.T :41,02
C.U.T: 0,625
Regim de inaltime maxim: P+2E
Obiective de utilitate publica
• modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor,
modificarea traseelor unor circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare
si realizarea de parcaje publice;
• lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor
tehnico – edilitare;
• amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement;
• dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.
1.2RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:
• Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;
• Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;
================================================================== 13
Page 14
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
• Discutii la nivelul administratiei publice locale;
• Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;
• Studiu geotehnic;
● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.
CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1.Calitatea factorilor de mediu
Factor de mediu apa
Principala apa de suprafata care traverseaza teritoriul comunei Sendreni este
raul Siret, care conform STAS 4706/1988, se incadreaza in categoria a III-a de calitate,
ceea ce nu corespunde necesitatilor consumatorilor din zona.Pe ultimul tronson al raului
Siret, principala sursa de poluare o constituie SIDEX –ul , care evacueaza apele uzate
direct in Siret prin intermediul baltilor Catusa si Malina.Acestea reprezinta un bazin
decantor al apelor uzate de pe platforma combinatului.Apele uzate sunt evacuate in iazuri
decantoare, iar din iaz, dupa decantare , apa trece in baltile Malina si Catusa.Decantarea
se face pe teritoriul administrativ al comunei Sendreni.
Fata de limitele admise prin autorizatia de mediu, s-au inregistrat usoare
depasiri in balta Malina, dupa cum urmeaza :pH-ul pe toata perioada anului cu exceptia
lunilor aprilie, mai, septembrie, si cianuri-izolat in luna august(0.08mg/l)
In prezent , in comuna Sendreni exista sistem centralizat de alimentare cu
apa, insa nu exista canalizare.Apele uzate sunt evacuate necontrolat in mediu, contribuind
la poluarea cursurilor de apa si a apelor subterane.
Apa freatică nu a fost analizată chimic şi bacteriologic în zona de amplasare a
obiectivului însă datorită inexistenţei pe amplasament a unor surse de poluare pentru
acest factor de mediu, se considera că aceasta nu este poluată.
================================================================== 14
Page 15
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Prin realizarea P.U.Z. şi dotarea cu fose septice ecologice individuale, se evită
deversarea necontrolată a unor ape reziduale provenite de la noile construcţii în emisar
sau în sol.
Factor de mediu aer
In zona comunei poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon
(CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si
anorganice.
Procese de combustie
Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile
(trafic rutier).
Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn,
carbune) si lichid (motorina);
- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf,
pulberi in suspensie.
Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se
caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea
poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila.
O posibila sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum,
mirosuri dezagreabile, o poate reprezenta combustia neautorizata, in aer liber a unor
deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea
necontrolata a deseurilor menajere.
Surse mobile: - circulatia pe DN25 si DN2B (E87) si pe drumurile locale
(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in
comun).
Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor
rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante
organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi. ================================================================== 15
Page 16
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
O alta sursa de poluare a atmosferei in comuna Sendreni o constituie
Combinatul Siderurgic Galati, aflat in imediata vecinatate a comunei .Principalele tipuri de
poluanti evacuati sunt :poluanti iritanti(SO2,NO2,pulberi),asfixianti(CO,H2S)sau
cancerigeni(HAP,3-4 benzopiren).
Calitatea factorului de mediu aer la nivelul judetului Galati este monitorizata
permanent de Agentia de Protectia Mediului Galati prin reteaua de supraveghere a calitatii
factorilor de mediu.Prin reteaua de supraveghere APM Galati are puncte de prelevare a
probelor si la nivelul comunei Sendreni, respectiv :un punct de prelevare a poluantilor
gazosi in incinta SC AGROMEC S.A. Sendreni, 2 puncte de control a pulberilor
sedimentabile la nivelul comunei, un punct de prelevare a pulberilor in suspensie (SC
AGROMEC S.A. Sendreni), un punct de recoltare a precipitatiilor atmosferice .
Concluziile cuprinse in « Raportul asupra calitatii factorilor de mediu –luna
decembrie 2008» sustin ca nu s-au semnalat depasiri ale valorilor maxime admise, in
punctele de monitorizare si nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter
neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice mari .
În vecinătatea amplasamentului nu există în prezent surse majore de poluare a
aerului.
Nivel zgomot
Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante
generatoare de zgomot, singura sursa fiind circulatia rutiera.
Factor de mediu sol
Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii
normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau
create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.
Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau
practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor
rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a
unor substante chimice in practica agricola.
Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:
================================================================== 16
Page 17
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici –
NH4+, NO2, NO3; fosfati; pesticide;
- combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la
alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);
- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate.
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile
economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca
sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la
resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste
resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate
asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de
„stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii
industriale si „reconcilierii omului cu natura”.
La data intocmirii raportului ,in zona amplasamentului studiat , s-a constatat faptul
că nu există surse de poluare majoră .
Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate,
relevand o serie de efecte negative:
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si
urbanistic;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in
concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa
in contextul spatial – functional al comunei;
- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate,
de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate
pe cele 4 mari categorii de factori:
================================================================== 17
Page 18
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
• cauzate de factori de natura fizico-geografica;
• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
• cauzate de factori de natura spatial-functionala;
• cauzate de factori de natura socio-spatiala.
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
Descrierea zonei de amplasament
Amplasamentul analizat prin prezenta lucrare se regaseste in partea de nord a satului
Sendreni , in extravilan si are ca vecinatati :
- la nord :teren extravilan al comunei Sendreni ;
- la sud, est si vest :teren intravilan al comunei Sendreni.
Cele doua parcele din tarlalele 75 si 76 sunt situate de o parte si alta a paraului
Rusca Mare, fiind despartite intre ele de drumurile de acces in zona , cu directiile
aproximative nord-sud si est-vest, care constituie conturul acestor parcele.
Terenul este arabil si are o suprafata aproximativ plana , cu slabe denivelari locale
si inclinari generale de la nord la sud , dar si inspre vest in tarlaua 75 parcela 427/1 si
inspre est in tarlaua 76 parcela 428 /1 catre paraul Rusca Mare.
3.1 Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului
Comuna Sendreni este situata la limita de sud a teritoriului judetului Galati, fiind
limitrofa municipiului Galati(la o distanta de 10 Km) si are o suprafata totala de 4733.55 ha.
Aceasta unitate administrativa se învecineaza la nord cu comuna Smardan, la sud
cu Jud. Braila, la nord-vest cu comuna Schela, iar la vest cu comuna Branistea si la est cu
municipiul Galati .
Satele componente sunt Sendreni, Movileni si Serbestii Vechi .
Comuna Sendreni este situata de-a lungul drumului national DN2B(E87)(Galati-
Braila) si DN25 (Galati-Tecuci), intersectia acestor artere fiind pe teritoriul comunei .
================================================================== 18
Page 19
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
In privinta retelei nationale feroviare, comuna are acces imediat la linia dubla Galati-
Tecuci si Bucuresti-Galati prin intermediul garii din satul Sendreni si halta din satul
Serbestii Vechi.
Asezarea geografica
Teritoriul comunei Sendreni se afla in zona de campie a judetului Galati , campia
Covurlui situata intre Prut, Siret si Dunare, ocupand partea sudica a acesteia.
Comuna are o suprafata totala de 4733.55 ha si cuprinde 3 localitati:Sendreni, Serbestii
Vechi si Movileni.
Câmpia Covurluiului se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului
Covurluiului si se desfãsoarã pânã la lunca Prutului. Este o zonã de terase cu podisuri
largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. Campia Covurlui este
formata dintr-o asociere de campuri cu altitudine de 80-200 m , coborand in evantai de
curburi si platouri ce scad in altitudine spre sud.
================================================================== 19
Page 20
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Fig nr 1. Asezarea geografica a comunei Sendreni
Geomorfologic amplasamentul studiat este situat in zona de terasa a Siretului,
traversata in aceasta zona de paraul Rusca Mare , cu apa permanenta , cu debit mare in
perioadele cu precipitatii abundente si cu zona de inundare in vecinatatea drumului
judetean , unde tuburile de scurgere nu pot prelua toata cantitatea de apa pluviala.Practic
tarlaua 75 parcela 427/1 este situata pe malul stang al paraului Rusca Mare si tarlaua 76
parcela 428/1 pe malul drept al aceluiasi parau.
3.2 Geologia
Incadrat în partea de sud-est a bazinului hidrografic al râului Siret, structural,
perimetrul analizat face parte din Platforma Valahă. Peste soclul cristalin urmează o
cuvertură sedimentară, care se încheie catre suprafata cu depozite cuaternare alcătuite
din nisipuri, pietrisuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri si depozite loessoide, ale căror
grosimi depăsesc câteva sute de metri, ca urmare a intensitătii deosebite a miscărilor de
lăsare din cuaternar. Grosimea depozitelor loessoide creste cu inaintarea catre sud est.
Unitatile de Vorland, respectiv Platforma Moldoveneasca (sectorul sud vestic al Platformei
Est- europene) si Platforma Valaha (parte a platformei Moesice) intre care se interpune
Orogenul Nord Dobrogean, reprezinta unitatile geostructurale majore care au conditionat
evolutia ulterioara a spatiului de la exteriorul Curburii Carpatilor.
Campia Siretului Inferior are in fundament formatiuni ce apartin atat Soclului
baikalian cat si Orogenului nord – dobrogean, structuri fragmentate de faliile Galati – Sf.
Gheorghe si Peceneaga - Camena. Soclul compartimentat de falii profunde in blocuri ce
s-au deplasat independent pe verticala, a dus la sedimentari mai active si implicit la
diferente mari ale cuverturii de la un sector la altul.
Soclul este alcatuit din formatiunea sisturilor verzi, prelungire a aceleiasi formatiuni
care apare la zi in Masivul Central Dobrogean, slab consolidata si metamorfozata in faza
baikaliana.
================================================================== 20
Page 21
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Ulterior consolidarii fundamentului au avut loc miscari de basculare, ce au
determinat transgresiuni si regresiuni marine, astfel incat in succesiunea depozitelor
acumulate s-au putut separa patru cicluri de sedimentare: Cambrian –Westphalian,
Permian final-Triasic, Dogger – Cretacic si Badenian –Pleistocen. Fazele de exondare au
fost considerate ca reprezentand ecoul paroxismelor tectogenetice ale fazelor finale ale
orogenezei hercinice (faza paleokimerica si laramica).
Din punct de vedere geologic, regiunea, ca parte a Campiei Siretului Inferior,
reprezinta un sector al Depresiunii Predobrogene in care mantaua este alcatuita din
formatiuni loessoide, pietrisuri si nisipuri, din depuneri torentiale situate peste o succesiune
groasa de strate de argile si nisipuri. Fundamentul ce sustine cuvertura sedimentara este
reprezentat prin calcare de varsta cretacica, jurasica si triasica.
Se disting trei zone geomorfologice pentru satele Şendreni, Movileni şi Şerbeştii Vechi :
• zona de terasa inalta
-nu sunt restrictii constructive si de inaltime;
-distanta minima fata de cornisele versantului este de minim 50m;
- presiunea conventionala Pconv=150kPa
-adancimea de fundare 1.20 m de la suprafata terenului pe stratul de loess
• zona de terasa medie
-fundare in stratul de loess la h=1,20-1,50 m
-presiunea de fundare Pconv =120-150 kPa pentru grupari fundamentale de calcul
pentru constructii mai mici de P+4
-pentru constructiile mai mari de P+4, fundarea se va face pe perne de pamant,
piloti, radiere, functie de incarcari constructive si de sistemul static adoptat.
• zona de lunca
-constructii usoare P sau P+1
-fundare sub adancimea de inghet cu incastrare 0,2-0,3 m si presiuni mici de fundare
restrictii la subsol
================================================================== 21
Page 22
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Harta geologica cu zona de referinta Com Sendreni
Geologic zona este constituita in suprafata din depozite cuaternare de natura
eoliana(loessuri) si aluvionara (prafuri, argile , nisipuri)
Tectonica
Tectonic comuna Sendreni se afla in partea de nord a liniei de fractura Focsani-
Namoloasa-Galati, fapt ce face sa se resimta cutremurele de pamant ce au loc in muntii
Vrancei.
Seismic comuna Sendreni prezinta gradul VIII de intensitate seismica, conform
STAS 11100/1/1993 , o perioada de colt de Tc= 1,0 sec si o acceleratie orizontala a g
=0,24 g pentru o perioada IMR de 100 ani , conform Cod de proiectare seismica –Partea I
– Prevederi de proiectare pentru cladiri , indicativ P-100-1/2006 .
Adancimea de inghet pentru Sendreni este de 1,00 m conform STAS 6054/1977.
Zone interzise constructiv sunt zonele instabile ca versantii terasei superioare, vaile de
eroziune si zona de margine a baltilor.
================================================================== 22
Page 23
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Intreaga regiune, ca parte a Campiei Siretului Inferior, este implicit, si in prezent
afectata de un proces de scufudare lenta si continua.
Caracteristica tectonica a estului Campiei Romane si implicit a Campiei de
subsidenta a Siretului inferior este prezenta sistemului de falii de varste diferite, unele
reactivate ulterior, dispuse in sistem rectangular si orientate nord-sud si est-vest, separa
intreaga platforma in horsturi si grabene ingropate sub o cuvertura sedimentara de grosimi
diferite. Unele dintre aceste falii sunt falii crustale care separa sectoare de socluri cu
constitutii, origini si varste diferite, altele au amploare mai redusa, sunt mai recente si
marcheaza compartimente mai ridicate separate de zone depresionare. La nivelul
suprafetei topografice, diferentele de pozitie a blocurilor din fundament sunt puternic
estompate de grosimea depozitelor cuverturii sedimentare.
Resursele naturale
Resursele naturale ale comunei Sendreni sunt în rezerve foarte reduse, sub limita
exploatabilitatii rentabile economic. Local si cu totul ocazional se exploateaza argilele
prafoase loessoide pentru necesitati locale aleatorii.
Relieful
Unitatea de relief careia i se suprapune teritoriul administrativ al comunei Sendreni
este reprezentata de sectorul extrem sudic al Campiei Covurluiului, respectiv Campia
Lozovei. Câmpia Covurlui este formată dintr-o asociere de câmpuri cu altitudine de 80-
200 m, coborând în evantai de curburi şi platouri ce scad în altitudine spre sud. Aspectul
genearal al reliefului este usor valurit, definit de prelungirile digitate ale Dealurilor
Cornetului, Obreja, Rusca Mica si Spanului catre sud, definind interfluviile dintre vaile lui
Manolache, Rusca si Rusca Mare. Orientarea generala a culmilor interfluviale si a vailor
este pe directie nord vest – sud est, directie in care scade si altitudinea. Regiunea extrem
nord vestica, situata in apropierea drumului ce leaga localitatile Schela si Smardan, se
afla in zona de maxima altitudine (80m). In extremitatea sud estica, la est de Movileni, in
imediata apropiere a luncii Dunarii, altitudinea coboara pana la 20m. In lungul
aliniamentului sudic al arealului se produce racordul dintre subunitatea Cimpiei Lozovei si
================================================================== 23
Page 24
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
cea a Campiei Siretului Inferior respectiv intre unitatile Podisului Moldovei, de la nord si
Campia Romana, situata la sud.
Caracteristica reliefului în aceasta zonă, o constituie prezenţa unor interfluvii cu suprafeţe
cvasiorizontale racordate prin versanţi frământaţi şi expuşi fenomenului de eroziune.
Caracterul friabil al depozitelor din constituţia acestei regiuni favorizează dezvoltarea
proceselor deluviale pe versanţi.
Subunitatile individualizate la nivelul regiunii, marcate de diferente majore, sunt:
• Sectorul inferior al Culoarului Siretului,
• paleo-albiile puternic meandrate, transformate in balti ,belciuge si suprafete
inmlastinite situate majoritaea pe dreapta cursului actual .
Sectorul inferior al Culoarului Siretului, cuprinde albia minora, ocupata de cursul
principal al Siretului, si bratele secundare, garlele, meandrate din albia majora. Siretelul
sunt brate secundare ale Siretului, dezvoltate pe o albie mai veche a raului, si toate
deopotriva reprezinta elemente insemnate in peisajul regiunii dar mai cu seama in
echilibrul ecologic al acesteia. Toponime si hidronime ca Potcoava, Bratul Mort, Cotul
Mare sustin evolutia continua a albiei Siretului.
Astfel se diferentiaza doua subunitati distincte impuse de altitudine: regiunile
joase, provenite din sectoare ale vechii albii minore si regiunile inalte astazi exploatate ca
terenuri agricole.
Altitudinea absoluta a reliefului, dominat de suprafete cvasiorizontale scade usor
catre sud si est Altitudinea maxima este in nord-vest si masoara pe Siret, in timp ce in
extremitatea sud-estica, la Sendreni ajunge la 7m. Arealul nordic inregistreaza un ecart
mai mare de 100 de metri, in timp ce diferentele dintre altitudinea maxima si cea minima
din arealul sudic sunt de doar 15m. In cadrul arealului sudic diferentele intre cele doua
trepte - regiunile joase si cele inalte ale campiei- sunt de maxim 1,7m. Exceptand malurile
cursurilor de apa, pantele sunt in jurul valorii de 5º.
Relieful minor include deasemeni crovuri, unele ocupate de vegetatie de lunca si
estompate in peisaj, popine si martori ale paleoalbiilor, microdepresiuni de albie, maluri
de albie.
================================================================== 24
Page 25
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Pentru determinarea stratificatiei terenului in zona indicata s-au executat 7 foraje cu
sondeuza de 2 ’’ duse pana la adancimi de 6,5 m fata de cota terenului .
Deasemenea s-a tinut cont si de stratificatia terenului intalnita in forajele executate
anterior in vecinatate pentru diverse obiective (locuinte individuale din partea de vest a
zonei studiate, sala de sport )
Din forajele executate , rezulta urmatoarele :
1. In zona inalta a versantilor sub solul vegetal de 0,70-1,00 m grosime , se intalneste
un strat de loess galben macroporic , sensibil la umezire , grupa B pana adancimi
cuprinse intre 1,5- 5,00 m fata de cota terenului ;In continuare pana la adancimea
de 5,20 m se intalneste un strat de nisip prafos-mediu galben , cu indesare medie si
rar pietris pe alocuri.Urmeaza pana la adancimea de -6,50 m , unde s-au oprit
forajele un strat de argila nisipoasa galbena , vartoasa.
Apa subterana nu a fost intalnita in forajele executate , nivelul hidrostatic fiind situat
la adancimea de 9,50 m -12 m fata de cota terenului (din fantanile din zona)================================================================== 25
Page 26
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
2. In zona joasa a versantilor sub solul vegetal cu grosime de 1,2-2,3 m se intalneste
un strat de praf argilos loessoid galben-cafeniu vartos , putin sensibil la umezire
grupa A cu calcar , pana la adncimi de 5,3-5,5, m.Urmeaza pana la adancimi de 6,5
m unde s-au oprit forajele executate , un strat de praf argilos cafeniu consistent.Din
forajul de adancime executat anterior pentru moara de grau SC ARCADA S.A. ,
rezulta ca praful argilos cafeniu se intalaneste pana la 10 m , unde s-a oprit forajul
executat, iar de la adancimea de 8,0 m devine moale.
Apa subterana n-a fost interceptata in forajele executate , nivelul hidrostatic fiind
intalnit la adancimi variabile , cuprinse intre 6,5-8,2 m , in functie de cotele terenului, din
fantinile si forajele executate in zona.
3.3 Hidrografia
Reţeaua hidrografică a comunei Şendreni este parte componenta a bazinului
hidrografic Siret. Reteaua apelor de suprafata cuprinde un sector (de cca. 7 km) al
cursului inferior al Siretului situat in sudul regiunii, orientat pe directie est – vest, si
sectoarele inferioare ale cursurilor vailor Rusca Mica – Rusca(9 km);, Obreja si Valea lui
Odobescu (3 km). Vaile afluente Siretului au cursuri cvasiparalele cu orientare generala
nord – sud, cu usoare devieri catre est, incrustate intre prelungirile extrem sudice ale
Colinelor Tutovei.
Acestora li se adauga lacul Mălina (176 km2) alimentat de paraiele Valea lui Manolache,
Coada Malina si Valea Movileni.
Siretul este una dintre principalele artere hidrografice ale Romaniei, cu debitul cel
mai mare dintre raurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42890 km2, si o
lungime totală a cursului de 559 Km,
Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Ciuslea este de 179
mc/s, distributia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidentiind o valoare medie de
42% primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%.
Cele mai evidente diferente se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai scăzută,
aceasta realizându-se toamna datorită conditiilor fizico-geografice din bazinul hidrologic.
================================================================== 26
Page 27
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Nivelul hidrostatic al pânzei de apă freatică se găseşte cantonat în nisipuri şi
pietrişuri, el fiind interceptat de foraje la adâncimea de 20 – 30 m pe terasa superioară, 10
– 15 m pe terasa inferioară şi la circa 2 – 3 m în zona de luncă. Peisajul este dominat de
cele doua componente hidrografice majore: Balta Malina si sectorul de curs al Siretului.
Din intreaga suprafata a Baltii Malina, cca. ¾ se suprapun teritoriului administrativ al
comunei Sendreni.
Alimentarea apelor din reteaua hidrografica este predominant pluviala, regimul hidrologic
caracterizandu-se prin absenta viiturilor de iarna, prin faptul ca apele mari de primavara
incep in martie si tin pana in mai si prin existenta viiturilor in iulie –august.
Se impune insa a fi precizat faptul ca marea parte a peisajului si in special reteaua
hidrografica si microrelieful regiunii au fost puternic transformate de interventia antropica,
materializata in balti al caror nivel hidrografic este controlat, diguri de directionare a
apelor, dar si excavatii sau. depozite haotice de materiale. Gradul de interventie asupra
luncii este din ce in ce mai accentuat catre aval. Trupul sudic comparativ cu cel nordic, al
Ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se caracterizeaza printr-un
grad mai ridicat de antropizare, aproape intreaga albie majora fiind marcata de
numeroase canale si balti amenajate. Reteaua amenajata de canale are structura majora
orientata pe directia naturala a pantei generale a reliefului, respectiv nord-vest sud-est.
Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale.
3.4 Clima
Teritoriul comunei Şendreni, ca şi întreg teritoriul judeţului Galaţi, aparţine sectorului
de clima continentală, specifică ţinuturilor cu clima de câmpie şi podiş.
Zona de nord a comunei beneficiază de un topoclimat de terase bine însorite,
cu dinamica atmosferei activă, cu mai puţina umezeala decât zonele din apropierea bălţii
Mălina cu un topoclimat de baltă - luncă, cu mai multa umezeală şi temperaturi ceva mai
coborâte.
Se poate spune că, din punct de vedere climatic, atât oraşul Galaţi, cât şi zona lui
înconjurătoare din care face parte şi comuna Şendreni, este caracterizată printr-o
amplitudine mare a variaţiilor de temperatura şi prin precipitaţii cantitative reduse.
================================================================== 27
Page 28
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Conditiile climatice din perimetrul analizat sunt rezultatul direct al interactiunii dintre
radiatia solară, circulatia generală a atmosferei si suprafata activă subiacentă, la care se
adaugă influenta tot mai accentuată a activitătilor antropice.
Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima temperat-
continental moderat. Regiunea apartine, conform zonarii climatice specifica climei
continentale, climatului de campie si de padure.
Radiatia solară constituie sursa energetică primară pentru majoritatea proceselor
geofizice si biologice dintr-un sistem si are pentru acest areal,valori între 125 si 127,5 kcal/
cmp.
Circulatia generală a atmosferei este factorul climatogen care stă la baza tuturor
variatilor neperiodice ce se înregistrează atât pe parcursul celor patru anotimpuri cât si de
la un an la altul.
Deasupra bazinului Siretului, vara cât si în cele două anotimpuri de tranzitie sunt
frecvente advectiile de aer temperat - oceanic. Desi puternic transformate la trecerea
Carpatilor, ele dau totusi ploi abundente în sezonul cald si ninsori viscolite iarna. În
sezonul rece predominante sunt masele de aer temperat-continental, care pătrund dinspre
nord-est si est, ele provocând geruri puternice care persistă zile în sir. Masele de aer
tropical-continental sunt frecvente vara, când pătrund dinspre sud si sud-est, determinând
încălziri excesive.
Temperatura aerului. Este caracteristica climatică cea mai importantă, de ea
depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si condensarea,
dilatarea si contractarea materialelor), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra
unui mare număr de activităti.
Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru
ecosistemele forestiere din lunca Siretului, având un rol limitativ pentru elementele biotice
ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi cu ceilalţi
factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere.
Observaţii asupra distribuţiei spaţiale şi temporale s-au făcut prin analiza
histofenogramei şi a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale. Pentru perimetrul
studiat media multianuală este de 9,5°C, valoare ce pune în evidentă rolul hotărâtor al
suprafetei active-subiacente. Aflată în strânsă dependentă de bilantul radiativ-caloric si
================================================================== 28
Page 29
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
implicit de radiatia globală, temperatura aerului are o evolutie anuală foarte asemănătoare
cu evolutia acestora. Astfel valorile termice cresc din ianuarie (luna cu media cea mai
coborâtă: - 3,8°C) până în iulie (21,6°C), după care scad din nou până în ianuarie.
Regimul temperaturilor aerului la staţia meteo Galati
LUNAI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,7 2,4
Diferentele termice de la o lună la alta sunt mici între ianuarie si februarie -3,8°C si
respectiv -1,8°C, cresc substantial între februarie si martie si au valori maxime între martie
si aprilie (3,5°C si 10, 0°C).
Valorile temperaturilor medii pe anotimpuri sunt: 9,9 ºC – primavara, 20,9ºC- vara,
10,9ºC- toamna si –1,9ºC, iarna. In perioada de vegetatie temperatura medie este de
13,3ºC.
Amplitudinea termica anuala este 24ºC. Temperaturile extreme inregistrate in zona
au fost de 39,3ºC (maxima absoluta, inregistrata la 10.08.1951) si -33,0 ºC (minima
absoluta inregistrata la 25.01.1942).
Fenofazele plantelor se produc sub directa influenta a conditiilor climatice din
perioada de vegetatie. Trecerea valorilor temperaturilor prin anumite praguri si in deosebi
prin cel de 10 oC constituie inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie.
In urma observarii directe a fenofazelor pentru cateva specii de plante din acest areal s-a
putul constata ca regimul termic este favorabil dezvoltarii unei vegetatii mezofile.
================================================================== 29
Page 30
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Histofenograma multianuala
-10
-5
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
luna
To
C
Evapotranspiratia potentiala (valori medii lunare)
LUNAI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-- -- 25 60 95 105 100 80 50 25 5 -
Umiditatea relativa a aerului in luna iulie are valori de 60-70%. Importante pentru
componentele biogeografice, sunt urmatoarele momente:
• data medie a primei ninsori 20 octombrie;
• data medie a ultimei ninsori 15 aprilie;
• data medie a instalarii primului strat de zapada 1 noiembrie
Pentru arealul analizat indicele de ariditate De Martonne:are valoarea 38.
Precipitatiile atmosferice reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a
climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o importantă
deosebită în activitatea practică.
Regimul precipitaţiilor
LUNAI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
28,4 29,2 27,9 47,0 59,3 69,5 50,7 45,2 31,9 41,2 37,1 35,7
Cele mai mari cantităti, medii lunare de precipitatii cad în lunile mai, iunie si iulie, când
intensificarea activităti din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea aerului oceanic umed
si când temperaturile ridicate amplifică miscările termo- convective.
================================================================== 30
Page 31
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Grafic privind regimul precipitatiilor
01020304050607080
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luna
mm
Numarul zilelor cu precipitatii dintr-un an este de cca.120, dar exista variatii
notabile, iregistrandu-se perioade mai bogate in precipitatii (ani ploiosi) urmate de
perioade cu precipitatii in cantitati mici, ori chiar perioade de seceta.
Regimul eolian suferă în general o influentă generată de pătrunderea maselor de
aer. În linii generale, frecventa cea mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est,
urmate de cele care bat din directia sud si sud-est.
directia generala a vantului
-30
20ì
$
8
$
ì
¬ �
¬ �
Alte fenomene meteorologice
================================================================== 31
Page 32
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Printre fenomenele meteorologice deosebite de iarnă, viscolele sunt cele mai
frecvente, iar vara sunt destul de frecvente secetele, care pot dura mai mult de 30 de zile.
Desfasurarea spatiala redusa, uniformizeaza aspectele climatice pentru intreaga regiune.
Se pot sesiza insa microclimate de adapost in cazul trupurilor de padure si de circulatie
mai intensa a maselor de aer in cazul culoarelor cursurilor de apa, majoritatea orientate pe
directie nord – sud.
Datorita artificializarii vegetatiei din acest areal si a inlocuirii speciilor autohtone cu o
cultura intensiva de plop american, in perioadele cu viscole se produc numeroase
doboraturi de vant. Se justifica in acest fel reintroducerea a speciilor de arbori
caracteristice biocenozelor din lunca Siretului.
3.5 Flora, fauna si rezervatii naturale
Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate ce are scopul sa
mentina intr-o stare de conservare favorabila o selectie a celor mai importante tipuri
de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si specii ale Europei
(enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari .
Directiva asupra Conservarii Pasarilor si Directiva asupra Conservarii Habitatelor Naturale
si a Faunei si Florei Salbatice asigura un cadru pentru desfasurarea politicilor in domeniul
conservarii naturii de catre Statele membre UE si reprezinta cele mai semnificative
angajamente internationale luate de aceste State in directia conservarii naturii. Printre
acestea: se adreseaza unei game variate de probleme si contin obligatii concrete, in
special referitor la realizarea unei retele coerente de arii protejate. Aceste doua Directive
stabilesc nivelul minim de standarde pentru conservarea biodiversitatii adoptate de catre
Statele membre si care reprezinta o parte esentiala a Celui de al Cincilea program de
Actiune in domeniul Mediului. Mai mult decat atat, conform Tratatului de la Roma (Articolul
130 r), amendat de Actul European Unic si ulterior de catre Tratatul de la Maastricht,
masurile UE in domeniul mediului trebuie sa fie integrate in alte politici ale UE. Aceasta
inseamna ca toate politicile si instrumentele UE trebuie sa fie conforme cu cadrul juridic al
UE in domeniul mediului, lucru aplicabil si acestor doua directive.
================================================================== 32
Page 33
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Reteaua Natura 2000 este formata din:
- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite conform
Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale si a
Faunei si Florei Salbatice) si
- arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) - constituite conform
Directivei Pasari (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea pasarilor salbatice).
Scopul Reţelei Natura 2000 este oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe
termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.
Natura 2000 are ca obiective identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru
protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi a coridoarelor de legătură dintre
acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.
Activităţile economice pot continua într-un sit Natura 2000, cu condiţia evitării activităţilor
care ar putea afecta speciile sau habitatele pentru care a fost desemnată zona.
Zona suprapusa luncii Siretului este declarata arie de protectie speciala
avifaunistica prin HG 1284/2007, avand codul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Situl este declarat pentru protectia speciilor de pasari, multe dintre ele fiind
enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: conform fisei standard pentru
ariile de protectie speciala.Situl prezinta importanta atat pentru populatiile cuibaritoare,
migratoare, dar si pentru oaspetii de iarna.
71. ROSPA0071 Lunca Siretului InferiorJudeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%)Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%), Mărăşeşti (16%), Năneşti (10%),Ploscuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%)Judeţul Galaţi: Brăniştea (58%), Cosmeşti (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%),Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi(<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăreşti (15%)
================================================================== 33
Page 34
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
================================================================== 34
Page 35
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
================================================================== 35
Page 36
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
================================================================== 36
Page 37
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Biodiversitatea reprezinta insaşi fundamentul existentei umane. Astfel diversitatea
ecologica reprezinta variabilitatea totala a vieţii pe Pamant şi se refera de fapt la
variabilitatea plantelor, animalelor, microorganismelor şi a ecosistemelor in care acestea
apar. Plecand de la ecologie (studiul relaţiilor dintre organisme şi mediul inconjurator, atat
biotic cat şi abiotic), s-a trecut şi la studiul diversitaţii ecologice, care se refera la numarul
de specii dintr-o anumita zona, rolurile ecologice pe care aceasta specie le joaca, felul in
care compoziţia speciei se schimba şi se mişca in cadrul regiunii, şi gruparea speciilor
(ecosistemele) care apar intr-o anumita zona, impreuna cu procesele şi interacţiunile care
au loc intre şi in interiorul acestor sisteme.
Biodiversitatea inseamna variabilitatea organismelor vii provenite din orice sursa şi
sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluzand diversitatea in interiorul speciilor,
intre specii şi diversitatea ecosistemelor. Biodiversitatea poate fi partiţionata, astfel ca
putem vorbi de biodiversitatea unei tari, a unei regiuni, a unui ecosistem, sau a unui grup
de organisme, dar şi chiar a unei singure specii.
================================================================== 37
Page 38
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
VEGETAŢIA
Plantele, dintre toate componentele biotice ale mediului inconjurator sunt cele mai
in masura sa reflecte conditiile de mediu dintr-un anumit spatiu. Analizând modificarile
principalelor componente ale mediului abiotic, putem constata ca o data cu acestea, se
modifica structura si compozitia invelisului biotic. Tipul de vegetatie reprezinta de altfel si o
insumare a mersului multianual al factorilor climatici, nefiind afectat in esenta sa de
variatiile anuale sau sezoniere. Pe de alta parte, vegetatia reactioneaza sensibil si la
modificarile mediului aparute in urma activitatilor antropice.
In ceea ce priveste compozitia floristica, cerintele ecologice ale speciilor dominante, care
definesc tipul de vegetatie, indica caracterele ecologice de baza, respectiv cantitatea de
caldura si de apa disponibile intr-un ciclu anual si care situeaza unitatea respectiva intr-o
anumita zona sau etaj de vegetatie.
Analizele areal-geografice executate de diversi specialisti prezinta deosebiri in
clasarea speciilor pe categorii. Aceste nepotriviri nu provin numai din studiul incomplet al
florei din care se poate stabili arealul speciilor, ci si din cauza ca arealul unor specii este
inca insuficient studiat. Fiind expresia anumitor conditii climatice, categoriile de elemente
fitogeografice servesc in primul rand la delimitarea marilor zone de vegetatie si a marilor
unitati floristice. Elementul endemic joaca un rol important in delimitarea circumscriptiilor
floristice (Borza & Boscaiu, 1965). Al. Borza a stabilit in 1960 ca teritoriul Romaniei
apartine la 3 regiuni floristice: euro-siberiana, irano-turaniana, mediteraneana. Regiunea
eurosiberiana ocupa cea mai mare suprafata, fiind reprezentata pe teritoriul tarii noastre
prin 3 provincii floristice: central-europeana est carpatica, daco-ilirica si balcano-moesica.
Dupa acesta impartire, zona studiata de noi, apartine in cea mai mare parte regiunii euro-
siberiene. Zona montana si subcarpatica se incadreaza in provincia central europeana est
carpatica, circumscriptia flisului transilvano-moldovean. Zona de campie se incadreaza in
provincia balcano-moesica, circumscriptia Moldovei de Sud.
V. Ciocarlan (1996) considera ca impartirea Romaniei in provincii floristice trebuie
facuta dupa urmatoarele criterii:
- floristic, care consta in cunoasterea exacta a arealului speciilor spontane, mai ales a
celor dominante dar si a celor lemnoase care caracterizeza cel mai fidel conditiile
pedoclimatice;
================================================================== 38
Page 39
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
-pedologic, datorita relatiei stranse intre planta si sol si pentru ca tipul de sol se schimba
mult mai greu decat covorul vegetal;
- climatic, caracterizat din punct de vedere al regimului termic si al umezelii;
- geomorfologic, relieful determinand indirect repartitia invelisului biotic;
- ecologic, existand o anumita suprapunere intre teritoriile ecologice omogene si provinciile
floristice.
0 5 10 15 20 25 30 35 40
circumpolare
eurasiatice
eurasiatice continentale
europene
europene continentale
europene centrale
endemice
carpato-balcanice
alpino-carpatice
pontic-balcanice
pontice
pontic-mediteraneene
atlantic-mediteraneene
submediteraneene
mediteraneene
cosmopolite
adventive
%
Poderea elementelor fitogeografice in zona comunei Sendreni
Caracteristici generale ale vegetatiei zonei de stepa
Conditiile impuse de potentialul ecologic sunt favorabile dezvoltatii unei vegetatii
forestiere (paduri de sleau si zavoaie) in special in lungul unor cursuri de apa. Nota
specifica a acestor formatiuni vegetale este data de existenta unor trupuri de padure
================================================================== 39
Page 40
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
izolate, formate in special din specii cu frunze cazatoare si o vegetatie ierboasa de tip
mezofil. Aceste paduri de sleau sunt formate dintr-un amestec de specii din genul
Quercus si numeroase specii forestiere termofile : tei (Tilia cordata), tei pufos (Tilia
tomentosa), salcam (Robinia pseudoacacia) , carpen (Carpinus betulus), ulm(Ulmus
campestris), jugastru (Acer campestris), frasin (Fraxinus excelsior). Vegetatia arbustiva
este reprezentata de specii cu raspandire mai larga: paducelul (Crataegus monogyna),
porumbarul (Prunus spinosa), macesul (Rosa canina), lemn cainesc (Lygustrum vulgare),
vornicelul (Evonymus europaea).
In acesta zona de vegetatie, in afara culturilor agricole, care domina peisajul, sunt
intalnite pasuni si fanete alcatuite predominant din: Festuca pseudovina, Festuca
vallesiaca, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon,
Bromus mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus, la care se mai adauga o serie de
elemente mediteraneene caracteristice acestei zone: Crocus moesiacus, Aegilops
cylindrica, Vulpia myuros. Pe islazuri creste masiv pelinita de stepa (Arthemisia austriaca),
holera (Xanthium spinosum), firuta de livada (Poa pratensis), paiusul (Festuca sulcata) si
umbra iepurelui (Asparagus officinalis).
Potenţialul ecologic şi altitudinile relativ coborâte din cadrul teritoriului administrativ
al comunei Şendreni permit existenţa unor unităţi de vegetaţie bine individualizate în cadrul
zonalităţii latitudinale.
Caracteristicile vegetatiei din teritoriul administrativ al comunei Sendreni
Arealul aflat in vecinatatea terenului studiat este caracterizat de o vegetatie
specifica cursului inferior al Siretului cu puternice tendinte de artificializare in scopul creerii
unor arborete cu o valoare economica mai ridicata.
Factorul ecologic hotarator care a contribuit la imprimarea caracteristicilor
vegetatiei din acest areal il constituiau inundatiile periodice, apropierea panzelor de ape
freatice si umezeala ridicata a aerului.
Reminescentele a zavoaielor inundabile care acopereau odinioara intreaga lunca a
Siretului, sunt caracterizate de existenta unor asociatii vegetale specifice conditiilor impuse
de cadrul natural.
================================================================== 40
Page 41
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Analizand spectrul fitogeografic se poate remarca ca dominante sunt speciile cu
origini eurasiatice, circumpolare, cosmopolite, europene si, mai rar, central europene.
In imediata vecinatate a bratelor secundare ale Siretului, acolo unde panza de apa
freatica este la o adancime mica, intalnim numeroase specii higrofile sau mezofile
adaptate unor inundatii cu durata variabila.
Speciile lemnoase caracteristice acestui sector de lunca sunt dominate de salcii, rachite
(Salix alba, S. fragilis, S. cinerea) si plopi ( Populus alba, P. nigra) iar in imediata
vecinatate a raului Siret si pe malurile bratelor secundare apare arinul negru (Alnus
glutinosa).
Artificializarea intensa a vegetatiei cu scopul de a impadurii zonele defrisate de
catre proprietarii de terenuri si de a creste productivitatea se remarca astazi prin prezenta
unor areale compacte dominate de salcam (Robinia pseudoacacia),nuc (Juglans regia) si
pe alocuri otetar (Rhus toxicodendron).
Stratul arborescent este bine dezvoltat mai ales in arboretele de plop ( mai permisive din
punct de vedere al luminozitatii ). In acest areal arbustii sunt reprezentati de paducel
(Crataegus monogyna), mur (Rubus idaeus), soc (Sambucus nigra), lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas,) maces ( Rosa canina), porumbar ( Prunus
spinosa).
In sectoarele de lunca lipsite de vegetatie forestiera sunt prezente catina alba
(Hippophae rhamnoides) si catina rosie (Tamarix ramosissima).
Pe suprafete insemnate au fost infiintate plantatii de maces si catina alba astfel
incat potentialul economic scazut al padurilor din acest areal sa poata fi compensat prin
obtinerea unor cantitati importante de fructe de padure.
Vegetatia ierbacee este variata si bogata datorita conditiilor ecologice care au
favorizat formarea unor asociatii vegetale caracteristice acestor biotopuri. Conditiile
ecologice diferentiate au contribuit la dezvoltatea unor asociatii vegetale de diferite tipuri:
• tip higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum
hiemale, Mentha aquatica, iar in imediata vecinatate a zonelor de baltire a apei pot
fi intalnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha
arvensis, Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus
================================================================== 41
Page 42
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
compressus, Carex vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale,
Symphythum officinale, Iris pseudacorum
• tip hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton
crispus, Zannichelia palustris, Typha latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor
• tip mezofil si xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum,
Alopercus pratensis, , Festuca pratensis, Agropyrum repens, Cirsium canum, Adonis
vernalis, Isats praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea spinulosa, Veronica
prostrata, Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium
rotundum, Muscaria racemosum, Xeranthemum annum.
FAUNA
Fauna terestră şi acvatică aparţine biotopului stepei şi silvostepei (care este săracă
şi are cel mai mult de suferit de pe urma activităţii umane), precum şi celui de luncă şi
baltă.
Cyprinus carpioTinca tinca Abramis bramaLeuscius cephalusScardinius erythrophtalamus I Perca fluviatilis
Sorex araneus Linnaeus, 1758 Neomys fodiens ScranckCrocidura leucodon
Triturus vulgaris Linnaeus, 1758
Lepus europaeus Linnaeus, 1758
Bombina bombina Linnaeus, 1761
Sciurus vulgaris Linaeus, 1758Citellus citellus
Bufo bufo Linnaeus 1758Bufo viridis Laurenti, 1768
Apodemus sylvaticus L.Micromis minutusApodemus agrarius
Hyla arborea Linnaeus, 1758
Arvicola terrestrisOndrata zibethica
Rana ridibunda Pallas, 1711Rana esculenta Linnaeus, 1789Rana dalmatina Bonaparte,1839
Cricetus cricetus
Lacerta agilis Linnaeus, 1758Lacerta viridis Laurenti, 1768Lacerta muralis Laurenti, 1768Anguis fragilis colchicus Nordmann, 1840
Nyctalus noctulaMyotis mystacinus
Emys orbicularis Capreolus capreolus Linnaeus, 1758
================================================================== 42
Page 43
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Natrix natrix Linnaeus, 1758Natrix tesellata Laurenti, 1768Coronella austriaca Laurenti, 1768Elaphe longissima Laurenti, 1768
Sus scrofa Linnaeus 1758
Talpa europaea Vulpes vulpes Linnaeus 1758
Erinaceus europaeus
Meles meles Linnaeus 1758Martes martes Linnaeus Putorius putoriusMustela nivalis
Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care sunt declarate in Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior(HG 1284/2007
privind declararea Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000)
Cod Specie Cuibarit
Iernat Pasaj
A229 Alcedo atthis 15-25 pA029 Ardea purpurea 5-12 pA024 Ardeola ralloides 5-10 pA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 iA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 iA031 Ciconia ciconia 300-500 iA081 Circus aeruginosus 6-12 pA038 Cygnus cygnus 4-10 iA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 iA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 iA189 Gelochelidon nilotica 5-10 iA135 Glareola pratincola 10-14 iA022 Ixobrychus minutus 10-15 pA338 Lanius collurio 15-25 pA339 Lanius minor 20-35 pA177 Larus minutus 20-35 iA023 Nycticorax nycticorax 20-30 pA019 Pelecanus onocrotalus 60-75 iA034 Platalea leucorodia 5-20 pA132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 iA193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i
Zona suprapusa luncii Siretului este declarata arie de protectie speciala
avifaunistica prin HG 1284/2007, avand codul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
================================================================== 43
Page 44
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Situl este declarat pentru protectia speciilor de pasari, multe dintre ele fiind
enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: conform fisei standard pentru
ariile de protectie speciala.Situl prezinta importanta atat pentru populatiile cuibaritoare,
migratoare, dar si pentru oaspetii de iarna.
3.6 Solul
Relieful comunei Sendreni are aspectul unei câmpii joase, usor ondulate, acoperită
de depozite aluviale deosebite ca varsta. Solurile predominante pe teritoriul comunei sunt
cele zonale, aparţinând tipurilor cernozomice, alături de care apar soluri cenuşii, soluri
brune, podzolice, iar dintre cele azonale se întîlnesc solurile aluviale. Pe aceste depozitle
de origine aluviala au extindere maximă solurile de tip aluvial, cu continut carbonatic diferit,
pe alocuri cu gleizare profundă sau salinizare. În imediata apropiere a râurilor se pot întâlni
si aluviuni recente cu procese incipiente de solificare. Sub zonele acoperite de padure
sunt soluri brune podzolite.
Gradul mare de permeabilitate al acestui tip de sol este diferentiat dupa cum
urmeaza:
-pentru nisip 2- 50 m / zi;
-pentru pietris în masa de nisip 20- 100 m / zi;
-pentru pietrisuri 100 m / zi.
Cel mai frecvent tip de sol intalnit este cernoziomul agroiluvial pseudorendzinic, a
carui caracteristici sunt prezentate in cele care urmeaza.
Cernoziom argiloiluvial pseudorendzinic (1404) cu profil Am-Bt-Cpr este format pe
depozite loessoide si marne, in campii.
• slab alcalin la suprafata, pH = 7.8 si moderat alcalin in profunzime cu pH = 8.2
• foarte humifer cu un continut de hummus pe grosimea 27 cm. de 4.1%.
• slab la moderat carbonatic (1.1-9.1%), foarte bine aprovizionat in azot total (0.24g
%)
Soluri sunt afectate de diversi factori degenerativi, între care se remarca gradul mare de
compactitate, excesul de umiditate, eroziunea de suprafata si de adâncime, alunecarile de
teren, aciditatea.
================================================================== 44
Page 45
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
3.7 Patrimoniul cultural
In zona studiata prin prezenta lucrare, conform Listei Monumentelor Istorice 2004,
nu figureaza monumente si situri arheologice.
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
4.1 Rezervatii naturale
Context national
Localizarea geografica a Romaniei, diversitatea reliefului, care implica totodata si o
diversitate litologica, pedologica si nu in ultimul rand climatologica, au ca rezultat direct o
biodiversitate specifica extraordinara, atat calitativ, cat si cantitativ. Numarul de specii este
foarte mare raportat la suprafata tarii, iar prin comparatie cu unele tarii europene, Romania
este net superioara.
In conformitate cu precizarile legislative, un numar de peste 700 de specii de flora şi
fauna se bucura de un anume regim de protecţie, pentru unele de natura stricta, iar pentru
altele acest statut ramanand doar unul teoretic.
Odata cu cresterea exploziva a populatiei umane la nivel global si mai ales ca urmare a
dezvoltarii economice intensive in anumite zone aleTerrei, efectele negative asupra
ecosistemelor au devenit evidente. Astfel, s-a vazut necesar sa se ia atitudine, eliberandu-
se numeroase acte legislative pentru protejarea mediului si utilizarea rationala a resurselor
naturale.
Concluzionandu-se ca protejarea efectiva a naturii nu se poate face decat pe baza
unei strategii cuprinzatoare fundamentala pe principiile gospodaririi durabile, statele
membre Uniunii Europene au decis sa ia masuri efective de oprire a declinului
biodiversitatii. Pentru atingerea acestui deziderat s-a considerat necesara conservarea
speciilor vulnerabile de plante si animale si a habitatelor acestora in zonele cele mai
reprezentative ale arealului lor natural. Astfel s-a constituit Reteaua Ecologica Natura
2000, formata din totalitatea ariilor naturale protejate existente pe continentul european.
================================================================== 45
Page 46
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Prin aceasta reţea, creata pe criterii ştiinţifice, se urmareşte conservarea biodiversitaţii
naturale pe termen lung, respectiv a faunei, florei şi a habitatelor naturale.
La baza dezvoltarii programului Reţeaua Natura 2000 se afla implementarea a doua
directive ale Uniunii Europene şi anume: Directiva Habitate (Directiva privind Conservarea
habitatelor naturale şi speciile de plante si animale salbatice CE 92/43) şi Directiva Pasari
(Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).
In Romania punerea in aplicare a programului Reţeaua Natura 2000 a dus la desemnarea
a doua tipuri de arii protejate:
• situri de importanţa comunitara (SCI) - constituite conform Directivei Habitate
• arii de protecţie speciala avifaunistica (SPA) - constituite conform Directivei Pasari
Siturile de importanța comunitara in Romania au fost desemnate prin OM 1964/ 2007.
Iar ariile de protecție avifaunistica prin HG 1284/2007. Prin Reţeaua Natura 2000 se
doreşte dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de coexistenţa a oamenilor cu natura,
nefiind un sistem restrictiv care sa elimine populaţiile locale şi activitaţile
tradiţionale.
La baza dezvoltarii programului Reţeaua Natura 2000 se afla implementarea a doua
directive ale Uniunii Europene şi anume: Directiva Habitate (Directiva privind Conservarea
habitatelor naturale şi speciile de plante si animale salbatice CE 92/43) şi Directiva Pasari
(Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).
Context regional
La nivelul Romaniei se intrepatrund numeroase limite de raspandire ale arealelor
unor plante şi animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, Romania se plaseaza şi la
interferenţa unor importante domenii biogeografice, fiind evidenta o regionare neta in
cadrul careia Carpaţii joaca un rol esenţial. Partea de sud, favorizata de prezența apelor
Dunarii, dar si a unor alfluenti foarte importanti ai acesteia, reprezinta unul din punctele
fierbinti ale tarii din punct de vedere floristic si faunistic, un procent de 30% din aceasta
regiune fiind declarata arie protejata, in contextul in care media pe țara este de 18%.
Context local
================================================================== 46
Page 47
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Zona suprapusa luncii Siretului este declarata arie de protectie speciala
avifaunistica prin HG 1284/2007, avand codul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Situl este declarat pentru protectia speciilor de pasari, multe dintre ele fiind
enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: conform fisei standard pentru
ariile de protectie speciala, situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari
protejate. Situl prezinta importanta atat pentru populatiile cuibaritoare, migratoare, dar si
pentru oaspetii de iarna.
Pe langa aceste specii de apa, mai sunt prezente si numeroase specii sedentare.
Prin prezentul PUZ nu sunt prevazute areale in care habitate naturale se vor distruge.
Zona in care destinatia terenurilor va fi schimbata nu este suprapusa,amplasamentul se
afla in vecinatatea zonei declarata arie de protectie avifaunistica.
4.2 Zone specifice de risc
Riscurile de alunecare si inundatii sunt date de :relief, hidrologie si clima .
Teritoriul comunei este format din campie si lunca caracterizate de existenta
cernoziomurilor carbonatice si a solurilor aluviale.
Pe teritoriul comunei se desfasoara un proces de eroziune de suprafata a
carei activitate maxima se inregistreaza in lunile de la inceputul verii, cand precipitatiile si
apa scursa pe versanti transporta , pe suprafete lipsite de vegetatie , mari cantitati de sol.
Malurile abrupte ale Malinei si versantii terminali abrupti, prin care Campia
Covurluiului domina Campia Siretului, sunt afectati de procese de sufoziune, care au
generat ravene, hrube, canale subterane.
Campia Siretului Inferior se gaseste sub actiunea periodica a inundatiilor,
predominante fiind procesele de colmatare a albiei minore a luncilor, puse in evidenta si
prin instabilitatea cursului de apa pe sectoare neindiguite.La acestea se mai adauga
eroziunea de mal, mai ale la colturile meandrelor.
In zonele potential inundabile se vor lua urmatoarele masuri:================================================================== 47
Page 48
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a
canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor.
Se vor executa lucrari de decolmatare si inlocuire a tuburilor din zona de
traversare a DN 25 de catre Valea Rusca, cu tuburi cu sectiune corespunzatoare
pentru preluarea apelor la precipitatii abundente.
Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare(intre cele doua
parcele exista paraul Rusca Mare , cu apa permanenta si debite mari in perioadele cu
precipitatii abundente si posibilitate de inundare in vecinatatea DN25) , sa se faca la o
distanta minima de 15 m fata de albia paraului si numai daca proiectul de autorizare
cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime:
a. proiectare pe baza de studii geotehnice;
b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare;
igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica,
hidrofuga si economie de energie;
c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;
d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;
e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure
drenarea apei si protejarea constructiei.
Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a
produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.
Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a
apelor.
Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.
In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei, construirea devine
potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc,
proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea
mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana
================================================================== 48
Page 49
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii conforme cu legislatia de mediu in
vigoare.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica
a regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai
protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea
resurselor zonei.
Proiectul nu are impact negativ asupra mediului.
Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in
permanenta evolutia factorilor de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a
publicului.
Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind
buna, pe amplasament nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului.
Zona studiata este libera de constructii, fiind in prezent teren agricol.
Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa.
De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare.
Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se
seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite
la nivel national, comunitar sau international
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in
vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarâri de guvern, ordine ministeriale. Actele
normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul
mediului si care au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si
in elaborarea Raportului de mediu sunt:
1. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata prin OUG nr.164/2008;
================================================================== 49
Page 50
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
2. HOTĂRÂRE nr.1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu
produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor publicat in M.Of. nr.
1048/25 noi. 2005;
3. HOTĂRÂRE nr.674/2007 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental publicat in M.Of. nr.
485/19 iul. 2007;
4. Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996
publicata in M.Of. nr. 584/30 iun. 2004;
5. Hotarâre nr. 352 din 21/04/2005 privind modificarea si completarea Hotarârii Guvernului
nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul
acvatic a apelor uzate publicata in M.Of. nr. 398/11 mai. 2005;
6. Legea nr. 458/08.06.2002 privind calitatea apelor potabile, modificata si completata cu
Legea nr.311/2004;
7. ORDIN nr.161/ 2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea
Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă publicat in M.Of. nr. 511/13 iun. 2006;
8. Ordin nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului
modificat prin Ordinul nr.1.144/2002;
9. Ord. 462/1993 - Conditiile tehnice privind atmosfera şi Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat;
10. Ord. nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita,
a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx, pulberilor în
suspensie (PM10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, CO si ozonului în aerul înconjurator,
modificat;
11. Hotarâre nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, modificata;
12. Lege nr. 426 /2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor;
13. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei, modificata;
================================================================== 50
Page 51
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
14. Legea nr. 171 /1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National -
sectiunea a ll-a – Apa, modificata;
15. Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care România este parte;
16. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
si Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.
Printe obiectivele tintã si modalitãtile de actiune pentru perioada 2013, 2020, 2030 conform
orientãrilor strategice ale UE prevazute in partea a III-a a Strategiei Naţionale pentru
Dezvoltare Durabilă a României sunt urmatoarele:
1. Schimbãrile climatice si energia curatã
Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbãrilor climatice prin limitarea emisiilor de
gaze cu efect de serã, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societãtii si
mediului.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, este deosebit de importantã
racordarea la cadrul general al politicii energetice comunitare care are patru obiective
majore pe termen mediu si lung: cresterea securitãtii alimentãrii cu energie si a
infrastructurii critice; cresterea competitivitãtii în domeniul energiei, reducerea impactului
asupra mediului si integrarea în piata regionalã de energie.
Orizont 2013. Obiectiv national: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si
mediu si crearea premiselor pentru securitatea energeticã a tãrii pe termen lung conform
cerintelor unei economii moderne de piatã, în conditii de sigurantã si competitivitate;
îndeplinirea obligatiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8%
a emisiilor de gaze cu efect de serã; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la
efectele schimbãrilor climatice si respectarea principiilor dezvoltãrii durabile.
2. Transport durabil
Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sã satisfacã nevoile
economice, sociale si de mediu ale societatii, reducând în acelasi timp, la minimum
impactul lor nedorit asupra economiei, societãtii si mediului.
================================================================== 51
Page 52
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Orizont 2013. Obiectiv national: Promovarea unui sistem de transporturi în România care
sã faciliteze miscarea în sigurantã, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel
national si international, în conformitate cu standardele europene.
3. Productie si consum durabile
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum si productie sustenabile.
Orizont 2013. Obiectiv national: Gestionarea eco-eficientã a consumului de resurse si
valorificarea maximalã a acestora prin promovarea unui model de consum si productie
care sã permitã o crestere economicã sustenabilã pe termen lung si apropierea treptatã de
nivelul mediu de performantã al tarilor UE.
Se apreciaza ca se va introduce treptat sistemul de achizitii publice ecologice în vederea
apropierii, pâna în 2013, de obiectivul stabilit al UE de a se situa în 2010 la nivelul mediu
atins în 2006 de statele membre cele mai performante. În acest
scop se vor întreprinde mãsuri concrete pentru:
• Dezvoltarea unei piete a produselor si serviciilor ecologice care sã conducã la
îmbunãtãtirea performantelor de mediu si a tehnologiilor folosite;
• Modernizarea sistemelor utilizate de autoritãtile si institutiile publice pentru achizitionarea
de produse, servicii si lucrãri care sã includa, atunci când este posibil, criterii ecologice în
documentatia de atribuire;
• Considerarea posibilitãtii de a elabora, împreunã cu patronatele, reguli si obiective
convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice în achizitiile operatorilor
economici din sectorul privat;
• Accelerarea procesului de încurajare a participarii voluntare a organizatiilor si operatorilor
economici la sistemul comunitar de eco-management si audit (EMAS).
4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale
Obiectiv general SDD/UE: Îmbunãtãtirea gestionãrii resurselor naturale si evitarea
exploatãrii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Pe ansamblu, strategiile si programele nationale referitoare la mediu corespund
orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabilã a UE reînnoite (2006) si vizeaza
realizarea urmãtoarelor obiective specifice:
================================================================== 52
Page 53
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
(a) Îmbunãtãtirea calitãtii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apã si canalizare în majoritatea zonelor urbane pânã în 2015 si
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apã/apã uzatã.
(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin îmbunatatirea
gestionãrii deseurilor si reducerea numãrului de zone poluate istoric în minimum 30 de
judete pânã în 2015.
România a obtinut perioade de tranzitie în vederea conformãrii cu Directivele UE pentru
depozitele de deseuri municipale pânã în 2017; depozitarea temporarã de deseuri
periculoase pânã în 2009; depozitarea de deseuri industriale nepericuloase pânã în 2013.
Un numar de 177 depozite vor trebui sã-si înceteze activitatea si se va asigura reducerea
treptatã a cantitãtilor depuse în cele 101 depozite municipale neconforme. Pânã în anul
2013 se va reduce pânã la 2,4 milioane tone cantitatea anualã a deseurilor biodegradabile
depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în 1995, si se vor implementa mãsuri
pentru reducerea considerabilã a depozitãrii deseurilor de ambalaje.
(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbãrilor climatice
cauzate de sistemele de încãlzire urbanã în cele mai poluate localitãti pânã în 2015.
România a obtinut perioade de tranzitie pâna în anul 2013, respectiv 2017, pentru
respectarea valorilor limitã de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) în vederea
conformãrii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaþii mari de
ardere.
(d) Conservarea biodiversitãtii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului
ariilor protejate,inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
Obiectivul principal în perioada de referintã este implementarea unor sisteme adecvate de
management pentru protectia naturii în vederea conservãrii diversitãtii biologice, a
habitatelor naturale, a speciilor de florã si faunã sãlbaticã. Actiunile prevazute vizeazã
întãrirea capacitãtii institutionale, la nivel national si local, si atragerea participarii publice
(un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE,
în special cele referitoare la pasari si habitate, în corelare cu dezvoltarea retelei Natura
2000. Siturile Natura 2000 reprezintã 17,84% din suprafata tãrii, inclusiv 273 de situri de
importanta comunitara (13,21% din suprafatã).
================================================================== 53
Page 54
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin
implementarea mãsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.
Obiectivele principale vizeazã instituirea unui management durabil al inundatiilor în zonele
cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Mãrii Negre.
Orizont 2013. Obiectiv national: Reducerea decalajului existent fatã de alte state membre
ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât si
calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului
de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului “poluatorul plãteste”.
5. Sanatatea publica
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în conditii de
egalitate si îmbunãtãtirea protectiei împotriva amenintãrilor la adresa sanatatii.
Orizont 2013. Obiectiv national: Îmbunãtãtirea structurii sistemului de sanatate, a calitãtii
actului medical si a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sãnãtate; ameliorarea stãrii
de sãnãtate a populatiei si cresterea performantei sistemului de sãnãtate.
6. Incluziunea socialã, demografia si migratia
Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societãti bazate pe incluziunea socialã prin luarea
în considerare a solidaritãtii între generatii si în interiorul lor si asigurarea cresterii calitãtii
vietii cetãtenilor ca o conditie a bunãstãrii individuale durabile.
Orizont 2013. Obiectiv naþional: Crearea unui cadru legislativ, institutional si participativ
modern pentru reducerea riscurilor de sãrãcie si excluziune socialã, promovarea coeziunii
sociale, egalitãtii de sanse si diversitãtii culturale, precum si pentru gestionarea
responsabilã a fenomenelor demografice si migratiei.
7. Saracia globalã si sfidãrile dezvoltãrii durabile
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activã a dezvoltãrii durabile la nivel global si
asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii Europene cu
principiile dezvoltãrii durabile si angajamentele sale în aceastã privintã.
Orizont 2013. Obiectiv national: Implementarea instrumentelor legislative si institutionale
aferente statutului României de tarã donatoare de asistentã pentru dezvoltare, conform
obligatiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritãtilor si modalitãtilor de actiune, si
================================================================== 54
Page 55
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) în 2013 si 0,33% în
2015, cu tinta intermediarã de 0,17% din VNB în 2010.
Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:
• Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;
• Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;
• Discutii la nivelul administratiei publice locale;
• Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;
• Studiu geotehnic;
● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.
5.2. Varianta propusa
Conform cerintelor stipulate in “Directiva SEA”, care se refera la evaluarea anumitor
planuri si programe asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUZ, astfel:
5.2.1 Zonificare
Zona studiata este libera de constructii, neamenajata. Prin realizarea amenajarilor si
constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta. Zona destinata
locuintelor are o pondere de 71% din totalul terenului supus studiului.
O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor
verzi, care ocupa 1,63 ha, ceea ce reprezinta 5,9 % din totalul terenului supus studiului.
BILANT TERITORIAL PROPUS
Zonificarea teritoriului Suprafata
(ha)Procent
(%)Loturi locuinte 19,884 71,61Lacas cult 0,49 1,76Spatii verzi 1,63 5,87Suprafata apa 0,525 1,89Circulatii: carosabil si pietonal
5,24 18,87
TOTAL 27,769 100,0
================================================================== 55
Page 56
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
5.2.2 Prescriptii pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta
Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr. 50/1991 si a Ordinului
Ministerului Lucurarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 91/1991.
Pentru realizarea in timp a investitiilor din zona studiata , amplasamentul a fost
impartit in doua subzone cu functiuni apropiate , delimitate prin limite fizice propuse in
teren (axul paraului Rusca Mare) astfel:
Z1- LOCUINTE , SERVICII SI SPATII VERZI AMENAJATE
DENUMIRE ZONASuprafata
(ha)Teren pentru locuinte 13,191Spatii verzi amenajate 0,78Suprafata apa 0,263Carosabil si trotuare 3,545
TOTAL 17,779
Z2- LOCUINTE , INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII SI SPATII VERZI AMENAJATE
DENUMIRE ZONASuprafata
(ha)Teren pentru locuinte 6,693Teren lacas cult 0,490Spatii verzi amenajate 0,85Suprafata apa 0,263Carosabil si trotuare 1,695
TOTAL 9,991
P.O.T = 41,02%
C.U.T. =0, 625
Regim de inaltime maxim :P+2E
Pentru ca ansamblu de locuinte sa functioneze , s-au prevazut rezervarea unor
spatii pentru comert , alimentatie publica, prestari servicii si institutii publice , cu spatii verzi
amenajate aferente, retelele edilitare si caile de circulatii.
================================================================== 56
Page 57
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Totodata a fost rezervat in partea de vest un teren pentru lacas de cult si opus
acestuia a fost prevazuta o sala de sport cu o capacitate de 153 locuri.
Utilizari interzise
Se interzice localizarea sau continuarea functionarii in zona de locuit a oricaror activitati
care prin natura lor si prin modul lor de functionare produc poluare, zgomot, transporturi
grele (baze de transport, statii service, depozite de substante periculoase, cluburi si
restaurante cu program de noapte); depozitare en-gros; platforme de colectare a
deseurilor urbane, autobaze si statii de intretinere auto.
Se interzic lucrarile de terasement de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente, precum si orice lucrari de terasament care pot sa
provoace scurgerea apelor pe parcelelor vecine sau care impiedica evacuarea si
colectarea rapida a apelor meteorice.
Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor
– este permis regimul de construire cuplat si izolat.
– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele parcelei
egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5,0 m.
– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele
posterioare ale parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai
putin de 5,0 m, exceptie facand locuintele cuplate cate 4 (limita posterioara a parcelei
fiind limita edificabil).
Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
– in cazul construirii mai multor corpuri distincte de cladiri pe aceeasi parcela, distantele
minime dintre acestea vor fi egale cu jumatate din inaltimea la cornise dar nu mai putin de
3,0 m.
Ţinând seama că între cele două parcele există pârâul Rusca Mare, cu apă permanentă şi
debite mari în perioadele cu precipitaţii abundente şi posibilitate de inundare în vecinătatea
================================================================== 57
Page 58
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
DN 25, amplasarea viitoarelor construcţii să se facă la o distanţă minimă de 15,00m faţă
de albia pârâului (de o parte şi alta a pârâului).
De asemeni, se vor executa lucrări de decolmatare şi înlocuire a tuburilor din zona
de traversare a DN 25 de către Valea Ruscă, cu tuburi cu secţiune corespunzătoare pentru
preluarea apelor la precipitaţii abundente.
Fundarea viitoarelor construcţii se va face astfel:
A. În zona superioară a versanţilor construcţiile Parter – Parter + 1Etaj se vor
funda direct pe stratul de loess galben la adâncimea impusă constructiv
(h=1,10m faţă de cota cea mai joasă a terenului în pantă sau faţă de cota
platformei de construcţie creată, cu o încastrare corespunzătoare în terenul
natural) cu respectarea adâncimii de îngheţ de 1,00m pentru Şendreni.
• Presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 100Kpa de
la gruparile fundamentale;
• Se vatine seama de indicatiile P-7-2000 privind fundarea pe pamanturi
sensibile la umezire grupa “B”,cu grosimi mici, considerate dificile;
• Se vor prevedea trotuare de 1,00 m latime in jurul cladirilor , prevazandu-
se hidroizolatii impotriva infiltratiilor apelor de precipitaii in zona
fundatiilor;
B. În zona joasă a versanţilor fundarea construcţiilor Parter – Parter + 1Etaj se va
face astfel:
a. direct pe stratul de praf argilos loessoid galben – cafeniu vârtos, puţin sensibil la
umezire grupa „A” la adâncimea de h=1,20m faţă de cota terenului, sub solul vegetal negru
(în zonele cu sol vegetal cu grosimi de 1,20m).
- presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 70 – 80 kPa la
gruparile fundamentale
b. pe o pernă de balast de 1,00m grosime sub cota de fundare impusă constructiv,
(de minim h=1,00m), în zonele unde grosimea solului vegetal este de 2,00 – 2,30.
• Se va tine seama ca terenul prezinta in unele zone pante , catre Valea Rusca
Mare (de la est la vest in parcela 427/1 si de la vest la est in parcela 428/1)
================================================================== 58
Page 59
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
prevazandu-se platforme de constructii pentru amplasarea viitoarelor cladiri,
acolo unde este cazul
• Se va face o sistematizare corespunzatoare , astfel incat apele de precipitatii
sa nu stagneze langa cladiri .
Circulatii si accese
Circulatia pietonala se va face prin amenajarea de trotuare cu latimea de 1,00 m ,
adiacente zonei verzi de protectie(0,75m)ce flacheaza drumul.
Latimea partii carosabile va fi de 5,5 m , cu doua benzi de circulatie .
Apele de pe platforma drumului vor fi dirijate si evacuate prin pante transversale si
longitudinale spre emisarii din zona (rigole de o parte si alta a carosabilului cu latimea de
1,00 m)
Aspectul exterior al cladirilor
Constructiile realizate in zonele existente vor tine seama de vecinatatile imediate si
de caracterul viitor al zonei in cazul zonelor de tranzitie.
Constructiile din zonele noi vor tine seama de prevederile P.U.G. si de caracterul
dominant rezidential al zonei.
Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea cladirilor si anexelor.
Conditii de echipare edilitara
Toate cladirile vor fi racordate la toate tipurile de retele publice tehnico-edilitare
existente si vor avea prevazuta posibilitatea de racordarea la viitoarele retele tehnico-
edilitare proiectate.
Spatii libere si spatii plantate
Se recomanda ca spatiile neocupate cu cladiri, circulatii si platforme pentru diferite
activitati sa fie inierbate si plantate cu cel putin un arbore la fiecare 100,00 mp de teren
liber.
Spatiile dintre aliniament si linia de retragere a cladirilor va fi amenajata ca gradina
de fatada decorativa.
Imprejmuiri================================================================== 59
Page 60
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Se recomanda ca fiecare cladire sau grup de cladiri care au amenajari comune sa
aiba marcata limita terenului aferent catre strada prin imprejmuiri construite si/sau gard viu
compact.
Fata de caracterul general al localitatii se recomanda ca gardul spre strada sa aiba
partea inferioara opaca pana la inaltimea de 0,40 m (pentru protejarea trotuarelor
circulatiei publice de pamantul adus de precipitatii) si o parte transparenta pana la
inaltimea totala de 1,20 m.
Gardurile dintre proprietati se recomanda sa aiba inaltimea de minim 2,00 m.
Se recomanda ca administratia locala sa stabileasca modele de imprejmuiri pentru
orientarea locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate, spre spatiile publice.
Echipare tehnico-edilitara
Gospodarirea apelor
• Alimentarea cu apa potabila
Alimentarea cu apa potabila pentru:
- consumul menajer si igienico-sanitar;
- combaterea incendiului din exterior;
- stropit spatii verzi,
se va face din conducta existenta Dn 1000 mm.
Retelele de alimentare cu apa potabila si incendiu se vor amplasa sub trotuar si
se vor dota cu hidranti de incendiu subterani, hidranti de gradina pentru udat spatiu verde
si bransamente pentru locuinte.
Pentru asigurarea apei potabile la consumatori si la hidrantii de incendiu, retelele de
alimentare cu apa se vor executa inelare, din teava de polietilena de inalta
densitate(PEHD) .Conductele se vor monta in pamant la adancimea de inghet , pe un strat
de nisip de 10 cm grosime si se vor acoperi cu 10 cm nisip si apoi pamant rezultat din
sapaturi. Adancimea de pozare a retelelor de apa va fi de -1,25 m fata de cota finita
trotuar.
================================================================== 60
Page 61
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
• Canalizarea apelor uzate
Pentru colectarea apelor uzate se propune instalarea de fose septice
individuale ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate, gen
anaerob .Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in mod natural,
fara substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii prevazuti de
legislatia in vigoare, functie de numarul de utilizatori.Sunt confectionate din polietilena
liniara , material de inalta rezistenta, reciclabil integral.
Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal , denumit bazin de sedimentare, si un
bazin de fermentare.Principiul de functionare este de tip anaerob cu descompunerea si
fermentarea substantelor poluante , prin intermediul bacteriilor ce se formeaza in lipsa
oxigenului.Apele tratate rezultate se evacueaza pe principiul vaselor comunicante , in
puturi absorbante sau drenuri subterane.
Fosele septice vor fi amplasate astfel incat sa permita accesul usor pentru
vidanjare.Ele vor fi pozitionate la cel putin un metru de fundatie si la cel putin 10 m de
orice sursa de apa potabila.
Conductele de colectare a apelor uzate de la locuinte si spatii comerciale vor fi
din tuburi de polipropilena si tuburi PVC , dimensionate corespunzator.Acestea vor fi
pozate ingropat cu pante ce vor asigura viteza de autocuratire.
Apele meteorice din zona studiata vor fi colectate prin intermediul rigolelor.
Retea canalizare pluviala
Apa pluviala colectata de pe acoperisul cladirilor se va evacua la nivelul trotuarului
prin burlane si jgheaburi, apa urmand a se infiltra in spatiul verde adiacent.
Apa pluviala colectata pe caile de acces se va dirija prin rigole marginale spre
spatiile verzi sau emisar.
Proiectul detine Aviz de gospodarire a apelor nr. 145/24 iunie 2009 , emis de
Administratia Nationala „Apele Romane” – Directia Apelor Prut Iasi.
Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii
================================================================== 61
Page 62
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
• Alimentare cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori se va face din reteaua
electrica de medie tensiune existenta (LEA 20kV)prin intermediul unui post de
transformare aeriene amplasate in centrele de greutate ale zonei studiate.Din reteaua
electrica aeriana de 20 kV existenta se vor realiza mai multe derivatii de tip LEA 20Kv
pana la posturile de transformare propuse.Solutia definitiva pentru alimentarea cu energie
elctrica se va stabili de catre SC ELECTRICA SA , la solicitarea beneficiarului , intr-o faza
ulterioara de proiectare.
In concordanta cu programul de dezvoltare al SC FDFEE ELECTRICA SA –
SDFEE Galati , se propune ca liniile electrice sa fie pozate pe strazile principale pe stalpii
din beton armat , respectand distantele fata de toate tipurile de retele.
Alimentare cu energie termica
Pentru obtinerea energiei termice , necesara incalzirii si obtinerii apei calde menajere se
propun centrale termice alimentate cu combustibil solid pentru fiecare locuinta sau spatiu
comercial.
Gospodarie comunala
Colectarea deseurilor menajere se va face individual in fiecare gospodarie, in
pubele ecologice ce se vor evacua, prin intermediul unui agent economic specializat , cu o
frecventa ce se va stabili.Consiliul local are incheiat un contract de salubritate cu SC
ECOSAL Galati de preluare a deseurilor menajere.
CAPITOLUL 6
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
A.NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU REZULTAT DIN
IMPLEMENTAREA PUZ
================================================================== 62
Page 63
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de
asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar.
Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei
structuri urbane, stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile
impreuna cu regulamentul aferent acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona si
a unor posibile parcelari care sa excluda in viitor rezolvarea acceselor la loturi prin
intermediul servitutilor de trecere, echiparea edilitara a zonei.
Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren
agricol.
Teritoriul studiat are o pozitie care il face apt pentru constructii cu caracter public
operate privat/public.
Functiunile propuse:
- locuinte ;
- lacas de cult;
- spatii verzi amenajate.
Posibilul impact al investitiei asupra mediului se imparte in :
• impact care are loc in timpul implementarii proiectului;
o impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.
Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita un impact asupra
aerului prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.
Efectele au caracter temporar si discontinuu si actioneaza in special asupra
personalului muncitor .
Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi
estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare
factor de mediu.
o 1. Factor de mediu aer
Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare
================================================================== 63
Page 64
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Lucrările desfăşurate în perioada de constructie a cladirilor pot avea un impact
negativ asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente datorită
emisiilor de praf şi a gazelor de eşapament din motoarele utilajelor necesare efectuării
acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.
Prin aplicarea pe durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii
de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu,
va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore,
incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.
Totuşi, fiind lucrări de mică anvergură, care se desfăşoară în perioade scurte de
timp, se estimează că vor avea un impact nesemnificativ asupra atmosferei.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie
sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la
minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul
drumurilor de acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara
amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ
Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:
- sistemele de incalzire ;
- mijloace auto – surse mobile.
• Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie (VLE);
• Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluarii
mediului”:
================================================================== 64
Page 65
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- prag de interventie: depasirea VLE;
- prag de alerta: 70 % din VLE.
Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu combustibil solid
Trafic auto
Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina,
motorina) in diverse tipuri de motoare.
Elemente luate in consideratie:
- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);
- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);
- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux continuu).
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu
aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon
(CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de
sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi
organici volatili).
Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval
scurt de timp.
Nivelul acestora depinde de o serie de factori:
• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de
esapament au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de
tipul arderii;
==================================================================
SubstantaConcentratia (mg/mc)
VLE-Ord.462/93 Prag alerta-Ord. 756/97
Oxizi de sulf (exprimati SO2) 2000 24,5Oxizi de azot (exprimati NO2) 500 245
Monoxid de carbon (CO) 250 70Pulberi in suspensie 100 3,5
Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efl. gazosi de 6% vol.
65
Page 66
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
• regimul de functionare;
• distanta parcursa ;
• timpii de deplasare si manevre;
• frecventa traficului.
Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag
pentru nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:
Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta
POLUANTMODUL DELIMITARE
PERIOADADE
MEDIERE
VALOAREA
LIMITA
MARJA DETOLERANT
A
NO2 si NOx
Valoare limita orarapentru protectiasanatatii umane
1 h 200 µg/mc NO2
17 µg/mc
Valoare limita anualapentru protectiasanatatii umane
Ancalendaristic
40 µg/mc NO2
4 µg/mc
SO2
Valoare limita orarapentru protectiasanatatii umane
1 h 350 µg/mc -
Valoare limita anualapentru protectiasanatatii umane
24 h 125 µg/mc Nu
COValoare limita pentru
protectia sanatatii umane
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe
8 ore
10 mg/mc -
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore :
- NO2 – 400 µg / mc;
- SO2 – 500 µg / mc.
2. Factor de mediu apa
• Alimentarea cu apa potabila pentru: ================================================================== 66
Page 67
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- consumul menajer si igienico-sanitar;
- combaterea incendiului din exterior;
- stropit spatii verzi,
se va face din conducta existenta Dn 1000 mm.
• Canalizarea apelor uzate
Pentru colectarea apelor uzate se propune instalarea de fose septice
individuale ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate, gen
anaerob .Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in mod
natural, fara substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii prevazuti de
legislatia in vigoare, functie de numarul de utilizatori.Sunt confectionate din polietilena
liniara , material de inalta rezistenta, reciclabil integral.
Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal , denumit bazin de sedimentare, si un
bazin de fermentare.Principiul de functionare este de tip anaerob cu descompunerea si
fermentarea substantelor poluante , prin intermediul bacteriilor ce se formeaza in lipsa
oxigenului.Apele tratate rezultate se evacueaza pe principiul vaselor comunicante , in
puturi absorbante sau drenuri subterane.
Fosele septice vor fi amplasate astfel incat sa permita accesul usor pentru
vidanjare.Ele vor fi pozitionate la cel putin un metru de fundatie si la cel putin 10 m de
orice sursa de apa potabila.
Conductele de colectare a apelor uzate de la locuinte si spatii comerciale vor fi din
tuburi de polipropilena si tuburi PVC , dimensionate corespunzator.Acestea vor fi
pozate ingropat cu pante ce vor asigura viteza de autocuratire.
Apele meteorice din zona studiata vor fi colectate prin intermediul rigolelor.
Necesarul de apa – Breviar de calcul
Necesarul de apa va asigura:
• alimentarea cu apa potabila a locuintelor;
• udatul spatiilor verzi;
• necesarul de apa pentru stingerea incendiilor.
================================================================== 67
Page 68
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Determinarea necesarului de apă s-a făcut în conformitate cu STAS 1343/1-
2006 ,P66/2000 şi STAS 1478/94
N loc = 1100- numărul de locuitori estimat
Consum apă– 50 l/om zi.
Debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti pentru zone in care apa se
distribuie prin cismele amplasate in curti fara canalizare, conform STAS SR 1343/1-2006:
qs = 50 l/persoana,zi
Qc = Kzi( Ko x Q orar med.) mc/h- debitul de calcul
Q orar med. = N loc. X qs/24 x 0,001 =[(1100 loc. X 50 l/omzi) /24]x0,001 =2,29
mc/h- debitul orar mediu
Qc = 1,5x(2 x 2,29) = 6,87mc/h
Kzi = 1,5- coeficient zilnic
Ko = 2- coeficient orar
Q nevoi proprii sistem – 0,011 mc/h- debit pentru nevoi proprii in sistem
Q pierderi sistem – 0,68 mc/h- debitul pierderilor din sistem
Qtotal = Qc+Q nevoi sistem+Q pierderi sistem
Qc = 7,56mc/h = 2,1 l/s
Reţeaua de distribuţie se va realiza din ţeavă polietilenă de înaltă densitate (PEHD),
PE 80 ;SDR 11.
Conductele se vor monta în pământ la adâncimea de îngheţ, pe un strat de nisip de
10 cm grosime şi se vor acoperi cu 10 cm nisip şi apoi pământ rezultat din săpătură.
Pe traseul conductei de distribuţie se vor monta hidranţi de incendiu exterior
conform normativelor în vigoare .
Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in
categoriile:
o ape uzate menajere care prezinta incarcari:
- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante
extractibile in eter de petrol, substante organice;
================================================================== 68
Page 69
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet,
rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante
extractibile cu solventi organici;
o ape meteorice:
- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si
substante organice (CBO, CCO);
- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona
carosabila si de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT,
suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti,
nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere.
3. Eliminarea deseurilor
Pentru investitia propusa, deseurile specifice se incadreaza in tipurile:
- deseuri rezultate din constructii – cod 17 si sunt specifice fazei de constructie;
- deseuri asimilabile cu cele municipale – cod 20 care sunt specifice perioadei de
exploatare a investitiei.
Faza de constructie
In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructii, precum
si din materialele de constructii ramase.
In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:
Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice
Cod 17.02.01 – lemn
Cod 17.02.02 – sticla
Cod 17.05.08 – resturi de balast
Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si
transportate de un operator autorizat; eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui
contract ferm care va fi insotit de o programare, responsabil cu aceasta operatie fiind
constructorul, organizator de santier.
Faza de exploatare
================================================================== 69
Page 70
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
In faza de exploatare deseurile specifice se incadreaza in tipul celor asimilabile cu
deseurile municipale si vor consta in:
Cod 20.01 – fractiuni colectate separat
1.1 – hartie si carton
1.2 – sticla
01.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine
01.10 – imbracaminte
01.11 – textile
01.39 – materiale plastice
01.41 – deseuri de la curatatul cosurilor
Cod 20.02 – deseuri din gradini si parcuri
02.01 – deseuri biodegradabile
02.02 – pamant
02.03 – alte deseuri nebiodegradabile
In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in
limite largi insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de:
substante celulozice ;
substante albuminoide si proteinice ;
substante grase ;
materiale plastice.
Compozitia chimica – deseuri menajere
Grupele de substante %
================================================================== 70
Page 71
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
CeluloziceAlbuminoide
ProteineSubstante grase, rasini
LigninaSubstante minerale incinerabile
Substante minerale neincinerabileMateriale plastice
TOTAL
48,05,03,04,012,05,021,02,0
100,0
Deseurile stradale si din constructii
In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii,
compozitia estimata este de :
praf, pamant – 60 – 80 % din greutate;
frunze, lemne – 5 – 4 % ;
hartie, cartoane – 2 – 4 % ;
resturi de la santierele de constructii (moloz, piatra, caramizi, var,etc) – 3 – 5
%;
resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 - 0,2 %;
alte materiale 3 – 6 %.
Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.
Colectare, transport, depozitare
Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua,
prin intermediul unui agent economic specializat, cu o frecventa ce se va stabili in
conformitate cu normele in vigoare.
Planul Judetean de Gestionare a deseurilor recomanda colectarea selectiva a deseurilor
pe cel putin 3 categorii :
- deseuri organice (zootehnice si fractia organica din deseurile menajere care au
ca destinatie Depozitul ecologic Tirighina
- deseuri valorificabile :sticla plastic, hartie care vor fi colectate si transportate la
unitatile de valorificare
================================================================== 71
Page 72
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- deseuri nevalorificabile care vor fi transportate la Depozitul ecologic Tirighina
B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ
Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a
impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si
programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare
la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe aspectele legate
de sanatatea umana.
Evaluarea impactului asupra sanatatii
Sanatatea, definita de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic si social si nu numai
absenta bolii sau infirmitatii”, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de
factori biologici, de mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune,
greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate.
Mediul in contextul sanatatii
Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau
rezultati ai actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul
inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau
inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la
calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea
locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate.
Sanatatea in relatie cu mediul
Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza “atat efectele
directe ale agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine
fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si
================================================================== 72
Page 73
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne ofera o
imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente,
coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationale si comunitare in
vederea interventiei eficiente.
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul
Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei
scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu
factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice
si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea,
prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii
populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul
multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a
echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea,
cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.
1. Impact si efecte asociate poluarii aerului
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice,
chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc.
Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra
sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la
reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale
organismului.
De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul
respirator dar si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii
pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor
poluate. Calitatea aerului este considerata in literatura de specialitate ca un indicator al
expunerii populationale.
Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai
proceselor de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru
impactul in conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare:
================================================================== 73
Page 74
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Efectele asociate poluarii aerului
POLUANTEFECTELE EXPUNERII DE
SCURTA DURATAEFECTELE EXPUNERII
CRONICE
Particule in suspensie
reactii inflamatoriisimptome respiratoriiefecte adverse ale sistemului cardiovascularcresterea utilizarii serviciilor medicalecresterea internarilor in spitalecresterea mortalitatii
cresterea simptomelor respiratoriireducerea functionarii plamanului la copiicresterea frecventei bolilor pulmonarereducerea capacitatii functionale pulmonare la adultireducerea sperantei vietii sanatoase in special datorita mortalitatii cardiopulmonare
Ozon
efecte adverse in functionarea sistemului respiratorreactii inflamatorii ale plamanuluiefecte si simptome respiratoriicresterea utilizarii serviciilor medicalecresterea internarilor in spitalecresterea mortalitatii
reducerea capacitatii functionale pulmonare
Dioxid de azot
afectarea functiei pulmonarecresterea utilizarii serviciilor medicalecresterea internarilor in spitalecresterea mortalitatii
reducerea capacitatii functionale pulmonarecresterea frecventei si severitatii simptomelor respiratorii
1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii
Particulele in suspensie
Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un
poluant ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu
diametrul > 10 µ, (sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce
cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 µ, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai
mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin
inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand
numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor, si prin
ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse.
================================================================== 74
Page 75
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar
expunerea este ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin
daunatori cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful etc.
Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga
durata la concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu
cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a
modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a
gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice
constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a
emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive
nespecifice.
Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor
limitate privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite
pentru care sa nu apara efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la
concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 µg/m3. Pentru efectele expunerii de lunga durata,
pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca acestea apar
la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m3. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa
fie mentinute in limite cat mai mici.
Dioxidul de azot
Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu
efect iritant. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde
adanc in caile respiratorii.
Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti
iritanti, efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in
suspensie. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator
culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute
genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu
risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice.
================================================================== 75
Page 76
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este
confirmata pentru valori de 400 µg/m3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este
sa nu fie depasite 200 µg/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m3. Ultimele studii
asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de
imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m3.
Monoxidul de carbon
Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta.
Gaz fara gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat
oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina
(COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele
acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la
concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si
limitarea capacitatii de efort.
Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga
durata de monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ
consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de
ateroscleroza, afectarea cardiaca; teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei
malformatiilor congenitale etc.
Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si
epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute,
30 mg/m3 (25 ppm) / 60 minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore.
2. Impact si efecte asociate poluarii apelor
Prin implementarea investitiei care a generat PUZ-ul vor rezulta :
o ape uzate menajere care prezinta incarcari:
- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante
extractibile in eter de petrol, substante organice;
================================================================== 76
Page 77
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet,
rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante
extractibile cu solventi organici;
o ape meteorice:
- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si
substante organice (CBO, CCO);
- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona
carosabila si de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT,
suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti,
nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere.
Pentru colectarea apelor uzate se propune instalarea de fose septice individuale
ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate, gen anaerob
.Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in mod natural , fara
substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii prevazuti de legislatia in
vigoare, functie de numarul de utilizatori.
3. Poluarea sonora, impact si efecte asociate
Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul
necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului,
personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit.
Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ
scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si
de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in
cresterea riscului infarctului de miocard, etc.
Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si
cronice care conduc la modificari la nivelul intregului organism uman.
Impactul asupra organismului se manifesta prin:
- accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si
amplitudinii respiratorii, etc.;
- impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau
independent prin scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care
================================================================== 77
Page 78
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
conduc la diminuarea muncii intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase,
etc.;
- printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia,
gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.
In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente,
efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a
zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a a atentiei si
capacitatilor mnezice si intelectuale, si pana la tulburari psihice si comportamentale si
sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort.
Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca
zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de
sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele
exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul
zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc
alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale,
digestive, etc.
Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in
bibliografia de specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator:
Nivel expunere critica si efecte
Nivel de zgomot echivalent/dB(A)
Efecte
20 – 45 Reducerea inteligibilitatii vorbirii
35 / interior Afectarea calitatii somnului
42 / exterior Disconfort
55 / interior Treziri
70 / exterior Afectiuni cardiace
75 / interior Afectarea auzului
70 / exterior Hipertensiune
================================================================== 78
Page 79
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine,
reprezentate doar de traficul auto .
Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot variaza
functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru,
suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala,
prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare, distanta santierelor fata de
zona locuita.
In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei
se recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier.
Masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie:
• adaptarea graficului zilnic de desfasurare a lucrarilor la necesitatile de protejare a
receptorilor sensibili din vecinatate;
• oprirea motoarelor vehiculelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare a
pamantului excavat;
• atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreaza;
• amplasarea de atenuatoare de zgomot;
• intretinerea preventiva a utilajelor (pe masura ce piesele componente se uzeaza,
nivelul de zgomot poate creste);
• combaterea zgomotului si vibratiilor care se propaga prin sol prin utilizarea unor masuri
de amortizare (dale flotante).
Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte
negative asupra starii de sanatate, sau asupra factorilor de mediului.
4. Impact si efecte asociate poluarii solului
Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt
prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se
apreciaza ca impactul asupra mediului va fi nesemnificativ.
5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor
================================================================== 79
Page 80
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
Prin aplicarea masurilor propuse prin PJGD privind eliminarea deseurilor, impactul
va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel:
Protectia mediului si a sanatatii oamenilor
• amenajarea unor platforme de precolectare si dotarea acestora corespunzator,
pentru asigurarea colectarii selective;
• sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic, PET-uri”, la sursa;
• preluare si transport asigurat de operator autorizat,
Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala
• imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la
imbunatatirea confortului si a calitatii vietii cetatenilor;
• diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor
valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, ) .
Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor,
respectiv:
- precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti;
- preluare si transport asigurat de operator autorizat,
se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.
6. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea
Avandu-se in vedere faptul ca activitatea analizata se desfasoara in vecinatatea SPA
Lunca Siretului Inferior, arie protejata infiinta prin Hotararea de Guvern nr. 1284/2007
precizam urmatoarele aspecte:
- sectorul in care se va realiza investitia este lipsit de ecosisteme de interes pentru
hranirea, popasul sau adapostul speciilor de pasari mentionate in Formularul Standard,
fiind situat la distanta fata de albia minora a raului Siret;
- activitatea proiectata nu va afecta avifauna specifica;
================================================================== 80
Page 81
RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI SPATIILE VERZI AFERENTEBeneficiar:Consiliul Local Sendreni
- speciile de pasari pentru existenta carora s-a propus infiintarea ariei speciale de
protectie sunt intalnite mai ales in zonele umede din amonte (lacurile de acumulare
existente pe raul Siret), in lungul albiei majore, in zonele cu stufarisuri sau in padurile
de sleau si doar temporar isi cauta hrana in zonele cultivate din acest areal;
In acest sens, consideram ca proiectul analizat nu reprezinta un factor de
stress fata de populatiile de pasari si nici nu va afecta starea de conservare
populatiilor acestora.
================================================================== 81
Page 82
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
C. EVALUAREA IMPACTULUI – MATRICE DE EVALUARE
În continuare, se prezintă într-un mod sintetic, evaluarea efectelor potenţiale asupra
componentelor de mediu, pe termen scurt, mediu şi lung, cu explicitarea punctajelor
acordate, luând în consideraţie următoarele semnificaţii ale semnelor:
Legendă:
+ - impact pozitiv
- - impact negativ
X - fără impact
Grad de intensitate a impactului
xxx – mare
xx – medie
x – redusă
Termen:
- scurt
- mediu
- lung
Evaluarea impactului asupra componentelor de mediu
Nr. crt.
Componente de mediu
Efectele impactului asupra mediului pe termen
Observaţii/explicaţii/ caracterizarea impactului
Scurt Mediu Lung
1. Sol /subsol+ ++ +++ Conform explicaţiilor anexate
2. Apă subterană+ ++ +++ Conform explicaţiilor anexate
3. Apă de suprafaţă + ++ +++ Conform explicaţiilor anexate
4. Aer atmosfericx ++ ++ Conform explicaţiilor anexate
5. Climax x x Conform explicaţiilor anexate
6. Floră şi faună terestră
+ + + Conform explicaţiilor anexate
================================================================ 82
Page 83
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
7. Sănătatea populaţiei
x x x Conform explicaţiilor anexate
8. Comunitatea locală / Mediul social şi economic /Turism
+ + +++ Conform explicaţiilor anexate
9. Peisaj x x x Conform explicaţiilor anexate
CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
Obiectul PUZ- ului produce efecte pozitive in zona de amplasament propusa si
nu se pune problema aparitiei unor efecte cu caracter transfrontier.
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A
EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-
ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
8.1.1 Faza de executie
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile
specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor
de mediu aer, sol, populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri
obligatorii de protejare a factorilor de mediu, va rezulta un nivel de poluare mai redus
care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie
================================================================ 83
Page 84
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se
reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe
carosabilul drumurilor de acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara
amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ
Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se
pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere
combustibili pentru incalzire si autovehicule :
• Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu
potential cat mai redus de poluare;
• Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la
autovehicule, prin amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti,
reducerea vitezelor de trafic in zona locuita, amenajarea spatiilor de parcare la cel
putin 10 m de ferestre.
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa
• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa.
• Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de
apa ;
• Autorizarea lucrarilor va fi permisa numai cu avizul autoritatilor si cu asigurarea
masurilor de prevenire specifice.
================================================================ 84
Page 85
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
• Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica
structura sau tipul solului.
• In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se
va incheia un contract cu un operator de salubritate autorizat.
• Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor
executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor
accidentale pe sol si in subsol.
• Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu
pulberi in suspensie sedimentabile.
• Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de
constructii pe carosabilul drumurilor de acces.
• Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii
in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.
8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna
Proiectul propus nu va produce modificări ale unor suprafeţe împădurite,
corpuri de apă, mlaştini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante incluse în
Cartea Roşie. Proiectul nu va avea efecte asupra florei locale, asupra populaţiilor de
păsări, mamifere, peşti sau nevertebrate.
Nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului generat de
proiectul evaluat asupra biodiversităţii mediului. Proiectarea şi execuţia obiectivelor
situează impactul asupra biodiversităţii în domeniul NESEMNIFICATIV.
• Pentru imbunatatirea situatiei privind spatiul verde si calitatea peisajului, au
fost propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative,
tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate,
================================================================ 85
Page 86
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea unor
zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind
imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.
• Pentru vegetatie si fauna:
- admiterea prin Regulametul Local de Urbanism, numai a
functiilor urbane ce nu pot strica echilibrul ecologic al acestor zone.
• La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice
introducerea de specii ca pradatorii, specii exotice sau OMG si se propune
utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea ca masura de
protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
• Unul din cele mai importante riscuri naturale este
legat de structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun
mai multe categorii de masuri:
- pastrarea terenurilor cu probleme pe cat posibil ca spatii verzi;
- introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor
necesare pentru terenurile posibil de construit.
• Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun
in cazul seismelor sunt avute in vedere prin:
- prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;
- respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici
conform STAS 11100/1-93 (coeficientul seismic Ks = 0,20, perioada de
colt Tc = 1,0 sec, gradul seismic asimilat = VIII).
In zonele potential inundabile se vor lua urmatoarele masuri:
Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde
exista, a canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor.
================================================================ 86
Page 87
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
Se vor executa lucrari de decolmatare si inlocuire a tuburilor din zona
de traversare a DN 25 de catre Valea Rusca, cu tuburi cu sectiune
corespunzatoare pentru preluarea apelor la precipitatii abundente.
Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare(intre cele
doua parcele exista paraul Rusca Mare , cu apa permanenta si debite mari in
perioadele cu precipitatii abundente si posibilitate de inundare in vecinatatea
DN25) , sa se faca la o distanta minima de 15 m fata de albia paraului si numai
daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei
maxime:
a. proiectare pe baza de studii geotehnice;
b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in
exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;
d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;
e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se
asigure drenarea apei si protejarea constructiei.
Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru
s-a produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.
Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea
naturala a apelor.
Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.
In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei, construirea
devine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea
hartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
================================================================ 87
Page 88
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se
recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de
minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu
frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar
ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.
Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori
fructiferi, cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in
stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si
are un efect psihologic major.
Se vor avea in vedere:
o Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa obtinerea
avizelelor necesare;
o Respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate.
CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA
VARIANTEI OPTIME
S-au analizat doua variante la PUZ:
o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;
o Varianta I – varianta in care se va implementa planul.
Neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte
negative:
- discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor
edilitare ;
- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la
nivelul spatiului in prezent neconstruit;
- nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de terenuri
agricole, lipsa infrastructurii;
================================================================ 88
Page 89
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
- lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de perdea de
protectie atat pentru zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala;
- lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de circulatii si
lipsa tramei de deservire carosabila a teritoriului studiat.
Varianta I conduce la urmatoarele avantaje:
- cresterea economica locala si regionala;
- se vor crea noi locuri de munca;
- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si
cresterea competitivitatii regiunii;
- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat,
prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa;
- se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru a
asigura un grad de fiabilitate ridicat si o exploatare de buna calitate;
- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.
CAPITOLUL 10
MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
Activitatea obiectivului în condiţii normale de funcţionare nu va genera un
impact negativ asupra calităţii factorilor de mediu.
Zona amplasamentuluii propus nu este caracterizată prin alunecari de teren,
eroziuni, zone carstice.
================================================================ 89
Page 90
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
Nu am identificat efecte semnificative ale implementării P.U.Z. asupra factorilor
de mediu.
Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului
Se vor monitoriza următoarele aspecte:
• Eliminarea poluării solului şi aerului în interiorul amplasamentului şi zonele
adiacente pe timpul lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare.
Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a materialelor de
construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada edificării
constructiilor, în vederea evitării poluări factorului de mediu sol. De asemenea se va
urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la suprafaţa solului ce va fi
decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la crearea de spaţii verzi.
• Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea
necontrolată a deşeurilor menajere.
Se vor monitoriza lucrările de construcţii în vederea evitării poluării factorilor de
mediu apă şi sol prin depozitarea necontrolată a diferitelor deşeuri de materiale de
construcţii.
• Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor, în viitorul
cartier, atât la nivelul populaţiei, cât şi în zonele publice. Se va pune accent
pe colectarea selectivă a diferitelor tipuri de deşeuri menajere provenite de la
locatari.
• Realizarea unei suprafeţe de spaţii verzi suficient de mari, care, in vederea
indeplinirii obiectivului de minimum 20 m2 spatiu verde/locuitor, pana la data
de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31
decembrie 2013, stabilit prin OUG nr.114/2007
In cadrul PUZ – analizat este prevăzută realizarea unor suprafeţe de spaţii verzi
şi perdele de protecţie vegetală, ca o măsură importantă în vederea asigurării unui
confort sporit locatarilor. Se va monitoriza realizarea acestei masuri.
================================================================ 90
Page 91
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
CAPITOLUL 11
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale
Planul se numeste:
PLANUL URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU DE LOCUINTE CU DOTARILE SI
SPATIILE VERZI AFERENTE T76/P428/1,T75/P427/1
comuna SENDRENI, judet GALATI
Beneficiar :CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SENDRENI
Zona de amplasare:
Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu de locuinte cu dotarile si spatiile
verzi aferente „se afla situat in extravilanul agricol al Comunei Sendreni, judetul
Galati, Tarlaua 76 P 428/1, Tarlaua 75 P 247/1 cu o suprafata de 27,769 ha.
Terenul este amplasat la nord de satul Sendreni si se invecineaza cu:
- la Vest – teren intravilan Sendreni;
- la Nord – teren extravilan Sendreni;
- la Est – teren intravilan Sendreni;
Scopul studiului consta in rezolvarea complexa a problemelor functionale ,
tehnice si estetice din zona, privind reconversia functionala a unui teren in suprafata
================================================================ 91
Page 92
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
de 27,769 ha din teren arabil extravilan in teren cu posibilitatea de amplasare a
locuintelor ,institutiilor si serviciilor , spatii verzi si modificarea P.O.T-ului rezultat din
noua functiune , in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interselui public.
Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:
- Valorificarea potentialului existent
- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de
nord a Comunei Sendreni.
Strategii de interventie:
- realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii;
- stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite;
- valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona
rezidentiala;
- utilizarea functionala eficienta;
- ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie
si relationare facila a dotarilor propuse;
- stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea
peisagistica-ambientala.
Proiectul PUZ a fost intocmit in baza certificatului de urbanism.
In prezent terenul este liber de constructii, neamenajat si are functiunea de
teren agricol. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o
zona de locuinte ca zona dominanta.
Intravilanul aprobat al comunei Sendreni este de 482,99 ha , la aceasta
suprafata se va adauga terenul studiat de 27,769 ha , care va deveni un UTR la o
reactualizare a PUG-ului comunei Sendreni.
In urma reconversiei functionale , zona studiata va avea functiunile de :locuinte
si servicii, spatii verzi amenajate.
================================================================ 92
Page 93
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
Bilant teritorial general
DENUMIRE ZONASuprafata
(ha)Ac(mp)
Ad(mp)
Loturi locuinte 19,884 59652,00 119304,00Lacas cult 0,490 1860,00 1860,00Spatii verzi amenajate 1,630 - -Suprafata apa 0,525 - -Carosabil si trotuare 5,240
52400,0052400,00
TOTAL 27,769 113912,00 173564,00
P.O.T :41,02
C.U.T: 0,625
Regim de inaltime maxim: P+2E
11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului
Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de
prevederile legislatiei in vigoare si literatura de specialitate.
Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.
11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de
diminuare a impactului
Protectia apelor
Pentru colectarea apelor uzate se propune instalarea de fose septice
individuale ecologice.Aceste fose sunt unitati de tratare primara a apelor uzate,
gen anaerob.Principala caracteristica a acestor fose septice este ca asigura in
mod natural , fara substante chimice , epurarea apelor uzate pana la parametrii
prevazuti de legislatia in vigoare, functie de numarul de utilizatori.
Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal , denumit bazin de sedimentare,
si un bazin de fermentare.Principiul de functionare este de tip anaerob cu
descompunerea si fermentarea substantelor poluante , prin intermediul bacteriilor
================================================================ 93
Page 94
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
ce se formeaza in lipsa oxigenului.Apele tratate rezultate se evacueaza pe
principiul vaselor comunicante , in puturi absorbante sau drenuri subterane.
Fosele septice vor fi amplasate astfel incat sa permita accesul usor pentru
vidanjare.Ele vor fi pozitionate la cel putin un metru de fundatie si la cel putin 10 m
Apele meteorice din zona studiata vor fi colectate prin intermediul rigolelor.
Protectia aerului
Nivelul emisiilor atmosferice rezultate atat in faza de constructie cat si in faza
de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se vor situa sub valorile limita stabilite
prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97.
Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si
a instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de
cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere.
Protectia solului
Constructiile si amenajarile care vor fi realizate pe acest amplasament, prin
specificul lor (locuinte si dotari aferente) nu vor evacua noxe care sa polueze solul si
subsolul din perimetrul incintei si din vecinatati.
Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu
exceptia unor cazuri accidentale.
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura
solului.
In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o
serie de masuri:
================================================================ 94
Page 95
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
- realizarea in unitatile economice si unitati publice, de puncte
(platforme) special amenajate in vederea colectarii si depozitarii
temporare a deseurilor;
- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor la
sursa;
- serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator
de salubritate autorizat.
Concluzii si Recomandari
In urma evaluarii de mediu a PUZ Sendreni s-a constatat ca efectele pozitive
asupra mediului si a sanatatii umane sunt mult mai numeroase decat aspectele
negative.
Ca efecte negative s-au identificat:
- scoaterea din circuitul agricol al unor suprafete care vor fi introduse in
intravilan;Suprafata introdusa in intravilan , de 27,769 ha va fi repartizata in cea mai
mare parte zonei pentru locuinte.Aceasta suprafata va ramane in continuare in
circuitul agricol, pana la emiterea autorizatiilor de constructie pe amplasamentele
respective.
Consideram ca extinderea intravilanului in acest sector aflat in vecinatatea
ariei protejate Lunca Siretului Inferior, nu afecteaza obiectivele de conservare
stabilite si nu duc la o degradare a statutului de conservare al speciilor de
pasari pentru existenta carora s-a declarat ROSPA0071.
In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUZ, acestea
sunt :
================================================================ 95
Page 96
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic ZonalAnsamblu de locuinte cu dotarile si spatiile verzi aferente Com.Sendreni, jud.Galati
- Racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa va contribui la
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
- Implementarea unui sistem de management al deseurilor care sa aiba la baza
colectarea selectiva a deseurilor – va duce la diminuarea efectelor negative asupra
mediului specifice depozitelor necontrolate de deseuri;
- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea spatiului de
locuit pe cap de locuitor.
Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa:
Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora
cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele
obiective:
a) Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin :
- utilizarea surselor de apa existente prin: extinderea retelei de alimentare cu apa
din acumularile existente;
- utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de
transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea
consumurilor specifice.
b) Imbunatatirea calitatii apelor la evacuare:
- Instituirea ariilor de protectie sanitara în jurul obiectivelor de interes.
Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor:
- aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor;
- crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor
- implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze
activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor.
Intocmit, Ing. Eni Lidia Biolog Garleanu Ionut
================================================================ 96