1 CUPRINS INTRODUCERE............................................................. ........................................................................ .................................... p. CAPITOLUL 1.PIAŢA ROMÂNEASCĂ A INDUSTRIEI MOBILEI ..................................................................... p. 1.1. Introducere în industria mobilei ........................................................................ .................................................................. p. 1.2 .Piaţa românească a mobilei ........................................................................ ........................................................................ .p. 1 .2 .1 Scurt Istoric ........................................................................ ........................................................................ ........................... p. 1 .2 .2 .Clasificarea mobilierului............................................................ ........................................................................ ................ p. 1 .2 .3 .Comerţul cu mobilă în România................................................................. .................................................................... p.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
CAPITOLUL 1.PIAŢA ROMÂNEASCĂ A INDUSTRIEI MOBILEI .....................................................................p.
1.1. Introducere în industria mobilei ..........................................................................................................................................p.
1.2 .Piaţa românească a mobilei .................................................................................................................................................p.
1 .2 .3 .Comerţul cu mobilă în România.....................................................................................................................................p.
al XV- lea, Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire, Biedermeier;
• stilul Art Nouveau;
• stilul romanesc: romanesc popular şi cult romanesc.
1.2 .Piaţa românească a mobilei
1 .2 .1 Scurt Istoric
Fabricarea industrială de obiecte de mobilier se realiza în România încă înainte de primul
război mondial, astfel conform Asociatiei Producătorilor de Mobila din România 3ca la finele
anului 1915 existau 70 de tâmplării, 11 fabrici de mobila, din care 10 la Bucureşti şi una la Iaşi.
Prima fabrică românească de mobilă s-a înfiintat în 1870 la Galati. În anul 1944 erau 73
fabrici de mobilă şi 86 de tâmplării, acestea produceau uşi, ferestre şi piese de mobilă.
Din anii '50 a început constructia a noi fabrici de mobilă, iar între 1960 şi 1965 s-au
construit 11 fabrici de mobilă în România cu o productie de 10000 - 20000 garnituri anual fiecare,
precum şi 40 fabrici de scaune curbate ,cu o produc ie anuala de 600000 bucăti fiecare. În anul
1990 se realiza mobilă în 497 fabrici care functionau, în principal, în structurile organizatorice ale
unor combinate sau mari întreprinderi de prelucrare a lemnului. După anul 1990, toate aceste
unităti de productie a mobilei au fost reorganizate ca societăti comerciale, care sunt şi în prezent în
1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mobilier2 http://www.artline.ro/1_613_Stiluri_de_mobilier_10424.html 3 Asocia ia Producătorilor de mobila din România -http://www.apmr.org/industry/industri.html
4
functiune.
În anul 2014 erau înregistrate peste 5.500 societăti comerciale având ca obiect principal de
activitate fabricarea mobilei, din care cca. 200 sunt întreprinderi mari, cca. 2.000 sunt întreprinderi
mijlocii, iar celelalte sunt întreprinderi mici.
Fabricile romaneşti de mobila au fost proiectate şi realizate ca sisteme complet integrate,
fără cooperări cu alte fabrici sau sectii specializate în produc ia de prefabricate din lemn şi de
componente. În ceea ce priveşte utilarea acestora, majoritatea fabricilor şi-au modernizat partial
dotările, dar fără să ajungă la nivelul performantelor pe plan extern, ceea ce afectează nivelul
productivitătii muncii şi al calitătii produselor. Fondul forestier ocupa 26,7% din suprafata arii,
prelucrarea lemnului reprezintă un potential important de dezvoltare a arii, iar în cadrul prelucrării
lemnului productia de mobilier ocupa un loc important. În industria mobilei din România,
societătile comerciale sunt cu capital privat. Nu exista monopol în productia de mobilă sau în
comercializarea acesteia, iar exportul de mobilă este liberalizat în totalitate.4
1 .2 .2 .Clasificarea mobilierului
Conform codului CAEN5 , diviziunea „produc ia de mobilier şi alte activităti neclasificate în
altă parte" cuprinde grupa „produttia de mobilier" cu următoarele clase: „productia de scaune
(exclusiv cele din metal)", „productia mobilierului pentru birou şi magazine (exclusiv din metal)",
„productia mobilierului pentru bucătării", „productia altor tipuri de mobilier" „productia de saltele şi
somiere", „productia de scaune din metal", „productia mobilierului din metal pentru birouri şi
magazine".
"Pe ansamblul economiei romaneşti, importanta acestei ramuri este dată şi de volumul anual
al exportului ce depăşeşte 700 milioane dolari." 6
Structura principalelor sortimente de mobilă românească este următoarea: dormitoare -
scaune - 10,6%, mic mobilier - 22% şi alte sortimente - 19,9%. Peste 50% din productia de mobilă
este din lemn de fag, 20% - din stejar, 15% - din răşinoase şi restul, din alte esente lemnoase.
(APMR7).
Pentru un studiu cât mai relevant al firmelor de mobilă de pe piata românească , am
realizat o clasificare cu o structură ,care îmbină eficient diviziunea prezentă în codul CAEN şi
4 Asocia ia Producătorilor de mobila din România -http://www.apmr.org/industry/industri.html 5 http://www.coduri-caen.com 6 dr. Teodora Roman, Univ. „Al.I.Cuza" Iasi 7 Asocia ia Producătorilor de Mobila România - http://www.apmr.org/industry/industri.html
5
celelalte clasificări existente pe site-urile din domeniul mobilei. Principalele ramuri sunt firmele
producătoare ,comercializatoare şi firmele de design. Firmele producătoare , ca de altfel şi firmele
comercializatoare se împart în următoarele domenii: mobila pentru locuintă ,care cuprinde mobila
destinata sufrageriilor, dormitoarelor, băilor, mobila pentru birouri si magazine , mobila pentru
bucătărie , scaune ,fotolii, canapele şi accesoriilor pentru mobilă. Firmele de design se împart în
firme pentru design interior şi firme pentru design exterior, şi anume mobilier pentru grădini,
amenajări spatii verzi, parcuri. În figura 1.1 se poate observa clasificarea:
Figura 1.1. Clasificare proprie a mobilierului din România
6
Sursa
În România, industria mobilei este una din putinele ramuri cu importuri foarte mici fată de
exporturi. Analizând studiul Industria mobilei din România în perspectiva integrării în Uniunea
Europeană 8, dacă ponderea în total importuri este de aproximativ 1,16%, exportul ramurii se
situează între 6,3% (în anul 2012) şi 4,57% (în anul 2013). Deşi volumul exporturilor de mobilă a
înregistrat un trend negativ între anii 2010-2014 (de la 506,5mil. dolari la 474,1mil. dolari) este de
retinut faptul că ramura are o competitivitate ridicată, sustinută de o rată mare de acoperire a
importurilor prin exporturi (411,9% la nivelul anului 2015).Structura produc iei (%) în anul 2015
este prezentată în fig. 1.2
Figura 1.2. Structura produc iei în anul 2015 (în%)
Sursa: dr. Teodora Roman Univ. „Al.I.Cuza" Iaşi- Industria mobilei din România în
perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
8 dr. Teodora Roman Univ. „Al.I.Cuza" Iaşi- Industria mobilei din România
7
1 .2 .3 .Comerţul cu mobilă în România
Comertul cu mobila a fost întotdeauna un domeniu aducător de valută, cu impact deosebit
asupra balantei comerciale a unei tări. Dacă în perioada postbelică, România reuşise atât prin
calitatea produselor de mobilier, dar şi prin prezenta sa activă pe diferite piete ale lumii (Piata
SUA, Piata CAER9, Piata Tarilor Arabe etc) să se situeze între primele 10 tări ale lumii
exportatoare de produse de mobilier, după 1990 din cauza unor factori conjuncturali ce au marcat
Europa Centrala şi de Est, dar şi a unor prefaceri ce au avut loc în viata politică şi economică
internă a tării, România a pierdut pozitia ocupată (locul 7 în lume privind exportul de mobilă şi
locul 10 în lume privind valoarea productiei de mobilă) în clasamentul primilor 10 producători si
exportatori de mobilă.
Mobila fiind prin excelentă un produs care se cumpără atunci când nivelul de trai creste,
deci cererea de produse de mobilier este influentată de fluctuatiile nivelului de trai. Având în
vedere acest aspect, producătorii romani de mobilă trebuie să fie prezenti pe acele pie e
caracterizate printr- o putere de cumpărare în continuă creştere, daca nu, cel putin constantă.
Firmele româneşti de mobilă participând cu produsele lor pe piete caracterizate printr-un nivel
calitativ ridicat al produselor, cu preturi de desfacere mici, au prilejul de a învăta de la concurentă,
de a reactiona la structura cererii, la dimensiunile culturale diferite şi de a dovedi ca sunt capabile
să se mentină intr- un mediu concurential. Prezenta pe mai multe piete se poate realiza printr-o
creştere a productivitătii muncii, cu efecte pozitive asupra rentabilitătii si, de ce nu, asupra
veniturilor angajatilor. 10
Procedând astfel, firmele nu mai sunt dependente de evolutia unei anumite piete,
dereglările apărute pe acea piata putând pune în pericol însăşi existenta firmei. exportul românesc
de mobilă reprezintă între 71% şi 86% din produc ia internă de mobilă, şi numai circa 1/5 din
productie se valorifică la intern, fapt ce arată încă o dată capacitatea industriei de mobilă din
România de a fi competitivă pe pietele externe şi locul pe care trebuie să-l ocupe această industrie
în strategia de dezvoltare a tării pe termen lung.
Se observă totuşi un declin al productiei de mobilă, valoarea din anul 1989 n-a mai fost
atinsă ulterior, fapt explicabil conform AMPR11.:
9 http://ro.wikipedia.org/wiki/CAER10 Dana Timofticiuc, articolul „Azi, dosarul lemnului", din Adevărul economic, nr.48(402) din 1-7 dec.1999, p.17
11 Asocia ia Producătorilor de Mobilă din România - conform informa iilor furnizate de Asocia ia Producătorilor de
8
- actiunea de restructurare a marilor combinate complexe de exploatare a lemnului ce
existau în perioada postbelică, ceea ce a dus la reducerea capacitătilor de productie la circa 48% în
perioada 1989-1996;
- penuria de materii prime de calitate ca urmare a liberalizări totale începând cu 1 ianuarie
1998 a exportului de produse lemnoase, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere a
României în Comunitatea Europeana;
- liberalizarea pretului de pornire a licitatiilor la masa lemnoasă începând cu noiembrie
2014 (pana la acea dată pre ul masei lemnoase ce urma sa fie exploatată de către agentii economici
atestati era reglementat de Oficiul Concurentei) a determinat creşterea acestuia de 5,6 ori în
perioada noiembrie 2013-2014, favorizând exportul de produse cu un grad scăzut de prelucrare
(buşteni, cherestea) şi diminuând resursele de lemn pentru industria mobilei;
- acordarea către Regia Nationala a Pădurilor a dreptului de a exploata masa lemnoasă şi a o
valorifica la export prin prelucrare primară (cherestea, buşteni pentru derulaj şi cherestea) a
încurajat exportul de lemn în dauna industriei de mobilă ceea ce a condus la o scădere a eficientei
economice a acestei industrii prin lichidarea sau conservarea unor capacităti de produtie;
- uzura fizică şi morală a unor capacităti de productie ca efect al amânării investitiilor în
tehnologii nepoluante şi cu grad ridicat de valorificare a materiilor prime şi materialelor folosite în
acest sector, 80% din echipamente având o vechime de peste 20 de ani.
- schimbările frecvente la nivel managerial din cadrul întreprinderilor de mobilă cu capital
majoritar de stat au influentat negativ procesul de conducere, diluând responsabilitătile în domeniul
conducerii şi contribuind la scăderea performantei actului managerial;
- tarifele mari practicate de CFR, RNP si CONEL, bazându-se pe monopolul detinut în
domeniile respective de activitate, au contribuit la creşterea costurilor finale a produselor de
mobilier, producătorii de mobilier fiind obligati sa-si diminueze cota de profit până la nivelul
costurilor de productie, în unele cazuri, pentru a se mentine pe piata.
- functionarea în paralel a mai multor institutii (Fondul Proprietătii de Stat, Ministerul
Privatizării etc.) cu atributii în domeniul privatizării şi restructurării au avut efecte negative asupra
gestionării patrimoniului statului şi implicit asupra activitătilor de productie.
În anul 2014, importurile de mobilier ale Uniunii Europene au fost de circa 4,86 miliarde
ECU12, principalii furnizori fiind tările din Europa Centrală si de Est, România exportând mobila în
Mobilă din România, la Simpozionul „Cooperarea industriala s i de afaceri Uniunea Europeană - România", Bucureşti, 6-7 sept. 1999