-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
PROIECT DIDACTIC I. Date de identificare
Data: 21.09.2017
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţământ: Colegiul de Artă ”Carmen Sylva”,
Municipiul Ploieşti
Profesor: Cotoranu Florina
I. II. Construcția
Disciplina: Informatică şi TIC
Unitatea de învăţare: Sisteme de calcul
Subiectul lectiei: Elemente de arhitectură a unui sistem de
calcul
Tipul lectiei: Transmitere şi însuşire de cunoştinţe
Timpul acordat: 50 minute
Competenţe specifice :
1.1 Utilizarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a
sistemului de calcul
Obiective operaţionale:
O1 să identifice componentele sistemului de calcul
O2 să descrie rolul componentelor hardware
O3 să analizeze modul de funcţionare a unui sistem de calcul
O4 să utilizeze corect termenii de specialitate
Strategii didactice folosite:
Metode și procedee: conversaţia frontală, observaţia,
explicaţia, exerciţiul
Mijloace de învățământ: calculator, videoproiector, Internet,
fişe de lucru, film didactic, soft
educaţional
Forme de organizare: individual şi frontal
Evaluare:
- iniţială (întrebări orale)
- continuă pe parcursul lecţiei (rezolvarea unor sarcini din
fişele de lucru 1şi 2)
- finală (aplicaţie practică)
Bibliografie:
C. D. Băican, M. E. Coriteac,”Informatică şi TIC”- Manual pentru
clasa a V-a, Editura
Sigma, Bucureşti, 2017
Compendiu introductiv pentru gimnaziu – Ministerul Educaţiei
Naţionale
http://informaticainscoli.ro/doku.php
http://informaticainscoli.ro/doku.php
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Tabelul de specificare a corespondenţelor
Evenimentul instrucţional Ob.
op. Conţinuturi
Strategii
didactice Evaluarea
Moment organizatoric (1 min) -
Profesorul trece în catalog elevii absenţi, stabileşte liniştea
şi atmosfera
adecvată activităţii didactice.
Elevii pregătesc instrumentele de lucru necesare orei
Conversaţia -
Verificarea temei pentru acasă şi
reactualizarea cunoştinţelor (5 min) O4
Elevii prezintă tema şi răspund la întrebările adresate de
profesor. Conversaţia
Explicaţia Orală
Anunţarea temei şi obiectivelor
urmărite (1 min) -
Profesorul anunţă tema lecţiei şi obiectivele urmărite.
Elevii notează în caiete titlul lecției Explicaţia Orală
Comunicarea noilor cunoştinţe
(30 min)
O1
O2
O3
O4
vezi Dirijarea învăţării
Profesorul le prezintă elevilor un film didactic despre
structura
sistemului de calcul
(https://www.youtube.com/watch?v=HEjPop-
aK_w&feature=youtu.be).
Elevii urmăresc filmul, răspund și notează în caiete,
realizează
cerințele din fișa de lucru1.
Conversaţia
Explicaţia
Problematiza
rea
Observarea
sistematică
a elevilor
Fixarea cunoştinţelor şi realizarea
feedback-ului (10 min)
O1
O2
O3
O4
Profesorul le solicită elevilor să rezolve fișa de lucru 2.
Elevii rezolvă fişa de lucru2.
Profesorul le propune elevilor un exerciţiu de simulare
pentru
asamblarea componentelor din unitatea centrală
(http://world-
it.ro/hardware/simulator-asamblare-calculator).
Elevii rezolvă aplicaţia la calculator.
Activ
participative
Aplicații
practice
Orală
Observarea
sistematică
a elevilor
Practică
Notarea elevilor şi tema pentru
acasă (3 min) -
Profesorul notează elevii care au fost activi la lecţie şi
propune tema
pentru acasă.
Elevii își vor nota în caiete tema pentru acasă.
http://world-it.ro/hardware/simulator-asamblare-calculatorhttp://world-it.ro/hardware/simulator-asamblare-calculator
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
III. Criteriul de optimalitate
Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
Desfăşurarea lecţiei
Moment organizatoric:
pregătirea lecţiei:
- întocmirea proiectului didactic;
- pregătirea setului de întrebări;
- pregătirea setului de aplicaţii;
- pregătirea temei;
organizarea şi pregătirea clasei:
- verificarea frecvenţei;
- verificarea temei pentru acasă;
- verificarea nivelului de realizare a obiectivelor lecţiei
precedente printr-un
set de întrebări orale;
captarea atenţiei clasei:
- anunţarea subiectului pentru tema respectivă;
- anunţarea obiectivelor urmărite;
- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii;
Dirijarea învățării:
În lecţia anterioară aţi aflat ce este un sistem de calcul.
Astăzi vom învăța despre principalele
componente ale unui sistem de calculşi rolul lor.
Sistemul de calcul conţine două mari componente: hardware și
software.
Componenta hardware reprezintă echipamentele fizice ale
calculatorului (exemple de componente
hardware: placa de bază, mouse-ul, tastatura, monitorul
etc).
Elementele principale hardware sunt:
unitatea centrală (sunt menţionate componentele aflate în
unitatea centrală).
dispozitivele periferice.
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Componenta software reprezintă programele instalate pe
calculator (exemple de programe/software:
Windows, Internet Explorer, Microsoft Word, Photoshop, Scratch,
etc).
În funcționarea unui sistem de calcul datele folosite parcurg
următorii pași: 1. se introduc/citesc
2. se stochează/memorează
3. se prelucrează/procesează
4. se scriu/afișeză.
Aceştia sunt cei 4 pași importanți în funcționarea unui sistem
de calcul.
John von Neumann (matematician și informatician de origine
austro-ungară) a schițat în anul 1945 unul dintre primele
modele pentru a explica modul de funcționare a unui sistem de
calcul.
Astfel: datele sunt introduse în calculator prin intermediul
dispozitivelor periferice de intrare - INPUT (tastatura, mouse
etc) care, prin intermediul canalelor de intrare/ieșire, ajung
la Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP) unde sunt
prelucrate sau memorate cu ajutorul memoriei (RAM, ROM și
cache). Datele prelucrate ajung la utilizator prin
intermediul dispozitivelor periferice de ieșire -OUTPUT
(monitor, imprimantă etc).
Unitatea Centrală de Prelucrare, așa zisul “creier al
calculatorului” este implementat cu ajutorul unui microprocesor
și este formată din:
Unitatea Aritmetico-Logică (UAL) - execută operaţiile elementare
aritmetice şi logice;
Unitatea de Comandă și Control (UCC) - are rolul de a controla
activitatea tuturor dispozitivelor fizice ale
calculatorului pentru a comanda executarea fiecărei
operaţii.
Sunt menţionate caracteristicile unui procesor şi sunt
prezentate câteva modele de procesoare.
Memorie internă este compusă din:
Memoria ROM (Read Only Memory):
este un chip conectat pe placa de bază;
permite acces numai la citire;
este inscripţionat de către firma producătoare;
este nevolatilă (nu dispare la închiderea calculatorului).
Memoria RAM (Random Acces Memory):
este constituită din mai multe circuite integrate;
permite acces la citire şi scriere;
UCP
http://www.informaticainscoli.ro/lib/exe/detail.php?id=wiki:sinteza_teorie.1.2&media=wiki:712px-computer_structure.svg.png
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
este volatilă (conținutul ei se șterge la închiderea
calculatorului).
Cea mai mică unitate de masura a informației este bit-ul. El
memorează una din cele două stări ale unui circuit electric,
închis sau deschis (cifrele 0 sau 1).
Alte unități de masură ale memoriei sunt:
1 byte (1 B) sau octet = 8 biți
1 kylobyte (1 KB) = 1024 bytes
1 megabyte (1 MB) = 1024 KB
1 gigabyte (1 GB) = 1024 MB
1 terabyte (1 TB) = 1024 GB
1 petabyte (1 PB) = 1024 TB
1 exabyte (1 EB) = 1024 PB
1 zettabyte (1 ZB) = 1024 EB
1 yottabyte (1 YB) = 1024 ZB
Temă pentru acasă:
a) Identificaţi producătorul şi caracteristicile
microprocesorului din calculatorul personal;
b) Identificaţi capacitatea memoriei RAM din calculatorul
personal.
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
FIŞA DE LUCRU 1
(ELEMENTE DE ARHITECTURĂ ALE UNUI SISTEM DE CALCUL)
Citiţi cu atenţie enunţurile următoare şi completaţi a treia
coloană a tabelulul de mai
jos cu litera A, dacă enunţul este adevărat şi cu litera F, dacă
este fals:
Nr.
crt.
Enunţ A/F
1. Memoria ROM reţine instrucţiuni pentru a porni
calculatorul.
2. Magistralele sunt căi de comunicaţie între componentele
calculatorului.
3. Un sistem de calcul nu are nevoie de o placă de reţea pentru
a se putea
conecta la o reţea.
4. Unitatea centrală de prelucrare cuprinde unitatea
aritmetico-logică şi
unitatea de comandă şi control.
5. Bitul este cea mai mică unitate de măsură a informaţiei.
6. Frecvenţa microprocesorului se măsoară în centimetri.
7. 1 Byte = 1 octet = 8 biţi
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
FIŞA DE LUCRU 2
(ELEMENTE DE ARHITECTURĂ ALE UNUI SISTEM DE CALCUL)
1. Completați spațiile punctate:
Hardware reprezintă componenta …………………….. a calculatorului.
Componenta ………………………. reprezintă programele instalate de
calculator.
RAM este abrevierea de la ……………………..
1 megabyte (1 MB) = ………………. KB
1 byte (1 B) sau octet = …………….
……………………… a schițat unul dintre primele modele pentru a explica
modul de funcționare a unui sistem de calcul.
2. Răspundeți la următoarelor întrebări:
Care sunt cei 4 pași importanți în funcționarea unui sistem de
calcul? Care este cea mică unitate de masură a informației? Ce este
memoria volatilă?
3. Dați exemple de programe pe care le-ați folosit acasă și
precizaţi la ce le-ați utilizat.
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Sisteme de calcul - (S1-S4)
Conţinuturi
(detalieri)
Competenţe
specifice
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Observaţii
Norme de
ergonomie şi de
siguranţă
(Normele de
securitate şi
protecţie a muncii
în laboratorul de
informatică.
Poziţia corectă a
corpului la staţia de
lucru)
1.1 Test iniţial - 15 minute
Discutarea testului iniţial -5 minute
Dezbatere: „De ce este important să
respectăm reguli?” - 5 minute
Prezentarea regulilor privind
normele de securitate şi protecţie
a muncii în laboratorul de
informatică -10 minute
Vizionarea filmului didactic
referitor la poziţia corectă a
corpului la staţia de lucru – 3
minute
Jocul didactic “Calculatorul:
prieten sau duşman?”- 12 minute
Timp alocat: 1 oră
Locaţie: laboratorul de informatică, dotat cu acces la
Internet şi videoproiector
Activitate: individuală şi frontală
Material didactic: Fişa de protecţia muncii (la finalul orei
elevii vor semna
fişa de protecţia muncii şi repartizarea la posturile de
lucru în laborator)
Film didactic:
https://www.youtube.com/watch?v=ZLwIP8cB
aWA
Test iniţial
Evaluare curentă
formativă prin:
Jocul didactic
„Calculatorul:
prieten sau duşman?”
Conversaţie
euristică
Tipuri de sisteme
de calcul şi de
comunicaţii.
Elemente de
arhitectură a unui
sistem de calcul
Momente
principale în
evoluţia sistemelor
de calcul;
Sisteme de calcul şi
de comunicaţii
întâlnite în viaţa
cotidiană;
Structura generală
1.1 Activitate în perechi „Observaţi
imaginile şi argumentaşi utilitatea calculatorului” – 10
minute
Vizionare film didactic referitor la
generaţiile de calculatoare (filmul va fi
vizionat fără sonor, profesorul
folosindu-l ca suport vizual pentru
explicarea evoluţiei calculatoarelor)-
10 minute
Descrierea rolului componentelor
hardware şi a interacţiunilor dintre
acestea - 15 minute
Identificarea componentelor hardware
şi a relaţiilor dintre acestea pe un calculator dezasamblat - 10
minute
Activitate practică: simularea
asamblării componentelor unui
Timp alocat: 1 oră
Locaţie: laboratorul de informatică, dotat cu acces la Internet
şi videoproiector
Activitate: frontală şi pe grupe
Material didactic:
Fişa de lucru
Filmul didactic:
https://www.youtube.com/watch?v=sTc4kIVUnoA
Structura unui calculator:
Filmul didactic
https://www.youtube.com/watch?v=HEjPop-
aK_w&feature=youtu.be
Simulator asamblare calculator:
http://world-it.ro/hardware/simulator-asamblare-
calculator
Un calculator dezasamblat
Evaluare curentă formativă prin:
Conversaţie
euristică
Identificarea
componentelor
hardware pe un
calculator
dezasamblat
Aplicaţie pe
calculator
https://www.youtube.com/watch?v=ZLwIP8cBaWAhttps://www.youtube.com/watch?v=ZLwIP8cBaWAhttps://www.youtube.com/watch?v=sTc4kIVUnoAhttps://www.youtube.com/watch?v=HEjPop-aK_w&feature=youtu.behttps://www.youtube.com/watch?v=HEjPop-aK_w&feature=youtu.behttp://world-it.ro/hardware/simulator-asamblare-calculatorhttp://world-it.ro/hardware/simulator-asamblare-calculator
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
a unui sistem de
calcul;
Rolul
componentelor
hardware ale unui
sistem de calcul.
sistem de calcul – 5 minute
Tipuri de
dispozitive: de
intrare, de ieşire,
de intrare-ieşire
(Dispozitive de
intrare: exemple,
rol, mod de
utilizare.
Dispozitive de
ieşire: exemple, rol,
mod de utilizare.
Dispozitive de
intrare-ieşire:
exemple, rol, mod
de utilizare.)
1.1 Dezbatere pe tema categoriilor
de dispozitive, cu exemplificări
pentru fiecare categorie - 10
minute
Identificarea grupelor de taste de
pe tastatură şi explicarea rolului
acestora - 5 minute
Exersarea poziţiei corecte a
mâinilor pe tastatură, utilizând
joc didactic -15 minute
Descoperirea operaţiilor care se
pot executa cu un dispozitiv de
tip mouse şi exersarea
principalelor operaţii (click,
dublu-click, drag&drop)
utilizând un joc didactic –
10 minute
Pentru fixarea cunoştinţelor se
rezolvă o fişă de evaluare –
10 minute
Timp alocat: 1 oră
Locaţie: laboratorul de informatică, dotat cu acces la
Internet şi videoproiector
Activitate: individuală şi frontală
Material didactic:
Tutorial de tastare rapidă: online (de exemplu,
http://www.typingstudy.com/ro/ sau
http://www.invatasingur.ro/tutoriale/dactilografie/qwerty.
php
Jocuri didactice pentru exersarea operaţiilor cu mouse-ul
(de exemplu, pe site-ul http://minimouse.us/)
Dispozitive de intrare, ieşire sau de intrare-ieşire
(instalate în laborator sau prezentate demonstrativ)
http://www.informaticainscoli.ro/doku.php?id=start Modul 1-
lectia 4 - Aplicaţii
Fişa de evaluare
Evaluare curentă
formativă prin:
Conversaţie
euristică
Aplicaţii practice: 1. parcurgerea lecţiilor de tastare
rapidă
2. parcurgerea nivelurilor unui joc
de exersare a
operaţiilor cu
mouse-ul
Rezolvarea fişei
de evaluare
Tipuri de
dispozitive de
stocare a datelor
(Dispozitive de
stocare a datelor:
- exemple de
1.1 Vizualizarea modului de utilizare a unui
dispozitiv extern de stocare a datelor -
10 minute
Ilustrarea grafică a unităţilor de măsură
pentru capacitatea de stocare în ordine
crescătoare - 15 minute
Ordonarea crescătoare a unor
Timp alocat: 1 oră
Locaţie: laboratorul de informatică, dotat cu acces la
Internet şi videoproiector
Activitate: individuală şi frontală
Material didactic:
Dispozitive externe de stocare (memory stick. cd, dvd,
Evaluarea sumativă
prin:
test final (scris)
http://www.typingstudy.com/ro/http://www.invatasingur.ro/tutoriale/dactilografie/qwerty.phphttp://www.invatasingur.ro/tutoriale/dactilografie/qwerty.phphttp://minimouse.us/
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
dispozitive de
stocare a datelor
- unităţi de măsură
pentru capacitatea
de stocare (bit,
byte, kilobyte,
megabyte,
gigabyte, terabyte,
petabyte etc.)
- comparaţie între
dispozitivele de
stocare în funcţie
de capacitate)
dispozitive de stocare după capacitatea
de stocare - 5 minute
Evaluare:
Evaluare sumativă - Test final (scris) - 15 minute
Discutarea soluţiilor la testul
scris – 5 minute
etc.)
Grafic cu unităţile de măsură a memoriei în ordine
crescătoare
Test final (scris)
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Fişă de lucru
(dispozitive periferice şi de stocare a datelor)
1. Identificaţi următoarele dispozitive periferice şi scrieţi
denumirile lor:
____________ _______________ ____________ _______________
____________ _______________ ____________ _______________
2. Enumeraţi trei caracteristici ale monitoarelor:
.............................................................................................................................
.....
3. Răspundeţi la următoarele întrebări: a. Ce dispozitive de
stocare a datelor cunoaşteţi?
b. Care sunt principalele caracteristici de performanţă ale
dispozitivelor de stocare a datelor?
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Fişă de lucru rezolvată
(dispozitive periferice şi de stocare a datelor)
1. Identificaţi următoarele dispozitive periferice şi scrieţi
denumirile lor:
______________ _____________ ____________ _______________
____________ _______________ ____________ _______________
2. Enumeraţi trei caracteristici ale monitoarelor:
.............................................................................................................................
.................
3. Răspundeţi la următoarele întrebări: a. Ce dispozitive de
stocare a datelor cunoaşteţi?
Principalele dispozitive de stocare a datelor sunt: HDD (Hard
Disk Drive), SSD (Solid State Drive), memory
stick, CD (Compact Disc), DVD (Digital Video Disc), discul
blue-ray, carduri de memorie.
b. Care sunt principalele caracteristici de performanţă ale
dispozitivelor de stocare a datelor?
Principalele caracteristici de performanţă ale dispozitivelor de
stocare a datelor sunt: capacitatea de stocare, timpul
de acces, rata de transfer, viteza de lucru.
imprimantă monitor boxe birou tastatură
joystick scanner cameră web mocrofon
dimensiune ecran, rezoluţie, număr de culori, rata de refresh,
contrast, timp de răspuns
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Fișa de lucru pentru
Operașii cu foldere și fișiere
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Siguranţa pe internet Clasa a V-a ____
Data:_________________
FIŞĂ DE LUCRU
Noteazã ȋ n fiecare monitor de mai jos avantajele şi
dezavantajele utilizãrii Internetului(avantajele vor fi trecute
ȋ n monitorul de culoare roşie;dezavantajele vor fi trecute ȋ
n
monitorul de culoare albastrã).
Pentru fiecare imagine de mai jos noteazã ce regulã din
codul de conduitã(neticheta/netiquette) a fost ȋ ncãlcatã:
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Imaginea 1.
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
______________________________________________________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________
Imaginea 2.
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
_______
Imaginea 3.
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
______
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Vizualizaţi cu atenţie parolele din imaginile de mai jos.
Argumentaţi ȋ n minim 5 rȃnduri diferenţa dintre cele douã
parole(avantaje/dezavantaje):
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce este bine sã utilizãm parole diferite pentru conturi
diferite?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Descrie o situaţie ȋ n care anti-virusul este foarte
important atunci cȃnd navigãm pe Internet.
Fişă de lucru
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
__________
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Instrumente de desenare, culori, hașuri. Inserare și formatare
text
Deschideți aplicația Gimp ți creați o nouă imagine, cu numele
„Bradul de Crăciun”.
Desenați unui brad pentru care veți folosi instrumentele Brush,
Pencil ți Ink. Fiecare
parte a bradului – trunchi, ramuri, frunze, se va desena într-un
strat separat.
Se va începe cu un strat pentru trunchi. Trunchiul se va desena
cu instrumentul Brush,
alegând o culoare maro. Liniile de contur ale trunchiului se vor
trasa drepte, cu ajutorul tastei Shift.
Pentru umplerea trunchiului se va apela la linii trasate cu
Brush sau la instrumentul Bucket Fill
(opțiunea FG color fill).
Pentru desenarea ramurilor (aceeați culoare ca ți trunchiul) se
va genera un nou strat,
intitulat Ramuri ți se va folosi instrumentul Brush. Ramurile
pot fi trasate cu linii drepte, cum este
cazul în acest exemplul dat sau manual.
Pentru frunze, se pot folosi mai multe instrumente ți mai multe
culori (verde de diferite
nuanțe, două nuanțe sunt suficiente). Vă recomand ca pentru
fiecare nuanță de frunză să folosiți
un strat separat. Pentru desenarea frunzelor puteți folosi
instrumentele Pen ți Ink. Frunzele se vor
desena punctiform, forma circulară, dimensiunea lor fiind
reglată prin Size.
Pentru a crea o umbră pentru trunchiul copacului, veți crea un
nou strat, denumit Trunchi
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
umbră, ți veți folosi instrumentul Brush, cu peria tip Fuzzy, cu
o culoare de desenare cu o nuanță
de maro extrem de închisă. Opacitatea se va reduce cu 50%. Umbra
o veți obține prin trasarea
unor linii drepte. Pentru a facilita generarea efectului de
umbră, veți anula vizibilitatea celorlalte
straturi.
Folosind uneltele de desenat ți colorat împodobiți bradul cu
globulețe ți puneți
cadourile sub el.
Scrieți o urare pentru cei dragi cu ocazia Crăciunului
modificând fontul ți dimensiunea
caracterelor, culoarea folosită, alinierea textului, spațierea
pe verticală ți pe orizontală.
Exportați fițierul cu numele Bradul de Crăciun.gif, în folderul
clasei voastre, ca ca
animație, fără buclă la infinit, cu întârzierea între cadre la
1000 de milisecunde.
Trimiteți, prin email, fițierul creat persoanelor dragi
vouă.
S-au îmbulzit timpurile sacre peste noi ți noi ne-am
rătăcit,
inițiatic, în sărbătoare. Am vibrat polifonic întru Dumnezeu
ți din simfonia lui ne-au crescut, ritualic, aripi. Atunci
pământul întreg a început să ningă întru cuvinte…
Sărbători fericite, dragii mei!
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
Fișa de lucru Expresii
I. Deschide şi apoi rezolvă proiectele din Scratch de la
adresele:
1) https://scratch.mit.edu/projects/178178908/
https://scratch.mit.edu/projects/178178908/
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
2) https://scratch.mit.edu/projects/177738127/
3) https://scratch.mit.edu/projects/177746612/
https://scratch.mit.edu/projects/177738127/https://scratch.mit.edu/projects/177746612/
-
Cotoranu Steluţa Florina
PH_S1GR1
4) https://scratch.mit.edu/projects/178180653/
5) https://scratch.mit.edu/projects/178198219/
II. Construiţi în ultimul proiect o expresie care utilizează cel
puţin trei operatori aritmetici şi a cărei
valoare să fie egală cu 34.
https://scratch.mit.edu/projects/178180653/https://scratch.mit.edu/projects/178198219/