PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI Departamentul pentru pregătirea ... · psihologia educaȚiei departamentul pentru pregĂtireapersonalului didactic, uvt. conceptul de dezvoltare ... familiei

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC, UVT

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE

Dezvoltare = totalitatea modificărilor succesive (fizice, cognitive, sociale, emoționale) pe care le parcurge un individ de-a lungul întregii sale vieți (din momentul concepției sale până la moarte).

D. fizică;

D. cognitivă;

D. psihosocială.

REPERE PSIHOGENETICE

ȘI PSIHODINAMICE ALE

DEZVOLTĂRIIStadiul în perspectivă genetică presupune:

ordinea diverselor achiziții este neschimbată;

există o structură proprie stadiului, și nu doar o juxtapunere de proprietăți;

structura reconvertește achizițiile anterioare, care nu dispar, ci se manifestă doar în altă formă;

Fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare / reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice = relativ ==== trecerea la un nou stadiu.

STADIALITATEA COGNITIVĂ

(J. PIAGET)

Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)

corespunde dezvoltării şi coordonării capacităţilor senzoriale şi motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie, în timp ce principala „achiziţie” este permanenţa obiectului.

De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop.

Permanenţa obiectului.

Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea.

STADIALITATEA COGNITIVĂ

(J. PIAGET)

Stadiul preoperaţional (2-7/8 ani)

Abilitatea de a gândi în simboluri.

Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie.

Comunicare verbală.

Este posibilă schematizarea obiectelor în desen.

Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt –egocentrism.

STADIALITATEA COGNITIVĂ

(J. PIAGET)

Stadiul operaţiilor concrete (7/8-11/12 ani)

Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a obiectelor.

Surprinderea invarianţei.

Înţelegerea legii conservării.

Capacitatea de a clasifica şi seria.

Înţelegerea reversibilităţii.

STADIALITATEA COGNITIVĂ

(J. PIAGET)

Stadiul operaţiilor formale (11/12 ani – 15/16 ani sau niciodată)

Capacitatea de a rezolva probleme abstracte.

Raţionamentul ipotetico-deductiv.

Preocupări privind probleme sociale şi de identitate

STADIALITATEA MORALĂ (L.

KOHLBERG)Nivelul premoral/preconvenţional al judecăţii morale (copilăria mijlocie) – 4-

10 ani

Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora.

Standaredele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului / faptele sunt judecate după consecințele lor.

Stadiul 1, al moralității ascultării: regulile sunt respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit).

Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele şi răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu aduce beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei.

STADIALITATEA MORALĂ (L.

KOHLBERG)

Nivelul moralității convenţionale (10 –13 ani)

Stadiul 3, al moralității bunelor relaţii: binele şi răul sunt apreciate după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi bun/rău). Judecată bazată pe aprobările celorlalţi, pe aşteptările familiei, valorile şi legile comunităţii.

Stadiul 4, al moralității legii și ordinii: orientare spre lege şi ordine; autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută.

STADIALITATEA MORALĂ (L.

KOHLBERG)

Nivelul moralității postconvenţionale (al autonomiei morale sau al interiorizării / acceptării personale al principiilor morale) (după 13 ani, la tinerețe sau niciodată)

Judecată bazată pe concepte abstracte.

Stadiul 5, al moralității contractuale și al acceptării democratice al legii : binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale drepturilor individuale.

Stadiul 6, al moralității principiilor individuale de conduită: binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea.

STADIILE DEZVOLTĂRII

PSIHOSOCIALE - E.

ERIKSON 1. Încredere/ neîncredere (naştere – 1 an) - Eveniment: hrănirea

Factori sociali determinanți – mama;

Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit.

2.Autonomie/Dependență (1– 3 ani) - Eveniment: controlul propriului corp.

Factori sociali determinanți – părinții;

Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii), al încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor.

STADIILE DEZVOLTĂRII

PSIHOSOCIALE - E.

ERIKSON3. Iniţiativă/retragere, vinovăţie (3-6 ani) - Eveniment: independenţa.

Factori sociali determinanți – mediul familial.

Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care reuşeşte organizarea spaţiului personal

4. Eficiență, sârguință/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala.

Factori sociali determinanți – școala și grupul de joacă.

Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de succesul în activități.

PSIHOSOCIALE - E.

ERIKSON 5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) (12-18/20 ani) Eveniment:

relaţiile cu cei similari (co-vârstnici).

Factori sociali determinanți – modelele/covârstnicii.

Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului, politice sau confuzie de roluri

6.Tinereţe (intimitate / izolare) (20-30/35 ani) Eveniment: întemeierea familiei

Factori sociali determinanți – prietenii, relația de cuplu.

PSIHOSOCIALE - E.

ERIKSON

7. Maturitate (realizare / rutină) (35-50/60 ani);

Factori sociali determinanți – familia, profesia

Responsabilitatea / devoțiunea.

8. Bătrânețea (integritatea eului / disperare) (+60 ani)

Factori sociali determinanți – pensionarea, viața post-pensionare.

Înțelepciunea.