-
CRONIC A BOHOTINULUIDE
RADII ROSETTI.
,,Winfa dela 7 Octomvrie 1905.
Bohotinul ci Branictea Domneasca de Inga Iadi, dela1413 I:Ara la
1632.
Cavalerul Guillebert de Lannoy povestind cltoriile i soliile
1Wspune c, in anul 1421, plecand dela Curtea Marelui Duce Vito
Id(pe care 11 numWe Rege) al Litvaniei, spre Romania cea
Mica(Wallachia la petite), dupa ce trecir prin multe pustietati,
gsi peVoevodul Alexandru, Domnul zisei Romanii i al Moldovei, la
unsat al sem nunnit Cozial (et trouvay le ivaiivoude
Alexandre,seigneur de la ditte Wallackie et de Moldavie, a ung sien
villagenomm Cozial). (1)
D-1 Hasdeu reproducand aceste cuvinte pentru Intaia oarA in
Ar-hiva Istoricci, adauga o not In care zice: Cozial sau Cozia
desprecare e vorba este Mr& indoiala satul Bohotin pe Cozia,
desprecare am publicat un pergament sub No. 176.
Aceast parere este cu buna sam greOta, Cad, precum vornvedea din
documentele posterioare calatoriei Cavalerului francez,rudorul
Cozia, departe de a fi avut atunci un sat pe malurilelui, se afia
in mijlocul unei pustietati. Apoi, in drumul dela Ca-menita la
parAul Cozia, cltorul nostru n'ar fi strabatut numai pus-tiuri, ci
numeroase sate i chiar orw. Vederat ea avem a facesau cu
schimonosirea unei numiri romaneti de &are Lannoy, cuo cetire
greit a intaiului editor sau cu un sat Cozia, aezat cu
(1) Hasdeu, Arhiva Istorica, I, p. 129.
pk-
www.digibuc.ro
DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
-
158 RADU ROSETTI
totul in alt parte a terii. Apoi satul Bohotinul, departe de a
fi asezatpe paraul Cozia, se afla pe voloaca Bohotinului.
Istoria veche a Bohotinului si a Branistei reiese din
urmatoareleacte :
I. 6 Fevruarie 6939 (1431). Alexandru cel Bun harazeste
ma-nastirii Bistrita o vamk o manastire de a doua mana i patru
pri-saci, din cari una la Bohotin pe Coria. (1)
II. 23 Fevruarie 6946 (1438). Ilie Voevod hargzeste
manastiriiNearntului, Intro altele, prisaca dela gura Teitcircii i
o moara lagura Jijiei. (2)
III. 10 Maiu 6946 (1438). Acelas Domn harazeste
manastiriiProbota o prisaca la Bohotin. (3)
IV. Ianuarie 6961 (1453). Alexandru Voevod (Alexandrel)
intrestedania Mouth, manastirii Moldavita, de catre Costea Oras, a
prisaciisale din Branistea domneasca, la Bohotin, la Kintclna
Tdteircii,daruind manastirii i desetina de pe acea prisaca. (4)
V. 26 Ianuarie 6961 (1453). Acelas Dornn harkeste
manastiriiProbota o prisaca in Branistea domneascd, la Bohotin,
anumeBozova. (5)
VI. 1 Ianuarie 6962 (1454). Acelas Domn harazeste
manastiriiNeamtului, din domneasca Braniste, din Bohotinul Fenutui
(?), dindrumul ce merge spre Nouresti, Covasna cu toate obarsiile,
jar&prisaca s fie de catre Cozia, unde a fost acel deal mare.
(6)
VII. 29 August 6963 (1455). Petru Voevod (Aron), harazeste
slugiisale creclincioase, lui Duma Micaci, la Branistea domneascci,
laBohotin, un loc din pustiu, anume paraul Cozia, langa prisaca
ma-nastireasca, sa-si fac5, sat la capul piscului ... iar hotar s
aiba, acelloc din pustiu din toate partile cat va trebui, ca s
poata teal unsat si din aratura si din fanete. (7)
VIII. 11 Septemvrie 6985 (1476), tefan cel Mare intreste
dania
(1) Ibid, I, p. 122, No. 176.(2) Arhiva Statului, Bucuresti,
condica I a manastirii Neamtului, p. 29. Desi in acest
document nu se vorbeste de Bohotin, nu incape indoiala a 'Mares,
se afla in regiuneaBohotinului, precum dovedeste documentul de sub
IV.
(3) Uricar, XVIII, p. 17(4) Ibid. ibid., p. 21.(5) 1-lasdeu, op.
cit. I, p. 103, No. 141.(6) Arhiva Statului, condica citatri mai
sus, p. 29.(7) Acad. Rom. Peceti No. 159. Talmacirea la acte No.
II. Duma Micaci era unul din
boierii cad alaituiau sfatul lui Petru Aron. Mai vezi Acad. Rom.
Peceti 158 si 179.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTNIILITI. 159
facuta manastirii Homorului de catre Julie Serbici, maica
acestuia,Fecica i sora lui, Ana,ca, a dreptei lor ocini: un loc ca
s-0 asezeprisaca i jurnatate din acel camp, anume la Zlatareni,
Intre izvoare,mai jos de Bohotin, mai sus de Nuoresti, partea cea
din jos. (1)
IX. 24 Martie 7039 (1531). Petru Rare;4 Intare0e manstirii
Ho-morului : o prisaca la Bohotin, pe acest mal al Prutului, undeau
fost stupii eredinciosulul nostru pan Toader Logofatul,
descriin-du-i hotarul pe scurt. (2)
X. 21 lulie 7089 (1581) Petru chiopul haraze0e slugii
sale,Habiac, un loc de prisaca In Branifte, Intro dijie i Prut.
(3)
XI. 13 Dechemvrie 7094 (1585). Petru Schiopul harazeste
mamas-tirii Gl4ii, intemeiata, de el, un loc de prisaca mn Bohotin,
des-criindu-i pe scurt hotarul ales de Gavrilm; biv Parchlab.
(4)
Xll. 26 Fevruarie 7094 (1386). Acelas Domn harazeste mamas-tirii
dela Sucev4a un loc de prisaca pe Pietrosul cel Mare, cu iz-voare,
locuri de ramnice 0 de fnete, pana In matca Bohotinului. (5)
XIII. 15 April 7097 (1586). Acela Domn haraze0e lui Andrei
Hat-manul, Parcalabului de Suceava, un loc de prisac In
Branisteadomneascd, pe valea Hemeiosului, cei prea Bohotin,
descriindu-ihotarul. Apoi Andrei Hatmanul daruind acel loc de
prisaca mamas-tirii dela Pangarati, Domnul, prin acela act,
Intareste aceasta danie. (6)
(1) Acad. Rom. Peceti No. 159. TillmAcirea la acte No. I.(2)
Ibid. Pachet LXXVIII No. 91. Tiilmcirea la Acta No. III.(3) Arhiva
Statului, condica I a documentelor manastirii Neamtului, p. 29.(4)
Mentionat in actul LXXXVII de mai jos.(5) Mentionat in actul
CXXXVII de mai jos.(6) Acad, Rom. Peceti No. 163. Trilmcirea la
acte No V.Din mitrturia hotarnic5, a lui loan Ursoianul (Acte No.
LXXXVII), rezult6, c Petrn
Schiopul, un an dup5 ce dlruise lui Andrei Hatmanul locul de
prisac5 dela Hemeiosul,ii mai laritzi, la 8 Septemvrie 7098 (1588),
satul Podolenii in Bran4tea domneascd, epen-tru o mare slujb5 ce a
f5cut-o Domniei i eriie. La 12 Martie 7114 (1606), Irimia Mo-vilL
drui Podolenii lui Isac Bahca, atunci Vel C5minar, %xi a pomeni de
dania cfitreAndrei Hatmanul i arAtand iar cfi Podolenii fac parte
din Branistea domneascfi, dintargul Esiin. La 19 Main 7139 (1631),
Moiseiu Movil intAreste satul Podolenii lui StefanBoul i jupanesei
sale, Ruxandei, fiicei lui Stefan Tomsa Vod5, edinteun scris al lor
ceau avut dela Miron Barnovschi, pe satul Podolenii, la BraniAste,
in Vnutul Flciului i pesatul Stroiesti la Harlu, hind ambele sate
danie alui Stefan Tomsa Von, atm manIstireaSolca, care minfistire
le-a dat zestre lui Stefan Boul i Ruxandei la nunta lore. Dintr'un
ispisocallui Vasile Lupul. din 17 Octonwrie 7146 (1637), reies5 cfi
s'an judecat inaintea acelui Domn,Grigore Ureche Spatarul, nepat
lui Andrei Hatmanul, cu *tefan Boul find Clucer 1 cuneamurile
Balicd, pentru stapnirea satului Podoleni, aratand fiecare dovezile
lui, i ju-decata a hotArit ca acel sat s fie stapanit de Urigore
Ureche. La 9 Martie 7163 (1655,
www.digibuc.ro
-
160 RADII ROSETTI
XIV. 18 Julie 7109 (1601) Irimia MoviI Intrete manastirii
Neam-tului o prisaca in Braniste la Bohotin, pistri la ob5,r0e,
care aceaprisac5, a fost a rAposatului Cornii ce au fost BreiniOer
i apoia fost dhruita, man5,stirii Neamtului de Anghelina, fata
Cornii i cufeciorii ei. (1)
XV. 21 Octomvrie 7115 (1606). Simion Movila intre.,te
ma.rfs:tirii Sucevita gun loc de prisac5, care este la Braniste, la
fundulBohotinului, la Pietrosul cel Mare, cu care sau silit
raposatii ca-lugari Eliseiu i cu Dionisie, grijind i curAtind
tocmai din pajitei facnd prisac din dreptele lor averi, au umplut-o
cu stupi cas fie dela dnii poman5, sfmtei mnstiri . . apoi descrie
pescurt hotarul locului druit intre Pietrosul eel Mare, Sfenicile
;4ip5x5,ul Rodminului, precum fusese ales i insemnat de Gavrila
fostLogoft, cu Anastasie Arhirnandritul dela Galata. (2)
Aici se incheie (3) istoria veche a Bohotinului i a BraniFpi.Din
cuprinsul actelor de mai sus, reiese mai intalu ca, la origi-
nile Statului Moldovenese, se afla. In megieia Iau1ui o mare
Bra-niste sau Opriturcl domnease.
Cuv'antul Braniste vine dela verbul slavon BpdHliT11, a lupt,
aimpiedecA sau a opri. Ast5zi, in pArtile paduroase ale
Moldovei,cand Statul sau vreun stpan de moie oprete ori ce Were
intr'oparte din pdurea lui i o ferete pe vreme rnai indelungat a.
deatingerea toporului, aceast5, rezerv se nume0,e opriturci.
Brcinis-
Safta, jupiineasa Spfitariului Neculai Ureche, a flcut schimb cu
mosul sgu, Logofgtul Ra-coviO Cihan, aruia i-a dat satul Podolenii.
Presupu.n c Racovita 1-a daruit In urmgmingstirii FAstki. (Aceastg
mingstire fiind din cele Inchinate, actele ei sunt luate
decgluggrii greci).
(1) Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 130. TaImiicirea la acte No.
VI.In condica I a Documentelor mangstirii Neamtului, p. 29, ggsim
extractul unei arti
Gospod a lui Simion Movilg, din 1 August 7114 (1606), prin care
porunceste lui Buzul cea fost Pgralab, sg iea sama pentru pricina
de hotar ce are Moldovianul Brlinifterul cucaluggrii dela Neamtu
pentru hotarul mosiei ScoposAnii dela gura Jijiei, urmat de
men-(iunea cl Buzul a si dat o mgrturie hotarnicg in aceastg
pricing. Din alt document dela7121 (1613) rezultg ca satul
Scoposgni ave fiintg de pe atunci.
(2) Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 131. Tglmcirea la acte VII.(3)
In condica 18 a Documentelor Ilitropoliei din Iasi, Oat& la
Arhiva Statului i cu-
prinzAnd scrisorile mosiilor Costulenii i Prisacanii, caH la
Inceput erau intregi cuprinseIn Braniste, la No. 1, se vede trecut
copia unui ispisoc al lui Moiseiu Movila din 12 August7137 (1630),
intgrind Mitropoliei un loc de moarg in Branistea Jijiei, In vadul
de pe guraSobrciului, In potriva apei Covasna i hotarul, loc
imprejur eat se va puteg da cu sg-geata. D
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTINTAIII.
tile domnelti din vechime nu erau altceva decat ni0e oprituri
saurezerve oprite pe sama Domniei. Asemenea oprituri se gsiau
atatla camp cat i la munte, unde voiu cit ca pildA acea daruitA
deStefan cel Mare manAstirii dela Putna prin uricul din 17
Noemvrie7011 (1502). Aceasta brani0e, pe care se aflA aezath insA
ma-nAstirea, cu o Intindere de multe mfi de Wei, cuprinzand
aproapetot basenur:de sus al Sucevei, pan& la gura Putnei, era
menit deDomn sa fie manAstirii de prins pete i ca sA-0 peed,
vitelen. (1)
Brani0ea domneascar de langA targul Ia0 era 0 mai Intinsa.
Dindocumentele mo0i1or Tutora, Oprienii, Prisacanii, Morenii i
Costulenii cu trupurile, reiese cA, in lungime, se intindea dela
UnghenipanA aproape de Dranceni. (2) Necunoscand documentele
mo0ilorcari se megieesc cu Bohotinul spre Apus, nu-mi este cu
putintA sprecizez lAtimea Brani0ii. Din actele publicate in aceastA
lucrare arrezulta c hotarul ei despre Apus se MIA intre dealurile
cari despartapele ce se revarsA in Siretiu de acele cari se aruncA
in Prut, laVest de culmea despArtitoare (3).
In privinta faptului dacA Brani0ea se intindea i peste Prut
saunu, nu mA pot pronunta, deoarece, ineat privWe mo0ile din
stangaPrutului, cunosc numai scrisorile mo0ei Fratiene0ii sau
FrAsine."-tii, din fata Coltului Cornii, cari le public in parte la
actele insotindaceast lucrare. Din ele rezult cA FrAtienetii erau
sat vechiuinainte de 1498. (4)
Ac6ast intindere de pAmant cuprindea, pAduri, campii, fanete
bo-gate i, pe Maga douA rauri, numeroase garle, parae i bAlti
foarteindAmanatice pentru aezarea de mori i facerea de iazuri.
Regiunea scAldatA de paraele Bohotinului 0 al Coziei i
imprejurimileei erau cu deosebire prielnice pentru crWerea
albinelor. Bohotinul, cai scursurile cari se varsa Intrinsul, ca i
Cozia, Covasna i Trestiana,curge intro ni0e dealuri apropiate i
inalte, astfel cA valea lui qi vAioa-gele strimte ce se deschid
Inteinsul, precum i cele mArginw suntbine apArate de vanturi.
AceastA apArare este mai cu samA puternicadespre CrivAt din pricina
dealurilor dela Petcu, dela Doi Lei i delaCetAtuia, care se inalta
cu 2-300 metri deasupra vAii. DacA adAugim
(1) Dimitrie Dan, Metnetstirea i comuna Putna, p. 1951 urm.(2)
Nu cunosc actele mosiilor Grozesti i Zbieroaia dar, dup toate
probabilitatile, fficeauele parte din Braniste.
(3) Mosia Hi Eta, una din pris5,cile druite manstirii Sucevita,
se afla asezata IntreagaIn basenul Siretiului,
(4) Actul No. I al mosiilor Fratienestii si Co1u1 Cornii.Analele
A. R.Tom. XXVIII.Memoriile Serf. Istorice. 11
si
161
www.digibuc.ro
-
162 tiADti ROS err!
ca, In vechime, dupa cum reiese din acte, toata partea deluroash
aBranitii era, acop erita cu paduri, in cari far& Indoiala
teiul era, ca
astazi, una din semintele de capetenie, ne dam sama ea'
acesttinut era, ca i facut inadins pentru aezare de prisaci, Este
deciwr de Inteles pentru ce ma,nastiri i boieri se indesau spre a
do-bandi dela Domni danii de locuri de prisaci Intr'insul.
Venitul de capetenie al Branitii era, fara indoiala, zeciuial
delastupii din numeroasele prisaci wzate intr'insa de particulari.
Me-zarea de prisaci particulare reiese atat din uricul dat
rnanastiriiHomor de catre Petru Rare, la 24 Martie 1531, in care
vedem caLogoftul Toader (1) 10 tinuse stupii in partea de Brani0e
Inta-rita acelei manastiri, din acel al lui Simion Movila din 21
Octomvrie1606, in care ni se vorbete de prisaca aezata de raposatii
calu-gri i Dionisie care curatise padurea pe locul domnesc,
dinpaji0eD, cat ;;i din documentele posterioare. Ori eine era
slobod savie sa faca prisaca pe locul domnese, caci prin aezari de
prisacicat mai multe venitul Domnului sporia, atat din punct de
priviredomanial, prin produsul zeciuielii platita lui ca stapan al
locului, cat0 din punctul de privire fiscal, prin achitarea
desetinei Gospod. (2)Aceasta era perceputa de desetnici, iar cea
dintaiu de bretnisteri.
Aceti brani0eri, pe cari i-am intalnit in documentele
rezumatemai sus, Mat In text cat 0 in note i pe can ii vom mai
intalni;i in actele despre caH avem sa ne ocupam de acum Inainte,
erauinsarcinati cu paza Brani0ei i cu perceperea veniturilor
domanialede pe &Ansa, venituri alcatuite, pe Fang&
zeciuiala sau dijrna stu-pilor, de aceea a lanului cosit pe
intinsele faneturi de pe esul Pru-tului, de aceea a semanaturilor
facute pe locul domnesc de catrelocuitorii satelor megie0te, din
plata papnatului vitelor, a oilor in-voite la parsune 0 a
mascurilor invoiti in paduri, la ghinda i la jir,
Braniqterii erau fara indoiala platiti in naturk fiind volnici
sape locul domnesc stupii i vitele lor, sa coseasca, fnul
trebuitor
sa faca araturi fara a mai da dijma. Ei Ii aveau locuinte
chiar
(1) Toader Balq (?) LogofAtul lui Petru Ram, dela 1528 pAn1 pe
la 1539, privighitorulpus de Domn la reclAdirea mAnastirii dela
RAsca, ctitorul manAstirii Homorului pe carea reInnoit-o i unde
este ingropat on sotia lui Anastasia.
(2) Nu incape IndoialA crt erau In Braniqte ci prisAci domne0i
cari trebuiau s spo-reascA necontenit, deoarece ele primiau pe
fiecare an un numAr de roiuri din acel analcAtuind zeciuiala
stupilor 1nvoii In Branicte. Dupa un act din 1729 jyezi actul No.
LXV)acea zeciuialA era, atunci de un roiu la 20 stupi.
Eliseiu
tie
3
pi
www.digibuc.ro
-
cnoxIcA 130 nu1n4m.M.ea.
168
In Braniste i par a fi fost luati nu din prostime dar din
oamenimai de sama.
Miron Costin ne arata, ea Bucioc Vornicul, in urma batliei
delaTutora, a fugit In Braniste (unde fu ucis tot atunci, de
epteliciHatmanul si de Goia Postelnicul, starAnul sau, Gaspar
Vocla) aunazuit la un hin al sclu, anume Toader Branisteriul, unde
i lo-cuia acel Toader. Singur nemerit din risipa, far& slugi
pre langasine, precum vremea aceea in risipa otirii ash. aduce i cu
multarugaminte si giuruite catre hinul sem s'au oplosit in hicliana
fa-gaduinta lui. Tara, a doua zi lau legat hinu si lau dus la
Skin-der Pasa (1).
Pe alti Branisteri Ii vedern cu ca Cornea, stapanul satuluiCo
11111 Cornii (2). Pana in veacul al XVIII-lea gasim pe
Branisteristand nemijlocit sub poruncile Comisului celui Mare (3).
In Domnialui Mihai Racovita apar insa, intre Comis i ei, doi
diregatori: Ca-pitanul de Braniste (4) 0 Parcalabul de Braniste
(5). Pe langa Bra-nisteri mai intalnim in Braniste i alli oameni
domnesti: vanatorii,insarcinati cu paza vanatului i cu indestularea
rnesei Domnului. Eise arata adesea ca marturi in hotarnicii sau ca
agenti ai puteriipublice (6).
Trebue observat GIL numele de Bohotin nu se marginia in ye-chime
numai la tarmurile udate de paraul cu acest nume, ci so In-tindea
mai departe, caci daniile acute manastirilor Pobrata,
Neamtu,Moldavita, Homor si Galata se afla toate in afara de basenul
Bo.hotinului.
Lucru de mirare este ch mnastirile Bistrita, Pobrata si
Molda-vita nu s'au folosit nici cdata de daniile facute lor in
aceasta Braniste,neluandu-le in stapanire, cad nici o urma nu gasim
in acte ca elesa fi stapanit vreodata pamant In Bohotin sau sa fi
ridicat macarpretentiuni de asemenea natura.
Iar in cat priveste rnanastirea Homorului, des] se pare ca ea
astapanit candva o prisaca la hotarul despre Miaza-Noapte-Apus
alBohotinului, nu mi-a fost cu putinla sa aflu unde anume (7).
(1) Letopisete. Ed. 2, v. I, p. 273.(2) Actul No. IEI al
mosiilor Coltul Cornii i Fraliene0i:(3) Actele No. XXIX, XXXII,
XXXIII ale Bohotinului.(4) Actele No. X, XI i XII ale Coltului
Cornii.(5) Actul No. XI, al Coltului Cornii.(6) .Actele No. XIII,
si CXXX ale Bohotinului.(7) Faptul c atat uricul lui *tefan cel
Mare din 1476 cat i acel al lui Petra Flares, din
1531 se gsesc in hartiilo Bohotinului i sta'panirea Sucevitei
asupra HiIiei nu
most:
www.digibuc.ro
-
164 MIMI ROAETTI
Prti le din Bohotin si imprejurimi daruite de Domni
manstirilorsi stapamite de ele erau urmatoarele:
I. Dania lama manstirii Neamtului, In anul 1438, a unei bucatide
loc din gura Jijiei, danie care a lost miezul imprejurul careias'a
alcatuit mai tarziu mosia Scoposanii (1) si Insemnata pe
hartaalaturata cu A.
II. Dania lama aceleias manastiri prin uricul din 1454, la
mar-ginea despre Miaza-Noapte a Bohotinului si a Coziei, despre
Covasna0 Insemnata pe hart& cu litera B (2).
III. Dania Malta de Andrei Hatmanul manastirii Pangarati
prinuricul din 1586, cam in mijlocul Bohotinului, pe paraul
Hemeiosuluisi insemnata pe aceeas harta cu litera C.
IV. Dania facuta manastirii Galata in anul 1585, la hotarul
col-tului nord-vestic al Bohotinului si insemnata pe harta cu
litera D.
V. Daniile facute manastirii Sucevita la 26 Fevruarie 1586 sila
21 Octomvrie 1606, pe paraele Bazga si Trestiana si insemnatepe
harta cu literele E. si F, (3).
La acestea se mai adaogiau :VI. Dania facuta la 1453, lui Duma
Micaci, pe paraul Coziei, in-
semnata pe hart& cu litera G siVII. Dania lama lui Habiac,
la 1581 si cuprinsa. In mosia Sco-
posanii a manastirii Neamtului.Pe Bohotinul propriu zis si pe
Cozia nu se afla Inca In anul 1632
nici un sat, dar in imprejurimi aveau fiinte satele Coltul
Cornii,mi se pare a reiesi din vreunul din cele doua urice de danie
ale acestei manastiri, maface sa presupun ca, la o vreme oarescare,
ea a dobandit acel loc dela Homor prinschimb sau prin cumpfirltur,
luand si uricele de danie pe cari Guvernul austriac le-apredat pe
urma cumparatorIlor.
(1) Yu mosia Scoposanii era cuprinsa dania f5,cuta lui Habiac in
anul 1581, trecuti ma-nastirii probabil iaras prin danie.
(2) Manastirea Neamtului a ocupat 0 stapanit aici o intindere
insemnati de loc, pecare a facut prisaca, metoh de c5,1ugari si
biserica, precum rezulta din aetul LXXXVII, daruricul din 1454 este
atat de lipsit de preciziune !neat, cand manastirea s'a gasit in
fate,unui megies puternic, ea a trebuit sa renunte la stApanirea
ei, neputand-o mantinea favicu descrierile de hotare mult mai
precize ale megiesilor.
in cat priveste situatia locului de prisaca daruit maniistirii
Neamtului de Anghelina,fata Cornii, la 1606, ea n'a putut s5, fie
aflata nici odata.
(3) Astfel vedem 05, a stapa,nit manastirea Sucev4a: E este
mosia HiNa si F mosiaBazga de mai pe urma; totus mi se pare ca
ambele (Mu se refer& tot la mosia Bazga,cea dintaiu pe parte
dintr'insa si cea de al doilea pe tot hotarul acelei mosii.
Hilitatrebue sa,11fost cuprinsa in (Muffle manstirii Homor dela
Iurie erbici si dela Petru Rams, caH vor fivenit ate Sucevita
printr'o transaqiune intre ambelemanastiri, raniasa
nougnecunoscut5.
www.digibuc.ro
-
C RONICA BOB OT 165
Salagenii, Grozetii, Tamaani, Ponce0ii (1), Dranceniii,
ScoposhniiPodolenii.
Bohotinul sub Buhusesti dela 1632 pAnA la 1672.
Prin uricul din 26 Noemvrie 7141 (1632), Alexandru Voda
(Ilia)haraze0e lui Dumitru Buhu, Treti Logoft, pentru dreptele i
ore-dincioasele lui slujbe catre Domn i tara i pentru ca a daruit
Dom-nului patru cai buni, preteluiti 160 ughi, un loc de prisaca
laBrani0e cu loc de fanete... i cu loc de moara pe apa Jijiei,
deunde se impreuna apa Bahluiului cu apa Jijiei, ca s5,
socoteascael Insu unde va fi loc bun in locul domnesc, pan&
unde cade apaJijiei In apa Prutului, ca sa-0 faca lui mon ci
stiadze (2).
Latitudinea data de Dornn lui Buhuc era, mare 0 poate 05,
daca,Alexandru Iliac ar fi domnit mai mult, BuhLw 0-ar fi croit
dinBrani0e o mo0e i mai mare decat aceea pe care Il vedem stapanmai
pe urrna. Dar putine luni dupa danie, tara fiind nemultumita
deDomnia lui Alexandru 0 mai ales fierband sub greutatile puse
pesteea de Grecul Batite Veleli, se rscoal multimea, silecte pe
Domnsa-i dea pe Baticte, 11 face farmi cu topoarelen i alunga pe
ne-vrednicul nepot al lui Rarec, care iea drumul Branictei, In jos.
Darboierii temandu-se o Domnul s5, nu se indrepte spre 13ugeac
pentrua se intoarce In scaun cu ajutor tatresc, reped indat dup5,
dansulpe o sm.& din ei, printre cari mai de sama, era, tocmai
DumitruBuhuc. Alexandru Voda, se sperie foarte and vaza iar
gloat& ve-nind dupg el, 0 cand ei se apropiara, Ii ruga sa
crute pe fiul sau,Radu, dar Buhuc Ii zise sh n'aiba grij cad ei au
venit numai sa-ispuie o tara dorecte ca el sa mearga la Galati prin
Barlad, canu aduca vreun rau tarii dela Tatari. Alexandru, bucuros
s scapecu viata, primi sa mearga pe unde vor voi, c1 boierii,
pornindul spreBarlad sub paza bun, se intoarsera la Iaci (3).
Dupa, o scurt5, Domnie de cateva luni, Moiseiu Movila fu silit
deenergicul sat' concurent, Vasile Lupu, ajutat de Abaza Paca
delaSilistria, s plece din scaunul in care Oiuse, in acel decurs de
timp,
(1) TAnAsenii Poncestii i Drancenii s'au contopit in Zbieroaia
de astozi.(2) Acte No. VII.(3) Letopisete I. Editia 2, p. 294.
i
II.
sa
www.digibuc.ro
-
166 RADII ROBETTI
sa stranga o insemnatil avere i Lupul li luh locul. Vedem pe
Du-mitru Buhu (1) indeplinind slujba de Visternic dela inceputul
noueiDomnii i bucurndu-se de favoarea noului sau stapan. El nu
pier-duse vreme pentru a se folosi de dania lui Alexandru Ilia :
iez1Prutul i fact' pe Jijia nite mori ce fura de mare folos
satelorde pe Imprejur, caH pana atuncea erau silite sa se
multumeascacu morile manastirii Neamtului dela Scoposani. Prin
uricul din 8lulie 7143 (1635), Domnul Ii dada volnicie sa aduca
atat oameni dinall& tara cat i din satele sale, spre a face sat
In branitea Dom-nului, scutindu-i de numeroasele daH caH apasau pe
mieii MarieiSale, insa hotarIndu-i de astadata unde sa, faca satul:
In capatulde jos al Branitei i s aiba loc de fanete i de artura i
degradina i de hrana . . . (2).
Oamenii, incepand a se strange in satul ce se Infiinta la loc
ada,-postit, pe voloaca Bohotinului, Buhu cerii Domnului sa i se
facithotrnicia locului daruit i Voda li dada carte Gospod din 20
Martie7144, catre Chico Satrariul cel Mare, poruncindu-i sa
socoteasca:uncle este acel loc de mori, s fac la acel loc oamenilor
loc cas aiba, unde ara i loc de fanete ci de prisaci i de alta ce
vatrebui sa se hrlineasca ... E,d sit aleaga numai loc drept
domnesciar nu loc a vreunor manastiri i locul ales sa% fie pe langa
loculdruit manastirii Pangarap de calm Andrei Hatmanul. (3)
Precum reiese din mai multe acte posterioare, Chico SatrariulIci
indeplini insarcinarea data de Domn, dar nu mi-a fost cu
putintapAna acum s descoper hotarnica facuta de el.
Locul de prisaca dela Hemeiu, daruit de Andrei Hatmanul
ma-nastirii Pangaratilor, era un spin neplacut in coasta lui Buhu
prinapropierea in care se afla hotarul lui de vatra noului sat
infiintat pevoloaca Bohotinului, un adevarat cuiu in mocia lui
Manic: el nu pierdiitimp pentru a-I impreuna, cu hotarul lui. Prin
inscrisul din 21 Maiu7144 (1636), Vasile Lupul Intarecte schimbul
facut Intro mnastireaPangaratii i Dumitru Buhu. Acesta lua locul de
prisaca dela He-meiu (land manastirii in schimb altul, mai in
apropiere, In tinutulBacaului, la Mesteacan, pe malul drept al
Bistritei. (4)
Satenii din Podoleni jaluindu-se atm Domn ca Buhu le impre-
(1) Vezi notita asupra familiei Buhus la sfArsit.(2) Acte No.
IX.(3) Acte No. X.(4) Acte No. XI.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTINULIII. 167
soara o bucata de loc din hotarul lor i poirdndu-se de tap cu
Vis-ternicul inaintea Doranului, acesta porunci lui Neaniul,
Vorniculuide Poarta, prin carte Gospod dela 12 August 7144 (16361,
sa meargala fata locului, unde strangand multi oameni buni i
batrani, sA ieasama pricinii dupa scrisori, sa faca dreptate i s
arate Domnuluiprin scrisoare cum stau lucrurile (1).
Neaniul mergand la fata locului, stranse pe MITA multime
deoameni de ptin vecinatate patru vanatori i doi boieri marl :
GheorgheRosca Visternicul i Neculai Stratulat Vornicul, i dupa o
amanuntita
lungA cercetare, constata printr'o mArturie hotarnica iscAlitA
detoti cei de fata, ca Podolenii n'aveau nici o dreptate i ca
Buhusnu le impresurase nimica. Cu acest prilej Neaniul mai alesese
sistMpise tot hotarul proprietatii lui Buhus: atat dania
domneascacat i prisaca dela Hemeius (2).
Fara a pierde vreme Buhus obtinii dela Domn sA-i intareasca,prin
uric dela 20 August 7144 (1636), stpanirea lui si mArturiahotarnica
a lui Neaniul (3).
Se vede cA Podolenii, la hotarnicia lui Chicos Satrariul,
arataseo scrisoare de marturie a megiasilor, favorbila lor, dar pe
caren'au aratat-o hotarnicilor celor noi, &AA gaSim o carte
Gospod din22 August 7144 (1636), prin care Domnul scrie la
vatamanulla toti satenii din sat din Podoleni ...D poruncindu-le sa
dea acea seri-soare In maim. lui Neaniul, caci altmintrelea
Vornicul de Poarta leva lua, din porunca Domnului, cincizeci boi i
ii va duce la Domnie
stie bine a ca vor fi acei boi peitori (4).Paptul de a vedea, pe
locuitorii unui sat apartinand unui boier
(Stefan Boul), stand la judecatA in fata Domnului cu alt boier.
me-gies (Buhus), pentru incalcarea hotarului satului lor, este din
celemai interesante si are o mare importanta. El este o noua i
pu-ternica dovada a faptului stabilit de mine pentru iritia oara
prinstudiul meu: Despre Clasele Agricole din Moldova cA, din
vechiu,locuitorii satelor aveau un drept de uzufruct ereditar
asupra pa-manturilor pe cari se hraniau (5).
In vremea cat Bohotinul fusese Braniste domneasca, megiesii
eraudeprinsi sa vie sa aseze prisaci, sa coseasca, sa are, sa,
aduca vite
(1) Acte No. XII.(2) Acte No. XIII.(3) Acte No. XIV, XVI.(4)
Acte No. XVII.(5) Revista Nola, anul I, No. XI.
i
sa%
o
al
ai
www.digibuc.ro
-
168 RADII ROSETTI
la pasune platind sau nu dijma, dupa cum erau bine sau nu
cubrnisterii. Buhus vol sa fie singur staptin pe locul sau. Gasind
oa-menii lui (caci cert este ca, Buhus sedea la Iasi si nu la
Bohotinundo nu avea asezare) niste oameni de ai Caminarului celui
mare,caH arau si cosiau pe mosie, ei le cerura dijma legiuita. Dar
oa-menii Caminariului dadura ja1ba deadreptul la Domn si acesta,
la20 August 1636, scrie lui Buhus sa scuteasca, pentru anut
acela,pe oamenii aminarului de dijmk fiindca stapa,nul lor se afla
laTarigrad pentru trebile terii (1).
Acest Carninar care era Iordachi Cantacuzino, stapanul
satuluiGrozesti, pe Prut, intorcandu-se in tark scrie fratelui
Visternic,poftindu-1 sa," lase pe oamenii din acel sat sa are unde
arase pan&atunci, fagaduindu-i ca.-1 va sluji si mai mult
(2).
Satul Bohotin era intemeiat 1nainte de moartea lui Buhus,
deoarecevedem pe Ursul si pe Patrasco din Bohotin venind la mosia
lui delaNeampi, Crivestii, spre a-i da legatura scrisa cumca
feciorii lor nuvor merge sa se scrie la calarasi (3). Calarasii
fiind oameni dom-nesti, bucurandu-se de privilegii, ei erau
pierduti pentru stapanul sa-tului lor, care nu mai avea nici un
folos dela ei. Buhus a murit la15 Martie 1647 (4), la Crivesti,
unde este ingropat. /nsa intro hartiileBohotinului este un act din
10 August 7163 (1655), prin care SandulMicul, strnepotul lui Durna
Micaci, caruia am vazut ea Petru Aronli daruise un loc din pustiu,
pe Cozia, la 29 August 1455, (5) vindelui Dumitru Buhus,
Visternicul, emosia si pa,raul CoziaD. Indoialasupra datei mortii
lui Buhus (pe care nu-1 mai intalnim in niciun document posterior
zilei de 15 Martie 1647) nu poate sa existe;alt Dumitru BuhuF,4,
Visternic, n'a existat pe acea vreme si fecioriilui fluhus au
stapanit Bohotinul cu Cozia. Pe de alt.& parte nupoate incapea,
nici cea mai mica incloiala asupra autenticitatii actuluilui Sandu
Micul. Singura lamurire cu putingt este ca acLul de van-zare a
Coziei flind pierdut, feciorii lui Buhus au pus pe SanduMicul sa
iscaleasca alt zapis pe care s'a pus data zilei in care se
seri-sese cel original. Aceasta, presupunere mi se pare cu atat mai
aproapede adevar, cu cat mai gasim in acesle hartii un act din 23
Martie
(1) Acte No. XV.(2) Acte No. XVIII.(3) Acte No. XX.(4)
Melhisedec, 0 vizita la 48 indnlistiri, etc., p. 129.(5) Acte
XXIV.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTINULUI. 169
1656, prin care Mitropolitul ci multi boieri ai Curtii Gospod
Incre-dinteaza ct Egumenul de Pangarati a facut schimb cu
DumitruBuhuc dandu-i locul de prism& dela Hemeiosul i Wand pe
aceldela Mestea6an. Dar ctim ea acest schimb se Meuse in anul 1636
(1).
Chipul in care Dumitru Buhuc a cumpg,rat dela Sandu Micul
rnociaCozia este interesant i arunca o lumina destul de vie asupra
mo-ravurilor vremii de atunci.
Sandu Micu, un urmac de boieri sapatati, cum erau multi pe
atunci,furase patru cai, fusese prins ci Inchis. Nu era de cuguit
cu pre-scriptiunile. Pravilei lui Vasile Lupu In privinta furtului
de vite
vinovatul trebuia sa se actepte dintr'o clipa', la alta s faca
cu-noctinta cu ctreangul. Dar Buhuc, de era sau nu Visternic In
acelceas nu ctim, ins& neindoielnic este ea era puternic i
stapan al Bo-hotinului, iar pustietatea de pe paraul Coziei in
marginea Bohoti-nului. Buhuc se grabi sa se foloseasca de prilej
pentru a-ci rotunjihotarul. Sandu ii &Mir mocia, iar
Visternicul puse un cuvant bunpentru el, plati Visteriei gloaba
cuvenita, puse sa i se ctearga nu-mele din Condici, apoi Ii mai
darui aun contac de postav i adoiboi i o vaca ca s'a, se hrAneasca.
ci el in lume . . .
Cu un an Inaintea mortii lui, la 15 Martie 1646, Dumitru Bu-huc
luase inaintea fostului Parcalab de Cotnar, a oltuzului ci acelor
doisprezece pargari din acelac orac, dela Grigore Cornea,
stra-nepotul lui Cornea Branicteriul, toata partea lui din Coltul
Corniici din Fratienecti, dandu-i in schimb partea lui din satul
Prisacanipe Miletin (2).
Dupa moartea lui Buhug, Bohotinul i bucatile din Coltul Corniici
din Fratienecti venir In partea feciorului sau, Neculai Buhuc.
Separe ca,' acesta avir oareccari greutati ca sa-ci apere mocia
Impotrivaapucturilor rnegiecilor ci a relei vointe a brnicterilor,
a caror fo-loase se gsiau cu desavarcire reduse In urma daniei
catre Buhuc,caci avem un cir de cArti Gospod dela Gheorghe tefan,
GheorgheGhika, tefan Vasile Lupu, lstrate Dabija ci Ilia Alexandru,
datela mama lui Neculai Buhuc ci a vatamanului sau dela Bohotin,
casa fie tari ci puternici sa tie hotarul Bohotinului ci s iea de
azecea din tot rodul de pe acel hotar, sau s goneasch' oamenii
carise acezase cu dela sine putere pe acel hotar, luandu-le
plugurile
(1) Acte, XXVI.(2) Actele moiilor Coltu1 Cornii i Friltieneti
No. III i cele urnatoare.
i
www.digibuc.ro
-
170 RADII ROSETTI
0 vitele. (1) Mai sunt alte acte dela Comivii cei Mari
poruncindbrnivterilor sa% lase In pace satul lui Buhuv cu tot
hotarul 0 sn'aiba, acolo nici un amestec (2).
Ca vi tatl sAu, Neculai Buhuv cera dela Domni 0 obtiniLin
dou'arnduri Invoire WA adua, In Bohotin oameni strini cari fur
scutitide plata birurilor 0 a angaralelor pe vase ani 0 pe cinci
ani (3).
Pe lAng5, locuitori slobozi furl avezati In sat 0 cAtiva vecini
:. uniidin ei fugind, Buhuv obtina dela Domn carte Gospod pentru
ur-mhrirea 0 prinderea lor (4).
Domnii schimbAndu-se destul de des intro 1647 vi 1670, iar
Bu-huv ternandu-se ca', unul din ei sit nu se rsgAndeasc vi s'a
revoacebogata danie a lui Alexandru Iliav, se grbia, la fiecare
schimbare ssacearA, intrirea acelei d&nii; In timpul Domniei
lui Gheorghe tefan,cerii vi obtinir chiar dou 1ntriri In acelav an
(5).
in vremea lui tefan Lupul, rspAndindu-se svonul despre o
n6,-vlire a Ttarilor, locuitorii satelor de pe locuri deschise 10
cAutara,cu familiile 0 cu. avutul lor, adpost In prtile deluroase.
0 mul-time de sate de pe Prut, unele cari traesc vi astazi, altele
dispArute,lasar vetrele lor vi fugirsa in vioagele Bohotinului.
Multimea devite ce o aveau cu d'anvii, rAspAndindu se la pavune pe
locul luiBuhuv, ii stricar ru fanatul. (6).
Bejenarii opunndu-se, se vede, la plata striaciunii fcute,
Buhuv,atunci Vel Medelnicer, se jlui Domnului care trimise pe un
Aprodal Curtii cu carte Gospod, insa.rcin5aidu-1 s socoteasca,
paguba M.--cut de bejenari, 85, o ia din spatele lor vi sa.-i sump,
de acolos'av mearg acasa, c de nime nice o nevoe n'au avut de sau
in-fundat ei acolo cu bejeniile .... Aprodul, mergAnd la fata
locului,socoti paguba vi lusa, boii bejenarilor. Bietii oarneni, In
primejdies'.'-vi piard5, vitele, azurA, cu mare rugaminte la Buhuv
care cumare greu li ierth vi li impc cu Aprodul. Acesta, prirnind
delabejenari ciuboten bune, se indatori s5, se duca. 0 sa' nu-i
maipArasc5, la Domnie (7).
(1) Acte, XXII, XXIII, XXVII, XLI, XLVII.(2) Acte, XXIX, XXXII,
XXXIII, XXXIV.(3) Acte, XXV, XL.(4) Acte, XXXV, XLIII.(5) Acte,
XXVIII, XXX, XXXI, XXXVI, XLII.(6) Acte, XXXVII ei XXXVIII.(7)
Acte, XXXVIII.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOROTINULIII. 171
Iar, pentru binele fcut, bejenarii se indatorir sa% slujeasc
luiBuhus ca niste megiesi la ce-i va fi trebuint.
In anul 1661 se ivir5, din nou neintelegeri cu Podolenii in
pri-vinta hotarului. Domnul insrcinAnd pe Dane, biv Vel Sptar,
cucercetarea, acesta fact' o mArturie ce, din notita pus pe copia
ei,se vede a fi fost favorabil Podolenilor. InsA, pentru moment,
aceastcercetare nu avil nici o urmare. Printre marturi gasim
iscAliti peMina, Vtaf de Vanatori (1). Iar in anul urmAtor (1662)
BuhusoNina dela Istrati Dabija carte Gospod dAndu-i volnicie s
aperetot hotarul Bohotinului despre Podoleni, dupo. hotarnica
Mouth, deNeaniul cu Rosca i cu Strtulat (2). In vremea Domniei lui
Duca,la 1668, vedem ea. Domnul 1nsArcineaz pe un aprod s5, iea,
deunde-1 va gsi, pe Lazr carele a fost din Bohotin vecin si acums
face vntor, deci ca ssa. naib vAnAtorii al opri (3)
Interesant mai este zapisul a trei oameni can maxturisesc
cNeculai Buhus i-a lsat BA ierneze In niste case fcute de ei
pemantul acelui boier pAnh In primavara, iar In primavara s ne
gri-jam pentru caci noi nu avem nici o triaM cu acel loc ce ieste
adumisale ... (4).
Aici se 1ncheie istoria Bohotinului sub Buhusesti i vedem la
1672pe Comisul Manolachi Ruset, al treilea fiu al Cupariului Ruset,
gi-nerele Anitii, Logofetesii lui Neculai Buhus (care Neculai
Buhusmurise), stapAmind el Bohotinul.
In rstimpul dela 1632 pa,n5, la 1672, numele Bohotinului si
aBranistei se intalnesc de mai multe on In cronici i phmantul
loreste de dou on &Meat de cete rAsboinice.
Astfel, dup`a btlia dela SArca, pierduta de Vasile Lupu,
MironCostin ne zice : s'au insirat steagurile lui Vasile Vod pe
Bahluiuin jos cu fuga, iar pedestrimea au luat pe Bahluet, la
Carligatura
Cazacii, cu patina scaderea sa, iar au hlduit pre la Branistesi
au n4zuit la Nistru (5).
Apoi cilnd a venit Constantin Voda, asupra lui Ghika Vod5,1-a
invins, lupta s'a intins i asupra capatului de sus al Branistii
(6).
(1) Acte, XXXIX.(2) Acte, XLI.(3) Acte, XLIII.(4) 'Acte, XLV.(5)
Letopise;e, I, p. 339.(6) Ibid.., p. 363.
....
p5.-
I
www.digibuc.ro
-
172 RADU ROSETTI
Tot aa. cand Constantin Voda a gonit din Iasi pe Stefnit
Voda(Lupul) (1).
Precum am zis mai sus, nici Dumitru nici Neculai Buhuq n'auezut
la Bohotin. Ei aveau acolo un diregettor sau vataman pus
de da.n0i, insarcinat s apere hotarul, s strangt
veniturilejudece pe sateni.
Veniturile erau alcatuite din veniturile morilor 0 a
prisacilorboiereq.ti precurn i din dijmele dela locuitori i
megie0.
Venitul morilor trebui sa alcatueasca un condeiu Insemnat,
caci,afar% de morile lui Buhu i acele ale ctlugarilor dela
Nearntu,nu erau altele in imprejurimi i satele de pe Prut erau
destul de dese.
Prisacile boiereti se Intemeiau fara nici o cheltuiala, cad
dijmacolor miezate pe mo0e de catre locuitori i megie0 (lade&
pe fie-care an un numar Insemnat de stupi. Ceara i mierea erau
articolede export cautate atat in Po Ionia cat 0 la Tarigrad,
valoarea lorfata, de greutate fiind relativ insemnata. Asupra
carnenelor (pie-trelor) de ceara era o dare care alcatuia un venit
insemnat pentruDomnie. Camanarul sau Caminarul eel Mare, cu un
personal Intregde carnanari, erau insarcinati cu strangerea ei
(2).
Creterea de oi, de vite cornute, de cai i de ramatori
erauobipuite la toate mo0ile mari, este deci probabil ca se
practica0 la Bohotin pe o scant mai mica sau mai mare.
Cr4ma satului, care se putea, tine& numai de stapanul
locului,alcatui asemenea unul din veniturile de capetenie ale
mo0ei, mai alescand satul se afla la drumul mare. Dar satul
Bohotinului, find aezatla o parte, caci drumul mare era pe yes,
dincolo de Surpa, venitulcramei de aici nu putea sa fie decat
neinsemnat.
inst venitul cel mare era adus de dijmele i darile luate dela
lo-cuitori. Pentru aceiAia, ca i pentru stapanul mo0ei,
exploatarile decapetenie erau prisacile i cre0erea vitelor.
Plugarie se face& preapupa, cad data find lipsa de cal de
comunicatie, ei n-ar fi avutce sit fact cu rodul semanaturilor.
Semanau numai cat le trebuiapentru trebuintele lor, cei mai harnici
ceva mai mult spre a puteavinde la ormele din apropiere i a strange
pentru ani rai. Dar mierea
ceara erau lucruri ware i scumpe, erau totdeauna cerute
denegustori spre a fi trimise peste granita. Asemenea i vitele
setransportau cu u0rrinta i erau cautate pretutindeni. Cre0erea
vi-
(1) Ibid., p. 369.(2) Ei mai strangeau qi alte venituri.
si s
si
www.digibuc.ro
-
AV,CRONICA 130130TINTILIII. 173
telor si a albinelor era mult mai uoar i cerea o munch
neasa-manat mai mica decat lucrul pamntului.
Mi se pare ca In aceasta imprejurare mai cu sama,
trebuestecautata pricina Indolentei proverbiale a taranului
moldovan. In cursde veacuri el a fost deprins sa-si capete cele
trebuitoare pentruviata lui prin o munch usoara, fara a fi silit
s5, munceasca din greu.
Caci nu Incape indoiala ca viata locuitorului din Moldova a
fost,pama la mijlocul veacului XVIII, din cele mai usoare In
punctulde privire al legaturilor sale cu stetpanul satului In care
sedea.Pamantul era roditor i era mult In raport cu populatia. Apoi
lu-crul de capetenie pentru stapanii satelof find sa alba In sat
cat maimulti locuitori, pentru ca dijmele pe de o parte, veniturile
morii i acrasmei pe de alta, s fie cat mai marl, nu le dadea mana
sa sopoarte cu asprime sau nedreptate fata de locuitori. Acestia,
nefiindde loc legati de gleba, caci rusinea vecinatatii, departe de
a fi re-gula In Moldova, era. numai o exceptiune, s'ar fi grabit
sa, se muteIn alt sat.
Mare le rau de care au suferit terile noastre, II alcatuiau
pustiiriledesavarsite facute de ostile straine si de oardele
pagane. Dar dachaceste pustiiri rapiau libertatea taranului, tot
avutul, adesea viatalui, nu erau mai putin pagubitoare pentru
stapAnii de mosii, a carorsate se spargeau sau erau nimicite prin
foc i sabie, lasand ho-tarul neaducator de venit pe vreme
Indelungata. GAO% grija, categreutati, ate alergaturi pe urma
pentru a strInge din nou oameniiin sat! Stapanii aveau folos mare
sa se poarte drept i bland culocuitorii spre a nu capata un nume
rau pe care, dup cea dintaibejenie, l'ar fi platit scump.
Numai dupa mijlocul veacului XVIII soarta taranimii merse
in-rautatindu-se treptat 'Ana la Regulamentul Organic.
In actele rezumate pana acuma si cari sunt publicate In
intregirnemai la vale intalnim, pe lng locuitori, vecini i boieri
de toatamaina i o xnultime de, functionari rxici i de oameni
domnesti:pitani, Hotnogi, Branisteri, Fustasi, Aprozi, Vnatori i
Vatavi de Va-ratori. Acestia top erau oameni mai de sama,
scoborltori din boierisau stapani de sate si cari, daca ii urmarim
mai departe, consta-tam ca aveau aproape toti sau ate un petec de
razsie undeva,sau &ate o mosioara Intreaga. Locuitorii din
sate, muncitori de pa-mnt find puini, Domnii aveau grip, s'a aleaga
micii drega-tori si osteni printre ei. Tara era plin5, de neamuri
de boieri sa-raci, de boieranasi si de rzasi scapatati, atrasi de
usurinta slujbei
Ca-
nu-i
www.digibuc.ro
-
174 RADtr HOSETTI
0 de prilejurile de Inavutire ce ea ofera. Iubitor de phnea
ochr-muirii fost-a doarh Moldovanul totdeauna !
Bohotinul sub Rusetesti (1) 'Ana' la cea dintAiu
impartire.1672-1739.
Inthiul act ischlit de Manolache (2) Ruset, atunci Vel Comis,
este oscrisoare a lui din Ia0, scrish la 27 Martie 7180 (1672)
chtre totishtenii de Bohotin, in cars li veste0e ch le-a pus ca
socotitor ia-r4 pe unul Constantin yi-i indeamn5, sh asculte de
invhthturile cele va da acel Constantin la toate trebile, &ad
altfel sh tie bine ca,vor petrece ruine mare 0 vor fi de mare
certare.
In acela an Manolache Ruset, gsind ch morile chlugrilor
deNearatu erau prea aproape de ale sale, obtinir dela Duca Vodhcare
era cumnat cu Iordache, fratele lui Manolache, (tinand amhndoidou
surori, fetele Dafinii, Doamnei lui Dabija Vodh, cu DumitracoVodh)
i aio lrinei Buhu, sotiei sale, ca sa, trimith la fata locu-lui pe
Dumitraco Roca, Vornicul de Poarth, cu carte Gospod po-runcind
chlughrilor sh' taie morile 0 sh le scoboare mai la vale, caWA,
poath umbl i morile lui Manolache Comisul. (3)
Tot in acea primvarh Il vedem Invoindu-se cu nite oameni cari
listricase i-i mncase trei prishci cu 511 stupi. Pe unii din
fhptai,cari li stricase o prisda, de 150 stupi, II vedem ierthndu-i
duphce ei ii dau douhzeci de stupi (4), pe ceilalti, cari i-au
stricat douhprishei, cu 361 de stupi, ii aduce inaintea Divanului
Domnese careli osAndete sh plAteasch Intreg pretul stupilor
(5).
Vreme de patrusprezece ani nu mai avem nici un act care sh
nevorbeasch de Bohotin, In schimb Insh Letopisetile 11 pomenesc.
ChndDumitraFo Cantacuzino, la Inceputul anului 1675, se puse In
mi--care Impreura cu Caplan Paqa 0 cu Ttarii spre a goni din Ia0pe
Petriceico dinaintea chruia fugise, el veni la Fhleiu i apoi laHui.
De aici alese 20.000 de Ttari cu cai mai buni i cu Buhu
(I) Vezi notita despre familia Rosetti la sfirsit.(2) Vezi
notita despre Manolache Ruset la sfarsit.(3) Acte XLIX.(4) Acte
L.(5) Acte LI.
www.digibuc.ro
-
0/taws 130HOTINttut. 175
Hatmanul, cari lovir, la gura Bohotinului, pe Petriceico i pe
Leiice se scoborlse pa.na", acolo i-i puserA pe fug. (1)
Dintr'o mrturie a lui Joan Buhu, cumnatul lui Manolache Ru-set,
care era Sulger mare, scris la 5 Noemvrie 7194 (1685), vedernCA
soacra lui Manolache, Logofeteasa Anita Buhu; dup5, ce-i dAdusede
zestre mo0a Bohotinul, i-o luase iar inapoi. Iar ea murind acum(se
vede de curnd), Buhq aflase 1111 izvod fcut de maica noas-tra i cu
peciatia Dumisale fAcut4 pe Bohotin qi pre alte uneltedate ziastre
dumnilorsale i vkandu-1, 15,sase satul Bohotinul cum-natului s'au.
(2)
In anul urrnAtor, 1686, Branitea i Bohotinul suferir o
cumplitpustiire dela oOile Craiului Sobieski care, dela Iai, se
scobrisej'afuind O. arand pAna la Falciu i apoi se intoarse inapoi
(3).
Pentru periodul 7194 (1685)-7204 (1696) iar nu avem niciun
document vorbindu-ne de Bohotin. Dintr'o mrbirie hotarnicaisclita
de Pilat Vornicul de Poart i purtAnd data de 17 Iu lie7204 (1696),
constatm cA, iar a fost pricin de hotArnicie IntroManolache Ruset,
acuma Postelnic, mamAstirea Galata i un Mihailtreti Logorat.
(4),
La 7217 (1709) Manolache Ruset, ajuns Vel Vornic, ava priciacu
Mitr'opolitul pentru un opust ce-I Mouse Mitropplitul pe
moiaCostulenii (5) a Mitropoliei i care innech esul Vornicului
Mano-
(1) Letopisete, II, 11.(2) Acte LII,(3) Letopisete, II, p.
36.(4) Acte LIII.(5) Harazita Mitropoliei prin dania lui Moiseiu
Movila din 12 August 1630, citata
mai sus. lath. de altmintrelea actele de danie a tuturor
celorlalte silkti alcatuind moOileCostulenii sii. Prisacanii
deslipite din Brankte, luate din condica 18 a Documentelor
Mitro-poliei din Iasi, afltoare In Arhiva Statului din
Bucure0i:
No. 2. Antioh Constantin Cantemir, la 16 Iu lie 7205 harazeOe
lui Andronache Stolni-cul o bucat de loe domnesc In BraniOe, pe
Covasna, tinutul Iai, alaturea cu hotarulDobrovatulul.
No. 6. Dintr'un hrisov al lui Constantin Moruzzi, din 10
Septemvrie 1779, reiese ca, laIunie 7226 (1718), Mihai Racovita a
daruit lui Constantin Conache Aga san Angheluta,moqiile Mocra 0
$iragurile cari faceau parte din Brankte. In hrisovul lui Moruzi
suntcap* Joan sin Agapie, Capitan de Vanatori 0 Vasile Florea
Val:Mon
No. 8. Dintr'un hrisov al lui Alexandru Joan Mavrocordat, din 1
Iunie 1775, rezulta caVasile Lupu a harlizit, prin uric dela 25
Maiu 1650, lui Irimia Vnculet, dou a. locuri deprisaci, cu livezi i
locuri de fan*, din Brankte, de eumpardtwrd qi-i mai darue0e, totIn
Brankte, un loc unde este prisack in jos de moara domneasca, cu
balti de peqte,anume Lunga 0 Filipoaea i poiana de fanat de lang5.
HatmanuI Patrapo.
-
www.digibuc.ro
-
176 RADU k0E3grr/
lache. Mihail Vornicul de Poarta ffind trimis s cerceteze lucrul
lafata locului, arata prin mrturia scrisa la Costuleni, in 3
Aprilie7217 (1709), c5, acolo unde a facut Mitropolitul acest opust
nu fu-sese mai Inainte opust. (1)
In timpul rasboiului dintre Rusi i Turci, in vara anului
1711,Branistea i Bohotinul suferira o nou d cumplit pustiire.
Ca.nd,dup5, incheierea pacii, Rusii se intorceau spre Iai Impreuna
cu Mol-dovenii lui Cantemir esiau Tatarii de prin paduri bulucuri
cuvite, cu robiD. Moldovenii se incercau sa, scoata robii i se
rape-zeau la 'Mari dar fr izband, caii cu desavarsire
sleiti.Seremeteff le poruncl 55. Inceteze, caci pacea fiind
incheiata nu lcpoate da ajutor i robii Ii va scoate Imparatul,
fagaduinta desartacare starneste indignarea bunului Neculcea. Dar o
ceata de Moldovenicare merge& inainte, se intalni la gura
Jijiei, la Scoposani, cu vreosuta de Tatari caH veniau despre Iai
cu robi i lovindu-i Caraveste i-au pus sub sabie mai pe toti sau
i-au dat In Prut undo s'auInnecat si au scos robii (2).
Uitand mrturia data cumnatului sail la 5 Noemvrie 1685,
loanBuhus care acuma era Vel Hatman, vol iar5. s puie stpanire
pcBohotin. Amandoi boierii parandu-se de fata inaintea Domnului,
acestaii randul s sa judece dinaintea lui Antiohie Jora Vel
Logofat,Lupu Costache Vel Vornic, Gheorghe Apostol Vel Paharnic si
alui Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, care se afla, in tara.
Toatc&Ate le spuse I3uhus cazura Inaintea mrturiei sale din 5
Noem-vrie 1685 si Hatmanul fu dat lamas prin hotarirea din 26
Februa-rie 7221 (1714) (3).
Manolache Ruset a murit inainte de 7 Ianuarie 1717, caci avemo
marturie din acea zi a Logofatului Ilie Catargiu, a VorniculuiJoan
Sturza si a Sptarului Joan Paladi, randuiti de Domn cajudece
neintelegerile ivite intre clironomii s5.i. Prin hotarirea
acelorboeri satele Bohotinul si Coltul Cornii raman In stapanirea
singu-rului fiu al raposatului, Stolnicul Stefan. Tot el are sa,
stapaneaschsatul Bogdanesti dela Bacau, unde a fost asezarea
parinteasca cusilistile de pe imprejur l pe un tigan bucatar, numit
Tiucul. Res-tul averii are a se Imprti frateste (4).
(1) LIV.(2) Letopisete II, p. 109 0 330.(3) Acte LV.(4) Acte
LVI.
sa
fiindmle
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTINIILIII. 177
in anul urmator, Stolnicul -tefan ava pricina, pentru
Bohotinchiar cu Voda. Marturia hotarnica a lui Darie Spatarul, din
7 Iu lie1661, Incapand In manile lui Mihai Racovita, el opri o
bucata deloc zicand ca.-i de Podoleni, dar convingandu-se In urma
ca aceamarturie era rea, inapola, Stolnicului locul i-i dadu, la 26
Ia-nuarie 7226 (1618), carte Gospod la mama ca s tie i sa
dijmu-easca tot hotarul Bohotinului (1).
Se vede ca. In Bohotin veniau sa s'aeze multi oameni cari,
dupace-i faceau case, nu voiau s plateasca dijma 0 s fac5, micile
slujbece li se cereau. Gsim Intr'adevar o carte Gospod a lui Mihai
Ra-covit (2) prin care volnicete pe tefan Ruset, biv vel Stolnic,
saupe eine va trimite a sa mearga la satul dumisale, la Bohotin i
owoameni vor fi avand case pe locul Stolnicului 0 ad piste voia
du-misale, ori om domnesc, oH boeresc oH calugresc, pe toti sa
fievolnic a le aprinde casele qi. heiurile ... (3)
Prin ispisoc din 20 August 7228 (1720), Mihai Racovita Intare0e0
el Bohotinul Stolnicului tefan Ruset, cu tot hotarul ales de
Nea-niul i de Roca, adaugand ca el (Domnul) vazand o marturie
delatefanita Voda, 0 dela DaHe Spatarul In privinta hotarului
Podo-
lenilor, oprise Stolnicului tefanita Ruset o bucata de loc, dar
acestaaratAnd dovada ca marturia infatiata de Podoleni era,
mincinoas,Domnul li inapoi5, locul oprit. (41
Dar In Bohotin urmau a se strange i a se aeza oameni nepoftitii
nesupu0 la darea dijmei, caci, in Maiu 7233 (1725), Mihai
Racovitatrimite om domnesc cu carte Gospod poruncindu-i sa, aprinda
caseleoamenilor cari ed pe moia Vornicului tefan Ruset. (5)
Dintr'o marturie hotarnica din 12 Iunie 7233 (1625 (6) se
vedec5, Bohotinul era atunci Impresurat pe din sus, langa hotarul
Ga-latii, de Comisul Constantin (7) 0 pe din jos de Cluceroaea
Lucacioaecu ispisoc de danie a Logeatului Mihail (8). in cartea
Gospod cu
(1) Acte LVII. Cnf. pi ceeace este scris pe verso la actul
XXXIX.(2) Mihai Racovit& a dilruit, la 26 Octomvrie 7228
(1719), din Braniste, lui Statie Ion
Satrariul, mosia Tutora. Tot Mihai Racovit a dAruit, iar din
Braniste, Oprisenii lui StefanLuca. Arhiva Creditulud Funciar
Rural. Carton 279, dos. 2100.
(3) Acte LVIII.(4) Acte LX.(5) Acte LXI.(6) Acte LXII.(7) Danie
ilcut5. la 15 Martie 7197 (1689 de Constantin Cantemir lui Aga
Mihbilfi.(8) Cluceroaea Lucacioaea stApania, se pare pe atunci
mosia Grozestii.Analele A. R.Tom. XXVIII.Memoriile Seq. Istorice.
12
www.digibuc.ro
-
178 RADII ROSETTI
care Racovi ta. randuise pe hotarnici, el avuse grip% sa, le
indice ince chip doreste s'a, fie hotarlrea lor, adica dupa cererea
Vornicu-lui Stefan, ceeace hotarnicii se grabir s fack
Vornicul Stefan Ruset (1) se bucura, de mare trecere la
MihaiRacovit si era chiar oarescum incuscrit cu el, cAci fiul Gel
maimare al Vornicului, Iordache Ruset (2), tineh in chstorie pe
Catrina,ifica Stolnicesei Maria Costandachi, sora lui Mihai
Racovita.Tot in acel an, 1725, Vornicul Stefan avuse judecat cu un
fustasde Divan, numit Vlasie Beghiul, din Borosesti peste Prut,
pentrua un colac de balt numit Bordunul, din satul Coltul Cornii.
In-teresanta este marturia (3) lui Gheorghe Horopcianul ce au
fostCapitanD care de treizeci de ani sedea la Bohotin i era,
insArcinateu luarea dijmei. Oare s fi fost el acelas Capitan
Horopcianu care,cand, la Intaia Domnie a lui Neculai Mavrocordat,
era inchis intr'unbeciu al Curtii Vornicul Iordache Ruset (matca
tuturor retuteitilor),frate lui Manolache i prin urmare unchiu lui
Stefan Vornicul,striga In gura mare : sa% le deie lor Vod pe
Iordachi ca ucidcu pietreD ? (4).
Hothrindu-se de Domn o cercetare la fata locului, se lua,
delaMitropolitul Gheorghe o infricosata, carte de blestem: herul,
pietrele,lemnelea sa% putrediasal i sa% se topeasck iar trupurile
lor sa steaintregi netopite ... (5) Apoi hotarnicii randuiti prin
carte Gospocldin 3 Iunie 7233 (1725) (6) se dusera la fata locului.
Se luara maiintaiu dela mai multi oameni batrAni din Poncesti
deosebite mArturiiin privinta vechii sari a locului, marturii in
cari ni se povestestedespre niste flci voinici cari ainotau in Prut
cu o fata pe spatesi ziceau din cobuz. (7) Printre aceia cari au
adeverit mrturiileeste si un Garbo, Parcalab de Braniste.
Punandu-se cartea de blestem i brazda in capul megiesilor, ei
auartat, pe sufletele lor, cum au umblat vechile hotare i
hotarnicii,gAsind c Vornicul Stefan are dreptate, au insemnat locul
cum ce-ruse el (land si mArturie scrish (8). Iar Vod, printr'un
lung hri-
(1) Vezi notite despre *tefan Ruset in Apendice.(2) Vezi notite
despre Iordache Ruset In Apendice.(3) Actele rnoqiilor Coltul
Cornii qi Fratieneqtii, No. VII.(4) Letopisete.(5) Actele Coltului
Cornii i a FratieneOilor, VIII.(6) Ibid. IX.(7) Ibid. X i XI.(8)
Ibid. XII.
sa-1
www.digibuc.ro
-
CRONIC A BOHOTINIILIII. 179
soy, in care face istoricul mo0ei Co ltul Cornii, a confirmat
prerealor, &and rhmas pe Vlasie Fustmul. (1) Cativa ani mai
tarziu.vedempe un Ion sin Artenie Rat& druind Vornicului Stefan
partea luidin coltul BA ltii Bordunului. (2)
In anul 1726, Comi0i Curtii Gospod neavand unde ea coseascafan
pentru grajdurile domneti (caci Branitea era redus la mainimica),
mersera sa fach 100 de stoguri de cari aveau nevoie peBohotin,
avand bine hlteles s dea Vornicului Stefan dijma legiuita.Aici insa
aflara ca ispravnicul Vornicului invoise nite Mari ca s5,coseasc la
Bohotin. Dandu-se de Oire Domnului, acesta se suparatare 0 serise
ispravnicului, cu Insu mana lui, poruncindu-i : a ste tiu ea nu 1a0
nici dai voie Tatarilor nici sa.-i primiti ca sp.]faca fan acolo
nici pe aiur[e], ea bine sa tii csa de voi ti cu ade-vrat voi
trimite i acolo te voi spanzura. Intr'alt chip sa Oh ean'a ff
facand tu una ca aceasta. Aceasta scriem.n (3)
Din intada Domnie a lui Grigore (II) Ghica, avem o carte
Gospodcatre Parcalabul de Branite, din 20 Maiu 7237 (1729),
poruncindu-isa iea sama Intre Vornicul Stefan 0 vecina lui,
LucAcioae, call secertau fiecare din ei pretinzand s iea dijma din
stupii aezati deun Mihail 0 din fanul cosit de dansul. (4) Observm
ca eu eatBrani0ea devenia, mai mica cu ata,ta, se umflau titlurile
celor in-sarcinati s'o privigheze.
Folosindu-se de schimbarea Domniei, cumnatii Vornicului
Stefan,Neculai Lazu biv \Tel Sulger i Ion Silion, precum 0 nepotul
lor, Ma-nolache Costache, II chemara in judecata Inaintea Domnului
pentrurarna0telen Vornicului Manolache Ruset, tatal lui Stefan 0
sdcrullor, zicand ea el la acele rAma0tin parte nu le-a facut.
Domnulranduindu-i spre judecata la Mitropolitul Antonie 0 la alti
trei boieri,aceOia facand inventarul averii lsat de Vornicul
Manolache, sta-bilir ce aye& sa mai dea Vornicul Stefan
cumnatilor i nepotuluisau. Hotarirea boierilor fu intarita de Domn.
(5)
Pe la sfar0tul vietii sale Vornicului Stefanita avii pricina
dehotar cu manastirea Sucevitei, cad vedem pe Grigore (II)
GhicaIntarind, la 27 Maiu 7245 (1738), stapanirea manstirii dela
Suce-
(1) Ibid. XIII.(2) Ibid. XIV.(3) Acte LXIII.(4) Acte LXV.(5)
Acte LXVI.
www.digibuc.ro
-
180 RADII ROSETTI
vita asupra prisacii aezate de Dionisie i Eliseiu i
descriindu-idin nou hotarul. Apoi, pe aceia hrtie, gasim o lunga
notita a unuicalugr, muntean dupa vorba, prin care se arata venitul
luat pe ne-drept de pe locul impresurat de feciorii Vornicului
Stefan. Acestvenit este alcatuit din stupi, in i canepa de dijrna,
precurn i dinbanii cuveniti pentru dijma fanului i paunatul
mascurilor. (1)
Ca i tatal MAI, Stefan Ruset nu a avut aezarea In Bohotin
:tine& acolo un ispravnic care-i strange& venitul i judeca
oamenii. Ve-niturile moiei i chipul de a le strange erau aceleai ca
sub Bu-hueti, raporturile dintre steni i stapanul moiei nu se
schim-base.
Dela pacea dela Falciu incoace, Branitea nu mai suferise
pus-tiiri. Dar In vremea Domniei a doua a lui Nicolae
Mavrocordat,Domnul, din porunca Turcilor, puse sa cur* Prutul care
fu intre-buintat de Imparatie pentru aducerea zaharelei la Hotin.
Era dusapana la Tutora pe aici trase de oamenii de pe malul
ra,ului. Cuacest prilej ostaii Turci cari mergeau cu zahareaua la
Hotin faceaufel de fel de jafuri i de siluiri satelor prin cari
treceau (2).
IV.
Bohotinul sub Ruseteti dela impArtirea din 1739 pAna
lareintregirea lui in anul 1805.
Vornicul tefan a murit inainte de 21 Ianuarie 1739, cand
dinporunca lui Grigore Ghica, Logofatul Sandu Sturza face
impartealaaverii Intre fiii i ginerii raposatului (3).
El las trei fii: Iordache biv Vel Clucer, Joan i Constantin,
ipatru fete : Irina (4) casatorita cu Constantin Bal biv Vel
Medel-nicer, Iliana casatorila cu Iordache Sturza Comis, Maria
casatoritacu Scarlatache Costachi Vel Arma i Anita necastorita.
Fiul cel mai mare, Iordache, primi pe langa, Bogdnetii qi
Har-tinetii (alcatuind un singur trup), pe Oituz, la Bacau, a asea
partede Bohotin, casa parinteasca din Iai i trei pogoane de vie la
Odobeti.
(1) Acte LXVII.(2) Letopisete, II, p. 347.(3) Acte LXVIII.(4)
S'ar preit c Irina murise inaintea Vornicului Stefan.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOROTINIILIII. 181
Al doilea fru, Joan, prirni pe lng satul Tetcanii, pe Tazlau,
laBacau, o a patra parte si o a sasea parte de Bohotin i trei
po-goane de vie la Cruce.
Al treilea fiu, Constantin, primi pe langa satul Marginenii
delaBacau, uncle era asezarea pArinteascA, cu toate silistile, o a
saseaparte de Bohotin i trei pogoane de vie la Cruce.
Constantin Bals;, barbatul Irinei, primi satul Potropestii cu
silis-tile, la Vasluiu, si doua pogoane de vie la Odobesti.
lordache Sturza, barbatul Ilenei, primi a patra parte din
Bohotin.Scarlatache Costache, barbatul Mariei, primi satul Idricii,
cu si-
listile de imprejur i cloua pogoane de vie la Cruce.Nu se vede
ca Anita sa fi luat vreo mosie in partea ei, ci nu-
mai tigani, odoare, vite i borfe. Actul de impartealA, foarte
ama-nuntit, este interesant prin faptul c el ne arath din ce se
compunea,gospodaria casnica a unui boier mare, cu o avere destul de
fru-inoasA. RAmanem uirniti in fata sAraciei de rufe si de unelte
alemesei ce o vedem.
Actul de ImpartealA mai vorbeste si de alte mosii rAmase
nein-parlite. Un document din 28 Octornvrie 7251 (1742) ne arata ca
acestemosii, in nurnAr de noua, au fost impartite in acea zi, ixis
numaiintre cei trei frati: Iordache, Joan si Constantin (1).
Bohotinul ave.& deci acuma patru proprietari i
anume:Iordache Ruset cu o sesime.Ion Ruset cu o patrirne i o
sesime.Constantin Ruset cu o sesime.Iordachi Sturza cu o ptrime.Din
actele posterioare ar reiesi ca acesti patru partasi In Boho-
tin si-ar fi imparVt mosia de atunci, dar acel act de impartealA
nus'a gasit nici odata si din sirul faptelor se vede ca, mosia n'a
lostefectiv impartita pana la 1786. S'ar pare& ca Ion Ruset, al
doileaIrate, care aveh partea cea mai mare, era insarcinat cu
strangereaveniturilor si cu cAutarea mosiei, precum rezulta din
hrisovul lui Gri-gore Ghica din 12 Tunic 7249 (1741) din care vedem
ca el poartajudecata cu manastirea Sucevitei, care se pretindea,
Impresurata deel. ManAstirea pretindea ca sunt doua parae Pietrosul
: unul maidin sus, recunoscut de toti i celalalt mai din jos.
Calugarii pretin-deau ca locul lor merge pada. in Pietrosul din
jos, iar Joan Rusel,sustinea, ca numai un Pietros este: cel din
sus, pada in care se in-
(1) Acte LXX.
www.digibuc.ro
-
182 RADII ROSETTI
tinde mosia Bohotinul. Judecata gsind c calugrii nu putuse
do-vedi cu nimica fiinta unui al doilea Pietros, respinse cererea
lor,pan& ce ei vor aduce scrisori araland fiinta din vechiu a
unui aldoilea Pietros, mai jos de cel cunosout (1).
La 1746 Anita, fata Vornicului Stefan, sora lui Ion sau
IonitaRuset, pe care o tinea in cas la dansul si care pare a fi
fost bol-nava, drueste fratelui su toat partea ei de avere (2).
In anul 1751, tot Ionita Ruset strange venitul de pe Bohotin,
Cadexist& o carte Gospod din 18 Iu lie a acelui an, prin care
Domnul,Constantin Racovita, ii da volnicie a stapani, a dijmul acea
mo-vie (Bohotinul), sa-O ia de a zecea din gradini cu legumi si din
li-e vezi cu porni, si din tot locul, cu tot venitul (3).
Lucrurile mersera astfel Gala vreme Iordache i Ionit Ruset
furlin viata, dar ei murira, cel dintalu pe la 1750 si cel de al
doileape la 1762. Imparteala fiilor lui Iordache este din 17 Julie
7266(1758), (4) aceea a fiilor lui Ionit din 15 Iunie 7270 (1762)
(5).
Pentru usurinta cetitorului dau aici un tablou genealogic al
ur-rnasilor lui Manolache Ruset, care mi se pare de neaparata
trebuintapentru intelegerea celor ce urmeaza.
Precum reiese din cele doua acte de imprteal, ramura lui
IonitRuset pare a fi fost mai avuta In acel moment decal acea a
frate-lui su mai mare, Iordache. In privinta vazei, ambele erau
cazute:atat Iordache cat si Ionita neurcandu-se peste rangul de Vel
Me-delnicer, o boierie de a treia mari. Al treilea frate,
Constantin, sesuise pada la rangul de Ban, boierie de mama a doua;
precum vorarata actele posterioare, el rasa nurnai o flick Iliana,
castorita cuManolache Hrisoveghie. (6)
Partile din Bohotin a fiecareia din aceste ramuri nu fura
sub-ImpArtite intro frati, ci date, astfel cum fusese stabilite la
1739, aleunuia din ei. Astfel la 1762, duph moartea lui Ionit
Roset, Bohotinul se stapania in chipul urnAlor :
0 patrime i o sesime de catre Stefan, fiul cel mai mare al
luiIonit Ruset;
(1) Acte LXIX(2) LXXI(3) LXXII(4) LXXIII a(6) LXXIII b(6) Acte
LXXXV i CXXX.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOROTINULIII 183
sesime de cAtre Lascarache Ruset, al doilea fiu al lui
IordacheRuset;
sesime de catre casa lui Constantin Ruset, fiul VorniculuiStefan
Ruset;
o ptrime de cAtre Ioni Sturza, fiul lui Iordache Sturza
(1)(ginerele Vornicului Stefan).
Despre chipul acestei stAphniri nu stirn nimica.La 15 Septemvrie
7274 (1765) Stefan Ruset biv Vel Satrar,
stpAn pe cea mai mare din prtile Bohotinului, vinde acea parte(o
ptrime si o sesime) Vornicului Ionit Paladi i sotiei sale
Ca-trinei, vara primara cu dnsul (vnzAtorul), (2) pe pret de 1300
lei.In partea vandut aici este cuprins, dup actul de vaazare,partea
ce i se va veni din partea vArului sAu, Ionit Sturza, carese vede
c5, rAposase (3).
Satrariul Lascarache Ruset, fiul lui Iordache i var primar
van-zatorului, Satrariului Stefan, porneste indata judecata
inaintea Domnu-lui, Grigore (III) Ghica. El cere s5, fie invoit sa
rscumpere pArtilede Bohotin vndute de Stefan Vornicului Paladi i
sotiei sale, inputerea dreptului de protimisis, find insu i v5r
primar despretata cu vanzatorul i rams in Bohotin i intorcnd
Vornicului Paladibanii sa iea mosia. Domnul si boierii gsind ca,
rudenia intro Las-earache si Stefan este mai apropiat decal acea
dintre Stefan sijupaheasa Vornicului Paladi, find cea dintAiu pe
partea brbteasc
Lascarache mai find si rzas in Bohotin, hotaalsc ca Lascarachesa
intoarca Vornicului Paladi banii i s iea mosia. Mai
obiecteazAVornicul Paladi c este si el rAzas in Bohotin (clironomia
delaIonit Sturza), dar cartea de judecat adaug ca, el n'a putut
s.dovedeasca nici un rslc. (4) Rezult de aici ca moOenirea luiIonip
Sturza nu era claret.
Dar Lascarache Ruset nu putu sa,' se bucure vreme indelungat5,de
cumprAtura lui, cAci Satrariul Stefan avea, o sor, Maria, astoritcu
un Medelnicer (5) Dumitrache, atunci Ispravnic la Tecuciu, alcArui
nume de familie nu mi-a fost cu put*" s5,-1 aflu si care dis-punea
de bani. Indat ce auzi despre vanzarea prtilor de Bohotin,
(1) Dupti continutul actului LXXIV, Ionit Sturza ar fi Incetat
din vialA Inainte de 15Septemvrie 1765.
(21 F'iind nepoat5, de ilia Vornicului Stefan Roset (V. Acte
LXXV).(3) Acte LXXIV.(4) Acte LXXV.(b) Pe urm5, ajuns Ban.
o
o
pi
ci
www.digibuc.ro
-
184 RADII ROBETTI
ea se grabi s trimit vrului ei banii ce acesta daduse pe
parteade movie a Satrariului Stefan, cerand movia. Dar Lascarache
raspunseca el luand movia prin Divan tot prin Divan o va da. Venind
impreunla judecata inaintea Mitropolitului vi a boierilor, acevtia
hotarira caSatrariul Lascarache sa-vi iea banii Inapoi (land movia
jupanesei Me-delnicerului Dumitrache, deoarece sora fund mai
aproape decalvrul, dreptul ei de protimisire este mai tare. Insa,
Divanul hota-ravte ea, pe Fang& banii sai, s iea Satrarul
Lascarache i dobandace i se vine de cand a numarat banii Vornicului
Paladi i pada, Inziva in care Medelincerul Dumitrache i-a trimis 0
el n'a vrut sa-iprimeasca. (1)
Printre hartii sa i vede tidula prin care Lascarache Ruset
ade-verevte de primirea a 1.495 lei din mana ciauvului de Aprozi
Du-mitrache, capetele i dobanda ce i se cuvenia. (2) Vedem deci
cadobanda luat5, de Lascarache Ruset dela Iunie, cand a platit
baniipana la Noemvrie, cand ii trimisese Medelnicerul Dumitrache
banii0 el nu-i primise, e 195 lei. Si aici nu poate fi vorba de
camta cide dobanda legiuit, stabilita de Divanul domnesc.
Satrariul Lascarache voind sa urmeze a dijmui i partea ce
orascumparase acuma Medelnicerul Durnitrache, acesta se jlui
Di-vanului care hotarl ca Satrariul Lascarache sa se mrgineasca
adijmul partea sa. (3) Interesant este a constata, iuteala cu care
sejudecau aceste pricini vi care ne Indeamn s facem asemanri
ne-placute pentru mersul justitiei de astazi.
Se vede ca. iar se ivira, neIntelegeri intre Rusetevtii stapni
aiBohotinului i manastirea Sueevitei, cad gasim o carte domneascaa
lui Grigore Calimah, din 2 Iu lie 1767, data Egumenului i
ca-lugarilor numitei manastiri, prin care intrevte stpanirea
manastiriipe locul despre care trateaza uricul lui Simion Movila
din 7115. (4)
In primavara anului 1775 murira, unul dupa altul, In Iai,
Lasca-rache Ruset vi sotia lui, Iliana Dimachi. Inventarul putinei
averiramasa de pe urma lor fu Mout de Jitnicerul Manolache
Dimachi,fratele Ilenei, care fu Insarcinat cu epitropia copiilor:
RaducanuZoita. Inventariului este alipita socoteala cheltuielilor
facute cu Im-
(1) Aote LXXVI.(2) Ade LXXVII.(3) Acte LXXVIII.(4) Acte
LXXIX.
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTINIILIII. 186
mormantarea Ilenei Ruset nascut Dimachi. (1) Copiii erau cu
de-savarvire saraci, toga, averea lor cuprinzand :
0 vesime din Bohotin, Coltul Cornii i Frasinevti, razaviile
cum-parate In Boivtea, Negoievti i Povorcani (Caiuti), casa
parinteasc6,din Iavi i un loc stall). (2)
Maria, sopa Medelnicerului Dumitrache, mort in rangul de
Ban,venise sa se aveze In Bohotin vi Ii Meuse casa de locuinta in
sat,moara vi iaz sub sat. Ea era o femeie agera i harnica, dar o
ye-cin nu tocmai placut. Certele de hotar cu Sucevita reincepuravi
Grigore Ghica, la 15 Iunie 1776, dada iar un hrisov intarind
sta-panirea manastirii (3) asupra locului de prisaca despre care
tra-teaza ispisocul din 7115.
Satrariul Gheorghe Ruset (4), fiul lui Ioni i frate Banesei
Mariei,ademenit de izbanda cererii de rascumparare a Bohotinului
ridicata,de Baneasa, pornise vi el asemenea cerere pentru
rscurnparareaunei a treia parti din acea movie vi Divanul hotarlse
ca el s in-toarca banii surorii sale vi sa iea movia. La urma
Irish% el se In-telese cu Baneasa, luand dela ea 5 firte din via
parinteasca delaPiscul Corbului, la Nicorevti vi parte din locul
caselor parintevti in
vi-i lasase movia, precum dovedevte actul iscMit de dansul la17
Septemvrie 1777. (5)
0 sora a Bnesei Mariei, Irina, se casatorise cu Polcovnicul
BaronBelivtein. Daca numele baronului este nemtesc, numirea de
pol-covnic data gradului sail este ruseasca; in lipsa de alte
dovezi credca zisul baron era, nu un colonel austriac ci un
polcovnic rus deorigine germana. (6) De altmintrelea trebue
observat ciL, intre 1770 vi1775, biata Moldova fusese ocupata de
armatele rusevti, iar parteade sus rapita de Austria vi ocupata
militrevte de ovtirile sale. Era,deci in tara bielvug de baroni cu
nume nemtevti.
(1) Acte LXXX. Manolache Diinaohi s'a asatorit cu Masa, iiica
Logof6tu1ui NeculaiRuset Roznovanu, la 1776.
(2) Mai aveau niste dugheni i o cr5-vma din Iasi.(3) LXXXI.(4)
Pentru Gheorghe Ruset vezi notit la sfarsit.(5) Acte LXXXII.(6) La
Academia Romn, in Pachetul XXIII, piesa No. 247 ne aratit pe niste
rAzasi,
pe Bleu, vnzAnd, In primgvara anului 1774, pArtile lor de movie
am5.rii sale baron fonBilisten i cuconii Irina RusetescuD. Presupun
crt acei razasi erau megiesi cu mosia delaSoroca a Irinei, al
cfirei nume nu I-am putut descifra pe copia actului de imptirteal
dela15 Iunie 7270 (1762). Aotul LXXIII b.
www.digibuc.ro
-
186 RADII ROSETTI
Gsirn o lunga, anafor a Divanului intrit prin rezolutia
dorn-neasca, din 24 Septemvrie 1777 (1), hothrind pricina dintre
RaneasaMaria si Baroneasa Irina pentru partea de mostenire a Irinei
delaIonit Roset, care ramAsese in parte la BAneasa Maria, sora
ceamai mare.
Judecata este pentru 1.000 lei, cativa stupi, cateva vite i . .
. .un asternut. Boierii Divanului judec pricina pe lung si
Domnulintreste prerea lor. Aceast judecata, ilustreaz bine
saalcialipsa de bani in care se aflau acei boieri stapani pe mii de
Wei.
Hothrirea Divanului &Muse si Baronesei Irinei dreptul s
rescum-pere o a treia parte din Bohotin. ins, prin alcaluirea ce
avir loc la 30Septemvrie 1777 intre arnbele surori, Irina renunth
la dreptul aceleirscumparri si se imp AGA cu sorsa sa pentru toate
pricinile lor (2).
In toamna anului 1785, Manolache Hrisoverghie casatoria, pe
frica%sa, Maria, cu Beizadea. Grigore Ghica, fiul rposatului Matei
GhicaVoevod, dAndu-i zestre frumoas, care cuprinde intre allele si
apatra parte din Bohotin (3).
Bneasa Maria, care seden, la Bohotin i stringe venitul mosieinu
prea voi sA-1 irnparta, cu ceilalti coprtasi. Acestia pierzAnd
rb-darea, cerur dela Divan, in toamna anului 1785, imparteala
rnosiei.Acesti coparLasi erau:
Banul Manolache Hrisoverghie cu a sasea parte (4) Caminarul
RA-ducanu Roset, fiul lui Lascarache (4) cu a sasea parte.
Clironomiilui Iordache Sturza cu a patra parte. Cu alegerea i
hotarnicia
fu insarcinat Ionit Ursoianul, treti Logoft, iar
MitropolitulGavril dada o cumplit carte de blestem (5).
Alegerea lui Ionit Ursoianu este scris pe 50 fete de hartie
cu-prinde mai ales desbaterea hotarelor mosiei. Cu acest prilej el
neciteaz multe acte privind rnosiile invecinate, toate alctuite din
prpdeslipite din marea braniste domneasc. Cele mai interesante
dinaceste acte au fost rezumate sau citate mai sus.
Cea mai mare parte a lucrArii este privitoare la pricina de
ho-tare dintre Bohotin i manstirea Neamtului, atAt in capAtul de
sus,
(1) Actul LXXXIV.(2) Actul LXXXV.(3) Zoita, sora lui Rilducanu,
chsltoritg cu Beizadea Alexandru Constantin Moruzi i pe
urm 6. el lnsus Domn, dirui fratine-stm, la 1782, toata partea
ei din averea parinteascA.(4) El a isalit totdeauna Roset.(5) Acte
LXXXVI.
mo-siei
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOHOTINIILIII. 187
prisaca de acolo, cat vi in capatul de jos cu rnovia Scoposanii.
Dinaratarile lui se vadevte reaua credinta a calugarilor cari,
pentru acuprinde mai mult, Ii aratara nivte ispisoace ce erau
privitoare lao movie peste Prut, din Botna voira sa faca Bohotin i
rastalmaciautoate
Aceste acle Inv lase pe alt hotarnic, pe Pilipovschie care, nu
vtiucu ce prilej, Meuse aici o alegere de hotar la. 1779, ins&
ele nu in-velara pe Ursoianul, ce pare a fi fost un oin cu
deosebire convtiin-pos. El, in marturia lui, da lungirnile in
stnjeni intre diferitelesemne, lungimea total& a moviei vi
latimile la capat vi la mijloc, darnu face alegerea partilor
(1).
Aceasta alegere se face, In urma unei noua porunci domnevti
(2),tot de Ursoianu, sub privegherea a doi boieri mari: Constantin
Gre-cianu biv Vel Spatar i Manolache Balv biv Vel Ban, In
primavaraanului urinator, 1786 (3). Ambele acte, din 25 Martie
1786, ne dautoate arnanuntimile acestei alegeri. Ele ne arata
lungfinile
chipul babesc in care se compenseaza ingustirnea partilorcelor
din jos, par Lea fiecaruia, Impartirea morilor vi a iazurilor,
in-tinderea viilor i satele in fiinta: Cozia, Bohotinul i Isaia.
Aceasta,impartire se intinde i asupra Coltului Cornii vi a
Fratienevtilor, incari asemenea se alege partea fiecaruia (4).
Este de observat ca partea lui Iordache Sturza (ginere
Vornicullui Stefan) este impartit intre toti rnovtenitorii sai
colaterali, dove-dindu-se astfel, ca nu era atunci cunoscut nici un
rnovtenitor directal sail.
Aceasta alegere ddiii, chiar dela inceput, navtere unei judecati
intreRusetevti i Hrisoverghie, de o parte, cu Logofeteasa Ecaterina
Razu,stapana Grozevtilor, de alta, pentru hotarele moviei Co Itul
Cornii. Ho-tarIrea Divanului din 3 Aprilie 1786 dada pe Logofeteasa
ramasa (5).
(1) Acte LXXXVII.(2) Acte LXXXVIII.(3) Actele LXXXIX i XC.(4)
Ibid.(5) Academia Romn. Pach. LXXVIII No. 76. Vedern procesul
reincepAnd ei urmind
in anii 1791, 1793, 1802 ei 1806 intre Rducanu Roset i
Logofeteasa RAzoaea. Acad. Rom.Pach. LXXXI. Actele urmtoare:
No. 16. 7268 Julie 11. Iaei. Hrisovul lui Ioan Teodor Calimah
Voevod, prin care intfireetestkAnirea Hatmanului Vasile Razu peste
partea sa de moeie din satul Grozeetii, pe Prut,dela tinutul
Upuenii.
No. 17. 1785 Noeinvrie. Carte de hotgirnicie a moeiilor
Fratieneetii i Co4u1 Cornii depe Prut, la cinutul Iai1or, Mouth de
Ion Ursoianu, biv Treti Logoilt.
numirile.
3i Ihtimi lemosiet,
www.digibuc.ro
-
188 RADII ROSETTI
Se vede c5,, dup impartealk Baneasa Maria urma sa reprezentepe
cei1ali partas4 &act o vedem avand In acelas an, 1786, o
ju-decat de hotarnicie cu rnanastirea Neamtului pentru hotarul
cap5,-tului din sus al mosiei. Logofatul Gheorghe Sturza,
Insarcinat deDomn (Alexandru Mavrocordat) s cerceteze pricina la
fata locului,face cunoscut Bnesei c5, hotarul Bohotinului din sus
urmeaz5, ho-tarnicia facuta de Treti Logofat Ionit Ursoianul, iar
ca pietrele Vor-nicului tefan (1) au rmas rele. Deci Baneasa este
poftit s po-runceasch vatavului s nu tread, peste acea linie i dad,
a luatdijma dincolo de dansa, trebue s'o inapoieze rnanStirii, CALI
altfelse va implini dela dansa cu om domnese (2). Spre desavarsirea
In-sarcinrii, Logocatul Gheorghe Sturza facu harta i marturie
hotar-nica la mama boierilor Rusetesti (3). Ce pacat ea, acea harta
nu maiexista,!
Dintr'o carte a boierilor Divanului Moldovei, din 13 Mai 1789,
catredregatorii tinutului Iai, rezult ca nu se pusese Inca
pietre-hotareintre deosebitele parp ale Bohotinului. Baneasa Maria,
folosindu-sede aceast imprejurare, cotropia partea biv Vel
Carninarului Radu-canu Roset i Impiedeca pe vechilul acestuia s
stapaneasca mosia.Se dada porunca, dregatorilor sa dea vechilului
ajutor pentru ca spoat strange dijma si s Implineasca pe acei ce nu
vor vol st deaavaetul mosiei (4).
No. 18. 23 Ianuarie 1791. Zapisul Logofetesei Catrinei Rzoaei
privitor la judecata cuCAminarul R5Alucanu Roset pentru hotarul cu
Coltul Cornii.
No. 19. 1 Aprilie 1793. Anaforaua velitilor boieri ai Moldovei
ctre Domn, in pricina dejudecatil dintre Logofeteasa Ecaterina
Razoaea i biv Vel Comisul Rducanu Roset pen-tru Balta Tulbure.
No. 20. 4 Mai 1802. Scrisoarea lui Ionitrt Ursoianu atre boierii
Pitari in privinta sem-nelor hotare dela mosia FrAtienestii.
No. 21. 1802 Mai 6. Cartea de alegere Mouth, de boierii Pitari
in pricina de judecat5.pentru hotarul satului FrAtienestii.
No. 22. 1805 Mai 30. Jalba Hatmanului Raducanu Roset cAtre Domn
pentru impresu-rarea ce-1 face Logofeteasa Ecaterina Rtizoaea In
mosia sa Coltul Cornii de pe Prut.
(1) Pietrele Vornicului Stefan erau niste pietre asezate din
porunca acestui boier pentrua Insemn hotarul dintre dansul i
marastirea Neamtului. Ele fur5, ggsite de Ionit5. Ur-soianul cu
prilejul hotrniciei sale si el constat c sunt r5A1 puse. Pe un
brulion alnarturiei lui ce se afl la Academia Romana, Dosar Rosati
II, se vede un facsimile depe ele. Pe o fa t5. se vd iniialele St.
R. si cuvintul Vel Vornic, cu data 7233, apoi VisniiZemlii si mai
jos: i Kn[i]gh[ina] ego Safta, iar pe dos o cruce.
(2) Academia Romana, Dossar Rosetti, II, 97.(3) Ibid., ibid., p.
99.(4) Acte, XCIII.
www.digibuc.ro
-
CRONIOA BOROTINIILIII. 189
Se vede c Baneasa Maria Intrebuinta aceleavi procedeuri i
fata,de vecinul s'au de din jos, Banul Manolache Hrisoverghie (1),
cazidintr'o jalba a ei caAre Dornn reiese ci banul Hrisoverghie o
che-mase in judecata Divanului pentru ca-i stapania parlea de
movie
ca Divanul o dacluse ramasa. Prin acea jalba ea arata c a
facutpe movie o multime de imbunaTatiri: mori, iazuri i alteleacurn
ceilalti razavi ar vrea s iea parte din ele. Cere sa, se ho-tarasca
rnovia (2).
La 1 Septemvrie 1791 Divanul d hotArIrea sa in pricina
dintreRaducanu Roset i Waneasa Maria care a voit s dea in arena,tot
Bohotinul, cu Cozia, pretinzand c alegerea din 1785 nu estebunk
nefiind potrivit celei vechi i c Caminarul Rducanu are mo-viile
Coltul Cornii i Fratienivtii, iar nimic In Bohotin. Toate ar-tarile
ei se dovedesc fara temeiu vi este data ramasa. Se indatoreseinsa
boierii Rusetevti a Infatova, vechea Imparteal (3).
Din 1793 avern o scrisoare a unui Andrei Ianco biv vtori
Pa-harnic, care vedea, la Coltul Cornii, pe movia biv Vel
ComisuluiRaducanu Roset, i voind stpanul moviei s-1 scoatk iea
oarevcareindatoriri calre el spre a fi ingaduit sa stea acolo
(4).
In toamna anului 1793 vedem pe Comisul Raducanu Roset i
peConstantin Gheuca Stolnic judecandu-se cu manastirea
Neamtului.Jaluind aceasta ca locul ei de prisaca dela
Nourevti-Covasna ar fi co-tropit de acei doi megievi, judecata arat
c nu se poate cunoavte undeeste acel loc de prisaca a manastirii
Neamtului i o d Amasa (5).
Tot pe atunci a murit i Manolache Hrisoverghie In rangul
deSptar. Vechilul lui, Ilie Trifan, scrie Domnului pentru a se
jaluica Rusetevtii, raza,vi In Bohotin, vor s tie scrisorile moviei
la danviivi nu le las& In pastrarea stapanului su, Beizadea
Grigorie Ghica (6).
Baneasa Maria era buclucav vi nu se tine& de indatoririle
luatede dansa. In anul 1794 vedem pe frate-su, Gheorghe
Medelnicerul,j'aluinclu-se Domnului c5, ea tot nu a indeplinit
indatoririle luate catre
(1) De0 o dkluse zestre lui Beizadea, Grigore Ghica la 1785,
totus vedem pe ManolacheHrisoverghie stapiinind partea sa de
Bohotin pAn la moartea lui.
(2) XCH.(3) XCIII.(4) XCIV.(5) Acte XCVIII.(6) XCV.
si ca
www.digibuc.ro
-
190 RADII ROSETTI
el prin actul din 1777, neclndu-i locul de cash prevhzut In
aceainvoialh (1).
Nu stim rezultatele jalbei Medelnicerului Gheorghe, dar in
curandse ivi o nota reclamatie asupra Rinesei.
La anul 1779 ea luase cu Imprurnut si cu dobAndh, dela sopaHatm
tnului Vasile Roset, sum, de patru mii lei. De atunci ea Ina-poiase
o parte din acei bani, dar amtina, plata rmsitii si a do-banzilor
sub fel de fel de cuvinte. Comisul Vasile Roset, mosteni-torul
creditoarei, pierzAnd rhbdarea, cerit dela Domn implinireaBanesei
(2). Se puse soroc pentru judecare, dar la infhtisare Baneasaghsi
iarhs cuvnt de arnnare. Tot astfel i se IntAmpl si la unnou soroc,
dar de astdath Domnul hothrl eh, dach datoria nu vafi pi:Att.&
In 15 zile, mosia se va strige, la mezat de Telalbasa, peulitile
Iasului, in decurs de 40 zile (2).
Ceeace se si fad'. Mosia fu strigath la mezat pe ulitile
IasuluiIn decurs de 40 zile de Gheorghe Telalbasa care pare a fi
fost grec (3).In timpul mezatului Medelnicerul Gheorghe fAcir,
chtre Epistatul Vor-niciei de Aprozi, cerere sh se amane mezatul ca
sh poath aterdisi si el.Tot atunci se shvrsi din viata si Baneasa
Maria. Mezatul fu amanat,Medelnicerul Gheorghe numra, 6.050 lei,
din cari se platira 5.680lei datoria chtre Comisul Vasile Roset si,
de vreme ce aye& si elparte de clironomie dela Baneasa In Boho
tin, rmase cu mosia, ce-rand Domnului sh i se fach carte de
stapanire (4), ceeace Domnulfhch prin carte Gospod din 20 Noemvrie
1794 (5).
In acest timp Insh stapanii Bohotinului avur o surprindere
ne-placuth. Vhduva lui Ionita Sturza, Ruxanda, se chstorise din
nou,in Tara-Romaneasca, cu un boier de acolo numit Lipanescu.
Deodath,In toamna anului 1794, sosi In Iasi fiul Ruxandei din a
doua eichshtorie, Clucerul Nicolae Liphnescu, cu vechilirne dela
maich-sasi cerir ca ea sh fie push In stpanirea unei a patra parte
dinBohotin. Se vede eh Ionith Sturza, prin diata lui, lAsase
phrtile deBohotin vaduvei sale, cad o anafor a boierilor, intarita
de DomnulMihail Constantin ifttr, cu data de 20 Octornvrie 1776,
dada apatra parte de Bohotin, care fusese aleash rnostenitorilor
lui Tor-
(1) Acte XCIX.(2) Actul C.(8) Actul CI.(4) Aete CII.(5) Acte
CIII.
www.digibuc.ro
-
CRONIC A BOHOTINIILIII. 191
dache Sturza, partea dela capalul de jos al mosiei, in
stApitnireaRuxandei LipAnescu (1). Apoi, deoarece el era, insrcinat
s desfactoat5, averea din Moldova a maicei sale, LipAnescu cerh
dela Domnca aceast a patra parte de I3ohotin s5, fie strigatA de
Telalbasala mezat, ceeace Domnul IncuviintA (2).
Foaia de mezat (3) ne arath c strigarea incepir dela 2.000 de
leisi se sul pada, la 5.000 lei. Implinindu-se cele patruzeci de
zile,vedem, dupa, o mentiune pe zisa foaie, pe Nicolae Lipnescu
pof-tind pe musterii sa% vie la opt ceasuri la Gaminarul Toader
Bals.Acolo, dupa, ce Lipanescu mai scrie pe foaie Intinderea mosiei
siirnbunsatatirile ce le are pe da,nsa, face hareciu asupra
SpAtaruluiDumitrache Sturza drept opt mii lei, pe care acesta Ii
plAteste treptatin vreme de trei luni (4).
Inssa Sptarul Durnitrache Sturza nu curnprase a patra parte
deBohotin pentru dansul, ci pentru Postelnicul Rducanu Roset,
cucare fcii schimb in luna Marlie 1796, dilndu-i Postelnicul
toatepArtile ce le Ave& din mosiile Handrestii i Dancenii dela
tinutulRomanului (5).
La inceputul anului 1796 murise Irina, sora Banesei Mariei, a
luiGheorghe si a lui Stefan Roset, pe care am vzut-o castorit
cuPolcovnicul Baron Belistein. Se vede ca% Belistein murise
saustoria se desfcuse de rnult, cAci constatam c5, Irina moare sub
nu-mele de Stolniceasa Irina 0 c5, are dou5, fete astorite i un
fluce poart numele de Lupu Roset. Suntem deci siliti s
conchidernc5, Irina se eastorise pentru a doua oar cu un Stolnic
Roset, pecare ins& nu 1-am putut identifica, pAn acum.
Tot atunci murl si Vitoria, nscutA Sion, sor cu sotia lui
IonitRuset (fiul Vornicului Stefan) si familia, adica, Gheorghe i
tefanRuset i copiii Irinei avurg, de ImpArtit clironomiile dela
Bneasa Ma-ria si dela Vitoria. Ivindu-se oarecari greutAti Intro
clironomi, Domnul,Alexan-lru Joan Calimah, inssarcin pe Logoftul
Iordache Ghica,
(1) Academia RomAna. Dosar Rosetti, I. p. 334. Opisul
documentelor rnosiei Gura Bo-hotinului.
(2) Acta CIV.(3) Acte CV.(4) Acte CVI.(5) RAducanu Roset si cu
Dumitrache Sturza tineau dou 5. vere primare, Blsesti, aman-
doutt cu:numele de Elena: una flica Vistiernicului Iordache
Bals, cealaith fiica LogoffituluiTeodor Bals.
c ca-
www.digibuc.ro
-
192 RADII ROSETTI
pe SpAtarul Dimitrie Saul si pe Banul Mihalache Luca sh
cerce-teze pricina i s facii, ImpArtea la (1).
Vedem Ins pe clironomi ImpArtindu-se pacinic intre ei la 22
Mar-tie 1796 (2). Numai nu Inte leg de ce, In partea de clironomie
a luiGheorghe, se pune IntreagA a patra si a sasea parte din
Bohotin,camd stim cA el cumpArase la mezat partea din acele
fractiuni demosie, care nu i se veniau ca clironomie dela
sorA-sa.
Urmeaz& dou scrisori, din 1 si 12 Iu lie 1796 (3), a
Stolniculuitefan Ruset cAtre frate-sa,u, Medelnicerul Gheorghe,
prin can ii re-
clam& 270 lei, dobanda unor bani ce-i are la dansul, schimb
descrisori care aratA imensa valoare a banului pe acea vreme.
A sasea parte din Bohotin, iesitA din familia Ruset prin
mari-tisul Ilenei, fiicei lui Constantin Ruset cu Manolacbe
Hrisoverghie,si care se numia, Isaia, se stapania, atunci pe
nedrept, cum vomvedea, mai departe, de Spatarul Vasile Costache.
El, jluindu-seDomnului c vecinul shu de din sus, Gheorghe Ruset, cu
pArtilecari aveau pe ele satul Bohotinul, Ii cotropise moF,da luase
veni-tul (4), pricina fu randuit la ve1iii boieri (5), dar nu gasim
urmAdespre acea judecata.
La sfarsitul anului 1804 muri Gheorghe Ruset i averea lui
seImparti, la 20 Decemvrie a aceluias an, Intre fiii lui: Iancu i
Dumi-trache. In partea lui Iancu venira prtile din Bohotin (6), pe
cari levanda la 1 Fevruarie 1805 (7) Hatmanului RAducanu Ruset,
dreptdouAzeci de mii de lei plAtiti la facerea zapisului.
Scrisorile dela
tefan Ruset (unchiul vanzAtorului) si dela Caminarul Carp (8),
unom de casA al Hatmanului, dovedesc grija ce avea, curnpArAtorul
sse puie la adapostul drepturilor de protimisis a rudelor mai
apropiate.
Prin aceast cumpArAtura, Hatmanul RAducanu reIntrunia, in
ma-nile lui toatA Intinderea daniilor ce le avusese Buhus . dela
Alexan-dru Ilie Voevod si dela Sandu Micu, afar& de a sasea
parte dincea dintalu, trupul Isaia, care ramase in mani strAine.
Vom vedea,
(1) Acte, CVII.(2) Acta, CVII.(3) Acte, CX qi CXI.(4) Acte,
CXI.(5) Acte, CXIII.(6) Acte, CXIV.(7) Acte, CXV.(8) Acte, QXVI i
CXVIE
www.digibuc.ro
-
CRONICA BOROTINULIII. 193
Irish, in capitolul urrnator, ca el precumpani aceast pagubh,
princumparara de alte trupuri mull, mai intinse.
Periodul 1739-1805 vzii o inrautatire a strii legale a
tara,-nimii, Inrutatire care deveni din zi In zi mai simtitoare.
Generoasainitiativh, a lui Constantin Mavrocordat desfiinta cu
desavarsire rusi-nea vecintatii care, precum am mai spus, era in
Moldova exceptiu-nea, dar cweimintele cu ponturi sau urbarii,
decretate treptat deGrigore [III] Ghica si de urmasii lui,
restransera din ce In cedreptul la parnant ce-1 aveau din vechime
locuitorii satelor, marindtotodata catimea Indatoririlor lor.
Dela inceputul celui de pe urma patrar al veacului XVIII
intalnimin documente o breaslh, necunoscuta pana atunci In tara:
aceea, aarendaOlor de rnosii, adica a acelora cari cumparau dela
stapanivenitul rnosiilor cu anul.
Primii arendasi in Moldova sunt Evreii si vedem ea
ConstantinMoruzi, in urma unei anaforale a boierilor, este silit,
din pricina spe-culei neomenesti a taranilor, la care se dadurk sh,
le ridice dreptulde a tinea, mosii in arenda. (1) Dar pilda data de
dansii nu fu pier-duta : pretutindeni se ivir Moldoveni, Armeni si
Greci cari ince-pull a luh mosii in posesie. Ei faceau plugarie
prea putina, cacigranitile terii find inchise exportului cerealelor
cari se puteau desfacenumai la Tarigrad cu preturile hotarIte de
Poart, ele n'aveau cumsh, fie vandute cu folos. In schimb insa ei
cresteau numeroase turmede vite cari se cereau mai cu deosebire In
Austria, micsorand astfelIntinderea de paF,3uni si de fanete ce era
la dispozitia taranilor sispeculau fara scrupul asupra nouelor
indatoriri impuse locuitorilorde diferitele asezaminte. Am vazut
din actele citate mai sus caI35,neasa Maria, desi sedea, la
Bohotin, nu exploath singura mosia,ci vindeh, avaetul cu anul.
Branistea dispare cu totul In urma daniilor succesive si cu
dansadispar Parcalabii de Braniste, Brnisterii si Vnatorii.
in periodul 1739-1805 cade intemeierea satelor Cozia, Isaiasi
Gura Bohotinului pe partile Rusetestilor, Bazga F,+i Mita pe
amanstirii Sucevita.
_
Constatam o simtitoare urcare In pretul mosiilor in decursul
ju-matatii a doua a veacului XVIII. A patra si a sasea parte din
Bo-hotin se cumpara de Vornicul Ion Paladi cu 1.300 lei In anul
1765;in anul 1795 Spatarul Durnitrache Sturdza cumpara o. patrime
din
(1) M. Kogrilniceanu, Arhiva Istorica.Amide A. R.Tom. XXVIII,
Memorine Seq. Istoriee, 1 3
www.digibuc.ro
-
194 RADV liostrri
Bohotin pentru 8.000 lei, iar la 1805, Hatmanul Raducanu
Rosetcumpara aceea parte pentru care Ion Paladi daduse, la 1765,
sumade 1.300 lei, pentru 20.000 lei. Cu toate ca leul avea la 1805
ovaloare mai mica decal la 1765, totu constatarn aici o deosebirede
valoare enorma a aceleia parti de mosie.
V.
Bohotinul reintregit sub Hatmanul Raducanu Roset1805x838.
Hatmanul Raducanu Roset, care cumparase partile din Bohotinale
lui Iancu Roset (Tetcanu), era un barbat bogat i puternic, cumnatcu
Domnitorul de atunci, Alexandru Constantin Moruzi. Vacluv deInthia
lui sotie, Elena, fiica Visternicului Iordache Bal, el se
ca-satori, in anul 1806, la Bucureti, cu Efrosina fica
DragomanuluiD