PROIECTUL SI MANAGEMENTUL PROIECTELORI. Proiectul-Concept si
importantaNu cu mult timp in urma americanul Tom Peters a precizat
ca, de regula, in cadrul unei organizatii, 50% din activitate se
desfasoara sub forma activitatilor de proiect. Aceasta observatie
transforma managementul proiectelor intr-o disciplina importanta si
un domeniu de studiu cu perspective interesante pentru cercetatori.
Proiectele au o istorie lunga, ce incepe cu mii de ani in urma.
Este vorba despre binecunoscutele proiecte antice dintre care
enumeram cu titlu de exemplu piramidele egiptene, Colosul din
Rhodos, Colosseumul din Roma, Marele Zid chinezesc. Sunt proiecte
ample, a caror realizare a durat zeci de ani.Astazi, realizarea
unui proiect dureaza mult mai putin - de la cateva luni pana chiar
la cateva ore. O alta schimbare vizeaza faptul ca tot mai multi
indivizi sunt frecvent implicati in realizarea unor proiecte.
Trebuie sa apreciem ca motivul acestor schimbari este legat de
faptul ca un numar tot mai mare de oameni intelege si apreciaza
importanta proiectelor. Ceea ce ne duce la un alt punct esential al
discutiei noastre: la ce sunt bune proiectele?Proiectele inainte de
toate reprezinta o eficienta cale de a programa, controla, orienta
si urmari resursele din cadrul unei organizatii. Proiectul este
deasemenea si un factor al bunastarii, imbunatatind viata
indivizilor, putand fi deci perceput ca modalitate eficienta de
creare a bunurilor si serviciilor. In continuare putem spune ca
proiectul reprezinta si un factor de adaptare a unei organizatii la
schimbarile puternice din mediul extern. Dar ce este de fapt un
proiect?In DEX intalnim urmatoarea definitie: "plan sau intentie de
a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru."In
Dictionarul Oxford definitia este " ceva proiectat sau propus spre
executie; un plan, un obiectiv, o propunere."Aceste definitii sunt
insa vagi si generale, netinand seama de trasaturile esentiale ale
proiectelor si anume: caracterul unic, precizarea clara a duratei
de executie si a rezultatelor asteptate.Asadar o definitie complexa
este aceea care considera ca proiectul este o secventa de actiuni
intercorelate, ce se deruleaza pe o perioada de timp determinata,
actiuni orientate catre indeplinirea unor obiective cu caracter
unic si totodata precis. Stakeholderii unui proiectPremergator
demararii unui proiect, este necesara cunoasterea stakeholderilor
acestuia. Stakeholderii sunt acele persoane care au o legatura cu
un proiect. Dintre stakeholderi fac parte clientii, furnizorii,
sponsorii, cetatenii, managerul sau echipa de proiect. Exista
cazuri in care clientul poate fi si sponsor cum este cazul
constructiilor de case. Sponsorul trebuie sa se asigure ca bugetul
este respectat, ca programul de executie este realist si ca echipa
de proiect are resursele necesare pentru a putea obtine rezultatele
asteptate. Managerul de proiect este reprezentat de persoana care
raspunde de respectarea termenului de executie specificat, de
respectarea bugetului alocat, de finalizarea actiunilor prevazute
si de atingerea obiectivelor proiectelor. II. Exemplu detaliat de
proiectUn foarte bun exemplu in ceea ce priveste proiectul este
infiintarea unui restaurant. Vom prezenta acest proiect in cele ce
urmeaza:Istoricul firmei si activitatea sa:Incepem cu istoricul
firmei pentru a delimita clar contextul economic si organizational
in care noul restaurant va functiona.SC.Milenium SA s-a infiintat
in 15.03.1996, cu un capital social integral privat de 200.000.000
lei. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta
"activitati specifice pentru restaurante si alimentatie publica".
Pe parcursul activitatii sale restaurantul detinut de societate
si-a marit si consolidat nivelul de clienti, gradul de utilizare a
capacitatii sale de deservire evoluand de la 45% in anul 1996 la
aprox. 75% in anul 2001.In prezent valoarea lunara a cifrei de
afaceri aste de aprox. 1.450.000 lei, 25% fiind asigurata de
serviciile de catering. Cota de piata a restaurantului este de 5%,
fiind sustinuta de serviciile a 29 de salariati.Descrierea
serviciilor:Restaurantul Hedon ofera un meniu cu mancaruri si
bauturi deosebite, cu specific national sau apartinand bucatariei
internationale, clientii sai avand de ales dintr-o gama larga de
preparate. Societatea este renumita pentru politica stricta de
asigurare a calitatii seviciilor sale, facand din aceasta un
avantaj concurential.Piata:Activitatea societatii se incadreaza in
sfera alimentatiei publice, focalizandu-se pe segmentul
consumatorilor cu pretentii. Conditia esentiala de competitivitate
intr-un astfel de sector o reprezinta satisfacerea exigentelor
clientilor printr-un meniu variat, de o calitate ireprosabile,
asigurarea unui ambient placut in incita restaurantului precum si
promptitudinea livrarilor pentru serviciile de catering.Ce le mai
mari riscuri provin din posibilitatea intrarii pe piata a unor
reprezentanti ai lanturilor internationale de restaurante si din
eventualitatea unor presiuni din partea Patronatului
Carnii.Solicitarile financiare:Ca urmare a cresterii continue a
cererii pentru serviciile restaurantului in conditiile unei
capacitati limitate, s-a hotarat deschiderea unui nou restaurant
care vine in intampinarea tendintelor pietei. Pentru dezvoltarea
activitatii societatea considera necesara deschiderea unui nou
restaurant, investitie care necesita 300.000 USD. Pentru aceasta se
urmareste contractarea unui credit pe trei ani cu dobanda de 12% pe
an. Imprumutul va fi garantat printr-un contrat de gaj si ipoteca
asupra activelor societatii. Inainte de a demare un astfel de
proiect, firma trebuie sa efectuze o analiza a pietei pe care
opereaza pentru a vedea daca ideea de a deschide un nou restaurant
este viabila din acest punct de vedere.In concordanta cu
rezultatele cercetarii de piata efectuate, clientii-tinta au din ce
in ce mai putin timp si abilitati sa gateasca pentru ei,
preocuparile lor indreptandu-se in general catre viata sociala si
realizarea profesionala. Societatea Milenium isi propune sa
raspunda eficace acestor tendinte ale persoanelor ce doresc sa
serveasca mancaruri de calitate, sanatoase, la preturi
accesibile.1. Descrierea pietei:In cadrul sectorului tertiar
serviciile de alimentatie publica ocupa locul 14 la nivel national,
vanzarile anuale fiind de aproximativ 950.000.000 mii lei (potrivit
unui studiu publicat in Buletinul Static nr. 9/ 2001). In aceste
conditii, activitatea restaurantelor private reprezinta cca. 90%
din totalul activitatii de alimentatie publica. Conform cercetarii
de piata comandate de societatea Milenium romanii cheltuiesc in
medie 7% din venituri pentru a lua masa in orat. Potrivit
statisticilor oficiale, acest procent a inregistrat o evolutie
fluctuanta in ultimii 4 ani. In anul 2001 veniturile din
activitatea restaurantelor au crescut in termeni reali, ajungand la
3% din veniturile sectorului tertiar. Aceasta tendinta este
explicata de un raport intocmit de Agentia de monitorizare a
tendintelor de consum ca fiind efectul schimbarii stilului de
viata, climatului economic ti cretterea varietatii ofertei
existente de piata.Anual in Bucuretti se deschid in medie de 15-20
restaurante, 90% fiind localizate in zone utor accesibile ale
municipiului. Aceste activitati se dezvolta in special in zone
bune, in apropierea centrelor de afaceri/ spatilor de birouri,
calitatea ofertei scazand in general odata cu departarea de zona
centrala. 2. Segmentul de piata urmarit:Servicile actuale ale
firmei se adreseaza urmatorului tip de clienti:-adulti peste 28
ani, persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400
USD/lunar cu locuinta sau biroul amplasat in zona de est a
municipiului Bucuretti.Pentru restaurantul ce se intentioneaza a fi
deschis segmentul-tinta va fi reprezentat de:-adulti peste 28 ani,
persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400
USD/lunar cu locuinta sau biroul amplasat in zona de vest a
municipiului Bucuretti.3. Trendul pietei:Atat previziunile pe
termen scurt, cat si cele pe termen lung indica un trend crescator
al acestei activitati, in directa corelatie cu evolutia
previzionata a economiei nationale. Acelati studiu publicat de
agentia de monitorizare a tendintelor de consum arata ca,
persoanele au venit cel putin mediu vor fi nevoite sa serveasca
masa in orat din ce in ce mai des. 4. Concurenta si alte
influente:Concurenta poate fi apreciata ca fiind foarte intensa in
acest domeniu, la nivelul capitalei activand peste 100 unitati. Din
acest motiv S.C. Milenium S.A. Incearca sa se diferentieze ti vine
cu o oferta cat mai variabila la preturi accesibile, pastrand
standardele de calitate cu care ti-a cattigat un segment cu piata
bine definita.5. Strategia de marketing:S.C. Milenium S.A. iti
propune sa-ti dubleze cota de piata detinuta, prin deschiderea unui
nou restaurant in jumatatea vestica a Bucurestiului. In plus
conducerea, societatii va adapta meniul la cerintele variate ce vin
din partea consumatorilor straini. In prima faza sau ales produse
specifice bucatariilor frantuzesti, italienesti si asiatice.Daca
acest proiect va avea succesul scontat, se va lua in calcul
deschiderea unui al treilea restaurant in zona rezidentiala
Baneasa.Proiectul de infiintare continua cu stabilirea directiilor
de actiune pe care firma le va efectua in ceea ce priveste
preturile, distributia si promovarea, elemente deosebit de
importante de ale caror efecte depind succesul noului restaurant si
implicit posiblitatea de recuperare a investitiei si rambursare a
creditelorPolitica de pret:Politica de pret nu se va modifica,
practicandu-se in continuare un adaos comercial acceptabil. Meniul
pentru 2 persoane (incluzand felul 1, felul 2, desert ti bautura)
va costa, in medie 250.000 lei.Costurile materiale corespondente
vor fi de aproximativ 150.000 lei, avand urmatoarea structura:Carne
27.000 leiPaine 1.500 lei
Cartofi7.500 leiBautura75.000 lei
Zarzavat15.000 leiDesert2.500 lei
- alte ingrediente ( ulei, sare, condimente, etc.) - 1.500Pentru
comenzile de livrare la domiciliu sau la birou, pretul unui meniu
pentru o persoana se va mentine in jur de 70.000 lei incluzand
transportul. Costul unui astfel de meniu este de aproximativ 45.000
lei, din care costul alimentelor-15.000 lei (pentru o distanta
medie de 5 km.)Strategia de distributie:Se va mentine strategia
adoptata pana in prezent, ce ti-a dovedit eficienta. In continuare
se va acorda o importanta deosebita satisfacerii cu promptitudine a
cererilor de livrare la domiciliu sau la birou a preparatelor
solicitate.Pentru noul restaurant se vor achizitiona 3
autovehicule. Se dorette ca durata maxima de distributie a comenzii
sa fie de 20 minute din momentul in care autoturismul pleaca de la
restaurant. In cazul unor aglomerari se va recurge la folosirea
matinilor personale a doi angajati (picoli) ce vor avea aceasta
sarcina complementara in situatiile de forta majora.Promovarea si
relatiile publice:Bugetul previzionat ce va fi alocat promovarii in
primul an de previziune este de fapt de aproximativ 90.000.000 mii
lei si cuprinde:Tip de promovareValoare(mii lei)Detalii
Aparitii in reviste ti publicatiide
specialitate40.000.000-revistele R1, R2, R3-periodic, pe toata
durata anului
Radio30.000.000-posturile X,Y,Z-in primele 3 luni dupa
inaugurarea noului restaurant
Pliante cu oferta de produse; fluturati20.000.000-realizare la
Tipografia A;-livrate la domiciliu sau la birourilor firmelor
Compania de promovare ti programul de relatii publice vor fi
conduse in mod direct de domnul Alex Voicu, ce a desfaturat timp de
5 ani o activitate similara pentru cunoscutul restaurant Select din
capitala.Cu ocazia deschiderii noului restaurant vor fi lansate
comunicate de presa catre toate mass-media interesate de eveniment.
S-au finalizat discutiile privitoare la desfaturarea unor emisiuni
pe teme gastronomice ale postului ALFA TV in spatiul viitorului
restaurant (societatea ce detine acest post de televiziune este
actionar al S.C. Milenium SA).Se vor face oferte pentru gazduirea
la pret de cost a unor intruniri, reuniuni, decernari de premii ale
lumii artistice ti de afaceri, evenimente la care va avea acces ti
presa.Amenajarile necesare:Este acum momentul ca firma sa se
gandeasca la o locatie pentru noul restaurant.Noul restaurant va fi
deschis in zona vestica a oratului, intr-un imobil pentru care s-a
platit deja un avans de aproximativ 11% (14.000 USD). Amplasamentul
viitorului restaurant va fi pe strada Orhideelor, nr. 10 bis.
Acesta se afla intr-o zona utor accesibila, in vecinitatea Business
Town- un important centru de afaceri al oratului.Imobilul in care
se va materializa proiectul de inventie necesita unele renovari,
imbunatatiri ti amenajari. Pentru aceasta se vor efectua lucrari de
consolidare a structurii de rezistenta ti se vor efectua
reparatiile necesare. O atentie speciala va fi acordata
utilitatiilor, finisajelor superioare ti elementelor de decor- geam
termopan, lambriuri din lemn pretios, iluminat indirect, instalatie
de climatizare, cascada artificiala interioara etc.Incinta va
cuprinde o sala de mese (27 mese), un spatiu pentru separeuri (3
mese), garderoba, vestiare pentru angajati, grupuri sanitare,
bucatarie, depozit ti biroul tefului de restaurant.Restaurantul va
beneficia de toate dotarile necesare: mobilier, utilaje de
bucatarie, vesela.Valoarea totala a amenajarilor ti dotarilor va fi
de 190.000 USD:-amenajari- 100.000 USD (conform devizului de
cheltuieli anticipate);-dotari materiale- 80.000 USD (conform
preturilor pietei ti selectiilor de oferta).Pentru realizarea
amenajarilor vor fi necesare doua luni.Cercetarea de piata:S.C.
Milenium SA a solicitat o cercetare de piata firmei IRECSON pentru
a identifica imaginea restaurantului in piata ti situatia generala
a pietei-tinta. Cercetarea s-a realizat pe un etantion
reprezentativ de 1.000 de subiecti. Rezultatele acestui sondaj se
prezinta astfel:- 65% dintre subiecti iau masa cel putin de 4 ori/
saptamana la restaurante de clasa similara;- 7% declara ca iau in
mod frecvent masa la restaurantul Hendon;- 15% prefera
restaurantele luxoase;- 25% prefera serviciile de livrare a
produselor la domiciliu/ birou;- 45% au auzit de restaurantul
Hendon, dar nu au servit masa la aceasta (60% sunt din zona de vest
a capitalei);- 15% nu au auzit de restaurantul Hendon ( numai 40%
din acettia sunt din zona de vest a Bucurettiului);- 40% declara ca
au fost cel putin o data clienti ai restaurantului;- 60% considera
rezonabil sau atragator raportul calitate/ pret pe care operatorul
de interviu l-a descris;- conform declaratiilor lor, subiectii
chestionati cheltuiesc in medie 7% din veniturile lunare pentru a
lua masa in orat;- 75% cred ca vor apela mai des la serviciile
restaurantelor in noul an.Identificarea si analiza
riscurilor:Elemente de risc ce ar putea afecta evolutia activitatii
societatii sunt:1. Calitatea conducerii- pentru aceasta se
estimeaza un risc scazut.Justificarea acestui nivel de risc este
data de respectarea angajamentelor asumate pana in prezent,
preocuparea permanenta pentru mentinerea ti dezvoltarea relatiilor
de afaceri ti portofoliul de clienti, experienta profesionala,
structura organizatorica buna ti capacitatea mare de
influentare.2.Dinamica industriei- prezinta un risc mediu in lumina
previziunilor favorabile la nivel macroeconomic, trendului
crescator al pietei, pozitiei concurentiale avantajoase, strategiei
realiste, corect dimensionate ti directionate. Un element de risc
important il constituie totuti intentia unor lanturi de restaurante
de renume international de a-ti extinde prezenta in apropierea
celor doua restaurante ale de S.C. Milenium S.A., precum ti desele
conflicte aparute in ultima vreme intre Patronul Carnii ti Guvern
(care ar putea afecta politica de pret a societatii).3.Situatia
financiara-prezinta de asemenea un risc moderat, fiind
caracterizata de: dublarea cifrei de afaceri, lichiditatea imediata
peste 0.26, indicatori de rentabilitate pozitivi ti grad de
indatorare previzionat in jurul valorii admisibile-50% (doar in
anul N+1 atinge valoarea de 0.64), in proportie de aproximativ 80%
datoriile curente ale firmei sunt catre actionarii sai, ca urmare a
repartizarii profiturilor anilor de previziune. In cazul unor
presiuni asupra trezoreriei se poate diminua programul de
distribuire de dividende in anii de rambursare a
imprumutului.Puncte tari (Strenghts)- experienta in domeniu;-
imagine foarte buna pe piata;- echipa de conducere experimentata ti
unita;- amplasament favorabil al restaurantelor;- strategie de
marketing eficienta;- servicii variate ti de calitate;- raport
pret/ calitate favorabil;- relatii stranse cu un important post
TVPuncte slabe (Weaknesses)-lipsa spatiilor de parcare
proprii;-suprasolicitarea personalului de
deservire;-imposibilitatea de a prelua comenzi mici de deservire la
mai putin de doua zile pana la data livrarii;-capacitate
insuficienta de deservire in orele de varf (pranz);-distanta fata
de centrul capitalei;-traficul aglomerat al zonelor de
amplasare;-limitarea operatiunilor de amenajare datorita
caracteristicilor constructive ale blocului (restaurantul
Hedon).
Oportunitati (Opportunities)- posibilitati de obtinere a unor
granturi Phare;-crettere macroeconomica prognozata;- program de
lucru incarcat pentru persoanele din segmentul tinta;- cadrul
legislativ favorabil pentru IMM;- utilizarea la scara tot mai larga
a internetului (comenzi pentru e-mail);- construirea unui centru de
afaceri in apropierea noului restaurant. Amenintari (Thearts)-
extinderea unor lanturi de restaurante cu renume international;-
deschiderea unor restaurante similare in cadrul centrelor de
afaceri;-conflictele dintre Patronatul Carnii ti Guvern pe baza
politicii guvernamentale cu privire la importurile de carne - ce ar
putea influenta pretul carnii ti al produselor din carne;
Analiza SWOT
Discutam in acest moment despre faza operationala a
proiectuluiEtapele operationale ce vor defini implementarea
planului investitional sunt cuprinse in diagrama urmatoare:Anul
1Operatiuni 123456789101112
Proiecte, aprobari, avizeXX
Amenajare spatiuXX
Achizitie mobilier utilaje de bucatarie, autovehiculeX
Transportul, montarea ti probele utilajelorX
Recrutare ti angajare personalxX
Instruire ti verificare personalX
Inaugurarea restaurantului X
Amenajarile necesare vor fi realizate de firma Gama Construct,
conform devizului de cheltuieli antecalculat cu ocazia intocmirii
planului de afaceri. Societatea dispune de o experienta de peste 8
ani in astfel de activitati.Activitatile de marketing ti promovare
vor fi conduse de domnul Alex Voicus, actualul director al
societatii, care s-a ocupat ti de lansarea primului restaurant.
Raspandirea pliantelor ti fluturatilor va incepe cu 2-3 saptamani
inainte de deschiderea restaurantului, iar reclama in presa ti
radio va fi difuzata din saptamana inaugurarii.Utilajele de
bucatarie vor fi achizitionate de la furnizorul S.C. Onix S.R.,
care in urma unei selectii de oferta (5 ofertanti) a produs cel mai
bun raport calitate/pret pentru dotarea restaurantului la
capacitatile planificate.Periodic se vor organiza tombole/
concursuri pentru clientii restaurantului, formularele completate
cu acel prilej cuprinzand ti o serie de intrebari prin care se va
obtine feedback din partea acestora.Pentru comenzile primite,
pentru servicii de catering, modul de derulare a procesului va
fi:Orele:08.00- 10.30 - primirea comenzilor pentru preparate
primite in ziua respectiva10.30- 12.30 - pregatirea comenzilor
primite12.30- 13.30 - distribuirea comenzilor ( la domiciliu/
birou)Astfel, se va evita supraaglomerarea bucatariei in intervalul
de varf (12.30 - 15.00) cand restaurantul va trebui sa faca fata
consumatorilor directi. Pentru livrarea comenzilor in afara
restaurantului, serviciile acestora vor fi contractate in
prealabil. In cazul unor solicitari neatteptate din partea unor
clienti permanenti sau de volumi importanti vor fi disponibile 2
matini ale angajatilor in afara celor 3 autovehicule deja
repartizate pentru distributie ti aprovizionare. Programul de
functionare al restaurantului se va desfatura intre orele 10.00 -
22.00, comenzile pentru bucatari care vor lucra in 2 schimburi (3
bucatari pe schimb), cu program individual de 6 ore pe zi.Structura
personalului ce va deservii noul restaurant, precum ti nivelul de
salarizare aferent se prezinta astfel:Pozitie NumarSalariul
individual net(USD)
ef restaurant1290
ef de sala1200
Bucatari6155
Gestionari1120
Chelneri5100
Picoli/ Picolite5100
Garderobier194
Personal de curatenie280
oferi-distribuitori3100
Pentru recrutarea ti angajarea de personal ce dispune de
abilitatile ti experienta necesara atingerii parametrilor
solicitati de conducere au fost cate 2 luni. In scopul limitarii
riscurilor se va mai aloca o luna pentru acomodare ti verificarea
competentei personalului.Se vor organiza schimburi de experienta ti
programe de pregatire comuna a angajatilor celor doua restaurante,
mai ales in perioada de acomodare ti verificare a persoanelor nou
angajate.Imediat dupa finalizarea invenstitiei vor fi facute toate
demersurile necesare pentru extinderea politiei de asigurare
incheiate de societate pentru restaurantul Hedon ti asupra noului
restaurant.Managementul afacerii este deosebit de important pentru
ca aici sunt prevazute elemente privind proprietarii, organizarea
si resursele umane.1. Proprietarii afacerii:Bazele acestei afaceri
au fost puse in anul 1996 prin participarea egala la capitalul
social al S.C. Millenium SA a domnilor Alexandru Popa ti Nicolae
Vasilescu. Structura ti volumul capitalului social au variat in
timp. La data intocmirii planului de afaceri structura capitalului
social este urmatoarea:Alexandru Popa - 32%Nicolae Vasilescu -
32%SC ALFA TV SA - 30%Ion Nastase - 6%Toate actiunile societatii
confera drept de vot in AGA.2. Organizarea afacerii:Organizarea
afacerii este una mixa in care, plecand de la o organizare de
responsabilitati, se ajunge la organizarea pe produs respectiv pe
cele doua restaurante.Conducerea operativa este asigurata de cei 4
membrii ai echipei manageriale ( Ion Marinescu, Alex Voicu, Narcis
Donosie ti Elena Alexandrescu) aflati in directa subordonare a
directorului general (Ion Nastase).Activitatea celor doua
restaurante este direct supravegheata de cei doi tefi de restaurant
care au in subordine cate 25 de angajati. Pentru noul restaurant se
va recurge la aceeati structura a personalului, numarul
salariatilor ti caracteristicile necesare angajarii permitand
atingerea volumului de activitate previzionat.3. Politica de
management a resurselor umane:Programul de recrutare ti verificare
a personalului se va derula conform precizarilor din planul
operational. Recrutarea personalului se va executa prin colaborare
cu firma de recrutare ti plasare a fortei de munca Zenith
Recruitement.Intregul personal va fi angajat cu carte de munca,
remunerarea sa se face prin salariu fix ti se vor acorda prime cu
ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite.
Evolutia salariala ti primele se vor corela cu rezultatele
individuale ale fiecarui angajat.Politica societatii de management
a resurselor umane presupune programe de pregatire comuna a
angajatilor celor doua restaurante, mai ales din perioada de
acomodare ti verificare a persoanelor nou angajate.In aceasta parte
a proiectului vom vorbi despre cea mai "delicata" problema si anume
finantarea proiectului.1. Destinatia fondurilor:Pentru realizarea
proiectului de investitii specificat societatea indentifica un
necesar de finantare de 300.000 USD, suma care se argumenteaza
astfel:Alocari fonduriSuma
-achizitie imobil cu destinatia restaurant, din care:-Teren (300
mp; 80 USD/mp)-Constructie (250 mp; 400 USD/mp)-amenajari-utilaje
de bucatarie ti mobilier-autoturisme pentru livrari (3)124.000
USD24.000 USD100.000 USD110.000 USD55.000 USD25.000 USD
Total necesar314.000 USD
Acoperit de surse proprii14.000 USD
Necesar de finantare300.000 USD
Pentru imobilul in care se va amenaja restaurantul, SC Milenium
SA a platit deja un avans de 14.000 USD, aproximativ 11.3% din
valoarea sa.2. Modul de finantare:Se intentioneaza ca necesarul de
finanare astfel obtinut sa fie acoperit prin obtinerea unui credit
din partea unei institutii specializate. Previziunile financiare
s-au facut sub premisele obtinerii unui imprumut pe termen lung de
300.000 USD, a carui rambunsare se va face in 3 ani prin rate egale
ti dobanda calculata la sold. Rata dobanzii creditului in valuta ce
a fost utilizata in proiectiile financiare este de 12%.3. Momentul
finantarii:Datorita timpului scurt in care se va efectua
investitia, creditul se va trage intr-un singur an, mai exact in
primul trimestru al anului N+l, dupa cum urmeaza;a. 3.135.000 mii
lei - in luna ianuarieb. 3.135.000 mii lei - in luna februariec.
2.280.000 mii lei - in luna martie4. Beneficiul
finantatorului:Pentru suma imprumutata (300.000 USD) institutia
creditoare va primi o dobanda la sold de 12% pe an. Conform
programului de rambursare a imprumutului, pana la momentul
recuperarii totale a sumelor avansate, finantatorul va incasa o
dobanda totala de 1.761.300 mii lei (aproximativ 61.800 USD, pentru
un curs al dolarului de 28.500 lei/$).In plus, SC Milenium SA va
garanta imprumutul primit printr-un contract de gaj ti ipoteca
asupra activelor societatii. Evaluarea acestor active dovedette ca
garantia constituita va fi suficient de acoperitoare.Previziunile
sunt foarte importante deoarece de indeplinirea acestora depinde
succesul intregului proiect. Prezentam in cele ce urmeaza cateva
dintre acestea:Volumul vanzarilor:Privitor la acest element s-a
estimat pentru anul N+1 o crettere de 38% al veniturilor din
vanzari fata de anul N, ca urmare a deschiderii noului restaurant.
In anul N+2 s-a previzionat o crettere a venituirilor de 100% fata
de anul N ca efect al dublarii capacitatii de deservire
(restaurantul nou este exploatat pe toata durata anului N+2, fata
de numai 6 luni in anul N+1). Pentru urmatorii doi ani (N+3 si N+4)
s-a previzionat sporirea volumului activitatii, anticipare bazata
pe: exploatarea vadului comercial foarte bun, alocarea de sume
suplimentare pentru reclama ti publicitate, cretterea capacitatii
de deservire ti a gradului de ocupare (de la 70% la 78%). Efectul
este reprezentat de cretterea veniturilor cu 6% in N+3 fata de N+2
ti cu 5% in N+4 fata de N+3. Vanzarile de marfuri reprezinta 27%
din cifra de afaceri totala (2%- provenit din activitatile de
catering ti 25%- din desfaturarea activitatii in incintele
restaurantelor). Datorita specificului activitatii, vanzarile cu
incasare sub 30 zile reprezinta 100% din valoarea cifrei de
afaceri.Elemente de cost: Costul marfurilor vandute se mentin la
aprox. 45% din vanzarile de marfuri ti reprezinta cca. 15 % din
volumul cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile cu materiile
prime anticipate pentru perioada de previziune constituie aprox.
57% din totalul cheltuielilor de exploatare. Nivelul costurilor
indirecte ale societatii se situeaza la aprox. 11% din totalul
cheltuielilor de exploatare, iar cheltuielile cu amortizarile
reprezinta aprox. 2.3% din aceasta din urma. Cheltuielile cu
dobanzi s-au dimensionat in raport de programul de rambursare a
imprumutului la o rata a dobanzii de 12% pentru imprumuturile in
valuta. Imprumutul solicitat va fi de 300.000 USD, cu rambursare in
3 ani prin rate egale ti dobanda calculata la sold. S-a considerat
o perioada de garantie de 6 luni.Activele fixe si amortizarea
lor:Societatea detine la data intocmirii planului active fixe in
valoare neta de 3,301.000 mil lei (imobilul restaurantului, trei
autovehicule pentru livrarile de comenzi, dotarile bucatariei ti
mobilier). Prin efectuarea investitiilor planificate, valoarea
mijloacelor fixe va crette cu 8,550.000 mii lei in anul N+1, cu
855.000 mii lei in anul N+2, cu 850.000 mii lei in anul N+4 ti cu
500.000 mii lei in anul N+5. Sistemul de amortizare adaptat este
cel liniar, cota de amortizare globala anuala fiind de aproximativ
4,6% din valoarea contabila.Stocurile:Valoarea stocurilor este
mica, avand in vedere specificul activitatii, determinand astfel o
viteza de rotatie a acestora foarte mare. Structura lor este
reprezentata de marfuri (53%), materii prime (20%), produse finite
(10%), ambalaje (10%) ti produse consumabile (7%). Urmare a
sporirii controlului asupra calitatii ingredientelor utilizate s-a
anticipat o diminuare importanta a volumului
stocului.Creante:Creantele vor avea valori relativ mici ti vor
reprezenta in principal drepturi neincasate de la firmele catre
care se presteaza servicii de catering. Specificul activitatii
permite recuperarea creantelor de la clienti in marea majoritate a
cazurilor la termene mai mici de 30 de zile de la data
facturarii.Nivelul disponibilitatilor banesti:Ata cum reiese din
"calculul fluxurilor de lichiditati", acesta indica o situatie
echilibrata la nivelul trezoneriei fara descoperiri de cont ti fara
pericolul unor dezechilibre monetare pe perioada de previziune.
Excedentul de trezorerie anual este repartizat catre dividente.
Politica de obtinere a creditului-furnizor: Neachitarea imediata a
datoriilor catre furnizori constituie o politica ce se va mentine
ti pe viitor, avand in vedere faptul ca acettia sunt in relatie
stransa cu firma.Datoriile catre bugetul statului:Acestea sunt
reprezentate de contributia firmei ti retinerile din salariile
angajatilor pentru CAS, fond de sanatate, somaj, impozit pe salarii
ti alte contributii.Toate aceste contibutii ale firmei se ridica la
aprox. 38% din Fondul de salarii, iar aportul salariatilor la CAS,
fonduri ti impozite se ridica la aprox. 30% din fondul de
salarii.Impozitul pe profit:Acest element s-a calculat utilizand o
cota de impozitare de 25% pentru intreaga perioada de
previziune.Dividendele:In urma politicii de alocare a excedentelor
de numerar anticipate dividendele repartizate anual pe perioada de
previziune au fost calculate la nivelul a 75% (in anul N+1), 60%
(in anul N+2) ti 100% (in ultimii 3 ani) din profitul net
anticipat.Capitalul social:Valoarea capitalului social va ramane
constanta pe parcursul celor 4 ani previzionati (620.000 mii
lei).Termenul de recuperare a investitiei:Termenul de recuperare
exprima intervalul de timp ncesar recuperarii capitalului investit
prin intrarile nete de trezorerie medii anuale actualizate generate
de proiect. Rezultatele ne conduc la un termen de recuperare de
aprox. 6,2 ani apreciat ca fiind bun, comparativ cu durata de viata
a proiectului, ce este de cel putin 10 ani.III. Managementul
proiectelorManagementul de proiect poate fi definit ca ansamblu de
activitati ce se refera la urmarirea resurselor unui proiect, a
respectarii bugetului si a atingerii obiectivelor propuse. Orice
proiect trebuie sa P C T S. Asadar P C T S sunt parametrii
proiectului, P reprezentant performanta minim asteptata, C costul
estimat, T timpul prevazut si S sfera de activitati determinata.
Esential este faptul ca daca 3 din cei 4 parametri pot fi alesi
aleatoriu, al patrulea trebuie sa fie determinat pe baza celorlalti
3. Asadar, daca toti cei 4 parametri sunt determinati aleatoriu,
proiectul are toate sansele sa esueze. In figura referitoare la
relatia dintre costuri si timp, aratam ca exista o limita
inferioara a timpului, precum si o limita minima a costului. Ca o
consecinta a relatiei timp-cost aratam ca daca se doreste
accelerarea proiectului, costurile cresc substantial. Exista insa
si posibilitatea ca si costurile si timpul sa creasca concomitent,
situatie in care vorbim despre ineficienta in activitate.Managerii
de proiect sunt preocupati constant de gasirea unei modalitati prin
care sa reduca atat costurile cat si timpul necesare realizarii
unui proiect. Japonezii au reusit acest lucru pentru prima data
atunci cand au constatat ca un lucrator din trei munceste doar
pentru a corecta ceea ce ceilalti doi au gresit anterior; astfel
japonezii au reusit sa reduca timpul necesar proiectarii unui
autovehicul de la 7 ani la 3 ani. Parametrul performantaUnul dintre
parametrii de baza ai unui proiect ete performanta. Aceasta nu ia
intoteauna forma unei specificatii tehnice, ci reprezinta o
interpretare a cerintelor clientilor sub forma unor criterii e
performanta. Evident, aceste criterii de performanta iau deseori
forma unor specificatii tehnice. Nesatisfacerea cerintelor
clientilor reprezinta o cauza principala a esecului, char in
conditile in care se respecta celelalta criterii referitoare la
timpul de executare, la buget sau la spectrul de activitati. IV.
Sistemul de management prin proiecteSistemul de management prin
proiecte cuprinde sapte componente sub forma elementelor unei
piramide: resursele umane; metodologia, cultura, organizarea;
planificarea, informatiile; controlul (prezentate de jos in sus).
Daca una dintre aceste componente prezinta deficiente, atunci
eficienta managementului proiectelor va fi afectata.Resursele umane
au fost amplasate la baza piramidei in intentia de a sugera ca
angajatii reprezinta fundamentul fiecarei actiuni, in cadrul unei
oraganizatii. Managerului de proiect ii revine responsabilitatea
tratarii unei serii de probleme legate de resursele umane. Acestea
include comunicarea cu angajatii, formarea echipei, managementul si
solutionarea conflictelor, motivarea angajatilor,etc.Cultura. Orice
organizatie are cultura sa proprie, ce cuprinde valorile,
credintele, atitudinile, comportamentele si traditiile acesteia.
Cand persoanele apartinand unor culture diferite interactioneaza,
se ajunge deseori la neintelegere sau conflict, iar un proiect
atrage in mod inevitabil, persone din medii culturale diferite.
Sarcina de a-I coordona si de a asigura dezvoltarea unor relatii
armonioase intre membrii echipei de proiect revine managerului de
proiect.Organizarea. In cadrul unei organizatii trebuie sa se
stabileasca in mod clar care sunt sarcinile, responsabilitatea si
autoritatea fiecarui angajat. Spre deosebire de acestia managerii
de proiect au o mare responsabilitate, fara ca aceasta sa fie
dublata de autoritatea necesara. Acest lucru insa nu ar trebui sa
constituie un impediment si vom explica in continuare de ce.In
cazul proiectelor putem vorbi de doua tipuri de autoritate. Una
dintre acestea se refera la capacitatea managerului de a transmite
subordonatilor sarcini si de a solicita indeplinirea lor. Pentru a
indeplini o sarcina, angajatii trebuie, insa, sa doreasca acest
lucru, iar sarcina managerului este de a le trezi aceasta
dorinta.Cel de-al doilea tip de autoritate se refera la capacitatea
de a adopta decizii. Aceasta este principala problema a multor
manageri de proiect, in special cand este vorba de decizii lagate
de cheltuieli. Exista manageri care nu pot cheltui mai mult de 5
milioane de lei fara avizul sefilor ierarhici, cu toate ca au in
gestiune un buget de sute de mii de milioane de lei.Acesti manageri
primesc mesaje contradictorii din partea organizatiei, iar cand
mesajele sunt contradictorii, mesajele negative sunt considerate de
obicei, prioritare fata de cele positive. Cu alte cuvinte, din
mesajele primite managerii subinteleg ca managerii superiori ai
companiei nu au incredere in ei.Bagajul metodologic. Dintre
metodele si tehnicile utilizate de catre managerii de proiect cele
mai importante se refera la softwareul utilizat in programarea
activitatilor de proiect. Standardizarea sistemului informational
este avantajoasa si chiar necesara in conditiile aparitiei unui
numar nelimitat de aplicatii software. Trebuie insa sa urmareasca
adaptarea aplicatiilor software la cerintele specifice ale
proiectului.In general este desemnata o persoana care sa realizeze
activitatile de programare necesare managerilor mai multor
proiecte. In acest fel programatorul poate sa utilizeze aplicatii
software de prelucrare superioara a informatiilor special destinate
managerilor de proiect, iar eficienta activitatii se
imbunatateste.Controlul. Managerii trebuie sa urmareasca modul de
utilizare al resurselor limitate ale organizatiei in asa fel incat
sa asigure atingere obiectivelor prevazute. Acest lucru se poate
realize prin exercitarea controlului, respectiv prin compararea
datelor care caracterizeaza situatia proiectului cu standardele
prestabilite si adoptarea masurilor corective necesare. Exercitarea
controlului se fundamenteaza pe doua elemente cu roluri decisive:
planificarea si informatiile.Planificarea. Planul proiectului
prezinta desfasurarea normala, ideala a unui proiect. Aceasta ofera
reperele necesare evaluarii situatiei proiectului. Fara existenta
unui plan dinainte stabilit, exercitarea controlului este practic
imposibila.Informatiile.Fara a cunoaste situatia reala a
proiectului nu se poate realiza controlul. Aceasta este o problema
des intalnita in cadrul firmelor. Acestea detin programe de
inregistrare a comenzilor, de gestiune a stocurilor dar nu au un
sistem de urmarire a progreselor inregistrate in cadrul
proiectelor. In prezent urmarirea proiectelor se face, in marea
majoritate a cazurilor, manual. Dar aparent acest lucru nu creaza
probleme managerilor de proiect.V. Ciclul de viata al unui
proiectCiclul de viata al unui proiect cuprinde de regula
urmatoarele etape: conceptualizarea definirea elaborarea
dezvoltarea implementarea post - implementareaIn cadrul unui ciclu
de viata al proiectului putem intalni doua tipuri de capcane. Prima
dintre acestea se refera la etapa de definire a problemei, in care
eventualele erori pot conduce la dezvoltarea unei solutii corecte
la o problema gresit definita.O a doua capcana caracterizeaza etapa
post - implementare. Orice proiect trebuie sa se finalizeze cu
elaborarea unei analize postoperatorii. Scopul acestei analize este
acela de a identifica atat aspectele bune ale proiectului, dar si
aspectele ce trebuie imbunatatite.Concluziile finale dupa
executarea unui proiect sunt deosebit de importante, deoarece
persoanele care nu cunosc "istoria" proiectelor precedente au
tendinta de a repeta greselile anterioare.Principalii pasi in
derularea unui proiect sunt:Pasul 1 - Conceptualizarea. Orice
proiect are la baza un concept, un concept ce reflecta o anumita
cerinta sau necesitate. Totusi, un concept in sine poate fi foarte
vag. Din acest motiv, etapa conceptualizarii este urmata de etapa
definirii.Pasul 2 - Definirea. Cel de-al doilea pas al modelului
vizeaza definirea clara a problemei ce se doreste a fi solutionata.
Acest pas cuprinde probabil, unul dintre cele mai importante
obstacole din cadrul intregului proces . Modul in care este
definita problema determina solutiile posibile. Prin urmare,
trebuie sa acordam o atentie deosebita definirii problemei inainte
de a demara planificarea si executia proiectului.Pasul 3 -
Stabilirea strategiei proiectului. In general, pot exista mai multe
cai de atingere a obiectivelor unui proiect. De exemplu, o casa
poate fi construita din caramida, sau poate fi asamblata din
elemente prefabricate. De asemenea, casa poate fi construita in
intregime de catre o singura firma de constructii, sau la
construirea sa pot participa mai multe firme specializate in
constructii.Cea mai indicata metoda de alegere a modalitatilor de
realizare a proiectului este brainstormingul. Astfel, se poate
intocmi o lista de strategii potentiale din care, ulterior, prin
dezbatere colectiva, se va alege cea mai potrivita in conditiile
date.Pasul 4 - Selectarea si evaluarea strategiei. Dupa finalizarea
listei cu strategii posibile, se va trece la selectarea celei mai
potrivite dintre ele. O strategie se va considera potrivita numai
daca indeplineste criteriile ce vor fi prezentate in
continuare.Desi aceste criterii nu iau intotdeauna o forma
cantitativa, analizarea lor este importanta pentru evitarea unor
potentiale probleme, inainte de a incepe elaborarea planului de
actiune.Pasul 4 a - Sunt indeplinite criteriile P, C T si S ? Acest
test se incheie in momentul in care toate criteriile legate de
performanta, cost, timp si sfera de actiune sunt indeplinite.Pentru
a putea raspunde la intrebarea anterioara cu precizie, analistul
trebuie sa intocmeasca un plan sumar al implementarii proiectului.
Din acest motiv, daca planul de implementare se dovedeste a fi
nepotrivit in momentul in care se ajunge la pasul 7, intregul
proces se va relua de la pasul 4.Pasul 4 b - Riscul este
acceptabil? In aceasta etapa se cauta sa se identifice
probabilitatea ca directiile de actiune adoptate sa conduca la
esuarea proiectului. In cazurile in care proiectul prezinta un risc
serios, trebuie sa se puna intrebarea:"Ce se poate face daca se
produce riscul?". Cu alte cuvinte trebuie identificate
imprejurarile in care se poate produce riscul, iar pentru aceste
imprejurari sa se stabileasca posibilitatile de interventie.Pasul 4
c - Consecintele demararii proiectului sunt acceptabile? Indiferent
care este solutia tehnica aleasa pentru solutionarea problemei,
aproape intotdeauna apar efecte secundare. Dintre acestea este
important sa cunoastem consecintele nedorite ale masurilor
adoptate. De exemplu, unele proiecte pot avea un impact grav asupra
mediului inconjurator. Astfel de consecinte creeaza noi probleme.
Intrebarea care se pune in aceasta etapa este daca se pot accepta
aceste consecinte. Daca nu, trebuie sa se identifice o alta
modalitate de actiune.Pasul 4 d - Strategia proiectului a trecut
testul fortelor contextuale? Analiza fortelor contextuale este unul
dintre testele cele mai dificile de cuantificat.Fortele contextuale
sunt de doua tipuri:- forte care tind sa sprijine implementarea
proiectului (ex: sprijinul conducerii firmei, entuziasmul echipei,
sprijinul departamentelor functionale);- forte care se opun
implementarii proiectului (ex: atitudinea NIH, preocuparea pentru
publicul larg, "noi nu procedam asa in astfel de cazuri".Marea
majoritate a fortelor cuprinse in aceasta analiza sunt forte cu
caracter social. Ele sunt rezultatul atitudinilor oamenilor fata de
anumite directii de actiune. Reactii precum: "Noi nu procedam asa
in astfel de cazuri" din partea unor membri ai organizatiei nu sunt
deloc neobisnuite. De exemplu, daca managerul de proiect doreste sa
aplice o masura pe care conducerea firmei o considera
netraditionala, atunci rezistenta conducerii firmei poate determina
incetarea executarii proiectului.Factorul NIH (prescurtarea
expresiei englezesti not invented here) este reprezentat de
atitudinea de respingere a tot ce "nu s-a inventat aici". Uneori
oamenii se opun unei anumite masuri din simplul motiv ca nu s-au
gandit la ea.Dupa ce s-au identificat toate fortele pozitive si
negative, trebuie sa estimam intensitatea acestor forte si sa
urmarim ca suma intensitatilor fortelor pozitive sa o depaseasca pe
cea a for din simplul motiv ca nu s-au gandit la ea.Dupa ce s-au
identificat toate fortele pozitive si negative, trebuie sa estimam
intensitatea acestor forte si sa urmarim ca suma intensitatilor
fortelor pozitive sa o depaseasca pe cea a fotelor negative. Pasul
5 - Strategia propusa a trecut toate testele mentionate anterior?
Daca strategia selectata a trecut toate cele patru teste, putem
considera ca aceasta este acceptabila.Pasul 6 - Elaborarea planului
de implementare. Odata ce strategia a fost stabilita, se poate
trece la stabilirea pasilor ce trebuie parcursi pana la finalizarea
proiectului. Concomitent cu stabilirea pasilor trebuie sa se
determine cu precizie ce trebuie realizat, de catre cine, in ce
termen, care sunt costurile implicate,etc.In aceasta etapa se va
realiza programarea activitatilor, se vor aloca resursele necesare,
se vor stabili responsabilitatile fiecarui participant la proiect,
se va stabili sistemul de control si asa mai departe.
Pasul 7 - Planul de implementare este acceptat de catre toti
stakeholderii?Stakeholderul este persoana care are un anumit
interes fata de proiect. Printre stakeholderii unui proiect sunt
inclusi furnizorii, partenerii, clientii, managerii, comunitatea
locala etc.Daca raspunsul la intrebarea de mai inainte este "Nu",
trebuie sa reanalizam strategia adoptata. Daca strategia nu este
acceptata de catre stakeholderi, se impune reluarea pasului 4, in
care se selecteaza si se testeaza o noua strategie.Daca insa numai
planul de implementare este respins de catre stakeholderi, atunci
se impune reintoarcerea la pasul 6, fapt ce implica refacerea
planului de actiune pentru ca acesta sa satisfaca cerintele tuturor
stakeholderilor.Pasul 8 - Avizarea planului de implementare.
Obtinerea acordului stakeholderilor este demonstrata prin semnarea
de catre acestia a planului de implementare. Din momentul semnarii
planului se poate demara executia proiectului.Pasul 9 - Aplicarea
planului. Din acest moment incepe activitatea de executie. Planul
detaliat de implementare precizeaza pasii ce trebuie urmati in faza
de executie. Cu toate acestea, deseori, se constata ca planul de
implementare nu este urmarit cu precizie. Acest lucru se intampla
in special in cazul in care apar probleme neprevazute in executarea
planului, caz in care tendinta generala este aceea de a "uita" de
urmarirea planului si de concentrare asupra solutionarii
problemelor aparute.Pasul 10 - Progresele realizate sunt in
conformitate cu planul de implementare? Progresele obtinute in
activitatea de executie sunt permanent monitorizate. Un produs
poate fi executat corect din punct de vedere tehnologic si cu toate
acestea poate sa nu inregistreze succes pe piata. Daca raspunsul la
intrebarea de mai sus este "Nu", se va parcurge rutina de
control.Pasul 11 - Definitia problemei este corecta? In acest punct
de verificare se incearca sa se determine daca problema a carei
solutionare se incearca este corect definita. Daca raspunsul la
intrebare este "Nu", se va relua activitatea de planificare a
proiectului.Pasul 12 - Strategia selectata este corecta? Ajunsi la
pasul 7, trebuie sa ne intrebam daca dificultatile de implementare
nu sunt cumva cauzate de o strategie gresita. Daca aceasta este
situatia, se trece la selectarea unei alte strategii.Pasul 13 -
Planul este corect? Daca raspunsul la intrebare este "Nu", atunci
trebuie sa aducem modificari planului de implementare. Daca,
totusi, raspunsul este "Da" si cu toate acestea prevederile
planului nu sunt respectate, trebuie sa identificam cauza. Una din
cauzele frecvente ale nerespectarii planului este insuficienta
resurselor alocate. Intr-un astfel de caz trebuie fie sa se aloce
de urgenta resurse suplimentare, fie sa se aduca modificari
planului proiectului.Pasul 14 - Toate sarcinile au fost finalizate?
Prin pasul 14 se deschide o noua rutina, care are ca scop urmarirea
progreselor inregistrate in activitatea de executie, adoptarea
masurilor de executie necesare si asa mai departe. Daca raspunsul
la intrebare este "Da", atunci se poate trece la pasul 15.Pasul 15
- Realizarea analizei postimplementare. Inainte de a considera
proiectul incheiat, trebuie sa se realizeze o analiza
postimplementare. Scopul acestei analize este acela de a determina
ce activitati s-au desfasurat bine, dar si ce activitati se puteau
perfectiona, pentru ca pe baza concluziilor obtinute sa se aduca
imbunatatiri proiectelor viitoare.Pasul 16 - Finalizarea
proiectului. In aceasta ultima etapa a proiectului se intocmeste un
raport final, se centralizeaza si se arhiveaza toata documentatia
legata de proiect, dupa care proiectul se considera finalizat.VI.
Proiecte cu finantare externaPrezentam in continuare succint cele 3
instrumente de pre-aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana.SAPARDCadrul legislativ si institutional
Agentia SAPARD : institutie publica, infiintata prin OUG
142/2000 (legiferata prin Legea 309/2001), subordonata MAPDR, ca
organism de implementare tehnica si financiara a Programului SAPARD
Autoritatea Competenta - Fondul National din cadrul Ministerului
Finantelor Publice Autoritatea de Management pentru Programul
SAPARD - in cadrul MAPDR (HG 409/2004) Organism de Certificare -
OUG 101/2001 (Curtea de Conturi a Romaniei) Agentia SAPARD: La
nivel central: 10 Directii operative La nivel regional: 8 Birouri
Regionale de Implementare: Iasi, Constanta, Alba-Iulia, Satu-Mare,
Craiova, Targoviste, Timisoara, Bucuresti Axele prioritare ale
Programului SAPARD 1. Ameliorarea accesului pe piata si a
competitivitatii produselor agricole si piscicole 2. Ameliorarea
infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura 3.
Dezvoltarea economiei rurale 4. Dezvoltarea resurselor umane
Investitii in exploatatii agricole
Obiective generale Asigurarea sprijinului financiar pentru
investitii in exploatatii agricole private, vegetale si de crestere
a animalelor, asigurand rationalizarea si reorientarea productiei
pentru cresterea calitatii produselor obtinute prin aplicarea unor
tehnologii competitive si care ar putea limita poluarea asupra
mediului inconjurator. - Imbunatatirea veniturilor producatorilor
agricoli, atragerea tinerilor in activitatile agricole prin
imbunatatirea conditiilor lor de viata si munca, precum si
asigurarea conditiilor de igiena si bunastare a animalelor.
Implementarea masurii se va face respectand prevederile Articolului
2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeana si
va asigura conditiile pentru implementarea acquis-ului comunitar in
exploatatiile agricole.
Beneficiari - Producatori agricoli individuali constituiti -
Asociatiile agricole familiale constituite - Societatile agricole /
companii private cu personalitate juridica - Societatile comerciale
agricole cu capital integral privat Dezvoltarea si diversificarea
activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si
venituri alternative
Obiective generale Sprijinirea crearii si / sau mentinerii de
locuri de munca si generarii de venituri alternative prin
diversificarea activitatilor rurale legate de agricultura si
silvicultura, turism rural, alte tipuri de activitati turistice in
spatiul rural, acvacultura, mestesuguri traditionale,
sericicultura, apicultura, procesarea fructelor si a plantelor
medicinale si aromatice. Beneficiari - Persoane fizice autorizate -
Asociatii familiale inregistrate, asociatii si grupuri de
producatori - ONG-uri - Societati 100% private Valoarea minima
eligibila a proiectului 5.000 - 200.000 EURO Propuneri de
modificare a conditiilor la Masura 3.1. pentru cresterea
atractivitatii In vederea facilitarii accesului micilor fermieri la
Programul SAPARD, valoarea minima eligibila a fost diminuata de la
10.000 euro la 5.000 euro. Pentru achizitia de animale a fost
extins domeniul de achizitie, fiind incluse mai multe rase. A fost
eliminata restrictia cu privire la numarul minim de animale pe care
trebuie sa-l aiba o ferma in momentul finalizarii proiectului.
Masuri care urmeaza a fi acreditate in perioada urmatoare: .
Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de
calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor
alimentare si pentru protectia consumatorilor - 41 mil Euro .
Managementul resurselor de apa pentru agricultura - 43 mil Euro .
Constituirea grupurilor de producatori - 26 mil EuroMetode agricole
de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul
rural - 39 mil Euro- Silvicultura - 157 mil Euro Etapele accesarii
finantarii Solicitantul trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau
Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS)
pentru a obtine 'Ghidul Solicitantului' in care sunt prezentate
toate criteriile si toate actele necesare obtinerii finantarii. I.
Beneficiarul trebuie sa completeze cererea de finantare in
concordanta cu ghidul solicitantului pentru masura vizata; II.
Beneficiarul trebuie sa depuna cererea de finantare la sediul BRIPS
din regiunea unde se realizeaza investitia; III. Verificarea
conformitatii proiectului la BRIPS; Agentia SAPARD va evalua
(inclusiv efectuarea verificarilor pe teren) si va acorda punctaj
proiectelor. IV. Semnarea contractului intre beneficiar si Agentia
SAPARD
PROGRAMUL PHARE
Incepand cu anul 2000, PHARE a devenit, alaturi de programele
ISPA si SAPARD unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare.
Odata cu lansarea celorlalte doua instrumente de pre-aderare,
programul PHARE a fost regandit spre sustinerea tarilor candidate
in eforturile lor de adoptare a acquis-ului comunitar (ce
reprezinta legislatia Uniunii Europene si institutiile insarcinate
cu aplicarea si urmarirea respectarii ei). Adoptarea acquis-ului
comunitar inseamna ca tarile candidate vor trebui sa-si adapteze
infrastructura si intreprinderile pentru a atinge standardele
Uniunii Europene, ceea ce va necesita o investitie considerabila.
Sprijinul investitional reprezinta aproximativ 70% din bugetul
PHARE in tarile candidate.Sprijinul institutional se concentreaza
pe patru domenii-cheie: . Investitii mari: asistenta se
concentreaza pe rolul catalizator pe care programul il poate juca
in mobilizarea co-finantarii impreuna cu tarile partenere si
institutiile financiare internationale (Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca
Mondiala). . Investitii in norme UE: - sprijinul este orientat
catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi:
concurenta, energia (inclusiv siguranta in domeniul energiei
nucleare), legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare
si fito-sanitare, legislatia produselor industriale, protectia
consumatorilor, comertul, justitia si afacerile interne. .
Dezvoltare regionala: tarile candidate primesc sprijin pentru
implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de
Fondurile Structurale ale Uniunii Europene . Sprijinirea
Intreprinderilor Mici si Mijlocii: actionand prin co-finantare cu
institutiile financiare internaionale, banci si alte surse
comerciale, noile facilitati pentru intreprinderi mici si mijlocii
furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii. Fondurile
PHARE sunt folosite pentru contracte de lucrari si de furnizare de
bunuri, care sunt publicate in Jurnalul Oficial si pentru contracte
mixte sau de asistenta tehnica, care sunt anuntate pe Internet .
Ajutorul financiar nerambursabil este o plata de natura
necomerciala efectuata de autoritatea contractanta catre un anume
beneficiar specific, in vederea realizarii unor obiective
compatibile cu politicile Uniunii Europene. Ajutorul financiar
nerambursabil se acorda in baza unui proiect propus de solicitant
(potentialul beneficiar). a. Licitatii de proiecte la nivel
international si national Anunturile de licitatie de proiecte se
publica in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (pentru
licitatiile la nivel international) si in tara beneficiara (pentru
ambele tipuri de licitatii). Anuntul precizeaza autoritatea
contractanta, scopul licitatiei, termenul limita de depunere a
proiectelor si adresa de unde poate fi obtinut Pachetul Informativ.
b. Pachetul Informativ Pachetul Informativ este alcatuit din Ghidul
Solicitantului, Formularul de Solicitare de Fonduri (Cererea de
Finantare) si anexe. Ghidul contine informatii asupra scopului
licitatiei de proiecte, regulile privind eligibilitatea
solicitantilor, proiectelor si costurilor, precum si criteriile de
evaluare. Ghidul mai contine si indrumari de completare a cererii
de finantare, mentiuni cu privire la documentele ce trebuie
anexate, informatii asupra procesului de evaluare (calendarul
evaluarii), cat si conditiile contractuale aplicabile celor
selectati pentru finantare (conditiile speciale, conditiile
generale ale contractului, procedurile de achizitii). In cazul
licitatiei la nivel international, termenul limita de depunere a
proiectelor este de 90 de zile de la data lansarii licitatiei, iar
in cazul licitatiei de proiecte la nivel national, termenul este de
60 de zile. Contracte de Servicii Contractele de servicii sunt
contracte care ofera asistenta tehnica, studii, know-how,
instruire, etc. Notiunea de 'furnizor de servicii' se refera la
orice persoana fizica sau juridica care ofera servicii. Contracte
de Furnizare de Bunuri Contractele de furnizare de bunuri implica
proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea si comandarea de
bunuri, pe langa alte activitati specificate in contract, spre
exemplu servicii de intretinere, reparatii, instalare, instruire,
precum si servicii post-vanzare. 'Furnizorul' poate fi orice
persoana fizica sau juridica care furnizeaza bunuri. Contracte de
Lucrari Contractele de lucrari finanteaza lucrari de inginerie
(infrastructura, constructia de structuri, etc). 'Contractantul'
poate fi orice persoana fizica sau juridica care desfasoara aceste
lucrari.
PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT (PPP) Ce reprezinta parteneriatul
public-privat Este greu de prezentat o definitie general acceptata
a parteneriatului public privat. Pentru prima data, PPP a fost
utilizat in Marea Britanie si Statele Unite ale Americii,
extinzandu-se apoi si la nivelul altor state pe masura ce exemplele
din primele doua state si-au dovedit rezultatele practice.
Conceptul de PPP este perceput in mod diferit in literatura de
specialitate in functie de perspectiva din care este privit. . In
perspectiva americana PPP reprezinta o intelegere intre sectorul
public si privat in urma careia sunt realizate servicii de interes
public, care erau furnizate pana in acel moment, de catre
administratia publica locala. Caracteristicile principale ale unui
astfel de parteneriat sunt date de partajarea investitiei, a
riscurilor, responsabilitatilor si beneficiilor intre cei doi
parteneri . In doctrina franceza se pune un mare accent pe
contractul propriu-zis, din acest punct de vedere prezentand o mai
mare rigiditate spre deosebire de . Sistemul anglo-saxon care
identifica parteneriatul public-privat cu o multitudine de forme de
colaborare intre sectorul privat si cel public. Potrivit
legislatiei romanesti, PPP este o intelegere contractuala incheiata
intre sectorul public si cel privat cu o impartire clara a
obiectivelor ce trebuie indeplinite, pentru realizarea unui produs
sau furnizarea unui serviciu care in mod traditional ar fi fost
asigurat de catre furnizorii din domeniul public. 1.
Proiectare-constructie-operare (DBO) - un contract intre
autoritatea publica si investitor, in care proiectarea, constructia
si exploatarea sunt transferate investitorului pe o durata de
maximum 50 de ani. Contractul poate include si finantarea
proiectului public-privat de catre investitor. Contractul poate
prevedea faptul ca investitorul asigura si servicii prin
intermediul proiectului public-privat. La finalizarea contractului
bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii
publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie. 2.
Constructie-operare-reinnoire (BOR) - investitorul isi asuma
finantarea, constructia si costurile pentru operarea si
intretinerea bunului public, pe o durata de maximum 50 de ani.
Investitorului i se permite sa perceapa, cu respectarea
prevederilor legale in vigoare, tarife corespunzatoare pentru
utilizarea bunului public pentru o perioada stabilita. In acest mod
investitorul poate sa recupereze investitia si sa finanteze
intretinerea si poate sa asigure un profit rezonabil. Aceste
niveluri de tarifare sunt stabilite in prima oferta a
investitorului. Ulterior investitorului i se permite sa renegocieze
nivelul de tarifare la reinnoirea dreptului de exploatare a
facilitatii pentru o noua perioada, la expirarea perioadei
stabilite initial, daca aceasta a fost mai mica de 50 de ani.
Durata totala a contractului initial si a noii perioade nu poate
depasi 50 de ani in total. La finalizarea contractului bunul public
este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii publice, in buna
stare si liber de orice sarcina sau obligatie. 3.
Constructie-operare-transfer (BOT) - un contract in care
investitorul isi asuma constructia, incluzand finantarea,
exploa-tarea si intretinerea unui bun public. Investitorului i se
permite sa perceapa tarife de utilizare pentru a-si recupera
investitia si a-si acoperi costurile de intretinere, inclusiv
pentru a obtine un profit rezonabil. La finalizarea contractului
bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii
publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie. 4.
Leasing - dezvoltare - operare (LDO) - un contract incheiat intre
autoritatea publica si investitor, in care investitorul preia in
leasing un bun public existent (avand inclusiv dreptul de a obtine
venituri din furnizarea anumitor servicii), pentru o perioada care
nu poate depasi 50 de ani. In acest tip de contract investitorul nu
este obligat sa investeasca in bunul public. La finalizarea
contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit,
autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau
obligatie. 5. Reabilitare - operare - transfer (ROT) - un contract
intre autoritatea publica si investitor, in care bunul public este
transferat investitorului. Investitorul finanteaza, reabiliteaza,
opereaza si intretine bunul public pentru o anumita perioada, care
nu poate depasi 50 de ani. Dupa aceasta perioada bunul public este
transferat, cu titlu gratuit, autoritatii publice, in buna stare si
liber de orice sarcina sau obligatie. Principale tipuri de
contracte PPP incheiate de Consiliile Judetene . Acord de
parteneriat . Asociere in participatie . Contract de parteneriat in
baza O.G. 16/2000
Acordul de parteneriat - Parteneriate incheiate printr-un simplu
acord de colaborare fara o valoare juridica. Este cel mai des
folosit in cazul proiectelor realizate in parteneriat de
administratia publica locala cu societatea civila (fundatii,
asociatii neguvernamentale etc.)
Asocierea in participatie Asocierea prin infiintarea unei
societati comerciale care sa aiba ca actionari principali statul pe
de o parte si sectorul privat pe de alta parte, beneficiile si
riscurile (pierderile) fiind repartizate in functie de contributia
fiecarei parti in realizarea investitiei.
Contractul de parteneriat in baza O.G. nr.16/2000 Parteneriat
incheiat in baza legislatiei existente in prezent cu privire la
PPP, legislatie care prevede proceduri diferite decat cele in
cadrul formelor mentionate, inclusiv o forma specifica de contract.
Pasi obligatorii in realizarea PPP 1. Evaluarea mai multor optiuni
pentru realizarea unui obiectiv de natura publica, inclusiv
parteneriatul public-privat 2. Anuntarea intentiei de a realiza
parteneriatul 3. Planificarea si intocmirea documentatiei de baza
4. Selectarea partenerului 5. Negocierea contractului 6.
Implementarea si monitorizarea contractului Pasul 1 Evaluarea mai
multor optiuni pentru realizarea unui obiectiv de natura publica,
inclusiv parteneriatul public-privat In aceasta etapa,
administratia isi defineste principalele proiecte, pe care le are
in vedere, precum si principalele modalitati prin care ele pot fi
realizate. Daca legislatia si conditiile investitiei permit atunci
initiativa este prezentata consiliului local care adopta decizia
pentru realizarea PPP. Pasul 2 Anuntarea intentiei de a realiza
parteneriatul In cazul legislatiei romanesti aceasta etapa este o
conditie si se realizeaza prin publicarea in Monitorul Oficial.
Aceasta etapa are rolul, in principal, de a atrage investitori
parteneri. Exista situatii in care initiativa PPP este a
investitoru-lui privat si atunci se justifica mai putin anuntarea
intentiei. Se recomanda totusi pentru evaluarea mai multor oferte.
Pasul 3 Planificarea si intocmirea documentatiei de baza In aceasta
etapa are loc realizarea studiilor de prefe-zabilitate si de
fezabilitate atunci cand este vorba de proiecte de investitii.
Reprezinta temelia PPP deoarece se pregatesc in detaliu etapele,
activitatile, implicatiile bugetare viitoare. Realizarea studiilor
este responsabilitatea adminis-tratiei publice locale care le poate
subcontracta unei firme de consultanta sau chiar firmei partenere.
Pasul 4 Selectarea partenerului Aceasta etapa presupune actiuni
intermediare care sa aiba ca rezultat alegerea Partenerului: - se
lanseaza cereri de oferta - se face o prima evaluare a acestora
(lista scurta) - o comisie competenta negociaza cu aplicantii, de
regula pe baza unor criterii prestabilite - se face alegerea
propriu-zisa Pasul 5 Negocierea contractului Cea mai importanta
etapa a procesului de selectie in cadrul acesteia stabilinduse
termenii de referinta ai contractului; chiar daca exista un singur
ofertant aceasta etapa este utila si sta la baza incheierii
contractului. In cadrul acestei etape se analizeaza oferta
investi-torului comparativ cu obiectivele stabilite de autoritatea
publica si se discuta pana la momentul acceptarii unei anumite
forme a contractului. Pasul 6 Implementarea si monitorizarea
contractului Este ultima etapa in realizarea parteneriatului, la
incheierea careia, scopul parteneriatului trebuie atins. Se
recomanda administratiei publice locale sa monitorizeze atent modul
in care partenerul respecta prevederile contractului. La sfarsitul
contractului sa evalueze rezultatele obtinute Procedura practica de
realizare a PPP (1) - Realizarea studiului de prefezabilitate -
Adoptarea de catre consiliul judetean a Hotararii de initiere a
proiectului de PPP si aprobarea studiului de prefezabilitate -
Publicarea in M. Of. a anuntului de intentie - Primirea scrisorilor
de intentie din partea firmelor interesate - Constituirea comisiei
pentru analiza scrisorilor de intentie Procedura practica de
realizare a PPP(2) - Intocmirea studiului de fezabilitate - Analiza
scrisorilor de intentie si selectarea firmelor - Incheierea unui
precontract, acord de proiect cu fiecare firma selectata -
Constituirea comisiei de negociere pentru stabili-rea conditiilor
de realizare a PPP pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate
Procedura practica de realizare a PPP(3) - Selectarea partenerului
prin stabilirea unui clasament al firmelor in urma negocierilor
derulate si ierarhizarea firmelor pe criteriul celei mai bune
oferte - Negocierea contractului cu firma clasata pe primul loc -
Semnarea contractului - Implementarea si monitorizarea contractului
Avantaje si riscuri in cadrul PPP Avantaje: - Posibilitatea de a
realiza rapid si eficient din punct de vedere al costurilor
obiective de investitii publice - Decongestionarea administratiei
de activitati ce pot fi mai bine realizate ca urmare a colaborarii
cu sectorul privat - Distributia riscului intre mai multi parteneri
- Dezvoltarea mediului de afaceri local prin incurajarea
competitiei si responsabilizarea lui prin implicarea in proiecte de
interes public - Aparitia unor efecte pozitive in domeniul fortei
de munca (mai ales in constructii, servicii, inalta tehnologie) -
Utilizarea eficienta a expertizei detinuta de sectorul public,
respectiv de cel privat Riscuri asumate in cadrul proiectelor de
PPP: - Riscuri ce tin de recuperarea investitiei realizate, lipsa
garantiilor fiind cel mai des invocata - Pericolul abandonarii
parteneriatului de catre unul din parteneri intr-o faza avansata a
parteneriatului cand s-au realizat deja anumite investitii -
Indepartarea administratiei de problemele sociale, PPP determinand
orientarea actiunilor pe principii economice - Incurajarea
dezvoltarii unor grupuri de interese private in detrimentul altora
- Prioritate acordata proiectelor pe termen scurt in detrimentul
strategiei Elementele de baza pentru implementarea unui PPP de
succes - Elementul politic - Implicarea sectorului public - Un plan
bine pus la punct - Comunicarea cu partile implicate - alegerea
corecta a partenerului Elementul politic Un proiect PPP isi poate
realiza obiectivele doar daca exista un angajament clar din partea
factorilor de decizie. Persoane cu putere decizionala sa doreasca
sa se implice in mod activ in realizarea proiectului si chiar mai
mult, sa asigure coordonarea si conducerea proiectului Un
conducator politic bine informat poate juca un rol important in
minimizarea posibilelor efecte negative datorate perceptiilor
gresite in legatura cu rezultatele scontate si beneficiile unui
proiect PPP Implicarea sectorului public Sectorul public trebuie sa
ramana implicat in mod activ in derularea proiectului
Monitorizarea, in cursul proiectului, a performantelor indeplinite
este un element de baza in asigurarea succesului Monitorizarea
trebuie facuta sistematic prin grafice lunare si saptamanale pentru
fiecare dintre parteneri cu rol pozitiv in propunerea de solutii ce
trebuie luate in cazul schimbarilor aparute in mediul de afaceri si
economie. Un plan bine pus la punct Inca de la inceput fiecare
partener trebuie sa-si defineasca foarte exact obiectivele pe care
si le propune. Pe baza obiectivelor propuse proiectul trebuie sa
fie elaborat cu cea mai mare atentie. Daca se considera necesar se
poate apela la un expert independent lucru ce ar creste sansele de
succes. Proiectul trebuie sa descrie in detaliu, in mod clar,
responsabilitatile celor doua parti dar mai ales mecanismul de
solutionare a eventualelor litigii.Atasam acestor informatii si un
exempul de solicitare de fonduri Phare:CERERE DE FINANTAREI.DATE
ASUPRA ACTIVITATII GENERATOARE DE VENITa. Denumirea proiectului
ATELIER DEBITAT SI PRELUCRAT MATERIAL LEMNOSb. Localizarea
proiectului Sat Draganesti, Comuna Andrieseni, Judetul Iasic. Tipul
activitatilor generatoare de venit: Prelucrarea materialului
lemnos
d. Data la care va incepe comercializarea produselor/serviciilor
(daca deja ati si inceput comercializarea produselor, oferiti
amanunte suplimentare).Comercializarea produselor obtinute in urma
activitatii desfasurate va putea incepe dupa aproximativ 2 luni
(dupa terminarea lucrarilor de amenajare a infrastructurii
economice).
II.OBIECTIVECare sunt obiectivele generale in desfasurarea
acestor activitati ?Pe termen scurt :Reducerea somajului (in zona
exista persoane calificate in prelucrarea lemnului si
disponibilizate in urma restructurarii unor firme de profil din
judet);
Cresterea veniturilor colectate la bugetul Consiliului Local
Andrieseni din taxele si impozitele locale aferente noii activitati
economice desfasurate;
Pe termen lung :Exploatarea la un nivel superior a resurselor de
material lemnos existente in zona (mentionam ca aceasta comuna
poseda suprafete extinse acoperite cu paduri de foioase - stejar,
fag, plop etc.);
Extinderea pietei activitatii desfasurate la comunele vecine,
care prezinta, de asemenea, un potential semnificativ si care nu au
posibilitatea prelucrarii materialului lemnos (Buhaieni, Spineni,
Fantanele, Rediu, Soldana);
Cresterea nivelului de trai prin cresterea veniturilor
persoanelor angajate si a persoanelor beneficiare direct sau
indirect de realizarea proiectului;
III.DATE PERSONALEa. Numarul membrilor grupului de productie
_____12 membri ______b. Comitetul de Conducere a Proiectului :(1)
Presedinte ... ACHIHAEI ANDREI SEBASTIAN(2) Administrator . DUMA
DANCare sunt calificarile / cunostintele profesionale de care aveti
nevoie si pe care intentionati sa le dezvoltati pe parcursul
derularii proiectului si a activitatilor generatoare de venit
?Maistru specializat in prelucrarea lemnului
Muncitori calificati in activitatea de prelucrare a lemnului
Agent de vanzari
Compartiment Marketing
INFORMATII DETALIATE DESPRE SOLICITANT1. Indentitate (societatea
comerciala solicitanta)Denumire legala completa:S.C.BARBER`S
S.R.L.Prescurtare (daca exista):Forma de organizare (SRL, SA, SCS,
SCA, SNC): S.R.L.
Nr. de inregistrare la Registrul Comertului: J
-22/546/04.04.2003
Codul fiscal sau codul unic de inregistrare:15345130
Adresa sediul social:Strada: Arapului nr. 3 nr.: Orasul/Comuna:
IASICodul postal: 6600
Telefon:
Fax:
E-mail: asiman20032yahoo.com
Reprezentantul legal al societatii: Achihaei Andrei
Sebastian,Duma Dan
2. Detalii despre bancaNumele titularului contului:Achihaei
Andrei Sebastian
Cont bancar nr.:25336.92-31800.2/ROL
Codul Bancii:230500
Codul SWIFT:230600
Numele Bancii:BANCA COMERCIALA ROMANA
Adresa Bancii:IASI str. Palat nr. 11
Numele persoanei(lor) cu drept de semnatura:1.Laurentiu
Astefanei2.Toader Iliescu
Functia(ile) persoanei(lor) cu drept de
semnatura:1.Director2.Cotabil sef
3. Domeniul de activitate al societatii comerciale (descriere
detaliata a activitatilor principale ale firmei, inclusiv tipul de
activitate (productie, servicii, turism, constructii etc.) si codul
CAEN, asa cum rezulta din documentele firmei)4. ActivitatiCod
CAEN
Prelucrarea materialului lemnos propriu sau al clientului;
Productia de cherestea;
Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de
cladiri;
Productia de mobila;
Productia de piese de stolerie sau tamplarie;
Montarea acestor piese la cererea clientului;
1. Asociati/Actionari (Prezentati lista completa a
asociatilor/actionarilor - persoane fizice sau
juridice)Asociati/actionari
Persoane fiziceAdresa completa si telefonulCetatenieParti
(%)
1.Achihaei Andrei SebastianIASI str.Ciric nr.52
0742975220Romana50
2.Duma DanIASI str Copou nr.44 0740082607Romana50
3.
4.
IV. BUGETUL TOTAL AL PROIECTULUI 20.000 Euro, din
care:Cheltuieli eligibile conform programului , reprezentand 100%,
din care:a) de la Programul "Dezvoltarea Regiunii NORD-EST" sau,
dupa caz, Programul"Dezvoltarea judetului "__10.000__Euro
reprezentand 50%b) contributia solicitantului10.000 Euro__Lei,
reprezentand 50%DATE PRIVIND MASINILE, UTILAJELE, INSTALATIILE SI
ECHIPAMENTELE PENTRU CARE SE SOLICITA SPRIJIN FINANCIARNr.crt.
Masini, utilaje, instalatii, echipamenteValoarea totalaSuma care
trebuie transferata din acest Program Suma reprezentand contributia
privata
11. GATER - 1 buc.2. CIRCULAR - 2 buc.3. RINDEA / ABRIC - 2
buc.4. SLEFUITOR CU TALPA - 1 buc.5. SLEFUITOR CU BANDA - 1 buc.6.
MASINA DE GAURIT - 2 buc.7. PISTOL DE VOPSIT - 1 buc. - Euro -3.000
3.0001.0005001.0001.000500%100- Euro
-2.5502.550850425850850425%85Euro -4504501507515015075%15
Total 10.000 8.500 1.500
V. TRANSFERUL DE FONDURIData transferului(luna relativa la data
semnarii contractului)Suma care trebuie transferata din acest
Program - lei -Suma reprezentand contributia privata inainte de
solicitarea transferului din acest Program - lei -
Valoare in lei "luna 1"Valoare in lei "luna 7"8.500 Euro1.500
Euro10.000 Euro
VI.LOCURI DE MUNCAFunctia/Postul/Denumirea locului de
muncaNumarul de persoane*Costul lunaral fortei de munca-mii
lei-Perioada de timpCosturi pentru primul an de activitate
administratori24.500.000nedeterminata108.000.000
maistru23.200.000nedeterminata76.800.000
muncitor calificat62.800.000nedeterminata201.600.000
agent de vanzari13.000.000nedeterminata36.000.000
paznic12.500.000nedeterminata16. 800.000
VII.PRODUSE / SERVICII (obiectul activitatii generatoare de
venit):1. Succinta descriere: Prelucrarea materialului lemnos
propriu sau al clientului;
Productia de cherestea;
Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de
cladiri;
Productia de mobila;
Productia de piese de stolerie sau tamplarie;
Montarea acestor piese la cererea clientului;
2. Care sunt activitatile pe care intentionati sa le realizati
pentru a mari calitatea / valoarea produselor Largirea gamei de
produse Ambalarea Etichetarea3. Cat credeti ca veti vinde din
fiecare produs pe zi sau pe saptamana sau pe luna (specificati
unitatea de timp) ? Produse/servicii*Cantitate estimata
(luna)Valoare estimata- lei-Contributie la total venituri**, %
Prelucrarea materialului lemnos propriu sau al
clientului;20015.000.00010
Productia de cherestea;100030.000.00020
Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de
cladiri;200030.000.00020
Productia de mobila;10060.000.00040
Productia de piese de stolerie sau tamplarie;30015.000.00010
TOTAL150.000.000100
VIII. DATE FINANCIARECapitalul de care dispunem este de 20.000
E, din care 10.000 E finantare FRDS, adica 750.000.000 lei la o
rata schimb valabila astazi, 21 05 2003 de 37.500 lei ~1 E. Total
venituriVeniturile estimate sunt:Produse/servicii*Venit
-lei-lunaVenit -lei-anVenit -lei-3 ani
Prelucrarea materialului lemnos propriu sau al
clientului;15.000.000180.000.000540.000.000
Productia de cherestea;30.000.000360.000.0001.080.000.000
Producerea de semifabricate din lemn necesare constructiei de
cladiri;30.000.000360.000.0001.080.000.000
Productia de mobila;60.000.000720.000.0002.160.000.000
Productia de piese de stolerie sau
tamplarie;15.000.000180.000.000540.000.000
TOTAL150.000.0001.800.000.0005.400.000.000
Total cheltuieliCheltuelile estimate sunt:Cheltuieli
-lei-lunaCheltuieli -leianCheltuieli -lei3 ani
Salariul 37.700.000452.400.0001.357.200.000
Chirie000
Promovare1.000.00012.000.00036.000.000
Materii prime30.000.000360.000.0001.080.000.000
Asigurari1.000.00012.000.00036.000.000
Impozite13.547.000162.564.000487.692.000
Intretinere6.000.00072.000.000216.000.000
Transport1.000.00012.000.00036.000.000
Altele..2.000.00024.000.00072.000.000
Total92.247.0001.106.964.0003.320.892.000
Capital 750.000.000 leiSuma necesara pentru a lansa si finanta
afacerea pe primele 3 luni 685.491.000 leiVenituri pe trei ani
5.400.000.000 leiCheltuieli pe trei ani 3.320.892.000 leiProfit pe
trei ani 2.079.108.000 leiIX. PIATA1. Cine sunt cumparatorii
produselor dvs. ? Care este piata dvs. ? Dati informatii despre
cumparatorii produselor dvs. :Produsele relizate vor fi destinate,
in primul rand, pietei locale, reprezentata de comuna Andrieseni si
de comunele invecinate. Avand in vedere faptul ca in ultimul timp
numeroase persoane se retrag in mediul rural, exista o afluenta
deosebita a fostilor locuitori ai acestei comune care se intorc
catre locurile de origine. Astfel, apare o cerere crescanda de
semifabricate din lemn destinate constructiei de case, dar si de
produse de stolerie si tamplarie.O destinatie potentiala a
produselor noastre poate fi reprezentata de scolile, gradinitele,
caminele culturale din comuna sau din comunele limitrofe prin
achizitii de produse de stolerie, scaune, mese, dulapuri etc. In
plus, pentru clientii care doresc prelucrarea lemnului propriu,
poate fi oferit tipul de prelucrare solicitat.De asemenea, in cazul
produselor de stolerie si tamplarie pot fi oferite si servicii de
transport, montare si reparatii ale acestora.Pe parcurs, odata cu
dezvoltarea activitatii, va fi demarata si productia de mobila. La
inceput, piata de desfacere va fi reprezentata de comuna Andrieseni
si de zonele limitrofe. In perspectiva, aceasta va putea fi extinsa
si la alte zone prin incheierea de contracte cu firme de
distributie de profil.Comuna fiind destul de departe de
principalele orase din zona, nu exista posibilitatea deplasarii
solicitantilor de acest gen de servicii catre alti furnizori. Prin
implementarea acestui proiect, va fi oferita sansa oferirii de
astfel de produse si servicii direct cetatenilor din zona,
eliminandu-se totodata si costurile legate de transportul lemnului
si al produselor finite.Piata produselor si serviciilor oferite are
un caracter stabil si chiar crescator, in perspectiva cresterii
nivelului de trai al locuitorilor si posibilitatilor crescande de
suportare a cheltuielilor de constructie de case, intretinere de
locuinte sau achizitionare de mobila.
2. Cat de mare este piata (cat de multi cumparatori estimati ca
aveti ) ?Dimensiunea pietei poate fi evaluata pe categorii de
produse si servicii oferite. Astfel, se apreciaza ca: vor fi
construite circa 10-15 noi case in fiecare comuna anual (ne referim
inclusiv la celelalte comune limitrofe); vor fi produse elemente de
stolerie si tamplarie pentru aproximativ 200 de gospodarii; vor fi
realizate produse din material lemnos destinate scolilor,
gradinitelor, caminelor culturale, primariilor si altor institutii
social-culturale din zona; vor fi satisfacute comenzile clientilor
de cherestea sau de scandura tip dulap - peste 500 mc;
3. Unde este piata dumneavoastra ? Unde intentionati sa vindeti
produsele dvs. ?Piata produselor si serviciilor oferite este
localizata in imediata vecinatate a locului de desfasurare a
procesului de productie. Ea este reprezentata de comuna Andrieseni
si de comunele limitrofe, cu posibilitatea extinderii si la alte
zone din judetele Iasi sau Botosani. Ulterior, mai ales in ceea ce
priveste productia de mobila piata va putea fi extinsa la nivel
regional si chiar national prin contracte incheiate cu firme de
distributie a produselor de acest gen.
Ce cunoasteti despre concurenta dvs. ? Cum se compara produsele
concurentilor (ce puncte tari si slabe au) cu cele oferite de dvs.
(produsele A, B, C, etc) ? Completati tabelul urmator cu informatii
despre concurentii dvs. mai importanti, pentru fiecare dintre
produsele pe care doriti sa le comercializati. Numarul de produse
si concurenti depinde de situatia concreta a activitatii
dvs.Concurenta pentru produsele dvs.Produsul A: semifabricate din
lemn pentru constructii de case
Denumirea concurentuluiNu exista pe plan local
Pret
Puncte tari
Puncte slabe
Produsul B: produse de tamplarie si stolerie
Denumirea concurentuluiMici producatori individuali
Pret
Puncte tariAdaptabilitatea la cererea clientului
Puncte slabeCapacitatea redusa de prelucrare, lipsa utilajelor,
discontinuitatea activitatii.
Produsul C: mobila
Denumirea concurentuluiSC MOLDOMOBILA SA IASI
Pret
Puncte taricapacitate mare de productie, experienta,
diversificare.
Puncte slabeDistanta mare fata de comuna Ipatele (cost ridicat
al transportului), lipsa unei retele de distributie interna,
orientare preponderenta spre export.
X. AMPLASAREA PROIECTULUI / UTILAJELOR / ECHIPAMENTELOR 1. Ce
fel de utilaje / echipamente sunt necesare ? 7. GATER - 1 buc.8.
CIRCULAR - 2 buc.9. RINDEA / ABRIC - 2 buc.10. SLEFUITOR CU TALPA -
1 buc.11. SLEFUITOR CU BANDA - 1 buc.12. MASINA DE GAURIT - 2
buc.7. PISTOL DE VOPSIT - 1 buc. Total: 10.000 Euro
2. Le veti cumpara sau inchiria, si in ce conditii ? Toate
utilajele si echipamentele vor fi cumparate in urma selectarii
celei mai convenabile oferte dintre cele disponibile de la firmele
de profil.
3. Care este durata lor de viata ? Toate utilajele si
echipamentele care vor fi achizitionate au o durata de exploatare
de 5 -10 ani. Durata poate fi prelungita cu pretul unor cheltuieli
de intretinere si reparatii suplimentare.
4. De ce fel de local / spatiu dispuneti ? Proiectul va
beneficia de o cladire (racordata la reteaua electrica - curent
trifazic) si de spatiul din jurul acesteia.
5.Veti plati chirie pentru spatiul respectiv sau acesta se afla
in proprietatea grupului de productie ? Specificati. Spatiul in
care se va desfasura activitatea de productie se afla in
proprietatea mea Achihaei Andrei Sebastian si a administratorului
Duma Dan.
6.Cine este proprietarul terenului pe care este amplasat spatiul
de productie ?Terenul pe care este amplasat spatiul de productie
apartine tot noua.
7. Sunteti familiarizati cu procedurile uzuale de achizitie de
echipament si materiale ? Indicati daca aveti nevoie de ajutor /
sfat :Desi persoanele care vor conduce proiectul sunt familiarizate
cu procedurile uzuale de achizitie de echipament si materiale, nu
se poate spune ca nu este nevoie de consiliere in aceasta
privinta.
Tabelul 1COSTURI DE LANSARE ESTIMATEAmenajare spatiu1.000
EEchipamente.3.000 EInstalare..500 EServicii, consumabile..700
ECostul stocului initial1.000 ECheltuieli profesionale(avocat,
contabil)500 ELicente, autorizatii.1.000 ETelefon, utilitati..200
EAsigurari.500 E.Publicitate pentru inaugurare100 ECheltuieli
neprevazute.1.500 ETotal cheltuieli de lansare10.900 E= 408.750.000
leiTabelul 2COSTURI PENTRU O LUNASalariul si alte beneficii ale
personalului.37.700.000 lei.Chirie0 leiPromovare1.000.000
leiMaterii prime..30.000.000 leiAsigurari..1.000.000 lei
Impozite.13.547.000 leiIntretinere.6.000.000 lei
Transport..1.000.000 leiAltele..2.000.000 leiTotal cheltuieli
pentru o luna92.247.000leiCOSTURI TOTALETotal cheltuieli pe trei
luni.276.741.000 leiTotalul costurilor de lansare.408.750.000
leiSuma necesara pentru a lansa si finanta afacerea pe primele 3
lun.. 685.491.000 lei BIBLIOGRAFIE:1. Managementul Proiectelor -
Paul Constantinescu, Bucuresti, 20012. Site-ul oficial al primariei
municipiului Timisoara3. Dictionarul explicativ al limbii romane -
Academia Romana, Bucuresti, 19994. Portalul oficial al politicilor
publice europene - europa.eu.int5. Portalul liternet -
www.liternet.ro6. Portalul Roportal - www.roportal.ro