Popovici Valentin

8/16/2019 Popovici Valentin

http://slidepdf.com/reader/full/popovici-valentin 1/30

PROIECTPENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALA DENIVEL 3

PROFIL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICALIFICAREA: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE

ALIMENTARE



CONTROLUL CALITĂŢII

ZAHĂRULUI



CUPRINS

Tema luc!""A#ume$%ulC&$'"$u%ul (e)*&l%a% +e +u$c%eCa+"%&lul I: C&$%&lul cal"%!'"" )a,!ulu"

-.-. Caac%e"/%"c"le +&(u/ulu" 0"$"% c&$0&m STAS-.1. A$al")a /e$)&"al! a )a,!ulu"

-.3. A$al")a 0")"c&2c,"m"c! a )a,!ulu"-.. C&m+le%aea (&cume$%el& (e a$al")!Ca+"%&lul II : N&me (e +&%ec'"e a mu$c"" 4" P.S.I.B"5l"&#a0"e



AR6UMENT

Calitatea produselor este expresia finală a calităţii proceselor de producţie şi atehnologiilor aplicate, care imprimă produselor însuşiri esenţiale, făcându-le apte pentru

utilizarea în scopul pentru care au fost create. De exemplu, produsele agroalimentare au catrăsătură esenţială o valoare nutritivă ridicată, gust şi miros plăcut!n raport cu natura şi efectul pe care îl au în procesul de utilizare, caracteristicile de

calitate pot fi grupate astfel"• caac%e"/%"c" %e,$"ce, care se concretizează printr-o sumă de proprietăţi fizice, chimice,

#iologice etc. intrinseci structurii materiale a produsului. !n general, caracteristiciletehnice sunt măsura#ile cu a$utorul unor mi$loace tehnice specifice

• caac%e"/%"c" +/",&7/e$)&"ale, ce se referă la efectele de ordin estetic, organoleptic şiergonomic pe care le au produsele asupra consumatorilor, prin forma, culoarea, gradul deconfort etc. ale acestora

• caac%e"/%"c" (e ("/+&$"5"l"%a%e, ce reflectă aptitudinea produselor de a-şi realiza

funcţiile utile de-a lungul duratei lor de viaţă• caac%e"/%"c" ec&$&m"ce 4" %e,$"c&7ec&$&m"ce, exprimate printr-o serie de indicatori,

cum sunt" costul de producţie, preţul, randamentul, cheltuielile de transport etc.• caac%e"/%"c" (e &("$ /&c"al, ce au în vedere efectele sistemelor tehnologice de

realizare a produselor, precum şi ale utilizării produselor respective asupra mediuluinatural, asupra siguranţei şi sănătăţii fizice şi psihice a oamenilor.!n optica consumatorului, calitatea unui aliment reprezintă sinteza aşa-ziselor calităţi

parţiale ale acestuia"% cal"%a%ea "#"e$"c! 8/au /a$"%a!9 care este dată de faptul că un aliment nu

tre#uie să fie nociv, respectiv prin a#senţa toxicităţii chimice şi #acteriologice &fără

microorganisme periculoase'% cal"%a%ea $u%"'"&$al! 4" ("e%e%"c!, care reprezintă acea aptitudine a unuialiment de a satisface nevoile fiziologice necesare existenţei oamenilor. (ăsurată princonţinutul în proteine, glucide, lipide, vitamine, săruri minerale, ea prezintă odimensiune cantitativă şi una calitativă. )spectul cantitativ este valoarea energeticăexprimată în *ilocalorii sau în *ilo$ouli. )spectul calitativ este dat de compoziţiaalimentelor, şi în special de echili#rul dintre proteine, lipide, glucide şi de originea lor &animală, vegetală, #iologică etc.'

% cal"%a%ea &#a$&le+%"c!, care este aptitudinea alimentului de a produce plăcere celor care-l consumă. )ceasta rezultă din senzaţiile vizuale, tactile, gustative şiolfactive care variază de la individ la individ în funcţie de o#iceiurile alimentare

% cal"%a%ea (e 0&l&/"e, care este dată de comoditatea în utilizare a alimentului,uşurinţa de preparare şi de conservare. +a este foarte importantă pentru alimenteleservice, specifice restaurantelor de tipul fast-food şi cateringului

% cal"%a%ea e#leme$%a%!, dată de o#ligaţia produsului alimentar de a respectanormele în vigoare, impuse de statul român sau de ţările importatoare, în materie deigienă, de preţ, de am#alare, de etichetare etc. Cei / &/ănătate, /ecuritate, /ervice,/atisfacţie' pe care tre#uie să-i satisfacă orice aliment consumat exprimă în modsintetic plurivalenţa calitativă a produsului alimentar

% cal"%a%ea c&mec"al!, care este dată de capacitatea produsului de a se vinde.De asemenea, se vor evidenţia diferitele me%&(e (e a$al")! a cal"%!'"" produselor

alimentare, clasificate în două mari grupe" organoleptice şi de la#orator.

Me%&(ele &#a$&le+%"ce se #azează pe utilizarea unor organe senzoriale ale omului, cumar fi cel olfactiv, tactil, gustativ etc. în aprecierea calităţii.



)ceste metode se folosesc mai ales pentru aprecierea calităţii produselor , cărora li secercetează caracteristici ca" mărimea, forma, culoarea, consistenţa, starea de curăţenie, luciul,mirosul, prospeţimea, gustul, suculenţa, caracteristicile pulpei, autenticitatea soiului, starea desănătate, atacul de #oli şi dăunători etc.

Me%&(ele (e la5&a%& pot fi"0. me%&(e 0")"ce - folosite pentru determinarea unor indicatori calitativi ai materiilor prime

agricole ca" umiditatea şi greutatea hectolitrică la cereale şi leguminoase #oa#e, structuramasei şi omogenitatea produselor, microstructura acestora etc.1. me%&(e c,"m"ce - utilizate pentru cunoaşterea compoziţiei aminoacide a al#uminelor, a

vitaminelor şi a altor compuşi ai produselor. )ceste metode sunt utilizate cu predilecţie pentru determinarea calităţii produselor de origine animală" carne, lapte, ouă, miere etc.

2. me%&(e 0")"c&7c,"m"ce - ce permit determinarea unor caracteristici ale alimentelor, cumsunt" vâscozitatea, capacitatea de a#sor#ţie a apei etc., sau a conţinutului în su#stanţeuscate, zahăr, su#stanţe minerale şi a acidităţii legumelor şi fructelor, conţinutul înamidon al cartofilor etc.

. me%&(e %e,$&l&#"ce. De regulă, acestea presupun mai întâi prelucrarea produselor a căror calitate urmează a se determina. !n urma prelucrării se fac aprecieri şi comensurări cu

privire la însuşirile calitative glo#ale ale produselor şi asupra conţinutului în su#stanţeutile al acestora. /e folosesc mai ales în cazul materiilor prime agricole

3. me%&(e 5"&l&#"ce. /e practică pentru determinarea energiei şi a facultăţii germinative aseminţelor, pentru sta#ilirea compoziţiei microflorei şi evidenţierea micozelor şi

#acteriozelor diferitelor loturi de produse etc.Consider că această temă este una dintre cele mai importante, deoarece zahărul şi

produsele zaharoase sunt utilizate în alimentaţia omului şi cred că este necesar să ştim totuldespre produsele pe care le folosim atât despre calitate, cât şi cantităţile în care putem să leconsumăm astfel încât să avem o alimentaţie corectă şi raţională..

4ucrarea de faţă îşi propune să umple un gol tematic mult resimţit în literatura despecialitate şi în acelaşi timp să aducă un aport la lărgirea sferei, cunoştinţelor de specialitatenecesare în primul rând instruirii viitorilor tehnicieni şi la#oranţi din industria alimentară. /u#aspect teoretic, cât şi aplicativ, lucrarea prezintă şi date cu o largă utilitate practică, care pot fifolosite şi de specialiştii din producţie.

5ahărul este un aliment rafinat&zaharoza' cristalizat, o#ţinut industrial prin prelucrareacomplexă a sfeclei de zahăr sau a trestiei de zahăr.

5ahărul şi produsele zaharoase formează o grupa largă de alimente ce se caracterizează prin conţinut mare de zahăr solu#il &zaharoză, glucoză', aspect atrăgător, gust dulce cu nuanţediferite şi aromă plăcută.

)supra acestei grupe de mărfuri se răsfrânge din plin nivelul ridicat atins de tehnologiadin industria alimentară, care dispune, în zilele noastre, de posi#ilităţi largi de purificare şi

rafinare. /e pot o#ţine produse #ine individualizate, cu proprietăţi psihosenzoriale #ine definite, prin aplicarea unor procedee de prelucrare diferite asupra unui grup restrâns de materii prime de #aza &zahăr şi glucoză' cu compoziţie apropiată. 5aharul este un aliment necesar şi mult apreciat,datorită calităţilor sale şi anume" gust dulce, valoare energetică şi putere #acteriostatică.

5ahărul este asimilat complet şi repede, aproximativ in 03 min , de organismul omenesc producând căldura şi energia musculară. 5ahărul se consumă su# formă de alimente solide şilichide &produse de cofetărie, ceai, lichioruri, conserve de fructe, produse zaharoase' cărora le dăun gust dulce, plăcut. +ste foarte greu de măsurat gradul de dulceaţă al su#stanţelor, singurulmi$loc fiind simţul gustului, care variază de la individ la individ. 6nele produse alimentare pot ficonservate cu a$utorul zahărului, datorită puterii lui #acteriostatice, fără adăugarea unui altantiseptic. De exemplu" dulceţurile, fructele zaharate, laptele condensat se pot conserva in acest

fel.)stăzi, consumul de zahăr in lume este de aproximativ 37 de milioane tone pe an, ceea cereprezintă cca. 08 *g de zahăr pe cap de locuitor.



5ahărul, însă, pe lângă faptul că este de două ori mai dulce decât glucoza, se o#ţine uşor in cristale de forme comerciale, variate, foarte sta#ile preţul de cost al zahărului este mai scăzutdecât al glucozei.

9rincipalele materii prime din care se extrage zaharul sunt" sfecla de zahar si trestia dezahar. /fecla de zahăr împreună cu trestia de zahăr sunt cele doua plante care produc astăzi toatăcantitatea necesară de zahăr pe glo#. :restia de zahăr creşte in ţinuturi cu clima calda &)merica

de sud, +gipt, ;ndia', in timp ce sfecla de zahăr este cultivată in +uropa şi )merica de nord,aproape în toate ţările cu climă temperată.Valoarea nutritivă a )a,!ulu" rezultă din conţinutul lui în zaharoză, care dezvoltă

77 de calorii la 077 g. zahărul este un aliment unilateral, deoarece în afară de zaharoză nu aduceorganismului nici o altă su#stanţă nutritivă.

Calitatea zahărului, mai ales cu privire la culoare şi puritate, este influenţată în moddeose#it de rafinare.

Sortimentul de zahăr 5ahărul se fa#rică în patru tipuri" zahăr cristal, zahăr #ucăţi, zahăr pudră sau farin,

zahăr candel.(ateriile prime pentru fa#ricarea zahărului sunt reprezentate de sfecla de zahăr şi trestia

de zahăr. <a#ricile de zahăr din +uropa nu lucrează cu trestie de zahăr ci cu zahărul #run dintrestie important din ţările producătoare de zahăr din trestie cum ar fi Cu#a, =razilia etc/fecla de zahăr -=eta vulgaris saccharifera- este o plantă ier#acee aparţinând familieiChenopodiaceae. /e utilizează sfecla din primul an de vegetaţie când se formează rădăcina şifrunzele &în al doilea an de vegetaţie are loc fecundarea şi formarea seminţei, planta devenindsemincer adică producătoare de sămânţă'.

Schemele tehnologice de obţinere zahăr sunt date la anexe.



CAPITOLUL IC&$%&lul cal"%!'"" )a,!ulu"

-.-Caac%e"/%"c" (e cal"%a%e ale )a,!ulu" c&$0&m STAS

TIPUL

CARACTERISTICI

ZAHĂR CRISTAL8TOS9

CALITATEA CALITATEA ISUPERIOARĂ

ZAHĂR BUCĂŢI

8 TURNAT ŞIPRESAT9

ZAHĂR PRAF

8FARIN9

Cul&aea Al57luc"&/ Al5 ;cel %u$a%luc"&/;cel +e/a%

+&a%e /! 0"e 4" ma%

Al57ma%

A/+ec% C"/%ale c<% ma"u$"0&meu/ca%e$el"+"c"&a/e;0!!

a#l&me!"

Buc!'" cua%e 0!!+e%e

Fa"$! al5!u/ca%!

$el"+"c"&a/!

C&+u" /%!"$e L"+/! L"+/! L"+/!M"&/ 4" #u/% 6u/% (ulce;0!! m"&/ 4" #u/%

/%!"$.6u/% (ulce;0!!

m"&/ 4" #u/% /%!"$.6u/%

(ulce;0!!m"&/ 4" #u/%

/%!"$.Za,a&)! a+&%a%! la

/u5/%a$'a u/ca%! =m"$

>>? >>@ >>? >>?

Su5/%a$'! e(uc!%&ae= ma

Um"("%a%e = ma - - - -Ce$u4! = ma 1 3 1 3Cul&ae S% a+&%a%!la /u5/%a$'a u/ca%!ma

? - ? ?

S&lu5"l"%a%e $ a+! S&lu'"a (e -= %e5u"e /! 0"e cla! 0!! /e("me$% 4" m"&/



-.1. A$al")a /e$)&"al! )a,!

A$al")a 4" +e#!%"ea +&5e" +e$%u a$al")!9ro#a primită pentru analiză se menţine cel puţin 8 ore in am#ala$ul ei, în încăperea în

care se face analiza, pentru a lua temperatura aerului am#iant.După trecerea timpului menţionat, se deschide am#ala$ul, se amestecă repede şi se trecela executarea analizei.

Eame$ul &#a$&le+%"c5ahărul se livrează in trei tipuri"

• zahăr tos, constituit din cristale de zaharoză neaglomerate• zahăr in #ucăţi, constituit din cristale de zaharoză aglomerate prin turnare sau presare şi tăiat in

#ucăţi prismatice• zahăr praf &zahăr farin' o#ţinut prin măcinarea zahărului tos sau a sfărâmăturilor de zahăr in

#ucăţi.

>erificarea calităţii zahărului se face pe loturi.9rin lot se înţelege cantitatea de maximum 03 tone din acelaşi fel de zahăr.9entru examenul organoleptic se va lua, la întâmplare din lot, un număr de 07 am#ala$e.

Aspectul zahărului se determină examinând un strat de zahăr pe o hârtie al#ă. !n acest mod se potdepista impurităţile şi se o#servă culoarea. ?radul de umiditate se poate sta#ili şi după modul încare curge zahărul tos, lăsat să cadă din mână. Dacă cristalele se etanşează între ele şi nuformează aglomerări, zahărul este uscat.

Gustul. /e gustă o cantitate mică de zahăr precum şi o soluţie cu concentraţia de 07 @. ?ustultre#uie să fie dulce, plăcut.

Mirosul . /e introduce zahăr într-un #orcan de sticlă de 177 cm cu dop şlefuit, până la A dinvolumul acestuia, se ţine închis timp de 87 minute, după care se scoate dopul şi se miroase pro#a.

Opalescenţa" într-un pahar =erzelius cu diametrul de 87B83 mm, cu pereţii netezi,se prepară cu apă fier#inte o soluţie de zahăr de analizat cu concentraţia de 13@ pentruzahărul cu o culoare su# 7,3 /t şi 07@ pentru zahărul cu o culoare peste 7,3 /t. Dupărăcire se examinează prin transparenţă.



-.3.A$al")ele 0")"c&7c,"m"ce la )a,!

De%em"$aea )a,a&)e"Me%&(a +&la"me%"c! Aparatură9entru determinarea polarimetrică a zaharozei se folosesc"

5aharimetru sau polarimetru. :u# polarimetric de 177 mm 7,73 mm. =alon cotat de 077 cm 2.

Rotaţia speciică 9rin rotaţie specifică se înţelege unghiul de rotaţie al planului luminii polarizante la

trecerea printr-un strat de 0777 mm, dintr-o soluţie care conţine 0g soluţie su#stanţă activă la 0cm. Eotaţia specifică pentru lumina monocromatică gal#enă corespunzătoare liniei ! a sodiului,

la temperatura de 17FC, se notează GHI

D

ZO

Eotaţia specifică a zaharozei este de J 88,3. Scări polarimetrice9olarimetrele pot fi prevăzute cu scări gradate în grade sexagesimale sau în procente de

zaharoză & zaharimetre './cările zaharimetrice sunt sta#ilite pe #aza relaţiei pe care o prezintă o soluţie conţinând

o cantitate anumită de zaharoză numită masă normală.9rin masă normală se înţelege cantitatea de zaharoză pură, în grame, aflată în 077 cmK

soluţie,care produce, în tu#ul cu lungimea de 177 mm şi la 17C, o rotaţie ce se notează cu

valoarea 077 a scării respective./cara zaharimetrică internaţională este scara adoptată de Comisia internaţională pentruunificare metodelor de analiză a zahărului & ;C6(/) '.

Sursă de luminăCa sursă de lumină se foloseşte lumina gal#enă dată de linia ! a vaporilor de sodiu. !n

cazul în folosirii unei lămpi cu vapori de mercur, tre#uie să se înmulţească valoarea găsită pentrurotaţie cu factorul 7,LM1.

Reactivi acetat #azic de plum#, soluţie" 177 g acetat neutru de plum# chimic pur 9# & CN

COO ' acetat #azic de plum#, soluţie" 177 g acetat neutru de plum# chimic pur

9# & CN2

COO '1

. 2N1

O şi 8P g oxid de plum# chimic pur & litargă ' se mo$arează #ine cu 077 cmK apă distilată.)mestecul se trece într-un #alon de 0777 cmK cu circa P77 cmK apă distilată şi se

încălzeşte pe #aia de apă, până când conţinutul îşi schim#ă culoarea de la gal#en la al# sau al#găl#ui. /e continuă încălzirea încă L ore, agitând periodic. /oluţia se răceşte şi se aduce la semncu apă distilată. După limpezire, se filtrează prin hârtie de filtru calitativă şi se păstrează în sticlă

#rună,închisă cu dop de cauciuc sau plută. /oluţia de acetat #azic de plum# tre#uie săîndeplinească următoarele condiţii" să coloreze în al#astru hârtia de turnesol, să nu se coloreze înroşu cu fenolftaleină şi să ai#ă densitatea 0,123B0,17 g Qcm2.

Modul de lucru/e cântăreşte, cu precizie de 7,770 g, o cantitate de zahăr egală cu masa normalăconform ta#elului 0 & în cazul zaharimetrelor ' sau o cantitate m & în cazul altor polarimetre ' şise trece cantitativ cu circa P7 cmK apă distilată caldă într-un #alon cotat de 077 cmK.



/e dizolvă zahărul prin scuturarea uşoară a #alonului. După dizolvarea completă a zahărului,dacă soluţia este opalescentă, se adaugă o picătură de soluţie de acetat #azic de plum#, se umple

#alonul cu apă distilată până aproape de semn, după care se ţine 17B27 minute la 17C./e aduce soluţia la semn cu apă distilată, se şterge interiorul gâtului #alonului cu hârtie

de filtru, se agită şi se filtrează cât mai repede prin hârtie de filtru calitativă. <iltrantul limpede se prinde într-un pahar uscat. !n timpul filtrării se acoperă pâlnia cu o sticlă de ceas pentru a

împiedica evaporarea./oluţia limpede se introduce, la temperatura de 17C, în tu#ul polarimetric.!nainte de a se face citirea, se controlează punctul zero al scării polarimetrului, cu tu#ul

umplut cu apă distilată şi un punct cât mai aproape de limita superioară a scării,cu a$utorul unuitu# de control.

/e fac trei citiri pe aceeaşi porţiune şi se calculează media lor aritmetică.:emperatura spaţiului încon$urător tre#uie să fie de 17C. 9entru zaharimetrul cu scară

internaţională, în cazul când citirea este diferită de 17C, se face corecţia de temperatură."alcul >aloarea citită pe scara zaharimetrului reprezintă conţinutul de zaharoză din zahărul

luat pentru analiză, în procente.

!n cazul folosirii polarimetrului, conţinutul de zaharoză se calculează cu formula "

@ 5aharoză Rml 3,88

077

⋅

⋅α

în care" # - citirea la polarimetru, în grade sexagesimale, l - lungimea tu#ului, în dm, $$%&' - rotaţia specifică a zaharozei, în grade sexagesimale, m - masa zahărului de analizat, luat pentru determinare, în g.

Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări efectuate simultan sau imediat unadupă alta şi care nu diferă între ele cu mai mult de 7,73 procente & în valoare a#solută '.Conţinutul de zaharoză raportat la su#stanţa uscată se calculează cu formula"

@ 5aharoză RU

Z

−

⋅

077

077

în care" ( - conţinutul de zaharoză determinat ca mai sus, în procente,

) - umiditatea zahărului, în procente.S

Me%&(a ma$#a$&me%"c! *rincipiul metodei /e introduce la cald o soluţie alcalină de sare cuprică cu a$utorul zaharurilor reducătoare

rezultate din invertirea zaharozei. /e filtrează indirect, cu soluţie de permanganat de potasiuoxidul cupros rezultat din reacţie.

Reactivi acid clorhidric, 23@

hidroxid de sodiu, soluţie 17@ soluţie cuprică" 7 g sulfat de cupru cristalizat se dizolvă cu apă distilată într-un

#alon cotat de 0777 cm şi se aduce la semn,

soluţie sodică" 177 g sare /eignette & tartrat du#lu de sodiu şi de potasiu ' şi 037g hidroxid de sodiu se dizolvă cu apă distilată într-un #alon cotat se 0777 cm2 şi seaduce la semn



soluţie ferică" 37 g sulfat feric se dizolvă în 377 ml apă fier#inte. După răcirecompletă se adaugă 177 g acid sulfuric & d R 0,L ' , se răceşte şi se aduce cu apădistilată la 0777 cm

permanganat de potasiu, soluţie 7,0 n " într-un #alon cotat de 0777 cm2, se

dizolvă cu apă distilată 2,1 T(nO

şi se aduce la semn. <actorul soluţiei se

determină după 8BL zile cu soluţie de acid oxalic 7,0 n. 9entru aceasta, într-un vas+rlenmeUer se introduc cu pipeta 13 cm soluţie acid oxalic,se adaugă 03 cm 2 acidsulfuric 17@, circa 37 cm apă distilată fier#inte şi se titrează cu soluţie de

permanganat de potasiu, până când ultima picătură de permanganat de sodiu nu semai descompune şi dă o coloraţie sla#-roză persistentă.

<actorul de corecţie se calculează după formula"

< RV

13

în care V reprezintă volumul de T(nO soluţie 7,0 n folosit la titrare, în cm2.

Modul de lucru/e cântăresc, cu precizie de 7.70 g, circa 1 g zahăr, se introduc cu apă distilată într-un #alon cotat de 077 cmK, se agită până la dizolvarea completă, se aduce cu apă distilată la semn şise agită din nou. Dina ceastă soluţie se iau cu o pipetă 17 cmK, se introduc într-un #alon cotat de077 cmK, se aduc cu apă distilată la P7 cmK, se adaugă 3 cmK acid clorhidric si se procedează lainvertire.

/e încălzeşte #alonul pe #aia de apă între P8 şi PPF C. :emperatura se controlează cu untermometru introdus în #alon. Din momentul în care termometrul arată 8PF C se ţine exact 3minute la această temperatură, agitând din când în când. /e răceşte repede conţinutul #alonului,într-un curent de apă rece până la 17FC şi se scoate termometrul, spălându-l cu apă distilată. /eneutralizează cu soluţie de hidroxid de sodiu în prezenţa fenolftaleinei, se răceşte din nou la 17F

C, se aduce la semn cu apă distilată, se omogenizează şi se trece la determinarea zahăruluiinvertit.!ntr-un vas +rlenmeUer se introduc 17 cmK soluţie cuprică şi 17 cmK soluţie sodică, se

încălzeşte, iar când conţinutul a a$uns la fier#ere se adaugă 17 cmK din soluţia de zahăr invertit./e încălzeşte mai departe şi se fier#e exact 2 minute.

/e lasă să se depună oxidul cupros şi încă fier#inte se filtrează la trompă printr-uncreuzet filtrant 2 ?, evitând pe cât posi#il trecerea precipitatului pe filtru. De îndată ce lichiduls-a filtrat se spală precipitatul de 1 sau 2 ori cu cantităţi mici de apă distilată fiartă. !n tot timpulacesta precipitatul tre#uie să fie acoperit cu lichid, pentru a nu se oxida în contact cu aerul. /egoleşte vasul de trompă, se spală #ine cu apă, apoi se clăteşte cu apă distilată şi se adapteazăfiltrul la vasul de trompă.

9este precipitatul de oxid cupros din vasul +rlenmeUer se adaugă, imediat după spălare,17...27 cmK soluţie ferică pentru dizolvarea precipitatului. /e o#ţine o soluţie limpede, colorată înverde. /e trece această soluţie prin filtru pentru a se dizolva precipitatul antrenat prin decantare.Dacă este nevoie, se mai adaugă puţină soluţie ferică. /e spală apoi paharul şi filtrul cu cantităţimici de apă distilată fiartă, lăsând de fiecare dată să curgă în vasul de trompă si gră#ind filtrarea

prin acţiunea trompei de vid. /e desface vasul de trompă şi se filtrează la rece cu soluţie de permanganat de potasiu 7.0 n până când o picătură de permanganat în exces colorează lichidul înroz.

/e calculează cantitatea de cupru cu formula"Cupru R > V 8.23P &mg'

în care"V - volumul soluţiei de permanganat de potasiu 7,0 n între#uinţat la filtrare, în cmK.

$.+', - cantitatea de cupru, în mg, corespunzătoare la 0 cmK permanganat de potasiu soluţie7.0 n.



/e caută în ta#elul 2 cantitatea de zahăr invertit & în mg' corespunzătoare cantităţii decupru găsite &în mg'. !n cazul când cantitatea de cupru găsită se află între două valori din ta#el,cantitatea corespunzătoare de zahăr se deduce prin interpolare.

Conţinutul de zaharoză se calculează cu formula"

@ 5aharoză R

0770777

13M3.7

⋅

⋅

m

a

în care" a - cantitatea de zahăr invertit corespunzătoare cantităţii de cupru determinate, înmg, m - masa zahărului de analizat luat pentru determinare, în g, -%' - factorul de transformarea zahărului invertit în zaharoză.

/abelul 0

5ahăr invertit,mg

Cupru, mg

5ahăr invertit,mg

Cupru, mg

5ahăr invertit,mg

Cupru,mg

5ahăr invertit,mg

Cupru, mg

07 17,8 22 8,L 38 073,P PM 02,P

00 11,8 2 88,P 3P 07P, L7 03,2 01 1,8 23 8L,3 3L 07M,1 L0 08,M 02 18,3 28 P7,2 3M 007,M L1 0L,3 0 1L,3 2P P1,1 87 001,8 L2 037,7 03 27,3 2L P,7 80 00,2 L 030,8 08 21,3 2M P3,M 81 003,M L3 032,1 0P 2,3 7 PP,P 82 00P,8 L8 03,L 0L 28, 0 PM,3 8 00M,1 LP 038, 0M 2L, 1 L0,1 83 017,M LL 03P,M 17 7, 2 L2,7 88 011,8 LM 03M,3 10 1,2 L,L 8P 01,1 M7 080,0 11 ,1 3 L8,3 8L 013,M M0 081,8 12 8,0 8 LL,2 8M 01P,3 M1 08,1 1 L,7 P M7,0 P7 01M,1 M2 083,P 13 M,L L M0,M P0 027,L M 08P,2 18 30,P M M2,8 P1 021, M3 08L,L 1P 32,8 37 M3, P2 02,7 M8 0P7,2 1L 33,3 30 MP,0 P 023,8 MP 0P0,M 1M 3P, 31 ML,L P3 02P,1 ML 0P2, 27 3M,2 32 077,8 P8 02L,M MM 0P3,7 20 80,8 3 071,2 PP 07,3 077 0P8,3 21 82,7 33 07,7 PL 01,0

De%em"$aea /u5/%a$'el& e(uc!%&ae *rincipiul metodei /e reduce la cald o soluţie alcalină de sare cuprică cu a$utorul zaharurilor reducătoare şi

se titrează indirect, cu soluţie de tiosulfat de sodiu, oxidul cupros. Reactivi1 /oluţie Ofner într-un #alon cotat de 077 cmK sec dizolvă cu puţină apă distilată 3

g sulfat de cupru chimic pur & Cu/O

V 3 N1

O', se adaugă 07 g car#onat de sodiu

anhidru chimic pur & Wa1

CO2

' sau 1Pg car#onat de sodiu cristalizat & Wa1

CO2

.07

N1

O ', 277 g tartrat du#lu de sodiu şi potasiu cristalizat fin mo$arat, 37 g fosfat



disodic & Wa1

N9O

.01N1

O ' sau 0M,L1 g fosfat disodic anhidru şi circa P77 cmKapă distilată. 9entru a uşura dizolvarea, se încălzeşte #alonul pe o #aie de apă,agitând periodic conţinutul #alonului. După completa dizolvare, se continuăîncălzirea 1 ore pe #aia de apă, pentru a distruge sporii de mucegai. Conţinutul

#alonului se răceşte la 17FC şi se completează la semn cu apă distilată. /e adaugă

un vârf de cuţit de căr#une vegetal activat, se agită #ine şi se filtrează prin hârtie defiltru calitativă. /oluţia se păstrează într-o sticlă de culoare închisă.

)cid clorhidric, aproximativ n " L1,1 acid clorhidric & d R 0,0M ' se diluează cuapă distilată într-un #alon cotat de 0777 cmK.

)cid sulfuric 0J0. )midon soluţie 7,3 @ " 7,3 g amidon solu#il se amestecă cu circa 13 cmK apă

distilată rece, iar suspensia o#ţinută se adaugă câte puţin su# agitare continuă în P3cmK apă distilată în fier#ere. /oluţia se răceşte şi se ţine în sticlă cu dop rodat. /erecomandă ca soluţia de amidon să fie preparată proaspăt sau în caz că se păstreazăun timp mai îndelungat să i se adauge pentru conservare 0-1 picături iodură

mercurică & Ng;1

', soluţie 0@.

:iosulfat de sodiu, soluţie 7,7212 n " L g tiosulfat de sodiu cristalizat & Wa1

/1

O

2

.3N1

O' se dizolvă şi se aduce la semn cu apă distilată şi răcită, într-un #alon cotatde 0777. /e păstrează in sticlă #rună cu dop rodat. Deoarece soluţia de tiosulfat nueste sta#ilă,se recomandă să se adauge pentru conservare 7,0 g car#onat de sodiusau 0 cmK soluţie de hidroxid de sodiu n. /ta#ilirea factorului soluţiei de tiosulfatde sodiu 7,7212 n se face după zece zile cu soluţie de #icromat de potasiu 7,7212 ncu factor cunoscut.

;od, soluţie 7,7212 n " 17 g iodură de potasiu chimic pură se dizolvă in cât mai puţină apă distilată & circa 13 cmK '. /e cântăresc ,0 g iod chimic pur, cu preciziede 7,70 g,într-o fiolă cu capac. /e foloseşte o linguriţă de material plastic, deoareceiodul atacă metalul. /e dizolvă iodul în fiolă cu porţiuni mici din soluţia de iodurăde potasiu şi se trece cantitativ într-un #alon cotat de 0777. /e aduce la semn cu apădistilată şi se agită #ine.

/e păstrează în sticlă #rună, cu dop rodat. <actorul soluţiei de iod se sta#ileşte cutiosulfat de sodiu, soluţie 7,7212 n.

0 cmK soluţie de iod 7,212 n corespunde la 0 mg invertit. Modul de lucru

Circa 17 g zahăr se cântăresc cu precizie de 7,770 g şi se dizolvă cu apă distilată într-un #alon cotat de 077 ml. /e completează cu apă la semn, se agită şi se filtrează prin hârtie de filtrucalitativă. Din soluţie se iau cu pipeta 37 cmK, se introduc într-un vas de 277 cmK şi se adaugăsoluţie Ofner.

9entru a avea o fier#ere uniformă, se pot adaugă #ucăţele de porţelan poros sau un vârf de cuţit de talc. /e aduce la fier#ere în timp de ...3 minute, încălzind la un #ec de gaz, pe o sitămetalică acoperită cu o placă de az#est având un orificiu cu diametrul de 2,3 cm. De îndată celichidul fier#e în masă, flacăra #ecului se micşorează în aşa fel încât să se o#ţină o fier#ere lentă.4ichidul tre#uie să fiar#ă exact 3 minute după care se răceşte vasul prin cufundare în apă.Eăcirea tre#uie făcută repede, fără să se agite conţinutul #alonului. 9entru a se evita contactul

precipitatului roşu de oxid cupros & Cu

1

O ' cu aerul şi oxidarea lui de aceea, el tre#uie sărămână mereu acoperit cu lichid.



După răcire, în vasul +rlenmeUer se adaugă repede 03 cmK acid clorhidric & măsuraţi cucilindrul gradat ' şi imediat, dintr-o #iuretă, un volum măsurat de soluţie de iod & 3...07 cmK ' înfuncţie de conţinutul de su#stanţe reducătoare al pro#ei, agitând energic vasul, până când lichidulia culoarea iodului.

/e acoperă vasul cu o sticlă de ceas şi se lasă în repaus, pentru ca reacţia dintre iod şicupru să fie terminată. /e adaugă drept indicator 3 cmK soluţie de amidon şi se titrează cu soluţie

de tiosulfit de sodiu până la dispariţia coloraţiei al#astre."alcul

@ /u#stanţe reducătoare R

0770777

1'0& 00

⋅

⋅−−

m

F V VF

în care "

V - volumul soluţiei de iod 7,7212 n folosit, în & respectiv conţinutul de su#stanţe reducătoare, înmg ' 2 - factorul soluţiei de iod

V 0

- volumul soluţiei de tiosulfat de sodiu 7,7212 n folosit la titrare, în cmK

2 0

- factorul soluţiei de tiosulfat de sodiu l - corecţie pentru iod corespunzătoare capacităţii de oxidare a celor circa 07 g din

pro#ă, în cm m - masa zahărului de analizat luat pentru determinare, în g.

Ca rezultat se ia media aritmetică.

De%em"$aea ce$u4"" Metoda conductometrică

!n cazul folosirii unui conductometru pentru industria zahărului & cu scară gradată în procente de cenuşă', se cântăresc 3 7,771 g zahăr, se trece cantitativ cu apă distilată într-un #alon cotat de 077 cmK, se dizolvă şi se completează la semn cu apă distilată.

!n cazul folosirii unui conductometru universal, se cântăreşte o cantitate de zahăr conform instrucţiunilor aparatului.

/oluţia din #alonul cotat se filtrează prin hârtie de filtru cantitativă cu porozitatemi$locie.

/e face citirea, conform instrucţiunilor aparatului.!n cazul în care se lucrează la o temperatură diferită de 17C, se face corecţia de

temperatură conform ta#elului 1.

Ta5elul 1

Conţinutde cenuşăîn pro#a

deanalizat,

@

:emperatura

17,3FC0M,3FC

10,7FC0M,7FC

10,3FC0L,3FC

11,7FC0L,3FC

11,3FC0P,3FC

12,7FC0P,7FC

12,3FC08,3FC

1,7FC08,7FC

1,3FC03,3FC

13,7FC03,7FC

Corecţia & se scade pentru temperaturile peste 17FC şi se adaugă pentru temperaturile su# 17FC' @

7,707 7,7770 7,7771 7,7772 7,777 7,7778 7,777P 7,777L 7,777M 7,7707 7,77007,703 7,7771 7,7772 7,7773 7,777P 7,777M 7,7707 7,7701 7,770 7,7703 7,770P7,717 7,7771 7,777 7,777P 7,777M 7,7700 7,7702 7,7708 7,770L 7,7717 7,77117,713 7,7772 7,7778 7,777M 7,7700 7,770 7,770P 7,7717 7,7711 7,7713 7,771L



7,727 7,777 7,777P 7,7707 7,7702 7,770P 7,7717 7,7712 7,7718 7,7727 7,77227,723 7,7773 7,777L 7,7701 7,7708 7,7717 7,771 7,771P 7,7720 7,7723 7,772M7,77 7,7773 7,777M 7,770 7,770L 7,7712 7,771P 7,7720 7,7723 7,777 7,777,73 7,7778 7,7707 7,7703 7,7717 7,7718 7,7727 7,7723 7,777 7,773 7,77M7,737 7,7778 7,7700 7,7708 7,7711 7,771L 7,7722 7,772M 7,77 7,7737 7,77337,733 7,777P 7,7701 7,770L 7,771 7,7720 7,7728 7,772 7,77L 7,7733 7,7787

7,787 7,777P 7,7702 7,7717 7,7718 7,7722 7,772M 7,778 7,7731 7,773M 7,7783!naintea determinării, se va face etalonarea aparatului cu soluţie de clorură de potasiu

având o conductanţă specifică cunoscută.!n cazul în care se foloseşte un conductometru universal, se verifică în primul rând

constanţa celulei. 9entru transformarea conductanţei specifice în procente de cenuşă se ţine

seama că la 3,8 V 07

8−

/ cm

0−

corespunde 7,70 @ cenuşă.Conţinutul procentual de cenuşă al produsului de analizat este dat de conţinutul de

cenuşă al soluţiei de analizat minus conţinutul de cenuşă al apei distilate cu care s-a făcutdizolvarea pro#ei.

Metoda gravimetrică!ntr-un creuzet de platină, porţelan sau cuarţ, calcinat şi tarat în preala#il, se cântăresc

circa 07 g zahăr, cu precizie de 7,7771 g, se adaugă 0...3 cmK acid sulfuric concentrat, în picături,astfel încât să se umezească întreaga masa a zahărului şi se car#onizează cu gri$ă pe flacără mică.

/e introduce apoi creuzetul într-un cuptor electric şi se calcinează la circa 877C & roşuînchis ', până la culoarea al#ă sau sla# cenuşie în cazul când nu se o#ţine această culoare, se

poate ridica temperatura de calcinare până la L77 C./e răceşte în exsicator şi se cântăresc, continuându-se operaţiile de calcinare, răcire şi

cântărire până la masă constantă.

@ Cenuşă R

077M.7

0⋅

⋅

m

m

în care"

m0

- masa cenuşii, în g, m - masa zahărului de analizat luat pentru determinare, în g,

-% 3 factorul de corecţie pentru sulfaţii formaţi în cursul determinării.Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări efectuate simultan sau imediat unadupă alta si care nu diferă intre ele cu mai mult de 7,770 procente & în valoare a#solută

De%em"$aea um"("%!'""!ntr -o fiolă de aluminiu sau de sticlă se cântăresc,cu precizie de 7,7771 g, circa 3 g

zahăr cristal cu granulaţie fină, zahăr #ucăţi fin măcinat sau zahăr pudră. în cazul zahăruluicristal cu granulaţie medie sau mare se cântăresc în aceleaşi condiţii 07 g.

9ro#a se usucă în etuvă la 073 1C, timp de circa 2 ore din momentul atingeriitemperaturii de 073C.

/e răceşte în exsicator, se cântăreşte şi se continuă uscarea şi cântărirea până la masăconstantă.



@ Um"("%a%e R

0770

X

0⋅

−

m

mm

în care"

m0

3 masa zahărului după uscare, în g,m - masa zahărului de analizat luat pentru determinare, în g.

De%em"$aea cul&"" Metoda cu otocolorimetrul Aparatură fotocolorimetru. refractometru, sticluţe speciale, de formă paralelipipedică, pentru soluţii /andera, cu

dimensiunile de ,3 V 1,3 V P cm, din sticlă de grosime uniformă şi incoloră.

creuzet filtrant ?0 pâlnie =uchner, refractometru gradat în grade =rix & F=x '& g zaharoză la 077 g soluţie '.

Reactivi

/ulfat de nichel-amoniu G Wi& WN ' & /O

'1

V 8N1

O I soluţie. /e poate prepara

în la#orator astfel" în 37 cm2 apă caldă #idistilată se dizolvă P0,7M g sulfat de nichel

& Wi/O

V P N1

O ' şi separat în 37 cm apă caldă #idistilată 23,3 g sulfat de amoniu

& WN

'1

/O

. /e amestecă soluţiile şi se concentrează moderat pe #aie de apă. 9rin

evaporare se o#ţin cristale de Wi &WN

'1

&/O

'1

V N1

O. /e filtrează la trompă prin pâlnia =uchner şi se recristalizează. 9entru aceasta, se dizolvă sarea o#ţinută în cât mai puţină apă caldă #idistilată, se filtrează şi se cristalizează prin concentrare ca mai sus.Cristalele se separă din soluţie hârtie de filtru şi se lasă să se usuce la temperaturacamerei.

/ulfat de co#alt-amoniu &CO&WN

'1

&/O

'1

V 8N1

O soluţie. /e poate prepara

în mod analog cu sulfatul de nichel-amoniu & folosind aceleaşi cantităţi, deoareceCo şi Wi au mase atomice apropiate'.

=icromat de potasiu & T 1

Cr 1

OP

' p.a se usucă la etuvă la temperatura de037C, timp de 2 ore.

/oluţie de referinţă & soluţie /andera ' cu culoare de 02,3/t " se dizolvă 1, g0

Wi&WN

'1

&/O

'1

8N1

O, 2,M g Co&WN

'1

&/O

' V 8N1

O şi 7,7P3 g T 1

Cr 1

Oîntr-un #alon cotat de 077 cm, se răceşte şi se completează la semn cu apă

#idistilată.

/oluţii etalon pentru culoare " se prepară o scară de 00 etaloane, făcând diluţiidin soluţia de referinţă cu culoare de 02,3/t.



/rasarea curbei de etalonare/e determină pentru fiecare soluţie etalon, extincţia la fotocolorimetru şi se trasează

cur#a extincţie-culoare & /t '. Modul de lucru/e prepară o soluţie de zahăr de aproximativ 37=x cu apă distilată caldă, se răceşte şi

se filtrează prin filtru cu placă poroasă ?0.

/oluţia tre#uie să fie perfect limpede ./e determină concentraţia soluţiei o#ţinute, în grade =rix, apoi se măsoară extincţia la

fotocolorimetru./e citeşte pe cur#a de etalonare în grade /tammer, corespunzătoare extincţiei măsurate.Culoarea zahărului de analizat se calculează cu formula "

Culoare Rd Bx

A

⋅

⋅077

G/t Q 077 g su#stanţă uscată I!n care " A - culoarea citită pe cur#a de etalonare, corespunzătoare extincţiei soluţiei de analizat,în /t , 4x 3 concentraţia soluţiei de analizat & conţinutul de su#stanţă uscată aparentă ', îngrade =rix , d - densitatea relativă a soluţiei de analizat, conform ta#elului 2.Eezultatul se exprimă cu o zecimală.

Me%&(a +"$ c&m+aae *")ual! *regătirea scării colorimetrice/oluţiile se toarnă în sticluţe speciale, incolore, de formă paralelipipedică, care se umplu

în aşa fel ca nivelul lichidului să se ridice până la 1B2 mm în gâtul acestora.

/ticluţele se închid ermetic, cu rondele de sticlă sau dopuri de plută. 9e dopuri se lipescrondele de hârtie pe care se scrie coloraţia în grade /tammer. Modul de lucru

/ticluţele cu soluţiile etalon se aşează în ordinea crescândă a intensităţii de culoare peun fond al# & o placă de porţelan al# aşezată vertical pe un suport de lemn ' . /oluţia de analizat,căreia i s-a determinat concentraţia în grade =rix, se toarnă într-o sticluţă identică cu cele dinscară. /e compară ei cu etaloanele, privind prin latura îngustă a sticluţei. /e notează coloraţiaetalonului corespunzător coloraţiei soluţiei de analizat.

Eezultatul se exprimă cu o zecimală.

Ta5elul 3

ConcentraţiaF=x

7 0 1 2 3 8 P L M

De$/"%a%ea ela%"*!( ) 1717d

3 0,17M 0,173 0,1787 0,1783 0,17P7 0,17P8 0,17L0 0,17LP 0,17M1 0,17MP



8 0,1071 0,107L 0,1002 0,100L 0,101 0,101M 0,1023 0,107 0,108 0,1030

P 0,1038 0,1081 0,108P 0,10P2 0,10PL 0,10L 0,10LM 0,10M 0,1177 0,1173

L 0,1100 0,1108 0,1111 0,111P 0,1121 0,112L 0,112 0,11M 0,113 0,1187M 0,1183 0,11P0 0,11P8 0,11L1 0,11LP 0,11M2 0,11ML 0,127 0,127M 0,120337 0,1217 0,1218 0,1220 0,122P 0,121 0,12L 0,1232 0,123M 0,128 0,12P730 0,12P8 0,12L0 0,12LP 0,12M1 0,12ML 0,172 0,17M 0,103 0,117 0,118

31 0,120 0,12P 0,11 0,1L 0,13 0,13M 0,183 0,1P0 0,1P8 0,1L132 0,1LP 0,1M2 0,1MM 0,137 0,1307 0,1308 0,1310 0,131P 0,1322 0,132L3 0,13 0,1337 0,1333 0,1380 0,138P 0,13P1 0,13PL 0,13L 0,13LM 0,13M333 0,1870 0,1878 0,1801 0,180L 0,181 0,181M 0,1823 0,180 0,18P 0,1831

De%em"$aea "m+u"%!'"l& me%al"ce 8 la )a,!ul c"/%al 9O cantitate de 377 g zahăr se întinde pe o foaie de hârtie sau placă de sticlă, într-un strat

su#ţire, pe o suprafaţă de 7,13 mY.;mpurităţile metalice din zahăr se scot cu a$utorul unui magnet în formă de potcoavă,

având distanţa între poli de 23 mm, secţiunea transversală a polilor de circa 3 cmY, şi forţa deatracţie de cel puţin 3 daW & *gf ' . 9entru uşurarea îndepărtării impurităţilor metalice prinse pemagnet, polii acestuia se îm#racă cu cornete de hârtie su#ţire, #ine prinse.

(agnetul se plim#ă deasupra zahărului paralel cu una din marginile foii de hârtie sau plăcii de sticlă aşa fel încât să fie acoperită succesiv toată suprafaţa. 9articulele prinse de magnetse scot cu precauţie şi se trec cantitativ pe o hârtie de filtru. ;mpurităţile adunate pe filtru se spalăcu apă distilată fier#inte pentru îndepărtarea cristalelor de zahăr care eventual au fost antrenate.

Nârtia de filtru cu impurităţile mecanice se usucă la etuvă la circa 073FC, apoi cua$utorul unei spatule de lemn sau de sticlă acestea sunt trecute cu atenţie pe o sticlă de ceastarată, pentru a fi cântărite la o #alanţă analitică. Eezultatul se exprimă în mg la 0 *g zahăr.

!n cazul în care se cere determinarea dimensiunilor liniare maxime ale particulelor de

fier, acestea se trec prin sita cu ochiuri de 7,2 mm şi se cercetează cu lupa.

De%em"$aea #a$ula'"e"Cernerea se face manual sau mecanic timp de 3 minute. /e totalizează părţile cântărite,

împreună cu fracţiunea care a trecut prin sita cu ochiuri mai mici, iar diferenţa de masă pană la077 se adaugă la granulaţia corespunzătoare la procentul cel mai mare.

Eezultatul se exprimă cu o zecimală.

De%em"$aea *al&"" +H Aparatură 5i reactivi

pN-metru cu o precizie de 7,0 unităţi pN. 1 soluţii tampon cu valoarea pN în limitele valorii pN a produselor la care se

face determinarea, având între ele un interval de maxim 2 unităţi pN, pentruetalonarea pN-metrului.

)paratul se etalonează înaintea fiecărei serii de determinări. Modul de lucru



/e dizolvă în apă distilată neutră &pNRP', lipsită de #ioxid de car#on, o cantitate dezahăr de analizat pentru o#ţinerea unei soluţii cu concentraţia de circa 37F=x.

/e pune în funcţiune pN-metru conform instrucţiunilor de utilizare ale aparatului./e introduce cuplul de electrozi sau electrodul com#inat în soluţia de zahăr pregătit ca

mai sus şi se citeşte valoarea pN pe scara aparatului.Eezultatul se exprimă cu o zecimală.



-.. C&m+le%aea (&cume$%el& (e a$al")!Re#"/%u (e la5&a%& +e$%u a$al")a )a,!ulu"

ZAHĂR CRISTAL CALITATEA SUPERIOARĂ

Da%e (e "(e$%"0"cae 4"

caac%e"/%"c" (e%em"$a%e

Val&"

Da%a 3-;;-1707

N l&% 0P7Ca$%"%a%e 077 *g

Cul&aea Al57luc"&/

A/+ec% C"/%ale c<% ma"u$"0&meu/ca%e$el"+"c"&a/e;0!! a#l&me!"

C&+u" /%!"$e L"+/!

M"&/ 4" #u/% 6u/% (ulce;0!! m"&/ 4" #u/% /%!"$.

Za,a&)! a+&%a%! la /u5/%a$'a u/ca%!= m"$

>>?

Su5/%a$'! e(uc!%&ae = ma

Um"("%a%e = ma -

Ce$u4! = ma -

Cul&ae S% a+&%a%! la /u5/%a$'a

u/ca%! ma

S&lu5"l"%a%e $ a+! S&lu'"a (e -= cla! 0!! /e("me$% 4" m"&/



=uletin de analiză nr -1BE-C 7GI 7 1BB>

De$um"e 4" %"+ul +&(u/ulu"Za,! c"/%al 2cal"%a%e /u+e"&a!Da%e (e "(e$%"0"cae 8lot Q cantitate Q mi$loc de transport'-- #au%&

P&(u/ul c&e/+u$(e c&$("'""l& (e cal"%a%e +e*!)u%e $ /%a$(a(ul /+ec"0"c+&(u/ulu".

Zef la#orator, 4a#orant,

Caac%e"/%"c"le (e%em"$a%e

L"m"%e a(m"/e Val&" &5'"$u%e

Cul&aea Al57luc"&/ Al57luc"&/A/+ec% C"/%ale c<% ma"

u$"0&meu/ca%e$el"+"c"&a/e;0!! a#l&me!"

C"/%ale c<% ma"u$"0&meu/ca%e$el"+"c"&a/e

;0!! a#l&me!"

C&+u" /%!"$e L"+/! L"+/!M"&/ 4" #u/% 6u/% (ulce;0!! m"&/ 4" #u/%

/%!"$.6u/% (ulce;0!! m"&/ 4"

#u/% /%!"$.

Za,a&)! a+&%a%! la/u5/%a$'a u/ca%! =m"$

>>? >>?

Su5/%a$'! e(uc!%&ae= ma

Um"("%a%e = ma - -Ce$u4! = ma 1 -Cul&ae S% a+&%a%!la /u5/%a$'a u/ca%!ma

?

S&lu5"l"%a%e $ a+! S&lu'"a (e -= %e5u"e /!0"e cla! 0!! /e("me$% 4"m"&/

S&lu'"a (e -= cla! 0!!/e("me$% 4" m"&/



Ca+"%&lul II

N&me (e +&%ec'"a mu$c"" 4" P.S.I.

M!/u" (e +&%ec'"e a mu$c"" $ la5&a%& 4" /%a'"" +"l&%

9entru prevenirea accidentelor şi desfăşurarea activităţii de producţie în condiţii cât mai #une este necesar ca personalul să respecte normele de protecţie a muncii. !n acest scop este necesară pregătirea profesională a personalului şi respectareadisciplinei la locul de muncă. Wecunoaşterea utila$elor, instalaţiilor şi a condiţiilor de exploatare a lor creează teamă şi

provoacă acţiuni necorespunzătoare de deservire. !n afară de modul de deservire personalultre#uie să fie instruit şi în legătură cu defecţiunile ce se pot ivi, mi$loacele de recunoaştere a lor şi măsurile de corecţie ce se impun. 9entru întreţinerea şi exploatarea corectă a echipamentelor şi instalaţiilor este necesarăverificarea şi executarea la timp şi în #une condiţii a lucrărilor de întreţinere curentă &curăţire,ungere, reglare', evitând astfel degradarea unor părţi din echipamente.

(aterialele folosite la construcţia utila$elor tre#uie să fie inoxida#ile, rezistente lacoroziune, la acţiunea acizilor şi #azelor, a apei fier#inţi, a soluţiilor de detergenţi şidezinfectanţi.

9rotecţia muncii constituie o pro#lemă de stat şi cuprinde un ansam#lu de măsuri tehnologicesanitare, organizatorice şi $uridice care au ca scop asigurarea celor mai #une condiţii de muncă.

Wormele de protecţie a muncii tre#uie respectate de către toţi oamenii muncii precum şi deelevi, studenţi, în perioada efectuării practicii sau a vizitelor cu caracter didactic.

Wormele de protecţie a muncii pentru a fi respectate tre#uie să îndeplinească următoarelecondiţii"

utila$ele se vor monta în ordinea fluxului tehnologic organele de mişcare vor fi prevăzute cu apărători

toate utila$ele acţionate electric şi echipamentele electrice vor fi legate la centura deîmpământare utila$ele şi instalaţiile su# presiune şi de ridicat tre#uie să ai#ă avizul ;./.C.;.E. în timpul funcţionării sunt interzise curăţirea, repararea şi ungerea utila$elor încăperile în care sunt instalate recipientele de fermentare a mustului tre#uie aerisite prin

instalaţie naturală sau artificială este o#ligatorie purtarea echipamentelor de protecţie în caz de intoxicare cu CO1, victima va fi scoasă de la locul accidentului, luându-se măsuri

de asigurare a celorlalte persoane.

a. RE6ULI DE LUCRU N LABORATOR !n vederea unei #une desfăşurări a analizelor de la#orator şi pentru a evita accidentele se

recomandă respectarea cu stricteţe a următoarelor reguli de lucru" înainte de începerea lucrului se va verifica funcţionarea instalaţiei de gaz, apă şi

electricitate. Orice defecţiune va fi semnalată imediat şi remediată înainte deînceperea lucrului

spaţiul de lucru nu tre#uie aglomerat cu sticle cu reactivi, ustensile şi aparatură. 9emasă se vor păstra numai cele necesare lucrărilor în curs

sticlăria se ţine în dulapuri, grupată după mărime, iar ustensilele de metal se păstrează separat

reactivii se păstrează în sticle sau #orcane ermetic închise, cu dopuri rodate. /ticleleşi #orcanele sunt etichetate, arătându-se denumirea şi formula su#stanţei. Wu se

permite schim#area între ele a dopurilor de la sticlele cu reactivi pentru a nu seimpurifica



reactivii solizi nu se manipulează cu mâna, ci cu a$utorul unei linguri sau al uneispatule pentru a nu se impurifica şi a nu se produce accidente în contact cu pielea

reactivii nu vor fi gustaţi niciodată, deoarece ma$oritatea lor sunt toxici sau caustici.(irosirea su#stanţelor nu se face direct din gâtul recipientului, ci cu a$utorul mâiniise îndreaptă spre vas vaporii care se dega$ă

soluţiile neutiliza#ile, care rezultă din reacţii, se aruncă la canal, însoţite de un şuvoi

puternic de apă, cu scopul diluării lor pentru a împiedica coroziunea reţelei decanalizare. /oluţiile puternic corozive&acizi şi #aze tari' se vor neutraliza în

preala#il.:oţi cei care lucrează în la#oratoarele de analiză, cercetări, staţii pilot, tre#uie să

cunoască noi metode pentru asigurarea proceselor tehnologice fără pericolul accidentării sauîm#olnăvirii profesionale.

!n acest sens, în la#orator tre#uie să se respecte următoarele măsuri de protecţia muncii şitehnica securităţii legate de"

5. OR6ANIZAREA LABORATORULUI (esele de la#orator vor fi prevăzute cu toate anexele necesare&gaz, apă, prize de

curent etc.' dispuse în aşa fel ca să uşureze cât mai mult munca celor care lucreazăîn la#oratoare. :re#uie să fie confecţionate din materiale antiacide şi menţinute în

perfectă stare de curăţenie. ?resia antiacidă prezintă marele avanta$ că se poatemenţine în perfectă stare de curăţenie şi are o dura#ilitate practică nelimitată, fiindîn acelaşi timp neinflama#ilă.

<iecare la#orator tre#uie să fie prevăzut cu nişă. >entilaţia acesteia se asigură cua$utorul unui ventilator, vopsit antiacid, calculat pentru o a#sor#ţie egală cudega$ările de su#stanţe toxice care se produc în timpul operaţiunilor de analize şicercetări, cunoscând că su# nişele ventilate, se formează amestecuri explozive degaze şi vapori mult mai repede decât în la#orator.

)pa, gazul şi curentul electric tre#uie să se întrerupă şi din afara la#oratorului !ncăperile unde se lucrează cu cantităţi mai mari de lichide inflama#ile tre#uie să

fie amena$ate în acest scop şi să ai#ă două ieşiri, o ventilaţie puternică, toatecomenzile aparatelor electrice şi comutatoarelor pentru lumină aşezate în afaraîncăperii, instalaţie electrică pusă la pământ, de asemenea toate instalaţiile necesare

pentru stingerea incendiilor.

c. MANIPULAREA APARATURII (anipularea aparaturii va fi încredinţată numai persoanelor special instruite în acest

scop" 4a fiecare aparatură montată tre#uie să fie afişate, su# sticlă, instrucţiunile de

manipulare, cuprinzând regulile de tehnică a securităţii >asele de sticlă tre#uie verificate înainte de a fi între#uinţate. Cele care prezintă

zgârieturi, crăpături, #ule de aer incluse în masa sticlei sau alte defecţiuni nu vor fifolosite decât pentru operaţii nepericuloase.

!ntre#uinţarea sticlăriei rodate şi în special a sticlăriei cu roda$ul standardizat previne înmare măsură posi#ilitatea producerii accidentelor.

(a$oritatea accidentelor din la#oratoare pot fi prevenite prin respectarea regulilor de mai $os"

dopurile tre#uie potrivite după dimensiunea gâtului #alonului. +le tre#uie să intre prin uşoară forţare în gâtul #alonului. !n momentul introducerii, vasul tre#uie ţinut

de gât şi nu de fund tu#urile de sticlă care urmează a fi introduse în gâturile dopurilor sau în dopuri decauciuc, tre#uie tăiate drept iar marginile ascuţite ale sticlei rotun$ite la flacără



toate operaţiile de încălzire sau reacţiile însoţite de dega$ări mari de căldură, se vor face în vase de sticlă sau de porţelan termorezistente.

!ncălzirea vaselor direct pe flacără se face la început cu o flacără redusă şi care se va măritreptat. !n tot cursul încălzirii vasul tre#uie să fie agitat, acest lucru fiind vala#il şi în cazulîncălzirii epru#etelor.

>asele de sticlă care nu pot fi agitate, tre#uie să fie încălzite treptat, fie pe #ăi, fie pe sită

de fier acoperită cu az#est" ca mi$loc de securitate contra împroşcărilor neprevăzute a lichidelor, atunci când se

încălzeşte un lichid într-o epru#etă, aceasta tre#uie ţinută cu gura în direcţia în carenu se află nici o persoană.

9entru a se evita împroşcările de lichid produse din cauza supraîncălzirii acestora,se recomandă introducerea în vasele de fier#ere, a unor #ucăţele de porţelan porossau piatră ponce care provoacă o fier#ere progresivă şi limitată a lichidelor. )cestease vor introduce în lichidul rece şi nu în cel fier#inte,

vasele de sticlă care conţin reactivi, se aşează cu precauţie pe masa de lucruagitarea conţinutului cu #agheta se face printr-o mişcare circulară de-a lungul

pereţilor vasului spălarea vaselor de sticlă este recomanda#il să se facă imediat după terminarea

operaţiunilor, cu lichide potrivite, în care impurităţile respective sunt solu#ile.

(. MANIPULAREA APARATELOR SUB VIDDistilările su# vid tre#uie să se execute în instalaţii complete şi prevăzute cu toate

accesoriile necesare.!n lipsa acestora, distilarea nu este corespunzătoare şi se pot produce accidente.Eeziduurile care rămân în #aloanele de distilare după terminarea operaţiei, constituie de

asemenea un pericol de accidentare. De o#icei reziduul este autoinflama#il şi nu tre#uie evacuatdin #alon decât după ce temperatura a scăzut su# punctul de autoaprindere.

Wu este recomanda#ilă folosirea dopurilor din cauciuc în cazul distilării su# viddeoarece ele sunt uneori aspirate în interiorul aparatului. /e recomandă folosirea aparatelor prevăzute cu îm#inări rodate.

e. MANIPULAREA ŞI DEPOZITAREA REACTIVILOR Din punct de vedere al tehnicii securităţii muncii, reactivii folosiţi în cadrul la#oratorului

se împart în 3 categorii şi anume" reactivi corozivi reactivi toxici reactivi inflama#ili reactivi explozivi reactivi nepericuloşi.

Ca mi$loc de securitate, în la#orator tre#uie să fie păstrate numai cantităţile strictnecesare de reactivi. Eeactivii inflama#ili se depozitează într-o încăpere special amena$ată.

Eeactivii foarte otrăvitori se vor păstra su# cheie. :oate am#ala$ele tre#uie să posedeetichete, cu inscripţia conţinutului. 9e am#ala$ul reactivilor otrăvitori se va pune o etichetă cucap de mort, iar pe am#ala$ele reactivilor inflama#ili şi explozivi, o etichetă pe care suntdesenate flăcări în culoare roşie.



BIBLIO6RAFIE

0. =anu,C,şa.,-9rogrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice, vol.1,+d.:ehnică,=ucureşti0MM2

1. =anu, C [ :ehnologia zahărului, ;nstitutul 9olitehnic, ?alaţi, 0MP2. Culache, D., 9laton, >., - :ehnologia zahărului, +d. :ehnică, =ucureşti 0ML. Drăgănescu, C [ =iochimie, manual pentru clasa a \; [ a, licee cu profil industriealimentară, +ditura Didactică şi 9edagogică, =ucureşti, 0MM33. ]antea, C., 0MML - :ehnologia produselor zaharoase, note de curs8. (uscă, (., 0ML7 - :ehnologia produselor alimentare. 6niversitatea ?alaţiP. (uscă, (., 0ML- :ehnologia generală a industriei alimentare, 6niversitatea ?alaţiL. Wicolescu, ?., 9etrescu, W., 0M8P - <a#ricarea produselor 5aharoase, +d. :ehnică,

=ucureştiM. (arinescu, ; [ :ehnologia conservării alimentelor, +ditura tehnică, =ucureşti, 0M8107. Wechita, 4 ş.a. [ 9regătire de #ază în industria alimentară, manual pentru anul ; şcoală

profesională, +ditura Oscar 9rint, =ucureşti, 177100. Oţel, ;. [ :ehnologia produselor alimentare, +ditura tehnică, =ucureşti, 0MPM01. /troia, ).,)ngelescu,(., 0MM -=iochimia şi calitatea tehnologică a sfeclei de zahăr ,

+d. :ehnică, =ucureşti02. >izireanu, C., - :ehnologii generale în industria extractivă



ANEGESc,ema %e,$&l&#"c! (e 0a5"cae )a,!



/<+C4^ D+ 5)NÊ Eecoltare mecanizat_ - decoletare - dislocare - cur_tire p_mânt - înc_rcare mi$loc de transport

:ransport la fa#ric_

Eeceptie cantitativ_ si calitativ_

Desc_rcare

/eparare impurit_ti Depozitare

/p_lare

:_iere

:^;:+; D+ /<+C4^

9lasmoliza &t`P7oC'

Difuzie)9^

9reg_tirea sfeclei învederea extrageriizah_rului

+xtractia zah_rului

5+)(^ D+ D;<65;+ =OENO: 6(+D &P@ s.u.'

9redefecare

9reînc_lzire

Defecare

Car#onatarea a ;-a

/eparare n_mol

9resare

=OENO:9E+/):

)9^ D+ 9E+/^

4a fura$e

9urificarea zemii

de difizie

5+)(^ 4;(9+D+ ; Concentrare de n_mol ;

<iltrare control

5+)(^ C4)E^ ;

9reînc_lzire &MP-MLoC'

Dedulcire

5eam_

s.u.`3o=x

W_mol )p_ dulce

s.u.3o=x

5eam_ limpede 9reparare lapte var



Car#onatarea a ;;-a

/eparare n_mol

5+)(^ 4;(9+D+ ;;

<iltrare control

5+)(^ C4)E^ ;;

COWC+W:E): D+ W^(O4

Dedulcire

5eam_ )p_ dulce W_mol

Concentrare &vaporizare'

5+)(^ ?EO)/^

<ier#ere pr. ;

(alaxare

Centrifugare

/;EO9 >+ED+&bRPL@'

<ier#ere pr. ;;&bRPP@'

5)NÊ )4=

6scare

E_cire

/ortare

Depozitare

/;EO9 )4=&bRLL@'

(alaxare-r_cire

Centrifugare

5)NÊ ?)4=+W&bRM2@'

)finatie&bRLP,3@'

Centrifugare

5)N E )<;W):&bRMP@'

(+4)/^&bR87@'

Cânt_rire

Depozitare

/;EO9 D+ )<;W)E+&bRPL@'

Dizolvare

C4+E^&bRMP@'

<iltrare-decolorare



Schema tehnologică de obţinere a zahărului tos

SFECLǍ

Transport la fabrică şi depozitare temporară

Transportul sfeclei în fabrică

Ridicarea sfeclei la maşina de spălat

Spălarea sfeclei

Ridicarea sfeclei la cântar şi la maşina de tăiat

Tăierea sfeclei în tăieţei

Tăieţei

Difuzie

Zeamă de difuzie

Predefecare

Defecare

Saturaţie I

Saturaţie II

Zeamă subţire

Eaporare

Sirop concentrat

!ierbere şi crisatalizare

"asă #roasă I

$entrifu#are

Spălare

Zahăr tos Sirop erde Sirop alb



Popovici Valentin

Documents