PROIECT DIDACTIC - BluePink.roeuinvat.bluepink.ro/wp-content/uploads/2011/09/imaginatia.pdf · 1 PROIECT DIDACTIC IMAGINAŢIA DATA: 21. 10. 2008 CLASA: a X a PROFESOR: Flueraş Adina

1

PROIECT DIDACTIC

IMAGINAŢIA

DATA: 21. 10. 2008

CLASA: a X a

PROFESOR: Flueraş Adina

OBIECTUL: Psihologie

TIPUL LECŢIEI: Lecţie de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

SUBIECTUL LECŢIEI: Imaginaţia

OBIECTIV FUNDAMENTAL: dobândirea cunoştinţelor fundamentale despre procesul psihic

cognitiv Imaginaţia

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 –să definească procesul imaginativ

O2 –să sintetizeze caracteristicile procesului imaginativ

O3 –să identifice procedeele imaginaţiei

O4 –să caracterizeze principalele forme ale imaginaţiei

O5 –să dezvolte desene şi diferite fraze cât mai originale şi neobişnuite pentru

exersarea procedeelor imaginaţiei

METODE:

M1 –conversaţia euristică

M2 –explicaţia

M3 –exerciţiul

M4 –lectura selectivă

MIJLOACE DIDACTICE:

m1 –manualul

m2 –planşe cu obiective

m3 –planşe cu imagini care demonstrează procedeele imaginaţiei

m4 –fişe cu figuri incomplete

BIBLIOGRAFIE:

Lupşa, E.; Bratu, V. (2005); Manual de psihologie. Editura Corvin, Deva

Mielu Zlate - coordonator; Creţu, T., Mitrofan, N., Aniţei, M. (2005); Psihologie. Manual pentru

clasa a X a. Editura Aramis, Bucureşti

Bonchiş, E. (1999); Metodica predării psihologiei în liceu. Editura Imprimeriei de Vest, Oradea.

2

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele

Lecţiei

Activitatea

Cadrului Didactic

Activitatea

Elevului

1) Moment

organizatoric

Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei

Prezenţa

2) Pregătirea

psihologică

Se vor alege trei cuvinte cum ar fi: noapte, barcă, viitor. Elevii

vor face cât mai multe propoziţii sau fraze cu înţeles şi în

fiecare să fie incluse, în mod obligatoriu, cele trei cuvinte

alături de altele alese de ei.

Elevii alcătuiesc

propoziţii pe care le vor

citi.

3) Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

-Omul este capabil de o performanţă unică, aceea a realizării

unităţii dintre trecut, prezent şi viitor. În contextul eforturilor

îndelungate ale omului de a se adapta la mediu, acesta a

dobândit un nou proces psihic, cel imaginativ. Astăzi vom

discuta despre Imaginaţie (se notează titlul pe tablă).

-Pe parcursul lecţiei vom reuşi să răspundem la mai multe

întrebări legate de acest nou proces psihic:

1) Ce înţelegem prin Imaginaţie?

2) Care sunt caracteristicile principale ale procesului

imaginativ?

3) Care sunt procedeele pe care le utilizeazi imaginaţia?

4) Cum putem caracteriza formele imaginaţiei?

5) Exerciţii explicative.

Pentru fiecare întrebare se prezintă câte o planşă. Pe măsură ce

se abordează subtema corespunzătoare unui obiectiv se va bifa

pe planşă.

Elevii notează titlul

noii lecţii în caiete.

4)

Transmiterea

noului

conţinut

-Începem prin a răspunde la I întrebare, adică vom defini

procesul imaginativ.

-Daţi sinonime pentru cuvântul imaginaţie.

-Ce înseamnă a imagina?

... fantezie, imagerie,

ficţiune, închipuire

... a produce ceva nou

ce încă nu exista, a

aminti ceva ce a existat

dar nu mai exista, a

completa elementele

care lipsesc dintr-un

întreg, a anticipa, a

3

Definim imaginaţia ca proces cognitiv complex de elaborare

a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi

transformării experienţei.

Pentru exemplificarea mai clară a definiţiei se va urmări filmul

scurt „Dialog” al lui Jan Svankmajer,

http://www.youtube.com/watch?v=LhX1tvTgqC8

Se bifează planşa corespunzătoare primului obiectiv.

Urmează să răspundem la a doua întrebare. Să încercăm să

distingem câteva caracteristici ale imaginaţiei:

Proces cognitiv complex specific numai omului

Permite elaborarea mintală a planului de desfăşurare a

unei activităţi

Lărgeşte câmpul cunoaşterii umane

Face legătura dintre trecut, prezent şi viitor

Apare pe o anumită treptă a dezvoltării umane, adică după

ce au apărut alte procese şi funcţii psihice care îi

pregătesc desfăşurarea

Interacţionează permanent cu toate procesele, funcţiile

psihice şi componentele sistemului psihic uman.

Care sunt procesele psihice cu care interacţionează imaginaţia?

Exemple: -cu ajutorul gândirii şi a inteligenţei imaginaţia

participă la elaborarea ipotezelor şi la găsirea strategiilor de

rezolvare a problemelor;

-limbajul joacă un rol important pentru că fără

cuvinte nu putem face cunoscute ideile, reprezentările etc.

-memoria: dacă un elev vizitează un muzeu când

urmează lecţia de istorie şi va descrie cu succes un exponat

văzut în muzeu, ceilalţi vor reuşi să construiască o imagine

mintală a exponatului respectiv, astfel va rezulta un proces

imaginativ complex. -se bifează următoarea planşă-

-Acum urmează să discutăm despre procedeele imaginaţiei şi

să dăm exemple pentru fiecare dintre ele. În primul rând

trebuie să vedem ce înţelegem prin procedeu.

Procedeul este un mod de operare mintală, presupunând o

succesiune de compuneri, descompuneri, recompuneri, de

proiecta in viitor , a

visa, a combina, a

transforma

Elevii notează definiţia

în caiete.

Fiecare caracteristică

este notată în caiete.

... memoria, gândirea

etc.

... o modalitate de a

lucra

Se notează definiţia în

caiete.

4

integrari şi dezintegrări, care duc la diferite rezultate.

-Cele mai cunoscute şi mai des folosite procedee ale

imaginaţiei sunt:

Aglutinarea (ex.: Sirena, Centaurul, Ianus cu două feţe -în

mitologie-; radiocasetofonul etc.)

Amplificarea sau diminuarea (ex.: folosit în literatura SF,

creearea poveştilor pentru copii -Setilă, Flămânzilă,

Uriaşul, Ilene Cosânzene etc.-)

Multiplicarea sau omisiunea (ex. balaurul cu şapte capete,

celebre creaţii ale lui Brâncuş -Coloana Infinitului, Masa

Tăcerii- iar pentru omisiune ciclopul din mitologie)

Diviziunea şi rearanjarea (ex. autoturisme cu motor în faţă

sau în spate, cupa excavatorului, desene din seria

„Capricii” de Goya etc.)

Substituirea: (ex. dorim să împachetăm un cadou dar nu

avem scotch sau lipici; putem improviza folosind oja care

poate să ţină lipită hârtia etc. )

Modificarea (ex. botaniştii au modificat culoarea şi au

obţinut laleaua neagră, clădirile construite de Antonio

Gaudi, cladirea in forma de cos situata in Newark, Statele

Unite ale Americii etc.)

Schematizarea (ex. caricatura unei persoane, sigla, schiţe

în arhitectură etc.)

Analogia

Tipizarea (Hagi-Tudose)

Empatia (manifestând empatia faţă de elevi, profesorul

reuşeşte să-i înţeleagă mai bine, manifestând empatie faţă

de părinţi, profesori, copiii reuşesc să accepte mai uşor

cerinţele acestora).

După prezentarea şi notarea procedeelor şi a exemplelor, vor fi

prezentate câteva imagini reprezentative pentru unele procedee

discutate (vezi anexa 1). Se bifează planşa a III a.

-Fiind un proces complex, imaginaţia se desfăşoară pe mai

multe dimensiuni. Astfel, în funcţie de intenţionalitate şi

implicarea activă în actele imaginative avem următoarele

În caiete, procedeele

imaginaţiei vor fi

enumerate şi

exeplificate.

5

forme:

1) Forme involuntare:

a) Visul din timpul somnului

b) Reveria

2) Forme voluntare

a) Reproductivă

b) Creatoare

c) Visul de perspectivă

Clasa este împărţită în cinci grupe. În urma lecturii selective

fiecare grupă va extrage din manual principalele caracteristici

ale formelor imaginaţiei amintite. Se bifează următoarea

planşă.

Elevii notează în caiete.

Elevii lucrează pe

grupe, ulterior un

reprezentant va citi

principalele

caracteristici.

5) Fixarea

cunoştinţelor

-Despre ce am discutat noi azi?

-Ce este imaginaţia?

-Enumeraţi formele imaginaţiei!

-Enumeraţi procedeele imaginaţiei şi daţi exemple pentru

acestea.

Exerciţiu aplicativ:

Adăugaţi linii la figurile incomplete, astfel încât să puteţi

schiţa tablouri cât mai interesante. Încercaţi să imaginaţi

desene cu totul neobişnuite la care alţii să nu se poată gândi.

Daţi un titlu cât mai original fiecărui desen. (vezi anexa 2)

... despre imaginaţie

6

SCHIŢA LECŢIEI

1. Definire şi caracterizare generală

Imaginaţia =proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza

combinării şi transformării experienţei

Caracteristici:

Proces cognitiv complex specific numai omului

Permite elaborarea mintală a planului de desfăşurare a unei activităţi

Lărgeşte câmpul cunoaşterii umane

Face legătura dintre trecut, prezent şi viitor

Apare pe o anumită treptă a dezvoltării umane, după ce au apărut alte procese şi funcţii psihice

care îi pregătesc desfăşurarea

Interacţionează permanent cu toate procesele, funcţiile psihice şi componentele SPU.

2. Procedeele imaginaţiei

1) Aglutinarea (ex.: Sirena, Centaurul, Ianus cu două feţe -în mitologie-; radiocasetofonul)

2) Amplificarea sau diminuarea (ex.: literatura SF, poveştilor pentru copii -Setilă, Flămânzilă etc.-)

3) Multiplicarea sau omisiunea (ex. balaurul cu şapte capete, celebre creaţii ale lui Brâncuş)

4) Diviziunea şi rearanjarea (ex. autoturisme cu motor în faţă sau în spate, cupa excavatorului,

desene din seria „Capricii” de Goya etc.)

5) Substituirea

6) Modificarea (ex. laleaua neagră, clădiri construite de Antonio Gaudi, clădire în formă de coş din

Newark, SUA)

7) Schematizarea (ex. caricatura unei persoane, sigla, schiţe în arhitectură etc.)

8) Analogia

9) Tipizarea (Hagi-Tudose)

10) Empatia

3. Formele imaginaţiei

În funcţie de intenţionalitate şi implicarea activă în actele imaginative:

1.Forme involuntare: a) Visul din timpul somnului

b) Reveria

2.Forme voluntare: a) Reproductivă

b) Creatoare

c) Visul de perspectivă

7

Anexa 1

Amplificarea sau Diminuarea (mărirea sau micşorarea mentală a dimensiunilor unei structuri

iniţiale)

8

Aglutinarea (o nouă organizare a unor părţi uşor de identificat şi care au aparţinut unor fiinţe,

lucruri, fenomene)

Centaurul -jumătate oameni,

jumătate animale, cu trup de cal şi

bust de oameni.

Centaurii întruchipează forţa

umană şi animală, unită într-o

singură creatură.

Ianus (sau Ianus bifrons) a fost

una dintre cele mai vechi divinităţi

din mitologia romană

Ianus era înfăţişat cu două feţe

opuse: una privea înainte, cealaltă,

înapoi. Era zeul uşii, al sărbătorilor

şi riturilor de trecere şi al

fenomenelor de tranziţie.

La origine, Ianus a fost un rege care

a domnit în Latium în epoca de aur.

După moarte a fost divinizat.

9

Multiplicarea sau omisiunea (modificarea pe plan mental a numărului de elemente ale unui întreg)

Coloana Infinitului –creaţie celebră a lui C. Brâncuşi

-multiplicare-

Ciclopul este un personaj din

mitologia greacă, considerat ca

fiind un uriaş cu un singur ochi.

-omisiune-

10

Diviziunea sau rearanjarea (fragmentarea mentală a părţilor corpului sau a unor funcţii ale acestora

şi realizarea tehnică a unora din părţile rezultate)

Tablouri din seria „Capricii” de Francisco de Goya

11

Substituirea (înlocuirea într-o structură existentă a unui element)

Tablouri din seria „Capricii” de

Francisco de Goya

12

Modificarea (păstrarea neschimbată a unor componente şi funcţii cunoacute şi modificarea altora)

Sagrada Familia (o spectaculoasa

catedrala, inceputa in 1882 si

neterminata inca) sau La Pedrera

(cladirea in valuri)

Cel mai renumit simbol catalan,

Sagrada Familia, arata ca un imens

castel de nisip, ornat cu tot felul de

forme bizare (cu fructe in varf).

Proiectul a fost inceput in 1882, de

un arhitect de biserici, dar a fost

preluat, un an mai tarziu, de

Antonio Gaudi, care a lucrat la el

timp de 43 de ani.

Parcul Guell, o alta creatie

gaudiana de exceptie. Casutele care

par facute din turta dulce,

mozaicurile colorate, aleile

serpuite, coloanele ciudate,

sculpturile imbracate in celebrele

cioburi de faianta colorata,

superbele peisaje par desprinse din

alta lume.

13

Cladire în formă de coş situată în

Newark, SUA. Aceasta este o

clădire de birouri ce aparţine

companiei Longaberger Basket.

Fondatorul Dave Longaberger a

hotărât să reunească angajaţii

companiei sale într-un coş uriaş,

iar în decembrie 1997 şi-a văzut

visul cu ochii.

14

Schematizarea (omiterea deliberată a unor însuşiri şi evidenţierea altora (caricatura unei persoane,

sigle)

15

Anexa 2

Adăugaţi linii la figurile incomplete, astfel încât să puteţi schiţa tablouri cât mai interesante.

Încercaţi să imaginaţi desene cu totul neobişnuite la care alţii să nu se poată gândi. Daţi un titlu

cât mai original fiecărui desen.