PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, UVT

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC, UVT

REPERE PSIHOGENETICE ȘI

PSIHODINAMICE ALE DEZVOLTĂRIIStadiul în perspectivă genetică presupune:

ordinea diverselor achiziții este neschimbată;

există o structură proprie stadiului, și nu doar o juxtapunere de proprietăți;

structura reconvertește achizițiile anterioare, care nu dispar, ci se manifestă doar în altă formă;

Fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare / reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice = relativ ==== trecerea la un nou stadiu.

STADIALITATEA COGNITIVĂ (J. PIAGET)

Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)

corespunde dezvoltării și coordonării capacităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului.

De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop.

Permanenţa obiectului.

Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea.

STADIALITATEA COGNITIVĂ (J. PIAGET)

Stadiul preoperaţional (2-7/8 ani)

Abilitatea de a gândi în simboluri.

Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie.

Comunicare verbală.

Este posibilă schematizarea obiectelor în desen.

Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism.

STADIALITATEA COGNITIVĂ (J. PIAGET)

Stadiul operaţiilor concrete (7/8-11/12 ani)

Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a obiectelor.

Surprinderea invarianţei.

Înţelegerea legii conservării.

Capacitatea de a clasifica şi seria.

Înţelegerea reversibilităţii.

STADIALITATEA COGNITIVĂ (J. PIAGET)

Stadiul operaţiilor formale (11/12 ani – 15/16 ani sau niciodată)

Capacitatea de a rezolva probleme abstracte.

Raţionamentul ipotetico-deductiv.

Preocupări privind probleme sociale şi de identitate

STADIALITATEA MORALĂ (L. KOHLBERG)

Nivelul premoral/preconvențional al judecății morale (copilăria mijlocie) – 4-10 ani

Judecată bazată pe nevoi personale și pe regulile altora.

Standaredele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului / faptele sunt judecate după consecințele lor.

Stadiul 1, al moralităţii ascultării: regulile sunt respectate pentru a evita sancțiunea (binele și răul sunt evaluate după consecințele fizice ale acțiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit).

Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele și răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu aduce beneficii; orientarea se face în direcția obținerii recompensei.

STADIALITATEA MORALĂ (L. KOHLBERG)

Nivelul moralității convenționale (10 –13 ani)

Stadiul 3, al moralităţii bunelor relaţii: binele și răul sunt apreciate după cum acțiunile produc plăcere și după cum sunt apreciate de alții (a fi bun/rău). Judecată bazată pe aprobările celorlalți, pe așteptările familiei, valorile și legile comunității.

Stadiul 4, al moralităţii legii şi ordinii: orientare spre lege și ordine; autoritatea trebuie respectată și ordinea socială menținută.

STADIALITATEA MORALĂ (L. KOHLBERG)

Nivelul moralității postconvenționale (al autonomiei morale sau al interiorizării / acceptării personale al principiilor morale) (după 13 ani, la tinerețe sau niciodată)

Judecată bazată pe concepte abstracte.

Stadiul 5, al moralităţii contractuale şi al acceptării democratice al legii : binele este apreciat după ceea ce socialul stabilește ca standarde ale drepturilor individuale.

Stadiul 6, al moralităţii principiilor individuale de conduită: binele și răul sunt probleme ale conștiinței individuale și implică o serie de concepte abstracte ca justiția, demnitatea umană și egalitatea.

STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE - E.

ERIKSON 1. Încredere/ neîncredere (naştere – 1 an) - Eveniment: hrănirea

Factori sociali determinanți – mama;

Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (față de cel care îngrijește copilul) – funcție de modul în care este îngrijit.

2.Autonomie/Dependență (1– 3 ani) - Eveniment: controlul propriului corp.

Factori sociali determinanți – părinții;

Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii), al încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor

STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE - E.

ERIKSON3. Inițiativă/retragere, vinovăție (3-6 ani) - Eveniment: independența.

Factori sociali determinanți – mediul familial.

Dezvoltarea spiritului de inițiativă sau vinovăție în funcție modul în care reușește organizarea spațiului personal

4. Eficiență, sârguință/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala.

Factori sociali determinanți – școala și grupul de joacă.

Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de succesul în activitat

PSIHOSOCIALE - E. ERIKSON

5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) (12-18/20 ani) Eveniment: relațiile cu cei similari (co-vîrstnici).

Factori sociali determinanți – modelele/covârstnicii.

Conturarea identității prin exersarea de roluri specifice ocupațiilor, genului, politice sau confuzie de roluri

6.Tinerețe (intimitate / izolare) (20-30/35 ani) Eveniment: întemeierea familiei

Factori sociali determinanți – prietenii, relația de cuplu.

PSIHOSOCIALE - E. ERIKSON

7. Maturitate (realizare / rutină) (35-50/60 ani);

Factori sociali determinanți – familia, profesia

Responsabilitatea / devoțiunea.

8. Bătrânețea (integritatea eului / disperare) (+60 ani)

Factori sociali determinanți – pensionarea, viața post-pensionare.

Înțelepciunea.