Propriet Proprietăţ ăţi caracteristice benzenului i caracteristice benzenului energie de conjugare mare energie de conjugare mare: diferen : diferenţa dintre starea energetic a dintre starea energetică a moleculei reale a moleculei reale şi i energia calculat energia calculată pentru o structur pentru o structură ipotetic ipotetică cu formula Kekul cu formula Kekulé, é, stabilitate termică stabilitate termică –pȃnă la 800 nă la 800 o C, C, (anormal pentru o substanţă organică) (anormal pentru o substanţă organică) tendinţa de a da usor reactii de substituţie tendinţa de a da usor reactii de substituţie tendinţa de a da usor reactii de substituţie, tendinţa de a da usor reactii de substituţie, sextetul aromatic sextetul aromatic conferă conferă stabilitate termodinamică stabilitate termodinamică şi şi proprietăţi chimice proprietăţi chimice specifice specifice sistemelor cu conjugare aromatică sistemelor cu conjugare aromatică care se deosebesc de sistemele cu conjugare care se deosebesc de sistemele cu conjugare deschisă (exemplu: butadiena) deschisă (exemplu: butadiena) deschisă (exemplu: butadiena). deschisă (exemplu: butadiena). Energia de conjugare a benzenului Energia de conjugare a benzenului se determin se determină experimental din c experimental din căldurile ldurile de hidrogenare ( de hidrogenare (şi din c i din căldurile de ardere) ldurile de ardere) + 3 H 2 49,8 kcal/mol Ni La La hidrogenarea unei triene Kekulé hidrogenarea unei triene Kekulé ar ar trebui s trebui să se degaje: se degaje: 3 x 28,6 = 3 x 28,6 = – 85,8 kcal/mol 85,8 kcal/mol Diferen Diferenţa dintre c dintre căldura de hidrogenare ldura de hidrogenare 2 + H 2 28,6 kcal/mol Ni real reală ă şi i cea calculat cea calculată este de este de 36 kcal/mol 36 kcal/mol. . Aceasta valoare arat Aceasta valoare arată cu cat este mai cu cat este mai sărac racă ȋn energie n energie molecula de benzen molecula de benzen + H 2 sărac racă ȋn energie n energie molecula de benzen molecula de benzen comparativ cu comparativ cu formula ipotetic formula ipotetică de de trien trienă.
34
Embed
Proprietăţi caracteristice benzenuluiorg1.chim.pub.ro/studenti/istrati_2013_anul_2/C13_AROMATICE _2.pdf · htendinţa de a da usor reactii de substitua de a da usor reactii de substituţie,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
energie de conjugare mareenergie de conjugare mare: diferen: diferenţţa dintre starea energetica dintre starea energeticăă a moleculei reale a moleculei reale şşi i energia calculatenergia calculatăă pentru o structurpentru o structurăă ipoteticipoteticăă cu formula Kekulcu formula Kekulé,é,
stabilitate termică stabilitate termică –– ppȃȃnă la 800nă la 800ooC, C, (anormal pentru o substanţă organică)(anormal pentru o substanţă organică)
tendinţa de a da usor reactii de substituţietendinţa de a da usor reactii de substituţietendinţa de a da usor reactii de substituţie,tendinţa de a da usor reactii de substituţie,
sextetul aromaticsextetul aromatic conferă conferă stabilitate termodinamicăstabilitate termodinamică şi şi proprietăţi chimiceproprietăţi chimice specificespecificesistemelor cu conjugare aromaticăsistemelor cu conjugare aromatică care se deosebesc de sistemele cu conjugare care se deosebesc de sistemele cu conjugare deschisă (exemplu: butadiena)deschisă (exemplu: butadiena)deschisă (exemplu: butadiena).deschisă (exemplu: butadiena).
Energia de conjugare a benzenuluiEnergia de conjugare a benzenului se determinse determinăă experimental din cexperimental din căăldurile ldurile de hidrogenare (de hidrogenare (şşi din ci din căăldurile de ardere)ldurile de ardere)
+ 3 H249,8 kcal/molNi
La La hidrogenarea unei triene Kekuléhidrogenarea unei triene Kekulé ar ar trebui strebui săă se degaje: se degaje: 3 x 28,6 = 3 x 28,6 = –– 85,8 kcal/mol85,8 kcal/mol
DiferenDiferenţţaa dintre cdintre căăldura de hidrogenare ldura de hidrogenare 2
+ H228,6 kcal/molNi
ţţ ggrealreală ă şşi i cea calculatcea calculatăă este de este de 36 kcal/mol36 kcal/mol. .
Aceasta valoare aratAceasta valoare aratăă cu cat este mai cu cat este mai ssăăracracăă ȋȋn energien energie molecula de benzenmolecula de benzen+ H2
, ssăăracracăă ȋȋn energie n energie molecula de benzenmolecula de benzencomparativ cucomparativ cu formula ipoteticformula ipoteticăă de de trientrienăă..
Energia de conjugare a benzenului Energia de conjugare a benzenului şşi a 1,3i a 1,3--hexadieneihexadienei
Hidrocarbura reprezentativǎHidrocarbura reprezentativǎ a clasei estea clasei este benzenul : benzenul : CC66HH66
Hid b il tiHid b il ti ii AA HH(abreviere)(abreviere)
Hidrocarburile aromaticeHidrocarburile aromatice se mai numesc se mai numesc arene: Ararene: Ar--H.H.RadicaliiRadicalii acestor hidrocarburi se numesc acestor hidrocarburi se numesc radicali radicali arilaril. .
radicalul monovalentradicalul monovalent care care derivderivǎǎ de la benzende la benzen se numese numeşşte te fenilfenil: C: C66HH55--
( )( )
66 55radicalul divalentradicalul divalent derivǎ de la benzenderivǎ de la benzen se numese numeşşte te fenilen fenilen –– CC66HH44--
♦♦ CompuCompuşşii substituiii substituiţţi ai benzenuluii ai benzenuluiderivaderivaţţi monosubstituii monosubstituiţţii: : CC66HH55-- CHCH33 metilbenzenmetilbenzen sausau toluentoluen
R di liR di li ii i d li d l d id i iiRadicaliRadicali proveniproveniţţi de la i de la derivaderivaţţi i monosubstituimonosubstituiţţi ai benzenuluii ai benzenului radical benzilradical benzil
Denumirile comuneDenumirile comune sunt încǎ frecvent utilizatefrecvent utilizate: toluentoluen,, oo--xilenxilen (1,2(1,2--dimetilbenzen),dimetilbenzen), mm--xilenxilen (1,3(1,3--dimetilbenzen)dimetilbenzen),,toluentoluen, , oo xilenxilen (1,2(1,2 dimetilbenzen),dimetilbenzen), mm xilenxilen (1,3(1,3 dimetilbenzen)dimetilbenzen),,pp--xilenxilen (1,4(1,4--dimetilbenzen),dimetilbenzen), mezitilenmezitilen (1,3,5(1,3,5--trimetilbenzen),trimetilbenzen),cumencumen (izopropilbenzen),(izopropilbenzen), cimencimen (p(p--izopropiltoluenul),izopropiltoluenul), etc.etc.
VII.1.3. METODE DE SINTEZVII.1.3. METODE DE SINTEZĂĂ
A Surse naturaleA Surse naturaleA. Surse naturaleA. Surse naturaleBenzenul Benzenul a fost a fost descoperitdescoperit de de Faraday Faraday îîn 1825n 1825 şşi i obobţţinutinut ((18341834) prin ) prin
decarboxilarea acidului benzoicdecarboxilarea acidului benzoic (izolat din (izolat din rrǎşǎşina arborelui ina arborelui Styrax benzoinStyrax benzoin numitnumitǎǎbenzoebenzoe) de unde provine) de unde provine şşi numele dei numele de benzenbenzen..benzoebenzoe) de unde provine ) de unde provine şşi numele de i numele de benzenbenzen. .
A devenit A devenit uuşşor accesibilor accesibil dupdupǎǎ identificarea lui identificarea lui îîn gudroanele obn gudroanele obţţinute la inute la distilarea cdistilarea cǎǎrbunilor fosilirbunilor fosili ((18451845).).
Gudroanele obGudroanele obţţinute la cocsificarea cinute la cocsificarea căărbunilor prin distilarerbunilor prin distilare
Ulei uUlei uşşoror (pf. 80 (pf. 80 --170170ooC): C): diene, diene, hidroc. aromaticehidroc. aromatice monociclicemonociclice, compu, compuşşi cu N i cu N şşi Si S
Ul i diUl i di ( f 170( f 170 240240 C)C) hidhid ti li i liti li i li ( ft li til ft li )( ft li til ft li ) iiUlei mediuUlei mediu (pf. 170(pf. 170--240240ooC): C): hidroc. hidroc. aromatice policiclicearomatice policiclice (naftalina, metilnaftaline)(naftalina, metilnaftaline) şşi i
Ulei de antracenUlei de antracen (pf. 270(pf. 270--370370ooC): C): hidroc. hidroc. aromatice policiclicearomatice policiclice (antracen, (antracen,
metilantracen, fenantren, fluoren),metilantracen, fenantren, fluoren), compucompuşşi cu N (carbazol)i cu N (carbazol)
Re idRe id ((smoalasmoala)) hidrocarb rihidrocarb ri policiclice s perioarepoliciclice s perioare crisen pirencrisen pirenReziduuReziduu ((smoalasmoala):): hidrocarburi hidrocarburi policiclice superioarepoliciclice superioare, crisen, piren, crisen, piren
Gazele de cocserie Gazele de cocserie benzen şi toluenbenzen şi toluen
PetrolulPetrolul conţine ȋntre 20 20 -- 50% hidroc. aromatice50% hidroc. aromatice care se extrag fie cu bioxid de sulf lichid ((procedeul Edeleanuprocedeul Edeleanu),), fie cu dietilenglicol cu 10% apa.
Benzine:Benzine:prin distilare azeotropăprin distilare azeotropă cu acetonă sau metiletilcetonă, adsorbţie
selectivă pe site de silice: benzen şi toluenbenzen şi toluen
reformare cataliticăreformare catalitică pe catalizatori de Pt /Al2O3
(platformareplatformare - ciclizare dehidrogenantă): benzen şi toluenbenzen şi toluen
B Hidrocarburi aromatice cu catena lateralăB Hidrocarburi aromatice cu catena lateralăB. Hidrocarburi aromatice cu catena lateralăB. Hidrocarburi aromatice cu catena laterală
a) Dehidrogenarea catalitica) Dehidrogenarea cataliticǎǎ a ciclohexanului a ciclohexanului şşi a derivai a derivaţţilor silor sǎǎii
b) b) Alchilarea FriedelAlchilarea Friedel--Crafts a benzenuluiCrafts a benzenului
In molecula benzenului toţi atomii de hidrogen sunt echivalenţi astfel ca In molecula benzenului toţi atomii de hidrogen sunt echivalenţi astfel ca ȋȋn reacţia n reacţia de substituţie electrofilă se obţine un singur derivat monosubstituit alchilat.de substituţie electrofilă se obţine un singur derivat monosubstituit alchilat.
Etapa a IIEtapa a II--a:a: reacreacţţia reactantului electrofil cu substratul ia reactantului electrofil cu substratul (etapa lent(etapa lentǎ, determinantǎ de vitezǎ)ǎ, determinantǎ de vitezǎ)
+ R
R
H
R
rapidlentR
HH
complex π complex σion de benzenoniu
- H
HE HE HE HEsp3
sp2
intermediarbenzenoniu
sausp2
be e o ucation ciclopentadienilic
complex complex σσ al SEAral SEAr
Etapa a IIIEtapa a III--a:a: eliminarea protonului din intermediarul cationic eliminarea protonului din intermediarul cationic şşi i revenirea la starea aromaticrevenirea la starea aromaticǎ (etapa rapidǎ)ǎ (etapa rapidǎ)
Efectul de Efectul de orientare orientare a celei de a celei de
a douaa douaatac atac ortoorto
a douaa douasubstitusubstituţţii ii aromatice aromatice electrofile electrofile la nucleulla nucleulla nucleul la nucleul benzenic benzenic
IntermediariiIntermediarii ortoorto şşi i parapara sunt mai stabilizamai stabilizaţţii decȃt cei metameta de grupa metilgrupa metilcare, prin efectul inductiv respingefectul inductiv respingǎǎtor de electroni (tor de electroni (--I)I), compenseazcompenseazǎǎ parparţţial sarcina ial sarcina pozitivpozitivǎǎ de la carbonul terde la carbonul terţţiar iar
R RIzomerizare si disproportionare
R
+
R
R
R R
+ ++R
R
+ +
2 moli 1 mol2 moli 1 mol1 mol
catalizator HCl-AlCl3, timp lung (conditii energice)
CH3 AlCl3ditii bl d
orto + meta + para
+ (CH3)2CHCl
conditii blandep
63% 12% 25%
HF-BF3HF BF3conditii energice meta (100%)
C. ReacC. Reacţţia Wurtzia Wurtz--FittigFittig (din deriva(din derivaţţi halogenai halogenaţţi i şşi metale)i metale)
Se obSe obţţinin derivaderivaţţi alchilbenzenici cu catene normale lungii alchilbenzenici cu catene normale lungi reacreacţţiaiaSe obSe obţţinin derivaderivaţţi alchilbenzenici cu catene normale lungii alchilbenzenici cu catene normale lungi reacreacţţia ia decurge decurge ffǎǎrrǎǎ izomerizareizomerizare
C6H5Br + Na C6H5 NaBrCH2(CH2)3CH3 C6H5 (CH2)4CH3 + NaBr
bromura de pentil
pentilbenzen
VII.1.4. REACTIVITATE. TIPURI DE REACVII.1.4. REACTIVITATE. TIPURI DE REACŢŢII SPECIFICEII SPECIFICEŢŢ
A.A. ReacReacţţii de substituii de substituţţie electrofilie electrofilǎǎ aromaticaromaticǎǎ (SEAr)(SEAr)
ffsunt reacsunt reacţii specifice,ţii specifice, de înlocuireînlocuire a hidrogenului aromaticaromatic
decurg foarte udecurg foarte uşşor, or, îîn condin condiţţii blii blȃȃnde de reacnde de reacţţieie
decurg conformdecurg conform schemei generale deschemei generale de reacţiereacţiedecurg conform decurg conform schemei generale de schemei generale de reacţiereacţie
agent agent electrofilelectrofil
îînlocuirea hidrogenuluinlocuirea hidrogenului
ReacReacţţii de substituii de substituţţie electrofilǎ aromaticie electrofilǎ aromaticǎǎ♦♦ HalogenareaHalogenareagg
Mecanismul general al substituMecanismul general al substituţţiei aromatice electrofile (SEAr)iei aromatice electrofile (SEAr)Etapa1: generarea reactantului electrofil Etapa1: generarea reactantului electrofil –– etapa specificetapa specificǎǎ fiecfiecǎǎrui tip de reacrui tip de reacţţieie
(se va studia la deriva(se va studia la derivaţţii funcii funcţţionali)ionali)
Etapa 2: atacul reactantului electrofil asupra substratului Etapa 2: atacul reactantului electrofil asupra substratului aromatic aromatic (etapa lent(etapa lentǎǎ, determinant, determinantǎǎ de vitezde vitezǎǎ))
(se va studia la deriva(se va studia la derivaţţii funcii funcţţionali)ionali)
are loc formarea carbocationului benzenoniuare loc formarea carbocationului benzenoniu –– complex complex σσ al SEAral SEAr(cation ciclopentadienilic)(cation ciclopentadienilic) hibrid de hibrid de
rezonanrezonanţǎţǎe o ae o a ţǎţǎ
Etapa 3: eliminarea hidrogenului sub formEtapa 3: eliminarea hidrogenului sub formăă de proton de proton şşi revenirea i revenirea la starea aromaticla starea aromaticǎǎ (etapa rapid(etapa rapidǎǎ))
Reactivitate Reactivitate şşi efecte de orientare i efecte de orientare ȋȋn SEArn SEArLa obLa obţţinerea derivainerea derivaţţilor disubstituiilor disubstituiţţi prin SEAr pot fi rezulta i prin SEAr pot fi rezulta
trei computrei compuşşi: i: orto, meta orto, meta şşi parai para
substituensubstituenţţii de ordinul Iii de ordinul I orientează ȋn poziţiilepoziţiile ortoorto şişi parapara Ei au numai legături
substituenti de ordinul IIsubstituenti de ordinul IIorienteaza in pozitiapozitia metameta si
Orientarea celui deOrientarea celui de--al doilea substituental doilea substituent depinde de natura substituentului preexistent depinde de natura substituentului preexistent (notat cu Z)(notat cu Z) in nucleul aromatic:in nucleul aromatic:
poziţiile poziţiile ortoorto şi şi parapara . Ei au numai legături simple şi pot activapot activa (alchil, hidroxil, OCH(alchil, hidroxil, OCH33 , , NHNH22 , NHR, NR, NHR, NR22 , NHCOR ), NHCOR ) sau dezactivasau dezactivanucleul benzenic faţă de următoarea substituţie: F Cl Br I CH2ClF Cl Br I CH2Cl
orienteaza in pozitia pozitia metameta si dezactiveaza nucleuldezactiveaza nucleul fata de urmatoarea substitutie: NONO22, , COOH, acil (COR sau COAr), COOH, acil (COR sau COAr), CHO SOCHO SO H CClH CCl +NR+NRsubstituţie: F, Cl, Br, I, CH2ClF, Cl, Br, I, CH2Cl CHO, SOCHO, SO33H, CClH, CCl33, +NR, +NR33..
Deci, poziDeci, poziţţiileiile orto orto şşi para i para reactioneazreactioneazăă mai repedemai repede decat pozidecat poziţţiaia meta.meta.
B.B. ReacReacţţii de adiii de adiţţieie -- au loc au loc ȋȋn condin condiţţii energiceii energice
ciclohexan
H2/cat. Pt
ciclohexan
Cl2/ luminaC6H6Cl6
hexaclorciclohexani
CH2CH2
O3 / temp.joasanorcaradiena
O3
O ozonida
O3
O3o o daprimara
C. Alte reacC. Alte reacţţiiii
reacreacţţii de oxidareii de oxidare –– se obse obţţinin compucompuşşi carbonilici i carbonilici şşi carboxilicii carboxilici
reacreacţţii la catena lateralii la catena lateralăă –– halogenareahalogenarea –– se obse obţţinin compucompuşşi halogenai halogenaţţii
VOR FI STUDIATE LA COMPUVOR FI STUDIATE LA COMPUŞŞII CU FUNCII CU FUNCŢŢIUNI CORESPUNZIUNI CORESPUNZĂĂTORI TORI
Intre cele doua inele benzenice este oIntre cele doua inele benzenice este o conjugare slabaconjugare slabaIntre cele doua inele benzenice este o Intre cele doua inele benzenice este o conjugare slabaconjugare slaba..Structurile cu sarcini despartite au o contributie neesentiala la starea electronica Structurile cu sarcini despartite au o contributie neesentiala la starea electronica
a moleculei.a moleculei.Distanta intre cele doua inele este de 1,48 ǺDistanta intre cele doua inele este de 1,48 Ǻ egala cu distanta dintre atomii de egala cu distanta dintre atomii de
carbon 2 si 3 din butadiena. Caracterul de dubla legatura este redus fapt ce carbon 2 si 3 din butadiena. Caracterul de dubla legatura este redus fapt ce permite rotatia libera a inelelor benzenice in jurul acestei legaturi.permite rotatia libera a inelelor benzenice in jurul acestei legaturi.
Introducerea de Introducerea de substituenti in pozitiile o,o’substituenti in pozitiile o,o’ conduce la conduce la scaderea conjugarii datorita scaderea conjugarii datorita devierii de la coplanaritate a inelelor benzenice.devierii de la coplanaritate a inelelor benzenice.
In stare gazoasa molecula de bifenil nu este planaIn stare gazoasa molecula de bifenil nu este plana unghiul diedru dintre cele douaunghiul diedru dintre cele douaIn stare gazoasa molecula de bifenil nu este planaIn stare gazoasa molecula de bifenil nu este plana, unghiul diedru dintre cele doua , unghiul diedru dintre cele doua inele benzenice fiind de 45inele benzenice fiind de 45oo..
ObtinereaObtinerea bifenilului sau difenilului: piroliza benzenului la 700bifenilului sau difenilului: piroliza benzenului la 700ooCC
C6H6 C6H5 C6H5temp. C6H5I2Cu
Ullmann
ReactivitateReactivitate - in reactiile chimice, bifenilul se comporta ca un inel benzenic substituit cu un radical fenil (substituent de ordinul I). In reactiile SEAr (nitrarea, clorurarea, sulfonarea) substituentul intra in pozitia 4 si mult mai putin in 2.
L i t d l i d l d il b tit t iti t i d i dLa introducerea celui de-al doilea substituent, pozitia acestuia depinde de natura substituentului deja existent in molecula.
La nitrare se obtine 4-nitrobifenil, iar a doua grupa nitro intra in al doilea nucleu, primul fiind dezactivat de grupa nitro:, p g p
HNO3
H2SO4O2N
HNO3
H2SO4O2N NO2
Daca primul substituent este de ordinul I (activator al nucleului benzenic), al doilea substituent intra in acelasi inel.
VII.2.2. HIDROCARBURI AROMATICE CU VII.2.2. HIDROCARBURI AROMATICE CU INELE BENZENICE CONDENSATEINELE BENZENICE CONDENSATEC CO SC CO S
A. NAFTALINA (CA. NAFTALINA (C1010HH88)) 127
8 8aα
β
pozitiile 1,4,5,8pozitiile 1,4,5,8 sunt echivalente si se sunt echivalente si se numesc numesc αα,,
2
345
6
7
4a
βpozitiile 2,3,6,7pozitiile 2,3,6,7 sunt echivalente si se sunt echivalente si se
numesc numesc ββ
pozitiile 1,8 si 4,5pozitiile 1,8 si 4,5 se numesc se numesc periperi..
este un solid alb, p.t. ~80este un solid alb, p.t. ~80ooC, sublima usor si se evapora la temperatura camerei.C, sublima usor si se evapora la temperatura camerei.
Energia de conjugare a naftalineiEnergia de conjugare a naftalinei este de este de 61 kcal/mol61 kcal/mol, , mai mica decat mai mica decat dublul energiei de conjugare a benzenuluidublul energiei de conjugare a benzenului (72 kcal/mol)(72 kcal/mol)
Naftalina are un carcater aromatic mai slab decat benzenulNaftalina are un carcater aromatic mai slab decat benzenul sisi este maieste maiNaftalina are un carcater aromatic mai slab decat benzenulNaftalina are un carcater aromatic mai slab decat benzenul sisi este mai este mai reactiva.reactiva.
Formula naftalinei Formula naftalinei (Erlenmeyer, 1866)(Erlenmeyer, 1866)
NO2
oxidare A B
NO2
HOOC
BGrupa nitroGrupa nitro dezactiveazadezactiveazai l l b i ( b tit ti l l b i ( b tit t
HOOC
reducereNH2
COOH
inelul benzenic (substituent inelul benzenic (substituent de ordinul II) in reactia de de ordinul II) in reactia de oxidare, in timp ce oxidare, in timp ce grupa grupa aminoamino il il activeazaactiveaza( b tit t d di l I)( b tit t d di l I)
A Boxidare
COOHA
(substituent de ordinul I).(substituent de ordinul I).
Surse naturaleSurse naturale -- Gudroanele obtinute la distilarea carbunilor fosili sunt singura Gudroanele obtinute la distilarea carbunilor fosili sunt singura sursa naturala (distilarea fractionata: ulei mediu, pf. 170 sursa naturala (distilarea fractionata: ulei mediu, pf. 170 –– 240240ooC). C). Se izoleaza prin Se izoleaza prin cristalizare si se purifica prin sublimare.cristalizare si se purifica prin sublimare.p pp p
Reactivitate Reactivitate -- Reactii de substitutie electrofila aromatica:Reactii de substitutie electrofila aromatica: au loc au loc mai usor in mai usor in pozitiilepozitiile αα decat indecat in ββ datorita stabilitatii intermediarilor respectividatorita stabilitatii intermediarilor respectivipozitiilepozitiile αα decat in decat in ββ datorita stabilitatii intermediarilor respectividatorita stabilitatii intermediarilor respectivi
NO2
NO2
SO3H
+
raport 10:1Br2
HNO3
H2SO4
80oC
SO3HBr2
Br
AlB
/ H2SO495%
160oC
CCl4
160oCSO3H
CH3COCl CH3COCl
C H NOCOCH
solvent nepolar
AlBr3
AlCl3 AlCl3
75%
solvent polarCS2 C6H5NO2COCH3
COCH3
NaOCl
COOH
60-70oC93% 90%
Intermediarul SEAr din pozitia Intermediarul SEAr din pozitia α α
Intermediarul SEAr din pozitiaIntermediarul SEAr din pozitia ββIntermediarul SEAr din pozitia Intermediarul SEAr din pozitia ββ
Efecte de orientare in molecula naftalineiEfecte de orientare in molecula naftalinei
R(activeaza) R (dezactiveaza)
E+E+
In generalIn general substituentii de ordinul I (OH NHsubstituentii de ordinul I (OH NH22 Cl alchil)Cl alchil) carecare activeazaactiveazaIn general, In general, substituentii de ordinul I (OH, NHsubstituentii de ordinul I (OH, NH22, Cl, alchil), Cl, alchil) care care activeazaactiveazainelul aromatic, vor determina intrarea noului substituent in pozitia α a inelul aromatic, vor determina intrarea noului substituent in pozitia α a inelului monosubstituit.inelului monosubstituit.
Substituentii de ordinul II (NOSubstituentii de ordinul II (NO22, SO, SO33H, COR)H, COR) care care dezactiveazadezactiveaza nucleul, nucleul, orienteaza al doilea substituent in pozitia α a inelului nesubstituitorienteaza al doilea substituent in pozitia α a inelului nesubstituit
B. ANTRACENUL (CB. ANTRACENUL (C1414HH1010))
αα1
2
36
78 9
αα
β
ββ
βinelele benzenice sunt condensate inelele benzenice sunt condensate
liniar; liniar; pozitiile 1,4,5,8 sunt pozitiile 1,4,5,8 sunt αα,,
pozitiile 2,3,6,7 sunt pozitiile 2,3,6,7 sunt ββ45 10αα
β
pozitiile 9, 10 mezoantracen
pozitiile 9,10 sunt pozitiile 9,10 sunt mezomezo
energia de conjugare 84 kcal/mol (caracter slab aromatic)
Surse naturaleSurse naturale - Antracenul si fenantrenul se gasesc in fractia numita Antracenul si fenantrenul se gasesc in fractia numita ulei de ulei de antracen (p.f. 270antracen (p.f. 270--370370ooC)C) obtinuta la distilarea gudroanelor formate la cocsificarea obtinuta la distilarea gudroanelor formate la cocsificarea carbunilor fosili. Se separa prin cristalizare, iar separarea antracenului de fenantren carbunilor fosili. Se separa prin cristalizare, iar separarea antracenului de fenantren p p , pp p , pse face prin cristalizari repetate folosind solventi organici.se face prin cristalizari repetate folosind solventi organici.
C. FENANTRENUL (CC. FENANTRENUL (C1414HH1010)) 18
9 10
PP itiil iitiil i2
3456
7PPozitiile mai ozitiile mai
reactivereactive in fenantren in fenantren suntsunt 9 si 109 si 10.
fenantren
Caracterul aromaticCaracterul aromatic scadescade in seria benzen > naftalina> antracen, fenantrenbenzen > naftalina> antracen, fenantren