Cuprins
2Argument
31. Prezentare general
52. Pene pentru asamblri demontabile
52.1. Pene longitudinale
5a) Pene longitudinale de fixare
7b) Pene longitudinale de ghidare
82.2. Pene transversale
93. Asamblri prin pene
93.1. Asamblri prin pene longitudinale montate cu strngere
113.2. Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere
133.3. Asamblri prin pene transversale
154. Asamblri prin caneluri
185. Msuri de tehnica securitii muncii
19Bibliografie
Argument
Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor
nivelul 3 am ales tema Ansamblri prin pene i caneluri.
Ele fac parte din categoria asamblrilor demontabile
Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc
organe care permit montarea si demontarea, respective deplasarea
relativa (in repaus sau intimpul functionarii) a pieselor
asamblate. Sunt asamblari cu cea mai mare raspandire atat in
constructia de masini, dispozitive si instalatii industriale cat si
in constructii metalice.
Imbinarile nu permit demontarea decat prin distrugerea partiala
sau totala a pieselor componente si pot fi obtinute prin
intermediul mijloacelor mecanice (mbinari nituite, mbinari prin
coasere).
Asamblarile demontabile se pot realiza, fie folosind piese de
forma data(suruburi, pene, arbori si butuci canelati, bolturi,
stifturi), fie pe baza deformatiei elastice a pieselor ce se imbina
(asamblari cu strangere).
mbinarile sunt, n general, mai ieftine comparativ cu asamblarile
demontabile si se folosesc, de regula, cnd divizarea constructiei
este impusa de considerente tehnologice (posibilitatea,
rationalitatea si economicitatea executiei).
Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea
ulterioara, fara distrugerea organelor de asamblare si a pieselor
asamblate, ori de cte ori este necesar.
Desi, n general, sunt mai scumpe dect asamblarile nedemontabile,
de multe ori, datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor
compuse, a subansamblelor si ansamblelor (de montare, de
ntretinere, de deservire etc.), suntfolosite asamblarile
demontabile, care pot fi: filetate, prin pene longitudinale, prin
caneluri, prin stifturi, prin bolturi, prin strngere proprie
etc.
Lund n considerare cele prezentate mai sus, consider c alegerea
mea este bun, mbogind documentaia liceului referitoare la aceste
asamblri1. Prezentare general
Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine
determinata, a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in
scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.
Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de
asamblare. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara
deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente, se pot
defini urmatoarele grupe de asamblari:Asamblari: 1. Nedemontabile -
prin nituire
- prin sudare
- prin lipire
- prin presare2. Demontabile - prin filet- cu pene
- canelate
-cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se
caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare
cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin
presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete
creeaza o presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in
contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca apar si
deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor
nedemontabile. Penele sunt organe de asamblare demontabile, cu o
formn general apropiatde prism, cu seciune constant(panparalel) sau
cu una dintre fee nclinat. Duppoziia lor fade axa pieselor
asamblatei duprolul funcional, se deosebesc : pene transversale,
care se monteazperpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcia
sarcinii; sunt prevzute totdeauna cu nclinri; pene longitudinale cu
sau frnclinare - care se monteaz paralel cu axa geometrica pieselor
de solidarizat (arbore butuc)i transmit momentul de torsiune. Pene
paralele - obinuite STAS 1004
- subiri STAS 9502 Penele paralele se monteaztotdeauna cu joc
radiali au avantajul cnu produc dezaxrii permit deplasarea roii pe
arbore. La solicitri mari, pentru evitarea smulgerii penei din
loca, aceasta se fixeazpe arbore cuuruburi, nsgurile slbesc mult
arborii.Asamblarile prin caneluri sunt asamblari de tip
arbore-butuc destinate transmiterii unui moment de torsiune si unei
miscari de rotatie. Ele se pot asimila ca asamblari prin pene
paralele multiple, solidare cu arborele si distribuite uniform pe
circumferinta acestuia.In comparatie cu asamblarile prin pene
paralele, asamblarea prin caneluri prezinta o serie deavantaje:
capacitate mai mare de incarcare, datorita suprafetei active de
contact mai mare; rezistenta mai mare la oboseala, datorita
micsorarii concentratorului de tensiune si maririi sectiunii
efective a arborelui; centrare si ghidare mai precisa a butucului
pe arbore,dar si dedezavantaje: tehnologie mai pretentioasa;
precizie de executie mai ridicata si implicit cost mai ridicat.2.
Pene pentru asamblri demontabile
Asamblri cu pene reprezint mbinarea demontabil a dou piese cu
axa geometric longitudinal comun (n general de tip arbore butuc),
utiliznd organele de maini numite pene.
Penele longitudinale au axa longitudinal paralel cu axa comun a
pieselor ce se asambleaz.
Penele transversale se monteaz cu axa longitudinal perpendicular
pe axa comun a pieselor ce se asambleaz.2.1. Pene longitudinale
Penele longitudinale sunt organe de asamblare demontabile,
utilizate n asamblari de tip arbore butuc, cu scopul transmiterii
unui moment de torsiune si a unei miscari de rotatie si uneori cu
rolul de a ghida deplasarea axiala a butucului fata de arbore.
Penele longitudinale se monteaza n canale prelucrate numai n
butuc sau partial n butuc si partial n arbore, directia de montare
fiind paralela cu axa asamblarii.
Asamblarile prin pene longitudinale sunt utilizate la fixarea pe
arbori a rotilor dintate, a rotilor de lant sau de curea, a
semicuplajelor etc.
n functie de modul de montare, se deosebesc pene longitudinale
montate cu strngere si pene longitudinale montate fara strngere
(liber).
Penele longitudinale de fixare (montate cu prestrngere) (fig. 1)
se folosesc rar, doar n cazul turatiilor mici si mijlocii, cnd nu
se impun conditii severe de coaxialitate.
Penele longitudinale de ghidare (montate liber), se folosesc pe
scara larga n constructia transmisiilor mecanice; din categoria
asamblarilor prin pene longitudinale montate fr prestngere fac
parte asamblarile prin pene paralele, prin pene disc si prin pene
cilindrice.a) Pene longitudinale de fixare
Penele longitudinale de fixare pot fi:
pene nclinate (a); pene nclinate cu nas;
pene plate (b);
pene concave (c);
pene tangeniale (d).
Fig. 1 Pene longitudinale de fixare
Pene paralele
Penele paralele au sectiunea dreptunghiulara, ntre fata
superioara a penei si fundul canalului din butuc fiind prevazut un
joc radial, necesar realizarii montajului (fig. 2).
Fig. 2 Pene paralele
Penele paralele sunt executate n trei variante constructive: cu
capete rotunde forma A; cu capete drepte forma B; cu un capat drept
si unul rotund forma C (v. fig. 2), varianta utilizata doar pentru
capetele de arbori.
Canalul din arbore se executa cu freza deget la penele paralele
cu capete rotunde (forma A sau C) si cu freza disc la penele cu
capete drepte (forma B). Canalul din butuc sub forma unui canal
deschis se executa prin mortezare sau prin brosare, cnd numarul
pieselor justifica costul brosei.
Dupa rolul functional, asamblarile prin pene paralele se mpart n
asamblari fixe si asamblari mobile. La asamblarile fixe, se
folosesc pene paralele obisnuite, iar la asamblarile mobile, pene
paralele cu gauri de fixare, care se executa n aceleasi forme ca si
penele paralele obisnuite (fig. 3). La asamblarile mobile, penele
se fixeaza pe arbori prin intermediul a doua suruburi, pentru a
anihila tendinta de smulgere a penei din locasul executat n
arbore.
Fig. 3 Pene paralele cu gauri de fixare
Lungimea acestor pene se alege n functie de deplasarea necesara
a butucului. Folosirea suruburilor trebuie limitata la cazurile
strict necesare, prezenta gaurilor micsornd rezistenta la oboseala
a arborelui.
Penele paralele se executa din OL60 sau din alte oteluri, cu
rezistenta minima la rupere de 590 MPa.
Sarcina exterioara (momentul de torsiune) se transmite prin
contactul direct, fara frecare, dintre arbore si pana, respectiv
dintre pana si butuc, contacte care se realizeaza pe fetele
laterale ale penei.
Ca urmare, suprafetele n contact sunt solicitate la strivire,
iar pana la forfecare (solicitare mai putin importanta). Pene
disc
Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d
< 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in figura 4. Lungimea
l se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala
si la forfecare.
Fig. 4 Pene disc
b) Pene longitudinale de ghidare
Penele de ghidare pot fi:
pene paralele;
pene disc;
pene ptrate;
pene cilindrice.
2.2. Pene transversalePenele transversale sunt utilizate la
ansamblurile care preiau fore axiale, la care nu este necesar
reglarea axial elementelor unei piese tip tij cu o pies de tip
manson.Se monteaz perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe
direcia sarcinii.
Se pot fi clasificate:
dup scop: de fixare, de reglare, de siguran;
dup form: cu o fa nclinat, cu dou fee nclinate, cu seciunea
rotunjit, cu seciunea dreptunghiular (figura 5);
dup modul de utilizare: fr prestrngere, cu prestrngere.
Fig. 5
Pana este inclinat de obicei pe o singur fa lateral, panta fiind
de 2-5%, ceea ce impiedic in general autodesfacerea. Exist situaii
in care se folosesc dou pene montate in opoziie. Pentru asigurare
suplimentar penele pot s aib elemente suplimentare impotriva
autodesfacerii: stifturi spintecate sau asamblri surub-piuli care
permit strangerea in sensul de batere al penei.3. Asamblri prin
pene
3.1. Asamblri prin pene longitudinale montate cu strngereLa
penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt
fata superioara inclinata cu 1:100 si fata inferioara, intre fetele
laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri, fac exceptie
penele tangentiale. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o
asamblare capabila sa preia fortele axiale. Se folosesc numai la
turatii mici si medii, cand nu se impun conditii severe de
coaxialitate, deoarece prin batere se produce o dezaxare a pieselor
asamblate.
Penele longitudinale cu strngere se clasific n:
nalte, denumite i nclinate (figura 6a);
plate (figura 6b);
concave (figura 6c); tangeniale (figura 6d).
Fig. 6 Pene longitudinale cu strngere
Penele longitudinale cu strngere pot fi cu sau fr clci (nas),
clciul uurnd montarea i demontarea. Ele sunt standardizate.
La penele nalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din
arbore are forma i dimensiunile penei, montarea obinndu-se prin
baterea sau presarea butucului.
La penele nalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se
poate realiza prin baterea penei n lungul canalului.
a b
Fig. 7 Pene nalte:a - cu capete rotunjite; b - cu capete
drepte.
Mrimea forei de batere este limitat de rezistena la strivire a
suprafeei de batere, penele cu clci permind fore de batere mai
mari.
Q= mrimea forei de batere ;
F = fora normal rezultant pe suprafeele active ale penei;
= unghiul de nclinare al feei superioare la penele cu
strngere;
= unghiul la vrf al conului;
= unghiul de frecare. Momentele de torsiune transmise de
asamblrile prin pene plate care se folosesc n cazul arborilor cu
d230 mm sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pan
nalt. Asamblrile cu pene concave transmind momente de torsiune mai
mici comparativ cu asamblrile prin pene nalte sau plate se folosesc
pentru arbori cu d150 mm; se ntrebuineaz i n cazurile n care din
motive de rezisten nu se admite executarea canalului de pan n
arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi dou pene montate
la 1200. Penele tangeniale se monteaz perechi: pan i contrapan
(vezi figura 6d).Asamblrile prin pene tangeniale transmit momente
mari de torsiune, folosindu-se n construcia de maini grele i, n
special, la sarcini dinamice mari (figura 8).
Fig. 8 Asamblare prin pan tangenial
Mt cap = momentul de torsiune capabil;
t = grosimea penei;
l = lungimea penei;
d = diametrul arborelui;
as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;
lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului.O pereche de
pene tangeniale transmite momentul de torsiune ntr-un singur sens,
pentru cazul modificrii sensului de rotaie n timpul funcionrii
trebuind montat o a doua pereche de pene (figura 9).
Fig. 9 Asamblare cu o pereche de pene tangeniale3.2. Asamblri
prin pene longitudinale montate fr strngere
Din aceast categorie fac parte asamblrile prin pene paralele,
pene disc i pene cilindrice (figura 10):
Fig. 10 Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere
Penele paralele se folosesc pe scar larg n construcia de maini avnd
avantajul neovalizrii butucului, comparativ cu penele longitudinale
montate cu strngere.La penele paralele momentul de torsiune se
transmite prin feele laterale ale acestora, jocul radial fiind
prevzut ntre faa superioar a penei i fundul canalului din butuc. Se
execut cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).
Fig. 11 Asamblri cu pene paralele cu capete drepte i
rotunjite
Fig. 12 Asamblare cu pan paralel montat fr strngere
n funcie de rolul lor funcional, penele paralele se mpart n:
obinuite, de ghidare i mobile. Penele paralele obinuite se
ntrebuineaz pentru transmiterea momentului de torsiune cnd butucii
sunt fixai n direcie axial. n cazul pieselor mobile n direcie axial
se folosesc penele de ghidare, care se fixeaz pe arbore prin
intermediul unor uruburi (figura 13).
Fig. 13 Asamblare cu pene de ghidare fixate pe arbore prin
uruburi.Lungimea penelor de ghidare se alege n funcie de deplasarea
necesar a butucului. Folosirea uruburilor trebuie limitat la
cazurile strict necesare, existena gurilor micornd mult rezistena
la oboseal a arborilor. Penele disc necesit executarea unui canal
adnc n arbori, din acest motiv folosindu-se, mai ales, la montarea
roilor dinate sau de curea pe capetele arborilor; se ntrebuineaz n
construcia de maini-unelte, autovehicule i maini agricole (figura
14).
Fig. 14 Asamblare cu pan disc
Penele cilindrice sunt - de fapt - tifturi cilindrice dispuse
longitudinal. Se folosesc n cazul amplasrii pieselor la captul
arborilor i transmit momente mici de torsiune; se ntrebuineaz i n
cazul ajustajelor presate, ca element de siguran (figura 15).
Fig. 15 Asamblare cu pan cilindric3.3. Asamblri prin pene
transversale
Se monteaz cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate.
Ele pot avea seciune dreptunghiular cu una sau ambele fee inclinate
sau pot avea muchiile rotunjite. In figura 16 sunt artate cteve
tipuri de pene transversale. Se pot utiliza att la asamblare,
exemplu: tija pistonului in capul de cruce la compresoare; la
tirani, ct si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii,
exemplu: jocul dintre fus si cuzinet. Fig. 16 Asamblare cu pan
transversal
Fig. 17 Reglajul jocului n lagr
Figura 17 prezint reglajul jocului in lagr. Se observa c, prin
strngerea contrapiuliei 2, pana 1 lucreaz ca o piuli montat pe urub
si inainteaz pe verticala in sus, producnd o for de presare asupra
lagrului compus din cuzineii 3 si 4. Atunci cnd realizarea penelor
transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza
tifturile transversale simple sau crestate cum sunt cele din figura
18. Pentru a mpna prin autoblocare elementele supuse asamblrii,
penele si tifturile transversale se executa cu o conicitate sau o
nclinare de 1:50 pn la 1:100.
Fig. 18 Asamblri cu tifturi transversale
4. Asamblri prin caneluri
Asamblrile prin caneluri reprezint un caz particular al
asamblrilor cu pene longitudinale, diferena fiind c n acest caz
penele sunt fixe, monobloc formnd corp comun cu angrenajul cu
caneluri.
Comparativ cu asamblrile prin pene au urmtoarele avantaje:
capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de
gabarit;
rezistenta la oboseala mai mare;
centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate;
evitarea ovalizarii butucului.
Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia
de executie mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al
asamblarilor prin pene paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze
ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc.
Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix
sau mobil reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului
si asupra modului de centrare. Asamblarile mobile se folosesc la
cutiile de viteze roti baladoare .
Profilul asamblarilor prin caneluri poate fi: dreptunghiular
(figura 19a),
triunghiular (figura 19b),
in evolventa (figura 19c).
a
b
c
Fig. 19 Tipuri de profile pentru caneluri
In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri
dreptunghiulare se impart in: cu centrare interioara (figura 20a)
la care contactul dintre arbore si butuc are loc pe diametrul
interior al arborelui; cu centrare pe flancuri (figura 20b)
centrarea fiind realizata prin contactul lateral al proeminentelor;
cu centrare exterioara (figura 20c) contactul dintre arbore si
butuc avand loc pe diametrul exterior.
Fig. 20 Tipuri de asamblri cu caneluri
Asamblarea cu centrare exterioara este cea mai ieftina si se
foloseste cnd butucul nu este tratat termic; asamblarea cu centrare
pe flancuri nu asigura o centrare precisa, obtinandu-se, in schimb,
o repartizare mai uniforma a sarcini intre caneluri,
recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitri cu
ocuri si la modificarea sensului de rotaie.
Standardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptunghiulare
in functie de capacitatea de a transmite sarcina si de modul de
cuplare in trei serii (tabelul 1.1), care difer prin dimensiuni,
mod de centrare si numr de caneluri.
Tabelul 1
Seria
Domeniul de folosireLungimea L recomandata pentru butuc
Momentul transmis de asamblare comparativ cu cel transmis de
arborele cu diametrul dTipul asamblarii
UsoaraInferiorFixaL ( 1.5d
MijlocieEgalFixa sau mobila cu deplasarea axiala a butucului
fara sarcinaL = ( 1.52.5)d
GreaEgalMobila, cu deplasare axiala a butucului sub sarcinaL =
(1.52.5)d
Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru constructia de
masini-unelte sunt stabilite prin standarde, numarul canelurilor
fiind 4 si respectiv 6.
Asamblarile prin caneluri triunghiulare, avand o buna rezistenta
la solicitarea de incovoiere se recomanda pentru asamblarile fixe;
pot prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe
flancuri.
Asamblarile zimate pot fi considerate ca fiind asamblari cu
profil triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime
redusa a acestora; se folosesc pentru solidarizarea prghiilor si a
manivelelor, obtinandu-se o foarte buna fixare.
Asamblarile prin caneluri in evolventa au o buna rezistenta, in
special, la solicitari variabile; se folosesc in constructia de
autovehicule, centrarea realizandu-se pe diametrul exterior al
arborelui sau pe flancuri.
Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile
mobile, suprafetele active se durific printr-un tratament termic
sau termochimic pentru mrirea rezistentei la uzura, rectificandu-se
(dupa tratament) suprafetele de centrare.
Calculul asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se
efectueaza conform metodicii indicate in standarde; in functie de
conditiile de functionare se alege seria asamblarii canelate, iar
in functie de diametrul arborelui d se aleg parametrii asamblarii,
dupa care se efectueaza calculul prevazut in standarde, unde sunt
indicate si rezistentele admisibile la strivire.
Calculul asamblarilor prin caneluri triunghiulare sau in
evolventa se efectueaza (la fel ca la asamblarile prin caneluri
dreptunghiulare) cu relatia:
,
n care: - k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe
caneluri, adoptandu-se k = 1/0,5 pentru caneluri triunghiulare si k
= 1/0.75 pentru canelurile in evolventa; - h inaltimea portanta a
canelurii, .
Rezistentele admisibile se pot adopta conform indicatiilor din
STAS 1767-67.
5. Msuri de tehnica securitii muncii
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea
cauzelor care pot provoca accidente de muncasi imbolnaviri
profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat
conducatorului locului demunca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:-asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei
in atelier;-masinile si instalatiile sa fie echipate cuinstructiuni
de folosire;-sa fie asigurata legarea la pamant si la nula tuturor
masinilor actionate electric;-masinile sa fie echipate cu ecrane de
protectie conform normelor de protectie a muncii;-atelierele sa fie
echipate in locuri vizibilecu mijloace de combatere a
incendiilor;-atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru
manipularea pieselor mai mari de 20 kg;-muncitorii sa poarte
echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa
fieacoperit sau legat;-inainte de inceperea lucrului va fi
controlatastarea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire
siinversare a sensului de miscare;-se va verifica inaintea lucrului
daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau altegaze
inflamabile sau toxice;-la terminarea lucrului se
deconecteazalegaturile electrice de la prize, masinile vor fi
oprite,sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele
vor fi stivuite in locuri indicate;-muncitorii nu se vor spala pe
maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu
bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea minilor
a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi
imediat apa si sapun;-ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn
deesenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzislucrul cu
ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau
deformari in forma de floare;-la folosirea trasatoarelor se cere
atentiepentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vorfi
asezate in truse speciale;-daca in timpul realizarii unei operatii
mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;-in cazul
polizarii cu ajutorul masinii vor fiverificate cu atentie pietrele
de polizat sa nu prezintefisuri sau sparturi precum si prinderea
piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de
protectie.Bibliografie
1. Drobot V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici
M. , Organe de maini i mecanisme manual pentru licee industriale i
agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a i coli profesionale,
Editura didactic i pedagogic, R.A., Bucuresti, 1993.
2. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maini i
mecanisme, Manual pentru subingineri, Editura didactic i pedagogic,
Bucuresti, 1980.
3. Mldinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de maini i
mecanisme, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1972.
4. Resetov D.N. , Organe de maini, Editura tehnic, 1963.
5. Drghici I. , Chiu E. , Jula A. , Preda L. , Organe de maini,
Culegere de probleme, Editura tehnic, Bucureti, 1975.
6. Aldea M. , Buzdugan Gh. , Cernea E. , Organe de maini,
Editura tehnic Bucureti, 1953.
7. Stere N. , Organe de maini, Manual pentru licee industriale
anii II-III-IV, coli profesionale, de maietri i de specializare
postliceal, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1977.
8. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maini i
mecanisme, Editura didactic i pedagogic, Bucuresti, 1980.
EMBED Equation.3
1
_1177176168.unknown
_1177176354.unknown
_1176980359.unknown
_1176974566.unknown